Omul renascentist

Între jubilatie si scepticism

SCEPTICISM s.n. Atitudine de neîncredere, de îndoială față
de cineva sau de ceva.
JUBILAȚIE s.f. Veselie mare.
 REPERE
Umanismul este curentul dezvoltat în magnifica epocă
a culturii, numită Renașterea.
Renașterea se aplică unor schimbări culturale care au
început în Italia secolului al XIV-lea, raspândindu-se în
întreaga Europă în ultima parte a secolului al XV-lea,
dar marchează viziunea generală asupra artei, științei,
moralei până în secolul al XVIII-lea.
Majoritatea oamenilor de știință reduc umanismul
italian la prima jumătate a secolului al XV-lea.
 Umanismul se caracterizeaza prin:
Plasarea omului în centrul preocupărilor sale;
Admirație față de valorile antichității greco-latine;
Încrederea în rațiune;
Încrederea în valorile umane și armonia perfectă dintre om
și natură;
Respingerea justificărilor transcedentale (dependența de
credință).
 CONTEXT

EPOCA MEDIEVALĂ VS. UMANISM

UMANISMUL a apărut ca o reacție la perioada numită

EPOCA MEDIEVALA, din cauza trăsăturilor ei definitorii
Societatea din Epoca Medievală era dominată de o economie
naturală închisă, puţin favorabilă progreselor.
Organizarea socială era întemeiată pe dependenţa servilă sau pe
cea vasalică, în care omul era considerat precum un element al
unei colectivităţi (obşte, breaslă, stare socială etc.).
 Biserica controla gândirea şi viaţa culturală. Abaterile de orice
fel de la modul de a gândi al Bisericii erau considerate drept
erezie şi erau pedepsite într-un mod foarte aspru;
Toate acestea se află în concordanţă cu existenţa unei societăţi
tipice tradiţionale, însă nu mai reuşeau să corespundă noilor
realităţi economice,impuse de dezvoltarea oraşelor şi de
apariţia unei noi pături sociale care va reuşi să ocupe un rol
important în această perioadă, burghezia.
ASTFEL

Reorganizarea societăţii nu se putea face fără credinţa într-

un sens al vieţii şi într-o ierarhie de valori care să se
exprime într-un nou stil de viaţă.
În conformitate cu aceste scopuri se constituie Umanismul,
diametral opus de perioada medievală.
Umanismul renascentist avea ca scop evaluarea omului, a
locului acestuia în natură și istorie, precum și a
disciplinelor care aveau legatură cu el.
REPREZENTANȚI - LITERATURĂ

DANTE ALIGHIERI (1265 -1321)

- DIVINA COMEDIE
REPREZENTANȚI - LITERATURĂ

FRANCESCO
PETRARCA(1304-1374) -
CANȚONIERUL
REPREZENTANȚI - LITERATURĂ

GIOVANNI
BOCCACCIO(1313-1375) -
DECAMERONUL
DESCOPERIREA OMULUI

Descoperirea omului poate fi consierată într-adevăr marea

realizare a umaniștilor (Giannozzo Manetti-agere et
intelligere- a ști cum și a putea conduce lumea creată pentru
om, Picco della Mirandola-omul, spunea el, poate degenera
printre ființele inferioare, sau poate regenera printre cele
superioare, totul depinde de el -De dignitate hominis,
Marsilio Ficino).
Umanismul a reuşit să lărgească orizontul cunoaşterii şi a
redescoperit viaţa, sau, mai bine zis, importanţa vieţii.
REFORMĂ RELIGIOASĂ
Numeroși umaniști, precum Erasmus din Rotterdam s-au angajat
în lupta pentru reformarea Bisericii, susținând necesitatea
întoarcerii la izvoarele credinței, la mesajul evanghelic.
Pentru Pico della Mirandola, întoacerea la origini era condiția
pentru obținerea unei păci religioase, deoarece se știe că toate
religiile, filozofiile provin dintr-o singură sursă, care este
Dumnezeu.
În acest sens, umanismul înțelegea prin tolenranță religioasă nu
coexistența pașnică între diferite confesiuni religioase, ci ceva
bazat pe unitatea religiilor, care face ca diferențele religioase să
nu mai aibă nicio valoare.
 EDUCAȚIE ȘI GÂNDIRE
Umaniştii aveau o mare dorinţă, aceea de a pune în valoare
omul şi demnitatea lui atât la nivel individual cât şi la
nivel social, ei dorind prin aceasta să creeze un nou ideal
uman, cu o cultură enciclopedică, un om care să fie
savant, diplomat, muzician, artist, cavaler şi om de lume
în acelaşi timp. Prin toate acestea se dorea un standard mai
înalt de viaţă şi o înţelegere mai adâncă a realităţii în care
trăiau oamenii.
 SCOLASTICA
Interesul principal al scolasticilor nu consta în descoperirea și
cercetarea unor fenomene noi, ci doar să explice cunoștințele
deja dobândite în antichitate, în lumina dogmelor creștine.
 În aceasta constă diferența esențială între Scolastică și modul
modern de gândire din Renaștere.
Întrucât în reprezentarea învățaților scolastici Dumnezeu este
izvorul adevărului și al oricărei forme de cunoaștere, el nu se
poate exprima în moduri diferite și contradictorii.
În cazul imposibilității unei trăsături comune, se dă totdeauna
prioritate credinței, opinia teologilor fiind determinantă față
de cea a filosofilor.
 OPOZIȚIA
Noul ideal renascentist se află în opoziţie cu idealul medieval, el
având la bază virtutea, care presupunea inteligenţă, spirit
întreprinzător, stăpânire de sine, bărbăţie.
În secolul XV apare o nouă concepţie despre şcoală la Florenţa
prin apariţia umanismului civic, al cărui scop era acela de a forma
atât buni cetăţeni pentru oraş, cât şi oameni întreprinzători,
capabili să răspundă cerinţelor economiei capitaliste aflate în curs
de dezvoltare. Se pune accent pe studiile umaniste, fiind evidenţiat
rolul culturii în opera de înfrumuseţare intelectuală a omului.
Scopurile umanismului civic erau acelea de a forma oameni activi
şi întreprinzători care să îşi folosească însuşirile perntru a-şi crea o
soartă mai bună, precum şi buni cetăţeni care să apere interesele
cetăţii.
Romeo si Julieta
Romeo si Julieta Aceasta este şi traiectoria celor doi tineri îndrăgostiţi din
Verona. Romeo şi Julieta sunt sacrificați de vrajba dintre familiile lor
nobile pe care moartea fiilor le va duce la împăcare. Romeo şi Julieta este
un imn închinat dragostei tinereţii, naturii şi purităţii sufletești. În
această privinţă, frumuseţea lirică a sentimentului iubirii dintre Romeo şi
Julieta n-a fost egalată de niciun alt scriitor.
 Don Quijote de la Mancha
Alonso Quixano (sau Quijano), un hidalgo sărac ce se apropie de vârsta de 50 de ani („hidalgo”, în
spaniolă, provine de la hijo de algo — fiul cuiva care a fost „cineva”, de spiță nobilă) locuiește împreună cu
nepoata sa într-o porțiune necunoscută a ținutului La Mancha. Cititor pasionat de romane cavalerești,
Don Quijote ajunge să se considere un „cavaler rătăcitor” astfel că pornește la drum călare pe mârțoaga sa,
Rocinante, înarmat cu arme din carton. Întocmai ca eroul din romanele de aventură pe care le citea,
Amadis de Gaula, el își alege o domniță căreia să-i dedice victoriile din bătălii: Dulcinea del Toboso, o
țărancă dintr-un ținut vecin, pe numele adevărat de Aldonza Lorenzo, dar care în realitate nu era nici
nobilă, nici frumoasă.
 
Prima aventură
În drumul său, el se oprește mai întâi la un han, pe care îl ia drept castel, și confundând hangiul cu un
castellan, îl roagă pe acesta să-l învestească cavaler, ceremonie „sfântă” care va avea loc în grajd. Întâlnește
apoi câtiva negustori din Toledo, cărora le cere să o proclame pe Dulcinea cea mai frumoasă domniță din
lume, dar aceștia o insultă, iar unul dintre ei îl bate pe Don Quijote și-l lasă pe marginea drumului. El este
găsit și ajutat să se întoarcă acasă de un țăran vecin, Pedro Alonzo.

A doua aventură
După însănătoșire, Don Quijote plănuiește să plece într-o a doua aventură.
Între timp, nepoata sa, slujnica, preotul și bărbierul au aruncat în foc mare parte din cărțile cavalerești ale
eroului, spunându-i acestuia că un magician a venit călare pe un nor și însoțit de un dragon,i-a furat
acestuia cărțile. Eroul își alege drept „scutier” un țăran pe nume Sancho Panza, căruia îi promite că la
capătul drumețiilor îl va face guvernatorul unei insule, și pornesc amândoi într-o a doua aventură. Se
luptă cu morile de vânt, luându-le drept uriași, și își imaginează că în trăsura pe care o însoțesc câțiva
călugări benedictini se află o prințesă răpită, fiind din nou bătut.
 
De-a lungul călătoriei lor, Don Quijote și Sancho Panza vor întâlni hangii, prostituate, păstori,
soldați, preoți, condamnați evadați și chiar îndrăgostiți, cu diverse povești de iubire. Don Quijote
intervine violent în povești care nu-l privesc, iar obiceiul său de a nu-și plăti datoriile sub pretext că
aceasta este stilul de viață al „cavalerilor rătăcitori” duce la umilințe, bătăi și lipsuri pe care de cele
mai multe Sancho trebuie să le îndure. Tot în această primă parte a romanului ne sunt narate două
povești de dragoste (Grisostomo și Marcela; Cardenio și Lucinda). În cele din urmă, Don Quijote se
lasă convins să plece acasă. Autorul sugerează existența unei a treia aventuri, dar susține că s-au
pierdut documentele.
 
A doua parte a romanului
Această a doua parte reprezintă o continuare publicată la 10 ani după romanul original. Don
Quijote și Sancho Panza au ajuns acum foarte cunoscuți datorită povestirilor din prima parte a
romanului. Acum se tratează mai în profunzime tema deziluzionării. Don Quijote ajunge batjocura
mai multora, iar până și Sancho își înșală stăpânul. Nevoit fiind să o găsească pe Dulcinea, el îi
prezintă lui Don Quijote trei țărănci sărace, pe care le dă drept Dulcinea și însoțitoarele ei. Pentru că
Don Quijote vede doar țărăncile, și nu o nobilă doamnă, Sancho pretinde că acesta este vrăjit și de
aceea nu poate vedea „adevărul”. În cele din urmă Sancho este numit guvernator al insulei
Barratoria, și, deși se dovedește capabil, renunță. Don Quijote se întoarce acasă, unde cade într-un
somn greu, iar când se trezește, este vindecat de nebunie. Starea sa de sănătate se înrăutățește însă,
astfel că el moare, Sancho deplângând întreaga lor aventură.
Opera prezinta o multitudine de teme: noncomformismul,nebunia,iubirea, naivitatea,avaritia(in
cazul taranului) ;se prezinta antiteza dintre realism si idealism, iar ca motive se evidentiaza: motivul
cavalerului,motivul jocului, motivul calatoriei, motivul aventurierului
Don Quijote este personajul principal al romanului cu acelasi nume,un hidalgo sărac din La
Mancha, un om cu mintea rătăcită. El este intruchiparea omului nonconformist, visator, ce se
ghideaza dupa propriile reguli,dovedind originalitate.
 Hamlet
Hamlet în engleză modernă timpurie The Tragicall Historie of Hamlet, Prince of Denmarke) este o
tragedie de William Shakespeare. Deși prima reprezentație datează din jurul anului 1600, la Globe
Theatre ,textul tragediei a fost publicat pentru prima oară doar în 1603. Din această tragedie provine
tirada filozofică: „a fi, sau a nu fi, aceasta e întrebarea”, devenită ulterior celebră și foarte des citată.
Hamlet RezumatFantoma regelui Danemarcei îi spune fiului său Hamlet, să-i răzbune moartea ucigându-
l pe noul rege, unchiul lui Hamlet. Hamlet pretinde ca este nebun,contemplă viața și moartea și caută
răzbunare. Unchiul său, temându-se pentru viața lui, creează și el comploturi pentru a-l ucide pe Hamlet.
Piesa se încheie cu un duel, în timpul căruia Regele, Regina, adversarul lui Hamlet și Hamlet însuși
sunt toți uciși.

Actul I
Noaptea târziu, gardienii de pe crenelurile castelului Elsinore din Danemarca sunt întâmpinați de
Horatio, prietenul de școală al prințului Hamlet. Gardienii descriu o fantomă pe care au văzut-o, care
seamănă cu tatăl lui Hamlet, regele recent decedat. În acel moment, Fantoma reapare, iar gardienii și
Horatio decid să-i spună lui Hamlet.
Claudius, unchiul lui Hamlet, s-a căsătorit cu mama proaspăt văduvă a lui Hamlet, devenind noul rege al
Danemarcei. Hamlet continuă să plângă moartea tatălui său și deplânge lipsa de loialitate a mamei sale.
Când Hamlet aude de fantoma de la Horatio, vrea să vadă singur.
În altă parte, însoțitorul regal Polonius își ia rămas bun de la fiul său Laertes, care pleacă în Franța.
Laertes o avertizează pe sora lui, Ophelia, departe de Hamlet și gândindu-se prea mult la
atenția lui față de ea.
Actul II
Conform planului său, Hamlet începe să se comporte ciudat. El o respinge pe Ophelia, în timp ce Claudius și
Polonius, însoțitorul regal, îl spionează. Speraseră să găsească motivul schimbării bruște de comportament a
lui Hamlet, dar nu au putut. Claudius îi cheamă pe Guildenstern și Rosencrantz, vechi prieteni ai lui Hamlet,
pentru a afla ce are în el. Sosirea lor coincide cu un grup de actori ambulanți pe care Hamlet se întâmplă să-i
cunoască bine. Hamlet scrie o piesă care include scene care imită uciderea tatălui lui Hamlet. În timpul
repetiției, Hamlet și actorii complotează să prezinte piesa lui Hamlet în fața regelui și a reginei

Actul III
La spectacol, Hamlet îl urmărește îndeaproape pe Claudius pentru a vedea cum reacționează. Piesa îl
provoacă pe Claudius, iar el întrerupe acțiunea ieșind cu furtună. Se hotărăște imediat să-l trimită pe Hamlet.
Hamlet este chemat de mama sa necăjită, Gertrude, iar pe drum, se întâmplă cu Claudius îngenuncheat și
încercând să se roage. Hamlet motivează că să-l ucizi pe Rege acum ar trimite sufletul său în rai, mai degrabă
decât în ​iad. Hamlet decide să-și cruțe viața deocamdată.Polonius se ascunde în camera lui Gertrude pentru a
o proteja de fiul ei imprevizibil. Când Hamlet ajunge să-și ceartă mama, îl aude pe Polonius mișcându-se în
spatele tapiseriei. El rupe tapiseria și, făcând acest lucru, îl ucide pe Polonius. Fantoma tatălui lui Hamlet
reapare și îl avertizează pe fiul său să nu întârzie răzbunarea sau să-și supere mama.

Actul IV
Pe drumul de întoarcere în Danemarca, Hamlet îl întâlnește pe Horatio în cimitir (împreună cu un gropar),
unde vorbesc despre șansele vieții și ale morții. Cortegiul funerar al Opheliei ajunge chiar în același cimitir.
Hamlet se confruntă cu Laertes, fratele Opheliei, care i-a luat locul tatălui său la curte.Se aranjează un duel
între Hamlet și Laertes. În timpul meciului, Claudius conspiră cu Laertes pentru a-l ucide pe Hamlet. Ei
plănuiesc ca Hamlet să moară fie pe o rapieră otrăvită, fie cu vin otrăvit. Planurile dau greș când Gertrude bea
fără să vrea din ceașca otrăvită și moare. Apoi, atât Laertes, cât și Hamlet sunt răniți de lama otrăvită, iar
Laertes moare.Hamlet, în chinurile morții, îl ucide pe Claudius. Hamlet moare, lăsându-l doar pe prietenul
său Horatio să-i explice adevărul noului rege, Fortinbras, în timp ce acesta se întoarce cu victorie din
războaiele poloneze.
 OMUL RENAȘTERII

 ESTE ADVERSAR AL IDEILOR PRECONCEPUTE

 ESTE CURAJOS
 ARE SPIRIT INOVATOR
 ARE DORINTA DE AFIRMARE SI DE RENUME
 ARE UN SIMT DEOSEBIT AL FRUMOSULUI
 INDIVIDUALISM
 ESTE PLIN DE FORTA IN ACTIUNE
 INLATURA ORICE BARIERA IN ASPIRATIA SPRE UNIVERSALITATE
 ARE O INTELEGERE ASCUTITA
 INLOCUIESTE LEGILE MORALE CU CELE ESTETICE
https://www.youtube.com/watch?v=F-8ZzOR0U10
https://www.youtube.com/watch?v=d-cUweQGzZs&t=105s