ТЕМА:

PROBLEMA EDUCAȚIEI ÎN FILOSOFIA

EPOCII RENAȘTERII
 PLAN:
1. IDEILE FILOSOFICO-PEDAGOGICE ÎN EPOCA RENAȘTERII

2. PIER PAOLO VERGERIO.

3. LEON BATTISTA ALBERTI

4. VITTORINO DA FELTRE

5. MICHEL MONTAIGNE

6. TOMMASO CAMPANELLA
 1. IDEILE FILOSOFICO-PEDAGOGICE ÎN EPOCA RENAȘTERII
CONVENŢIONAL SE ADMITE CĂ EPOCA RENAŞTERII CUPRINDE SEC. XIV-XVI.
RENAŞTEREA ÎNSEAMNĂ REVENIRE LA ANTICHITATE, LA VALORILE EI, LA EVOLUŢIA GÂNDIRII ANTICE
FILOSOFICE, ÎNRERUPTE DE PERIOADA MEDIEVALĂ, READUCEREA LA VIAŢĂ A MOŞTENIRII FILOSOFICE DIN
GRECIA ŞI ROMA ANTICĂ.
GÂNDIREA FILOSOFICĂ A EPOCII RENAŞTERII A FOST INFLUENŢATĂ ÎN MARE PARTE DE DEZVOLTAREA
ŞTIINŢELOR NATURALE, MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE, DEZVOLTAREA MEDICINII, MATEMATICII ŞI
MECANICII ETC.
EPOCA RENAŞERII SE CARACTERIZEAZĂ PRIN REVENIREA LA PROBLEMA OMULUI, LA PLASAREA OMULUI
ÎN CENTRUL LUMII: DECI SE REVINE LA UMANISM.
OMUL CA OBIECT CENTRAL AL FILOSOFIEI RENASCENTISTE, ESTE INTERPRETAT DREPT VERIGA CENTRALĂ ÎN
LANŢ UL EXISTENŢ EI COSMICE ÎN GENERE.
CARACTERUL OMULUI APARE CA O MARE VIRTUTE, DEOARECE NEFIIND NICI ÎNGERI, NICI DEMONI, OMUL
SE POATE ÎNĂLŢA ORI CĂDEA, DUPĂ CUM ÎŞI ÎNŢELEGE EXISTENŢA ŞI ROSTUL. OMUL EVOLUEAZĂ
NEÎNCETAT ÎN GENUL SĂU.
 EPOCA RENAȘTERII ESTE MARCATĂ DE AȘA PERSONALITĂȚI CA: PETRARCA, DANTE
ALIGHIERI, GIOVANNI BOCCACIO, WILLIAM SHAKESPEARE, LEONARDO DA VINCI, RAFAEL,
MICHELANGELO Ș.A.
FILOSOFIA EPOCII RENAȘTERII SE BAZEAZĂ PE 3 PRICIPII:
-ANTROPOCENTRISMUL
-ANTICLERICALISMUL
-UMANISMUL
ANTROPOCENTRISMUL – (DE LA GREC. ANTHROPOS – OM ȘI LAT. CENTRUM - CENTRU) -
ATITUDINE CE CONSIDERĂ OMUL ÎN CENTRUL LUMII ȘI SCOPUL ÎNTREGULUI UNIVERS.
ANTICLERICALISMUL – (DE LA GR EC. ANTI - ÎMPOTRIVĂ ȘI LAT. CLERICALIS – BISERICESC)
– PRINCIPUI CE SE OPUNE AUTORITĂȚII RELIGIOASE ȘI URMĂREȘTE SEPARAREA BISERICII DE
VIAȚA PUBLICĂ ȘI DE VIAȚA POLITICĂ.
UMANISMUL – (DE LA LAT. HAUMANINUS - OMENESC) - O MIŞCARE CE PUNE ÎN CENTRUL
PREOCUPĂRILOR SALE OMUL ŞI CONDIŢIA UMANĂ; ORIENTARE CE GLORIFICĂ PUTEREA DE
CUNOAŞTERE ŞI DE CREAŢIE A OMULUI, CAPACITATEA SA DE AUTOPERFECŢIONARE
CULTURALĂ ŞI MORALĂ.
 ADEPȚII UMANISMULUI SUSȚINEAU, CĂ EDUCAȚIA COPIILOR AI TREBUI SĂ
URMĂREASCĂ ÎN PRIMUL RÂND INSTRUIREA COPIILOR CU NOI CUNOȘTINȚE PENTRU A-I
FACE MAI UMANI.
REPREZENTANȚ II PEDAGOGIEI RENASCENTISTE ITALIENE AU DOVEDIT O ADÂ NCĂ ÎNȚ ELEGERE A
SCOPULUI EDUCAȚ IEI Ș I A MIJLOACELOR ADECVATE DE REALIZARE A EI.
UNII PREȚ UIESC CULTURA CLASICĂ MAI MULT, ALȚ II MAI PUȚ IN, DAR TOȚ I SUNT INFLUENTAȚ I DE
EA,
STUDIILE UMANISTE CONTINUĂ SĂ SE NUMEASCĂ LIBERALE, PENTRU CĂ SUNT DEMNE DE OMUL
LIBER Ș I ÎI FORMEAZĂ O CONȘ TIINȚĂ DE OM LIBER SUB ASPECT SPIRITUAL. ELE CULTIVĂ ÎN OM
INȚ ELEPCIUNEA Ș I VIRTUTEA.
 IDEILE CENTRALE ALE EDUCAȚIEI RENASCENTISTE:
-PEDAGOGIA TREBUIE SĂ SE ADAPTEZE NATURII COPILULUI: POTRIVIT ÎNCLINAȚIILOR
SAU FORMEI SALE PARTICULARE DE VIAȚĂ ȘI SĂ SE BAZEZE PE MORALITATE.
-COPILUL TREBUIE ASTFEL CRESCUT, ÎNCÂT SĂ DEVINĂ UN OM SINCER CARE SĂ
IUBEASCĂ ADEVĂRUL.
IDEILE SCOLASTICE SUNT ÎNLOCUITE CU CELE PEDAGOGICE:
-RESPECTUL FAȚĂ DE OM.
-ÎNCREDEREA ÎN POSIBILITĂȚILE SALE FIZICE ȘI INTELECTUALE DE DEZVOLTARE.
-ACTIVITATEA CETĂȚENEASCĂ
-STUDIEREA ȘTIINȚELOR NATURII
-EDUCAȚIA SPIRITUALĂ ȘI FIZICĂ
 PIER PAOLO VERGERIO
1349-1420)

A ELABORAT UN COMPLEX
PLAN DE EDUCAȚIE
UMANISTĂ
 ÎN LUCRAREA ”DESPRE MORAVURILE NOBILE ȘI DESPRE STUDIILE
LIBERALE”, LUCRARE CE CUPRINDE PRECEPTELE POTRIVITE ÎNDEOSEBI
PENTRU A EDUCA FIII DE NOBILI, CE TREBUIE SĂ SE INSTRUIASCĂ PENTRU A
MERITA CONDIȚIA SOCIALĂ PE CARE AU MOȘTENIT-O.
ÎN OPINIA SA, SCOPUL EDUCAȚIEI ESTE DE A ÎNTĂRI PORNIRILE BUNE ȘI DE
A LE ÎNDREPTA PE CELE RELE.
MIJLOCUL CEL MAI EFICIENT ESTE STIMULAREA PRIN EXEMPLE EXTRASE
DIN LITERATURA CLASICA.
TINERII, NU NUMAI CEI DOTAȚI, CI ȘI CEI MEDIOCRI, TREBUIE PUȘI SĂ
STUDIEZE ÎNCĂ DIN COPILĂRIE ȘI DEPRINȘI CU IDEEA CĂ AU SĂ ÎNVEȚE
TOATĂ VIAȚA: „TIMPUL DE STUDIU NU SE TERMINĂ NICIODATĂ”, SPUNE
VERGERIO.
 EL RECOMANDĂ STUDIUL ETICII, CARE LE ARATĂ COPIILOR CE TREBUIE SĂ FACĂ, ȘI
AL ISTORIEI, CARE LE OFERĂ EXEMPLELE DEMNE DE URMAT.
SEMNIFICATIVĂ ESTE ȘI IMPORTANȚA ACORDATĂ ȘTIINȚELOR NATURALE, PRIN CARE
ESTE CUNOSCUTĂ ORIGINEA ȘI SCHIMBAREA CONTINUĂ A LUCRURILOR, CAUZELE ȘI
EFECTELE MIȘCĂRILOR LOR.
SUB INSPIRAȚIA DIRECTĂ A LUI ARISTOTEL, VERGERIO ESTE PARTIZANUL
EDUCAȚIEI DE STAT.
TOATE DISPOZIȚIILE PRIVIND EDUCAȚIA AR TREBUI SĂ FIE LUATE DE STAT, PE CALE
LEGALĂ CĂCI ESTE IN INTERESUL SĂU SĂ AIBĂ CETĂȚENI CU MORAVURI BUNE.
IDEALUL EDUCATIEI ESTE, AȘADAR, O BUNĂ INTEGRARE SOCIALĂ A INDIVIDULUI.
ÎN REALIZAREA EI, PRIORITARĂ ESTE CULTURA SPIRITULUI, CULTURA GENERALAĂ
FĂRĂ A SE NEGLIJA ÎNSĂ CELELALTE ASPECTE SUFLETEȘTI SAU TRUPEȘTI.
 EL CONSIDERĂ, CĂ FIECARE TREBUIE SĂ ÎMBRĂȚIȘEZE MAI ALES ACEA DISCIPLINĂ
PENTRU CARE SE SIMTE MAI APT.
DE ACEEA, DIAGNOSTICAREA ȘI URMĂREA APTITUDINILOR PERSONALE AU UN ROL
IMPORTANT ÎN EDUCATIE: „MAI ÎNTÂI FIECARE VA TREBUI SĂ-ȘI DESCOPERE TALENTUL SAU,
DACA DIN CAUZA VÂRSTEI NU ȘI-L POATE APRECIA, ATUNCI ACEST LUCRU REVINE
PĂRINȚILOR ȘI CELOR CE LE ȚIN LOCUL. COPILUL TREBUIE OBSERVAT ȘI ÎN DEZVOLTAREA
LUI SUFLETEASCĂ”.
METODA CEA MAI POTRIVITĂ PENTRU EDUCAȚIA INTELECTUALĂ A COPIILOR CONSTĂ,
MAI ÎNTÂI, ÎNTR-O DOZARE ADECVATAĂA VOLUMULUI CUNOȘTINȚELOR, CĂCI
MULTAĂMATERIE TRANSMISĂ DEODATĂ ESTE INEFICIENTĂ.
CURIOZITATEA ȘI DORINȚA DE STUDIU PREA MAREA NU SUNT BUNE, CĂCI COPILUL
VOIND SĂ ÎMBRĂȚIȘEZE PREA MULTE ÎN ACELAȘI TIMP, SE DISPERSEAZĂ.
ÎNVĂȚÂND ZILNIC CÂTE PUTIN, DAR TEMEINIC, SE POATE AJUNGE MULT MAI DEPARTE.
MEMORIA, CARE NU ESTE TOTDEAUNA APANAJUL CELOR MAI INTELIGENȚI, TREBUIE
TOTUȘI CULTIVATĂ PRIN REPETITII FRECVENTE SAU RECAPITULĂRI.
 LEON BATTISTA ALBERTI
(18 FEBRUARIE 1404 -
25 APRILIE 1472)
 SCRIITOR, ARHITECT, PICTOR,
 SCULPTOR, 
FILOZOF ITALIAN ȘI UMANIST 
AL RENAȘTERII
 ÎN TRATATUL SĂU ”DESPRE FAMILIE” SUSTINEA CĂ NATURA L-A FĂCUT
PE OM CA FIINȚĂ SOCIALĂ, I-A DAT CAPACITATEA DE A CUNOAȘTE ȘI I-A
IMPUS NECESITATEA CA, PRIN LIMBAJ ȘI RATIONAMENT SĂ COMUNICE CU
CEILALȚI SEMENI AI SĂI, ÎMPĂRTĂȘINDU-LE IDEILE ȘI SENTIMENTELE.
ROLUL EDUCATIEI ESTE DE A CULTIVA ACESTE DISPOZIȚII ÎNNĂSCUTE
ALE OAMENILOR, ÎNDEOSEBI PRIN INTERMEDIUL STUDIULUI OPERELOR
CLASICE.
PENTRU ALBERTI EDUCAȚIA TREBUIE SĂ SE REALIZEZ ÎN FAMILIA, CĂCI
PĂRINȚII SUNT EDUCATORII NATURALI AI COPIILOR, ACEASTA FIIND
MISIUNEA LOR CEA MAI IMPORTANTĂ.
NUMAI CÂND NU SUNT ÎN STARE SĂ O INDEPLINEASCĂ, LOCUL LOR
POATE FI LUAT DE UN PRECEPTOR.
 ÎN EDUCAREA COPIILOR TREBUIE PROCEDAT CÂT MAI ACTIV POSIBIL,
MENȚINÂNDU-SE UN CONTACT PERMANENT CU VIAȚA, CU OAMENII, CHIAR
DACĂ STUDIUL CĂRȚILOR, PENTRU A CULTIVA SPIRITUL, ERA CONSIDERAT
PRIMUL LUCRU FOLOSITOR ACESTORA.
DE ASEMENEA, TREBUIE PROCEDAT SISTEMATIC LA CONVORBIRI CU
COPIII, PUNÂNDU-I SĂ JUDECE ȘI SĂ-ȘI DEA PĂREREA ASUPRA UNOR
PROBLEME CE SE IVESC ÎN VIAȚA DE FAMILIE ȘIÎIN VIAȚA SOCIALĂ,
PENTRU A LE ASCUȚI INTELECTUL ȘI A LE INTĂRI TALENTUL.
 VITTORINO DA FELTRE
(1378-1446) 
A FUNCȚIONAT CA PROFESOR
LA UNIVERSITATEA DIN PADOVA,
DAR DUPĂ O VREME SE RETRAGE
ȘI DESCHIDE UN COLEGIU LA
VENEȚIA.
DUPA UN TIMP, PRIN 1422-1423
DESCHIDE LA MANTOVA O
ȘCOALĂ PRIVATĂ. 
 ASEMENEA ALTOR UMANISTI, DA FELTRE AVEA ÎNCREDERE ÎN
PUTEREA EDUCAȚIEI ȘI RESPECT FAȚĂ DE POSIBILITĂȚILE DE
DEZVOLTARE ALE COPILULUI, PENTRU CĂ, PE FIECARE NATURA
L-A FĂCUT PENTRU O ANUMITĂ ACTIVITATE.
IDEALUL SĂU PEDAGOGIC ERA PREGĂTIREA UNOR CETĂȚENI
DESĂVÂRȘIȚI SUB ASPECT INTELECTUAL, MORAL ȘI PRACTIC-
UTILITAR.
ÎN REALIZAREA SA, TREBUIE PUS ACCENTUL NU NUMAI PE
EDUCAȚIA SPIRITULUI, CI ȘI PE CEA A CORPULUI.
 POTRIVIT IDEII PE CARE ȘI-O FĂCUSE DESPRE OM ȘI ÎN CARE
PUNCTUL DE VEDERE VOCAȚIONAL ERA FOARTE IMPORTANT, DA
FELTRE INDIVIDUALIZEAZĂ, PE CÂT POSIBIL, ÎNVĂȚĂMÂNTUL,
CONFORM APTITUDINILOR FIECĂRUIA.
AȘADAR, FIECARE, DUPĂ CUM L-A FACUT NATURA, PENTRU O
ANUMITĂ OCUPAȚIE, VA FI ÎNDRUMAT SĂ SE EXERSEZE ÎN EA.
CEI MAI SLABI NU TREBUIE ABANDONAȚI, CI PUȘI LA LUCRĂRI
MAI UȘOARE, ASTFEL ÎNCÂT NICI UNUL DINTRE ELEVI SĂ NU FIE
LIPSIT DE ATENȚIA EDUCATORULUI.
MICHEL MONTAIGNE

8 FEBRUARIE 1533 -
13 SEPTEMBRIE 1592
 ÎN VIZIUNEA LUI MONTAIGNE COPILUL TREBUIE CRESCUT
ASTFEL, ÎNCÂT SĂ DEVINĂ UN OM SINCER, CARE SĂ IUBEASCĂ
ADEVĂRUL, SĂ CEDEZE ÎN FAȚA ARGUMENTULUI CEL MAI BUN
FĂRĂ A SE ÎNCĂPĂȚÂNA ÎNTR-O OPINIE DE A CĂREI NETEMEINICIE
S-A CONVINS.
DAR VIRTUTEA CONCEPUTĂ CU UN CARACTER ATÂT DE
SOCIAL-CETĂȚENESC, TREBUIE SĂ-ȘI ALEAGĂ DRUMUL DE
MANIFESTARE POTRIVIT NATURII COPILULUI, POTRIVIT
ÎNCLINAȚIILOR SAU FORMEI SALE PARTICULARE DE VIAȚĂ.
VIAȚA URMEAZĂ SĂ FIE CONDUSĂ POTRIVIT VOCAȚIEI
NOASTRE SPRE ȚINTA DE VIRTUTE, CARE ESTE DATORIA PUBLICĂ.
 OMUL VIRTUOS ESTE EMINAMENTE ACTIV, TRĂIEȘTE ȘI LUCREAZĂ
POTRIVIT VOCAȚIEI SALE.
UN ASTFEL DE OM VA FI MAI PUȚIN SAVANT, DAR VA AVEA CU ATÂT MAI
MULT O JUDECATĂ SĂNĂTOASĂ.
EL VA PUTEA ORICÂND, ÎN BAZA PREGĂTIRII ANTERIOARE, SĂ-ȘI APROPIE
ȘTIINȚA DE CARE ARE NEVOIE ÎN ÎMPREJURĂRI SPECIALE.
NU MULTILATERALITATEA ȘTIINȚIFICĂ, CI MULTILATERALITATEA
PUTINȚEI ÎL VA CARACTERIZA ÎN ACTIVITATEA SA, O ACTIVITATE CARE ARE
MEREU BINELE CA SCOP.
DE ACEEA, NU TREBUIE SĂ-I CEREM COPILULUI SĂ REPRODUCĂ
PĂRERILE ALTORA, MULT MAI IMPORTANT ESTE SĂ ÎL AJUTĂM SĂ-ȘI
FORMEZE O CONVINGERE PROPRIE.
 NU ARE VALOARE, ÎN PRIMUL RÂND ȘTIINȚA CU CARE
PĂRINȚII VOR SĂ MOBILEZE INTELECTUL COPILULUI, CI
FORMAREA CAPACITĂȚII DE JUDECATĂ.
DESIGUR, CUNOȘTINȚELE ĂȘI AU VALOAREA LOR FORMATIVĂ
DAR ATUNCI TEMEINICIA ȘI NU CANTITATEA LOR ARE VALOARE.
NU CUNOSTINȚA, CI PUTINȚA ARE PRIORITATE.
NU ATÂT ÎNVĂȚĂTURA, CÂT FOLOSUL ACESTEI ÎNVĂȚĂTURI,
MANIFESTAT ÎN ACȚIUNE.
EXERCIȚIUL ESTE UN MIJLOC EFICIENT DE EDUCAȚIE, DACĂ
SE REALIZEAZĂ CA O EXPERIENȚĂ PROPRIE (SPONTANEITATE ȘI
EFORT PROPRIU) ȘI NU CA UN SIMPLU EFORT DE MEMORIE.
 CUNOȘTINȚELE TREBUIE SĂ FIE ASIMILATE ȘI NU DOAR MEMORATE.
CHIAR DACĂ AM PUTEA FI SAVANȚI CU STIINȚA ALTORA, ÎNTELEPȚI NU
PUTEM FI.
DE ACEEA, ESTE NECESAR SĂ AVEM GRIJĂ, ÎN EDUCAȚIA COPILULUI, SĂ
NU AȘEZĂM NIMIC ÎN INTELECTUL SĂU PRIN SIMPLA AUTORITATE,
DIMPOTRIVĂ, SĂ-L DETERMINĂM SĂ GÂNDEASCĂ.
PRIN URMARE, METODA SOCRATICĂ O VA ÎNLOCUI PE ACEEA, ÎN CARE
PROFESORUL SINGUR ESTE ACTIV.
ÎN APLICAREA EI SE VA ȚINE SEAMA DE ÎNCLINAȚIILE NATURALE ALE
COPILULUI, DEOARECE DACĂ SE NEGLIJEAZĂ INDIVIDUALITATEA
ACESTUIA, EDUCAȚIA POATE RĂMÂNE FĂRĂ REZULTATE.
 TOMMASO CAMPANELLA (1568-1639)

FILOSOF ITALIAN, CARE

A VISAT SĂ CREEZE O STARE
MONDIALĂ DE EGALITATE
ECONOMICĂ ȘI POLITICĂ, CARE
SĂ ELIMINE TOATE
CONFLICTELE DINTRE OAMENI
ȘI SĂ STABILEASCĂ PACEA ȘI
FERICIREA PE PĂMÂNT.
 ÎN LUCRAREA SA ”ORAȘUL SOARELUI” DESCRIE O STARE IDEALĂ ÎN CARE
NU EXISTĂ PROPRIETATE PRIVATĂ, UNDE TOATĂ LUMEA FUNCȚIONEAZĂ ÎN
MOD EGAL, ARE TOATE OCAZIILE DE A SE ANGAJA ÎN ȘTIINȚE ȘI ARTE.
UN LOC SEMNIFICATIV ÎN VIAȚA ORAȘULUI ÎL OCUPĂ PROBLEMELE
CREȘTERII COPIILOR, DEOARECE BAZA BINELUI PUBLIC ESTE PREOCUPAREA
PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA „RASEI DE OAMENI”.
EDUCAȚIA ESTE COMPLET PUBLICĂ ȘI ESTE ACEEAȘI PENTRU TOȚI
CETĂȚENII STATULUI.
FAMILIA RENUNȚĂ LA FUNCȚIA DE CREȘTERE A COPIILOR CARE SUNT
CRESCUȚI DE SPECIALIȘTI, ANGAJAȚ CONFORM PROGRAMULUI APROBAT.
 EDUCAȚIA AR TREBUI ORGANIZATĂ ASTFEL ÎNCÂT COPIII SĂ ÎȘI
DEZVOLTE TOATE FORȚELE ȘI ABILITĂȚILE. DATORITĂ EDUCAȚIEI
CORECTE.
LOCUITORII SE DISTING PRIN SĂNĂTATE ȘI ATRACTIVITATE.
O ATENȚ IE DEOSEBITĂ ESTE ACORDATĂ DEZVOLTĂ RII MENTALE, CARE AR
TREBUI SĂ FIE ÎMBINATĂ CU EDUCAȚ IA FIZICĂ Ș I MORAL-ESTETICĂ ,
EDUCAȚ IA, REALIZATĂ ÎNTR -UN MEDIU SOCIAL PRIELNIC, TREBUIE SĂ
DEZVOLTE SPIRITUAL COLECTIVIST, SENTIMENTUL RESPECTULUI PUTERII Ș I
SPRIJINUL RECIPROC.
CAMPANELLA CONSIDERĂ CĂ ESTE NEVOIE SĂ SE ÎNVEȚ E MAI MULTE MESERII
Ș I Ș TIINȚ E, PENTRU A DEPĂ Ș I STAREA DE MĂ RGINIRE Ș I SUFICIENȚĂ SPIRITUALĂ .
 Ș TIINȚ ELE SE PREDAU PRIN CONTACTUL DIRECT CU LUCRURILE Ș I CU NATURA.
ACCENTUL SE PUNE PE OBSERVAȚ IA Ș I CERCETAREA ATENTĂ A FENOMENELOR Ș I OBIECTELOR
ÎNCONJURĂ TOARE.
EL CREDE CĂ ESTE BINE SĂ LUĂ M ÎN CALCUL Ș I ÎNCLINAȚ IILE Ș I PREDISPOZIȚ IILE ORIGINARE ALE
TINERILOR.
UN LOC APARTE REVINE MANIEREI DE PREDARE Ș I DE ÎNVĂ ȚARE.
EDUCAȚ IA ARE UN CARACTER PLĂ CUT, PRIN APELUL LA POVESTIRI Ș I APLICAREA METODETI INTUITIVE.
ÎN BAZA UNUI MATERIAL CONCRET, ZUGRĂVIT PE PEREȚ II CETĂ Ț II.
LECȚ IILE SUNT REALIZATE ÎN TIMPUL UNOR PLIMBĂ RI DE-A LUNGUL CELOR Ș APTE CERCURI CARE
ÎNCONJOARĂ CETATEA Ș I CARE PREZINTĂ REALITĂ Ț I NATURALE.
ÎN NIȘ E SPECIALE SUNT PREZENTATE EȘ ANTIOANE DIN ROCI, METALE, INSTRUMENTE DE MUNCĂ ,
PLANTE, ANIMALE, FIGURI REPREZENTATIVE DE OAMENI ETC.
ASTFEL COPILUL ARE LA DISPOZIȚ IE UN ADEVĂ RAT MUZEU ÎN AER LIBER, O CARTE DESCHISĂ A
NATURII, Ș I NU CU MANUALE Ș I CĂ RȚ I, ATÂ T DE DRAGI OAMENILOR RENAȘ TERII.