EDUCAȚIA OUTDOOR – CLASA FĂRĂ PEREȚI

ALINA DANIELA CEPAN

- FORMATOR -
MODULUL III – Prevenirea și combaterea
abandonului școlar prin activități outdoor
MODULUL III
Definiție: „Abandonul școlar este o formă a eșecului școlar”.

Alte definiții ale abandonului școlar:

▪ ,,părăsirea sistemului de educație înainte de finalizarea învățământului
obligatoriu”
▪ „ieșirea din școală înainte de absolvirea unuia din nivelurile acesteia”
▪ „ieșirea din școală în general, indiferent de nivel, fără obținerea diplomei
care să ateste finalizarea studiilor”
▪ „ieșirea din sistemul de învățământ fără un act care să-l certifice pe piața
muncii”
Cauzele abandonului școlar:

⚫Din punct de vedere economic, abandonul școlar

reprezintă un indicator al eficienței sistemului școlar; cu
cât indicele este mai mic, cu atât sistemul școlar este
mai eficient.
Cauzele abandonului școlar:

⚫Cercetările realizate referitor la abandonul școlar pot fi

grupate în trei mari categorii, corespunzătoare
perspectivelor de abordare/interpretare:
Cauzele abandonului școlar:

⚫ abordarea psihosocială a urmărit să demonstreze că aceia care

abandonează școala diferă de cei care își finalizează studiile în ceea
ce privește unul sau mai multe atribute psihosociale sau trăsături de
personalitate; numeroase studii de această factură au investigat rolul
motivației, inteligenței, imaginii de sine și agresivității în decizia de a
abandona școala.
Cauzele abandonului școlar:

⚫ perspectiva interacționistă interpretează abandonul ca pe o

consecință a interacțiunii dintre caracteristicile individuale ale
elevilor și cele ale mediului educațional, în care se includ
ceilalți actori sociali (profesori, colegi) și variabile ale
programelor educative.
Cauzele abandonului școlar:

⚫ teoria constrângerii externe afirma că abandonul școlar nu

este atât un produs al sărăciei, cât un produs al presiunii
factorilor de mediu pe care individul nu îi poate controla. Factorii
care au un impact deosebit asupra menținerii elevilor în școală
sunt cei legați de sănătate și obligațiile profesionale și familiale.
Cauzele abandonului școlar:

⚫ 1.1. Cauze psihologice ale abandonului școlar - care țin de

personalitatea și starea de sănătate a elevului: motivatie școlară
scăzută, lipsa de interes, încredere scăzută în educația școlară,
oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine
deteriorată, sentimente de inferioritate, abilități sociale reduse,
pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alții (reacție la
presiunea exercitată de dorințele adulților).
Cauzele abandonului școlar:

⚫ 1.2. Cauze sociale ale abandonului școlar - care țin de

familie, condițiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil
parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinți foarte
ocupați sau plecați în străinătate.
Cauzele abandonului școlar:

1.3.
⚫ Cauze psihopedagogice ale abandonului școlar - care țin de
contextul școlar specific (inclusiv relația profesor - elev): presiunea grupului,
supraîncărcarea școlară, comunicarea defectuoasă elev-profesor (ironizarea,
umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii,
practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante,
incompatibilitate între aspirațiile, trebuințele de învățare și oferta educațională
a școlii; forma de apărare - împotriva disciplinei excesiv de rigidă și severă,
politici proabsenteiste ale școlii la elevii din clasele terminale (în școlile de
„elită”)
Studiu de caz – Prevenirea abandonului școlar:

 APLICAŢIE:
N.I. este elev în clasa a VI-a la o şcoală foarte bună din oraş. Colegii lui sunt cooperanţi, toleranţi şi
motivaţi pentru învăţare. Profesorii şcolii sunt de înaltă ţinută profesională şi morală.Elevul, cu
intelect normal, este diagnosticat cu ADHD şi CES. Are serioase lacune în cunoştinţe.Fuga de la ore
a devenit o obişnuinţă. Trece, când este programat, pe la Cabinetul de sprijin, apoi dispare de la
şcoală, doar el ştie unde. Colegii spun că îşi petrece timpul la Internet-Caffe-ul de pe strada şcolii. A
fost prins şi furând de la un supermarket din apropierea şcolii. Părinţii locuiesc împreună, dar nu sunt
căsătoriţi. Mai are un frate mai mic, la grădiniţă, în grupa mare, la o grădiniţă din apropiere. Sunt aduşi
amândoi dimineaţa de tatăl lor, care îi lasă la o anumită distanţă de şcoală. Mama lucrează la o fabrică
din oraş, iar tatăl este muncitor pe undeva. Nu se ştie nimic exact despre locul lor de muncă. Nu au
venit niciodată la şcoală. Împreună cu ei mai locuieşte o verişoară a elevului N.I., elevă de liceu.

Definiți etapele, contextul general, problema,

identificați soluții!
Cauze concrete:
✔Dificultăţile materiale ale familiei, mai ales în cazul familiilor numeroase, dezorganizate,
lipsite de resurse, care au probleme în a asigura îmbrăcămintea adecvată tuturor copiilor şi
resimt uneori nevoia de forţă de muncă (fie pe câmp, fie în gospodărie).
✔Dezorganizarea familiei atrage după sine dificultăţi materiale. Factori precum alcoolismul,
divorțul sau violența în familie sunt semne ce reprezintă clar decizia de abandon. De
asemenea, alți factori reprezentanți pot fi și climatul familial excesiv de permisiv, sau lipsa de
autoritate a părinților, atitudinea despotică sau, din contră, indiferentă a celor care ar trebui să
ofere un șablon comportamental perfect pentru integrarea lină în societate și în viață.
✔Modelul educaţional oferit de părinţi şi fraţi. Cel mai adesea, elevii care ajung să nu își
dorească studiul provin din familii în care părinţii au maxim opt clase. Există, desigur, şi
excepţii. Modelul educaţional oferit de fraţi are o mult mai mare influență. Familiile în care
există fraţi mai mari ce au renunţat devreme la școală au tendința să reproducă modelul şi în
cazul fraţilor mai mici.
Trăsăturile
⚫ care se pot regăsi, parțial sau total, în portretul general al copilului care
tinde să abandoneze școala pot fi reformulate în felul următor:

✔are cerințe educaționale speciale și manifestă dezechilibru emoțional, consecință a lipsei unui
ambient familial echilibrat sau chiar, foarte adesea, a absenței părinților de acasă;
✔provine din medii sociale sărace;
✔are o stare de sănătate precară;
✔are dificultăți de învățare și, prin urmare, rezultatele școlare sunt slabe;
✔imaginea de sine este negativă și îi lipsesc achizițiile în zona autocunoașterii;
✔este incapabil să se adapteze cerințelor mediului școlar;
✔manifestă comportamente deviante, de exemplu, agresivitate fizică și verbală, tendința de
vagabondaj, consum de tutun, alcool și alte substanțe interzise, acte de vandalism.
⚫Înaceste condiții, orice dezechilibru emoțional îl dezorientează și îl descurajează,
mai ales atunci când trebuie să depună un efort semnificativ pentru îndeplinirea
activităților școlare, efort care îi poate produce disconfort fizic, psihic și
emoțional. De aceea, elevul are nevoie acută de suport, începând cu cel emoțional,
iar dezvoltarea sentimentului de apartenență la grup îl poate ajuta:

✔Anturajul de calitate îndoielnică care are influență în cazul elevilor cu un psihic

slab, traumatizat sau care doresc să evadeze din tiparele modelului familial
impus. Anturajul este un factor negativ care poate să determine elevul să
consume alcool, să fumeze, să lipsească de la școală, să își însușească obiecte
necuvenite furând.
✔Factorii de natură educațională: refuzul respectării normelor și regulilor școlare, motivație scazută în
raport cu școala, greșelile cadrelor didactice (de gestionare a unor conflicte, de atitudine și relaționare,
de competență sau autoritate), integrarea nesatisfăcătoare în colectivul clasei, calitatea relațiilor cu
profesorii sau colegii.
✔Fenomenul de abandon școlar este destul de frecvent și răspândit în cazul populației de etnie rromă,
deoarece este legată de tradiții, obiceiuri respectate cu sfințenie, fără a se ține cont de privarea de
educație și efectele pe care le poate avea acest lucru. Aceștia încurajează mariajul timpuriu, lucru care
este regăsit și în multe din zonele rurale și împiedică continuarea educației.Desigur,mergând în această
direcție, apariția unui copil este un impediment clar pentru continuarea educației. Sau, din contra,
gândind pozitiv, poate repezenta un factor determinant în a îți dori mai mult pentru el.
✔Apartenența la un mediu vulnerabil social unde acasă condiții defavorabile spijinirii parcursului școlar.
✔Plecarea de acasă a părinților duce la abandon școlar, deoarece copiii sunt nesupravegheați sau
necorespunzător supravegheați.
Cercetătorul francez P. Perrenoud a constatat că în relaţia familie-şcoală există o condiţionare
reciprocă. Astfel, el a ajuns la concluzia că nu doar familia influenţează rezultatele şcolare ale
copiilor, ci şi şcolaritatea exercită influenţă asupra vieţii familiale.

Cele
⚫ doisprezece tipuri de influenţe identificate de autor sunt:
✔modificarea programului familial în funcţie de orarul şcolar al copilului,
✔schimbarea mediului rezidenţial, părinţii optând pentru o locuinţă cât mai aproape de şcoala
copilului,
✔bugetul familiei suportă modificări considerabile odată cu şcolarizarea copilului, situaţie frecvent
întâlnită în familiile sărace care de cele mai multe ori nu reuşesc să acopere cheltuielile şcolare,
✔familia acordă o mai mare atenţie conduitelor „publice” ale copilului, accentuând funcţia de
control, pentru a se asigura de reuşita copilului, părinţii se implică în activităţile şcolare ale
acestuia sau angajează pesoane specializate în acest sens,
Cercetătorul francez P. Perrenoud a constatat că în relaţia familie-şcoală există o condiţionare
reciprocă. Astfel, el a ajuns la concluzia că nu doar familia influenţează rezultatele şcolare ale
copiilor, ci şi şcolaritatea exercită influenţă asupra vieţii familiale.
⚫Cele doisprezece tipuri de influenţe identificate de autor sunt:
✔rezultatele şcolare ale copilului influenţează climatul afectiv, contribuind la instalarea unei stări de
tensiune sau satisfacţie, în funcţie de natura rezultatelor,
✔şcoala invadează intimitatea familiei, cerând informaţii despre viaţa familială a elevilor,
✔şcoala introduce familia într-o nouă reţea de sociabilitate, alcătuită din colegii copilului, părinţii
acestora, cadrele didactice.
Familia reprezintă „un soi de personalitate colectivă” care prin tonalitatea şi atmosfera sa
colectivă, prin impactul asupra formării copilului, prin „dimensiunea sa culturală şi gradul ei de
integrare socială, constituie un mediu educativ determinant”. Orice dezacord şi stare tensională
care apare la nivelul mediului familial generează tulburări emoţionale, sociale şi morale asociate cu
diverse reacţii neadaptive între care se numără şi abandonul şcolar.