Colegiul politehnic Chişinău

Tipuri de moştenire ale caracterelor

Elaborat:
profesor biologie
Ion Bodean
 CHESTIONAR
Moştenirea înlănţuită a caracterelor.
 Moştenirea caracterelor cuplate cu sexul.
 Moştenirea grupelor sanguine.
 Variabilitatea neereditară şi ereditară a

organismelor.
 SUBCOMPETENŢE
 Interpretarea mecanismelor principale de
moştenire a caracterelor ereditare.
 Identificarea proceselor variabilităţii ereditare

şi neereditare
 Moştenirea înlănţuită a caracterelor (lincage)

• T.Morgan  este autorul teoriei cromozomiale

a eredităţii; postulatele principale ale căreia
sunt următoarele:
1)genele în cromozomi sunt aşezate liniar şi ocupă
un anumit locus;
2)genele plasate în acelaşi cromozom se transmit
înlănţuit;
3) între genele plasate în acelaşi cromozom poate
avea loc schimb reciproc de informaţie.
• Importanţa teoriei cromozomiale a
eredităţii este următoarea:
-  explică unele mecanisme de moştenire
(înlănţuită) a caracterelor;
- permite obţinerea dirijată a diferitor rase de
animale şi soiuri de plante în procesul de
ameliorare;
-  explică diversitatea genetică obţinută la
descendenţi (rezultat al crossing-overului);
-  ajută la construirea hărţilor genetice pentru
diferite genotipuri (plante, animale etc.).
 Schema transmiterii genelor purtătoare de expresii negative în cazul tipului de moştenire autozomal-recesiv

1. AA x Aa Unul din părinţi este purtătorul

genei recesive în stare heterozigotă
1.Fenotipic toţi copii vor fi sănătoşi,
50% -purtători
2. AA x aa. Unul din părinţi este homozigot recesiv

2. Toţi copiii fenotipic sănătoşi,

dar purtători ai genei recesive (100%)
3. Aa x Aa. Ambii părinţi sunt purtători ai genei
recesive în stare heterozigotă
3.Copiii: AA-25%- sănătoşi; Aa - 50%- purtători;
aa – 25% - cu expresia genei recesive.
4. Aa x aa. Unul din părinţi este purtător,
altul homozigot recesiv
4. Aa- 50% din copii fenotipic sănătoşi, dar purtători;
aa – 50% - cu expresie fenotipică a genei date.

A - gena dominantă

5. aa x aa. Ambii părinţi sunt homozigoţi recesivi faţă de gena dată

a - gena recesivă
5. 100%- aa. Toţi copii sunt homozigoţi recesivi ai genei date, cu
expresie fenotipică
 Moştenirea caracterelor cuplate cu sexul
Prin sex (din lat. “sexus” — sex) se înţelege un oarecare genotip din cadrul unei populaţii (specii), care se
caracterizează prin reproducerea gameţilor de un anumit tip, capabili să formeze un zigot prin fuziunea cu
un alt gamet complementar. La nivel de fenotip, sexul reprezintă un ansamblu de trăsături morfo-fiziologice,
structuri, funcţii etc., pe baza cărora un animal sau o plantă este considerată ca femelă sau mascul. 
• Particularităţile de sex sunt determinate genetic. La majoritatea organismelor sexul unui individ se
determină în momentul fecundaţiei şi depinde de tipul gameţilor care participă la fecundaţie.
• Deoarece cromozomii se deosebesc morfologic, doi sau mai mulţi cromozomi au un aspect particular, fiind
denumiţi heterozomi sau cromozomi sexuali (se notează cu literele X, Y, Z, W), spre deosebire de ceilalţi cromozomi
somatici sau autozomi (se notează cu litera A).
• S-a demonstrat că diferenţele fenotipice dintre sexe se datorează unei formule cromozomiale diferite:
autozomii + cromozomii sexuali (diferiţi la femele şi masculi). În prezent, se deosebesc câteva tipuri de
determinism cromozomial al sexelor:
1.Tipul Drosophila
• Acest tip (descoperit pentru prima dată la Drosophila melanogaster) se întîlneşte la numeroase specii de
animale şi plante (mamifere, inclusiv la om, batracieni, peşti, arahnide, moluşte, viermi; cânepă, asparagus).
• În acest caz, femela este homogametică (conţine doi cromozomi XX şi formează un tip de gameţi (la
drozofilă: (3+X), iar masculul este heterogametic (conţine cromozomii sexuali XY şi formează două tipuri de
gameţi ( 3+X şi 3+Y). La fecundaţia unui ovul cu un gamet (3+X) va rezulta femelă (6+XX), iar la fecundaţia
unui ovul cu un gamet (3+Y) va rezulta o insectă de sex masculin (6+XY).
2. Tipul Protenor
•  Acest tip (descoperit pentru prima dată la Protenor bleifragei) se întîlneşte la unele specii de insecte
(ortoptere, hemiptere).
• În acest caz, femela de asemenea este homogametică (la insecta Protenor bleifragei 2n=12+XX), iar masculii
sunt heterogametici, dar le lipseşte cromozomul Y (2n=12+XO), dispărut în procesul evoluţiei. Ca rezultat,
masculii vor forma două tipuri de gameţi: n= 6+X şi n=6+O.
  .
3 Tipul Abraxas
 Acest tip (descoperit pentru prima dată la Abraxas grossulariata) se întîlneşte la unele specii de
fluturi, peşti, amfibii, reptile, păsări (găină, vrabie).
 În acest caz, masculul este homogametic (cromozomii sexuali se notează fie XX, fie ZZ), iar
femela este heterogametică (cromozomii sexuali se notează fie XY, fie ZW În acest caz sexul
viitorului organism este determinat de gameţii femeli (heterogameţi).
 În 1956, J.Tijo şi A.Levan, C.Ford şi J. Hamerton au constatat că în celulele somatice ale omului
sunt 46 de cromozomi. La femeie – 2n = 44A+XX, iar la bărbat – 2n = 44A+XY.
 sexul descendenţei este determinat de sexul heterogametic.
 Descoperirea mecanismului cromozomial al determinării sexelor a condus la ideea că unele
caractere se transmit înlănţuit  (cuplate)cu un anumit sex. Legităţile moştenirii caracterelor cuplate
cu sexul au fost descoperite de către T.Morgan şi colaboratorii săi.
 Tipul de moştenire a caracterelor, când descendenţii se aseamănă cu părinţii de sex opus,
a fost numit “criss-cross” (ereditate în cruce). Caracterele ale căror gene sunt localizate în
cromozomul X se transmit încrucişat. 
 Părintele matern transmite caracteristicile sale descendenţilor de sex mascul, iar părintele
de sex mascul transmite caracteristicile sale descendenţilor de sex femel. O astfel de
moştenire a caracterelor se manifestă în cazul când sexul homogametic (conţine acelaşi tip de
cromozomi sexuali) posedă în cromozomii X alela recesivă în stare homozigotă, iar sexul
heterogametic (conţine cromozomi sexuali diferiţi) posedă în cromozomul X alela dominantă într-o
singură doză (stare hemizigotă).
Daltonismul, denumit științific cecitate cromatică, este o stare patologică, o
tulburare a vederii cromatice, constând în incapacitatea de a deosebi unele
culori de altele (mai ales roșul de verde), deoarece fie receptorul responsabil
pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea roșie nu funcționează deloc și
astfel persoanele vad în negru sau gri.

sănătoasă purtătoare sănătos bolnav

Moştenirea culorii ochilor
la drozofilă.
Gena responsabilă de
culoarea achilor la drozofilă e
localizată în cromozomul
sexual X;- caracter cuplat
cu sexul. Deoarece femelele
au doi cromozomi X, alela
recesivă a caracterului
(culoarea albă a ochilor) nu
se poate exprima fenotipic în
prezenţa genei dominante
(culoarea roşie a ochilor).
Culoarea albă a ochilor – se
determină de gena white;
alela ei recesivă este w.
Alela dominantă
responsabilă de culoarea
roşie a ochilor - W
 Transmiterea înlăntuită a genelor la urmaşi.(fenomenul linkage)
Iniţial au fost încrucişate femele de drozofilă homozigote (care aveau aripi
normale (vg+vg+) şi corp negru (bb) cu masculi homozigoţi cu aripi vestigiale
(reduse) (vg vg) şi corp cenuşiu (b+b+). În F1 au rezultat musculiţe
diheterozigote (vg+vg/b+b) cu aripi normale şi corp cenuşiu.
Notă: În FB sunt reprezentaţi doar masculii, deoarece femelele au acelaşi fenotip.
În continuare s-au efectuat două încrucişări de analiză: 1) femela era
diheterozigotă (vg+vg/b+b), iar masculul homozigot după caracterele recesive
(vg vg/b b) şi 2) femela era homozigotă după caracterele recesive (vg vg/b b), 
iar masculul diheterozigot (vg+vg/b+b).
În generaţia următoare (FB), în cazul primei încrucişări de analiză s-au obţinut
patru clase fenotipice de musculiţe, dar nu într-un raport teoretic aşteptat de
25%:25%:25%:25%, ci într-un raport specific:
-   41,5% de musculiţe aveau aripi normale şi corp negru (vg+vg/bb);
-  41,5% — aripi reduse şi corp cenuşiu (vg vg/b+b);
-                        8,5% — aripi normale şi corp cenuşiu (vg+vg/b+b);
-                        8,5% — aripi reduse şi corp negru (vg vg/b b).
La încrucişarea de analiză în cazul al doilea (FB) s-au obţinut doar două clase
fenotipice (contrar celor patru teoretic aşteptate) în următorul raport:
-   50% musculiţe cu aripi normale şi corp negru (vg+vg/b b);
-  50% musculiţe cu aripi reduse şi corp cenuşiu (vg vg/b+b).
Pe baza rezultatelor obţinute T.Morgan ajunge la concluzia că aceste gene (ce
determină forma aripilor şi culoarea corpului) sunt plasate în acelaşi cromozom
şi nu se transmit independent, ci înlănţuit (împreună). Această concluzie este
cunoscută şi ca legea lui T.Morgan: genele localizate în acelaşi cromozom
sunt înlănţuite şi se transmit împreună.

Ce este grupa sanguina ?
Sangele este constituit din plasmă şi din trei
tipuri de celule sanguine: leucocite (globulele
albe), eritrocite (globulele roşii)
şi trombocite (plachete saguine, celule cu rol în
coagularea sângelui).
Grupa sanguină a unei persoane
depinde de antigeni (substanţe
care stimulează răspunsul
sistemului imunitar – complexe
glicoproteice prezente pe
suprafaţa globulelor roşii. Când
unei persoane i se trasfuzează
sânge, antigenii anunţă
organismul despre pătrunderea
unui corp străin. Combinaţia
antigene- anticorpi va
determina dacă transfuzia se
acceptă sau nu.

Important!!!
În plazma sanguină pot fi
aglutininele α şi β, (anticorpi)
iar pe suprafaţa eritrocitelor
aglutinogenele A şi B. (antigene)
* α и β: grupa I (O) În acelaşi sânge, din proteinele
* A и β: grupa II (A) A şi α, la fel ca şi din proteinele
* α и B: grupa III (B) B şi β, poate fi doar câte una.
* A и B: grupa IV (AB)
 Factorul Rh.
Denumirea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care s-a
descris prima data factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, globulele roşii
umane se împart în 2 grupe: 1. cele care posedă antigenul sau factorul Rh+
şi 2. cele care nu posedă acest antigen Rh-. Rh pozitivii reprezintă circa 85%
din populaţie, iar 15%, care nu au acest factor,  Rh negativii.  În cazul unei
transfuzii cu sange de la o persoana Rh+, la o persoană Rh-, sistemul
imunitar al persoanei Rh- va începe producerea anticorpilor anti Rh+; -
reacţia la neidentificarea Rh+ şi clasificarea lui ca corp străin.
Sensibilizarea organismului şi producerea anticorpilor va avea loc şi când o
femeie Rh- poartă sarcină de la un barbat Rh+, iar copilul este Rh+.
 Variabilitatea neereditară şi ereditară a organismelor
• În natură nu există exemplare absolut identice în componenţa oricărei specii,
datorită proceselor de variabilitate neereditară şi ereditară.
• Variabilitatea neereditară are ca forţă motrice suma acţiunii factorilor externi
asupra organismului (variabilitatea fenotipică sau modificativă).
• Variabilitatea ereditară include în sine două direcţii: 1. variabilitatea
combinativă (recombinativă) 2. variabilitatea mutaţională.
• Variabilitatea combinativă -presupune apariţia noilor combinaţii de gene
nemodificate cantitativ şi calitativ în baza proceselor meiotice şi combinării
întâmplătoare a gameţilor în procesul de fecundaţie. Majoritatea maladiilor cu
moştenire recesivă se manifestă prin acest tip de variabilitate.
• Variabilitatea mutaţională —presupune apariţia formelor modificate ale alelelor
genelor în comparaţie cu forma iniţială, ca rezultat al acţiunii factorilor mutageni.
Se cunosc o serie mare de factori mutageni externi (exogeni);- fizici, chimici,
biologici- ex. radiaţii ionizante, substanţe chimice, viruşi, etc.
• Procesele mutaţionale se pot iniţia şi decurge şi datorită acţiunii factorilor
mutaţionali interni (endogeni).
• Mutaţiile apărute în celulele somatice se reflectă asupra celulei, sau grupului dat
de celule, nu se moştenesc. Mutaţiile apărute în gameţi (generative) se transmit
generaţiei următoare.
Tipuri de variabilitate
 Variabilitate neereditară (fenotipică)
Caracteristicile de bază
ale variabilităţii
neereditare
1. Este supusă influenţei
condiţiilor externe;
2. Poartă caracter de
grupă;
3. Este determinată;
4. Se supune legităţilor
statistice;
5. Se determină de
norma de reacţie a
organizmului la
factorul (factorii ) de
Acelaşi genotip al frunzelor acţiune.
subacvatice şi aeriene dau
reacţii de răspuns diferite
(săgeata apelor)
 bibliografie
*www.scrigroup.com;
*dic.academic.ru;
*www.raunews.com/blog/mostenirea-inlantuita-a-caracterelor-2/;
*www.ortodoxia.md;
*edu2.tsu.ru;
*www.gemabank.ru;
*www.biorepet-ufa.ru;
*festival.1september.ru;
*www.scritube.com;
 *stiati.ca;
*www.desprecopii.com;
*www.sexarchive.info;
*www.genkrovi.ru/articles.php?id=84
*900igr.net;
*school.xvatit.com;
*www.myshared.ru