Pom pomicol

Cire ș ul
Importan ț ă
Cireșul (Prunus avium L.) este un pom fructifer care
face parte din genul taxonomic Prunus familia
Rosaceae. Termenul avium provine din cuvântul
latin avis (pasăre), denumire care se datorează faptului
că cireșele sunt o hrană preferată de ele.
Cireșele sunt nu doar fructe gustoase, dar și sănătoase,
reprezentând o resursă foarte importantă pentru
bunăstarea organismului tău. În cea mai mare parte,
cireșele au un rol foarte important în detoxifierea
organismului, având in același timp si o puternică
actiune depurativa. Aceste beneficii le recomanda
celor care sufera de reumatism, de constipație si de
gută, însă sunt foarte utile și pentru cei care suferă de
litiaza biliară sau renală.
 Metoda de cultura
• S up er i n ten s i v ă l a s p ec i i l e mă r, p ă r,
pi ers i c , c i r e ș

• Pro d uc ți a – 30t/ ha ; fr uc te ex tr a – 80 % ,
c a li ta tea I a 1 5%; c a l i ta tea a I I -a
5% ;n uma r p o mi l a ha 1900-8 000 ;
po rta l to i v egeta ti vi , vi go a re s l a b a ; p o mi
v igo a res l a b a , c o ro a n e gl o b ul o a s e s i
a pl a ti za te; mec a ni za re b u na ; i ntra rea p e
ro d l a 2, 3 -7a ni ; ro d i r e ec o no mi c a 12-15
a ni ;d i s ta nte d e p l a nta re
mi c ip r o d u c ti v i ta tea m unc i i – 24
o re/ t; c o n s um fo r ta d e mun c ă 90 0 o re -
o m/ ha
 Zonarea Cire ș ului
Specie extinsă pe suprafeţe foarte mici în România, totalizând împreună cu vişinul doar 7.760,55 ha, judeţul
Iaşi deţinând cea mai mare pondere (1.275 ha).Are un interval de temperaturi optime mai redus, de numai 10°C,
cu limita inferioară la 18°C, iar cea superioară cu valori medii, 28°C, nesuportând arşiţele, în timpul cărora
chiar în soluri reavene, frunzele se ofilesc. Pretenţiile faţă de precipitaţii sunt medii, limitele fiind între 500 şi
900 mm, dar este specia cea mai sensibilă la excesul de umiditate din sol. Perioada de vegetaţie este cuprinsă
între 180 şi 240 zile şi este asigurată în toate zonele ţării.

Distribuţia zonelor de maximă favorabilitate termică este destul de limitată ca întindere, la zona din vecinătatea
Mării Negre şi Judeţul Teleorman , dar şi la judeţele Iaşi şi Botoşani . Cele mai nefavorabile zone sunt vestul
Câmpiei Transilvaniei, estul Podişului Târnavelor şi al Subcarpaţilor Getici. Necesarul de precipitaţii este
asigurat în multe zone din ţară. Favorabilitatea la ger a speciei este Dobrogea și partea estică a Câmpiei
Române maximă în aproape toată ţara, exceptând judeţul Harghita în care cultura nu este recomandată. Textura
solurilor cea mai favorabilă este în sudul şi estul Câmpiei Române, dar şi în Dobrogea şi Câmpia Someşului.
 Înființarea culturii de cireș

Deși, în primii trei ani de la plantare, cireșii nu produc fructe, iar potențialul de producție
este atins în anul V sau VI, o livadă poate rodi și după 40 de ani de la plantare. Chiar și pe
suprafețe mici, cireșii pot aduce profituri considerabile. Pentru o recoltă bogată, sănătoasă și
constantă cantitativ de-a lungul anilor, este foarte important, însă, să respectați rigorile
impuse de acest pom fructifer, pentru că această cultură are anumite particularități și este
pretențioasă față de condițiile de mediu.

Perioada optimă de plantare a pomilor este toamna, cu două săptămâni înainte de îngheț (20
octombrie-20 noiembrie). Cireșul este foarte pretențios la condițiile de mediu și are cerințe
speciale în ceea ce privește lumina, temperatura, umiditatea și solul.
Lucrări de întreținere a culturii
de cireș

Pentru a obține o recoltă bogată, sănătoasă

și constantă, chiar și după decenii de la
plantare, este nevoie să realizați lucrările
de întreținere specifice culturii de cireș,
acestea constând în înmulțirea corectă,
tăierile de întreținere, de fructificare, în
verde, operațiunile de îngrijire a solului.
Totodată, este esențial să aplicați
tratamentele de prevenire și combatere a
buruienilor, bolilor și a dăunătorilor,
urmând indicațiile specialiștilor.
 Solul și plantarea cireșului

• S o l u l p o t r i v i t p e n t r u c u l t u r a d e c i re ș • Plantare a propr iu-z isă a c ire șului

•Pentru plantația de cireș este nevoie de soluri
mijlocii și ușoare, afânate, permeabile și care se • La pla nta re , c ireșul are ne voie de 8-
î n c ă l z e s c u ș o r, f i i n d v o r b a d e s p r e o s p e c i e f o a r t e 10 litri de apă și de o groa pă
pretențioasă din acest punct de vedere. Prin sufic ient de adâ nc ă în ca re sis temul
urmare, dacă doriți să înființați o astfel de
ra dic ula r a l ră dăc inilor să s e poa tă
cultură, asigurați-vă că solul este luto-nisipos sau
a dapta și dez volta . De ase me nea ,
argilo-nisipos și nu reține apa în cantități mari.
Atenție! Nu este recomandat să plantați cireși pe puie tul trebuie pre gă tit îna inte de a
un teren pe care anterior au fost plantații de alte fi plantat, în s ens ul c ă ră dăc ina se
sâmburoase, cum sunt vișinii, nectarinii, piersicii,
fa sone a ză , ia r ra murile se taie la 7-8
prunii, ci abia după cinci ani de la tăierea
c m. Totodată, e ste indic at să
acestora. Întreținerea solului se realizează fie prin
lucrări manuale, mecanice, fie prin tratamente cu înde părta ți ra murile ca re sunt usc a te
e r b i c i d e , p e n t r u c o m b a t e r e a b u r u i e n i l o r. sa u c a re pre zintă se mne de boală.
 Soiuri de cireș cultivate în
România
În România sunt cultivate atât soiuri
autohtone, cât și internaționale, apreciate
pentru calitatea recoltei. Mai jos, vă
prezentăm câteva dintre cele mai întâlnite
soiuri de cireș de la noi din țară și care
sunt particularitățile lor, în funcție de
perioada în care rodesc și pot fi recoltate
fructele:
Tipuri de soiuri
• soiuri cu perioada de maturare a fructelor în mai și în prima decadă a lunii iunie:

• Ponoare - principala caracteristică este productivitatea mare și constantă; soi semitimpuriu, de vigoare mijlocie;
î n c e p e s ă c o a c ă î n a n u l V- V I d e l a p l a n t a r e ; f r u c t e l e s u n t d e m ă r i m e m e d i e ( 5 , 5 - 6 , 4 g ) , r o ș i i , s u c u l e n t e , p u l p a
semipietroasă;

• soiuri cu perioada de maturare a fructelor în a doua decadă a lunii iunie:

• Stella - principala caracteristică este rezistența foarte mare la ger; sensibil la crăparea fructelor; fructele sunt roșii,
d u l c i , a c i d u l a t e ; f r u c t u l e s t e m a r e , 8 - 9 g î n p r i m u l a n d e r o d ș i 6 , 4 - 7 g î n a n u l V- V I d e r o d ; p u l p a a r e o f e r m i t a t e
medie;

• I z v e r n a   - p r i n c i p a l a c a r a c t e r i s t i c ă : r o d e ș t e a b u n d e n t ș i c o n s t a n t ; e s t e d e v i g o a r e m e d i e ș i i n t r ă p e r o d î n a n u l V- V I ;
fructul este de mărime medie (6-7,5 g), roșu-închis, pulpă pietroasă, dulce;

• Va n   - p r i n c i p a l a c a r a c t e r i s t i c ă : e s t e c o n s i d e r a t c e l m a i p r o d u c t i v s o i d e c u l t u r ă ; v i g o a r e m e d i e s p r e m a r e ; f r u c t m a r e
(7,5-8,3 g în primii ani de rod și după aceea, 6,5-7 g; fructe roșii, cu pulpă pietroasă, dulce-acidulată; sensibil la
crăparea fructelor;

• Germersdorf - principala caracteristică: producție moderată; soi cu vigoare mare; intră pe rod în anul VI-VII de
plantare; fructul este mare, 8-8,5 g în primii ani de rod și 7-7,5 g ulterior; sensibilitate foarte mare la crăpare;
 Plantarea cireșului
1. Alegerea locului de plantare mod negativ creșterea pomului.

Cireșii sunt destul de pretențioși la condiții de

temperatură și de sol. Ei vor crește de minune
în zone însorite și călduroase, dar vor rezista
fără mari probleme și în timpul iernilor ceva
mai geroase. Se dezvoltă în soluri adânci,
afânate și călduroase deși cireșii iubesc în
egală măsură și apa. Așadar,se alege un loc în
care soarele ajunge cu ușurință pe toată durata
zilei. Solul pe care il folosim trebuie să fie
aerisit și să permită drenajul eficient al apei.
Apa care băltește lângă cireș va influența în
Criterii pentru înfi in ț area livezii

apa – nu se comportă bine în perioada de vara, cu temperatura - este foarte sensibil la curenții de aer
secetă prelungită rece

Criterii pentru înființarea

livezii
lumina - cireșul are nevoie de foarte multă lumină;
terenul este indicat să aibă expunere sudică sau
sud-estică; dacă nu are suficientă lumină, cireșul
solul - trebuie să fie aerat; crește lent, fructele sunt mai mici, ramurile se
usucă, se coace neuniform, în special în partea
superioară a coroanei
 Pregătirea terenului pentru
plantarea pomilor

Înainte de plantare, terenul trebuie să fie pregătit cu cel

puţin 3-4 luni înainte de efectuarea acestei lucrări. În acest
scop se vor efectua o serie de lucrări:
1. Defrișarea, curățarea și nivelarea terenului;
2. Fertilizarea;
3. Arătura de desfundare;
4. Distanța de plantare;
5. Alegerea și repartizarea soiurilor.
 m ai mi ci , de apr ox i mat i v 5 0 x5 0x 5 0
2. Pregătirea
cm. A tu n ci cân d s e pr egă te șt e s o l u l
Nu se pl an t eaza ci reș ul  pe l ocu l î n t r ebu i e s a av em g r i j ă l a î n l ăt ur i rea
care au cr es cu t vi ș i n i , n ect ari n i , b ur ui en i l o r s au r adaci n i l o r, ca re ar
p i ers i ci , p ru n i s au al t e s âmb u roa se. p ut ea s ă afect eze b u na dezv o lt a re a
În cazu l î n care t eren ul al es , a m ai ci r eșu l u .
fo s t fo l o s it ca s p aț i u p en t ru l i v ezi
v a t reb u i s ă i l p reg ăt i m cu at en ț i e.
Va t r ebu i s ă s e ap l i ce s u b st an ț e
n ut ri t i ve pen t ru r ef acer ea s t ru ct ur i i
s ol u l u i ș i p ent r u e l im i n area
ev en t u al el o r f ocar e de i nf ecț i e.S e
v a s ăpa o g ro ap ă cu di m ens i u ni l e
ap ro xi m at i ve d e 1 0 0x 1 00 x 80 cm.
Dacă p ămân t u l es t e d ej a afân at ,
g ro apa po at e av ea ș i d i men s i un i
 r ădăc in i l e i n t r ă î n con t act cu î n gr ăș ămân t ul adău g at ș i
3. Plantarea
as t u p ă g roap a l a fi n al . P u nc t ul d e al t o i r e t reb ui e să fi e la
P l an t ar ea cor ect ă a ci r eș ul u i s e f ace t o amn a. As t fel , va o î n ăl ț i me de 3 cen t i m et ri d eas up ra s ol u l ui pen t ru a se
i n t r a î n veg et aț i e p ri m ăvar a u rmă t oar e ș i s e v a ada pt a l a d ezv ol t a făr ă ni ci un fel de p ro b l eme.
co n di ț i i l e de so l p e t i m pu l i ern i i . Răd ăci na pu i et u l u i
t r eb ui e p reg ăt i t ă î n ai n t e de pl an t ar e (s e f as on ează) : se
î n l ăt u ră r amu ri l e us cat e, sau af ect at e, i ar cel e s ăn ăt o as e se
t ai e l a 7 , 8 cen t i met r i . Du pă fas on are se real i zează
m oci r l i rea răd ăci ni l o r. Obț i n e u n com pu s n ut r i t i v p r i n
am es t ecarea d e p ămân t g al be n, cu gu no i d e g raj d ș i ap ă
p ân ă cân d ai l a î n dem ână o so l u ț i e de con s i s t enț a un ei
s m ânt ân i . I nt rod u  r ăd ăci n a î n aces t co mp us î nai n t e d e o
p l an t a î n gr oa pa d ej a p reg ăt i t ă. Pă mân t ul sco s d i n par t ea
s u pe ri oa ră a g r op i i s e am es t e că cu î ng răș ăm ân t și s e
aș ează l a ba za ei . P es t e aces t a mes t ec d e pă mân t cu
î n g răș ămân t s e v a i n t ro d uce ap o i ci r eș u l . As i gu ră- t e că
 Întreținerea cireșului în primii 3 ani de la plantare
Pentru a crea o coroană frumoasă care să permită C. În al treilea an: se păstrează câte o ramură de
culturi bogate de cireșe va trebui să tai lăstarii prelungire pentru cei trei lăstari păstrați inițial.
lacomi. Aceste ramuri trebuie scurtate la 60 de
centimetri. Ramurile anuale care nu depășesc 80
A. În primul an: primăvara, toți lăstarii cireșului
cm nu se taie pentru că pot purta rod.
se scurtează la 90 de centimetri. Toamna se aleg
3 lăstari și restul se înlătură – alege lăstarii
viguroși, dispuși uniform pe tulpină.

B. În al doilea an: taie cei trei lăstari păstrați din

primul an la o înălțime de 1.2 metri de la
nivelul solului. Înlătură lăstarii lacomi și
celelalte creșteri vegetative care pot încetini
dezvoltarea pomișorului tău.
 Sisteme cultură cireș
• Cel mai r ăs p ân d i t s i s t em d e cu l t u r ă ci r e ș es t e î n că s i st e mu l cl as i c, cu p om i d e vi go are mare, cu co roa ne
g l ob ul o as e d e m ar e v ol u m, cu di s t an ț e m ari d e p l ant ar e, cu d oar 1 00 – 1 50 p om i / h a. Deș i cerc et ări l e au
d emo ns t r at po s i b il i t at ea î n f i i n ț ări i d e p l an t a ț i i cu den s i t ăț i m ai mar i , î n p ro du c ț i e, s u pr afe ț el e cu l iv ezi
i n t ens i v e d e ci re ș au î n că o p on der e mi că .
Formarea coroanei

1. Până la prima recoltă se fac lucrări

prin care se urmăreşte să se asigure
formarea unei coroane cu ramuri de
schelet bine garnisite, care să
realizeze o suprafaţă de rodire cât
mai mare.
2. Pentru obţinerea diferitelor forme de
coroane, se utilizează două operaţii
principale:
- schimbarea poziţiei ramurilor
(operațiii de dirijare și operații în
verde);
- tăierile
Click icon to add picture
Tăierea

Tăierile sunt operaţii prin care se urmăreşte formarea

coroanei dirijarea creşterii şi rodirii pomilor. În practica
pomicolă se cunosc în principal două feluri de tăieri:
tăierea de rărire (de suprimare) şi tăierea de scurtare,
necesare pentru formarea iniţială a coroanei după plantare.
Prin rărire se înlesneşte pătrunderea aerului şi
luminii în coroană şi se stimulează creşterea ramurilor
învecinate, rămase pe pom.
 Bolile comune și principalii dăunători ai culturii de cireș

Printre cele mai comune boli ale sâmburoaselor, inclusiv ale

P R I N C I PA L I I D Ă U N Ă T O R I A I C U T U R I I D E C I R E Ș :
c i r e ș u lu i , su n t m o n i li o z a ș i b ă și c a r e a f r u n z e l o r, m a i a l e s î n
perioadele în care precipitațiile sunt abundente. Dacă nu sunt
tratate la timp și eficient, acestea pot duce la compromiterea • musca sau viermele cireșelor (Rhagoletis cerasi) -
completă a recoltei.
larvele pătrund în fruct și se hrănesc cu pulpa; cireșele
Ciuruirea micotică a frunzelor  - infecție fungică; agentul atacate se înmoaie, se înnegresc și nu mai sunt bune
patogen: Stigmina carpophila sau Coryneum beijerinckii ; se
pentru consum;
manifestă în mod special la nivelul frunzelor și al fructelor, pe
care apar pete care se necrozează, ducând la căderea acestora; • viespea cireșului (Caliroua limacina) - frunzele capătă
igienizarea culturii are un rol foarte important în prevenirea și un aspect dantelat, larvele viespii rozând epiderma
combaterea bolii. superioară și parenchimul frunzelor care se brunifică, se
Răsucirea frunzelor de cireș  - infecție fungică; agentul usucă și cad prematur;
p a t o g e n :   G n o m o n i a e r y t h ro s t o m a ; s i m p t o m e l e s u n t v iz i b i le în
lunile iunie-iulie, când, din cauza infecției, limbul se • păduchele negru al cireșului (Myzus cerasi) - frunzele

răsucește, se usucă și nu cade nici pe timpul iernii; fructele se atacate capătă aspect de buchet, după ce se răsucesc, se
dezvoltă asimetric; lăstarii atacați trebuie îndepărtați și arși. îngălbenesc, se ofilesc și se usucă; lăstarii atacați se
curbează, se brunifică și nu mai cresc; se formează roua
de miere și apoi fumagina
 Înmulțirea cireșilor

Înmulțirea cireșilor se face prin altoire, în timpul primăverii, și pe portaltoi, în timpul verii.
Pentru a obține o recoltă bogată și sănătoasă, este foarte important să achiziționați materialul
săditor și portaltoii din pepiniere autorizate, astfel încât să aveți garanția că nu există
pericolul unor infecții virale, cum ar fi pătarea inelară necrotică (Prunus necrotic ringspot
ilarvirus), mozaicul mărului la cireș (Apple mosaic ilarvirus virus ), răsucirea frunzelor de
cireș (Cherry leaf roll nepovirus ). Totodată, materialul săditor și portaltoii proveniți de la
surse autorizate, cum sunt pepinierele institutelor de cercetare, prezintă o mai bună
rezistență la boli și la atacurile dăunătorilor. În ceea ce privește portaltoii, în România se
folosesc două tipuri: portaltoi generativi (Portavium, Semavium, Mahaleb, cireșul franc) și
portaltoi vegetativi (din seria IPC, obținută la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru
Pomicultură Pitești – Mărăcineni.
Produc ț ie
• Primele fructe, la soluri precoce, pot apărea în al
doilea an de la plantare iar la soluri tardive, fructele
apar chiar și în al patrulea an. În primii ani, cireșul
crește greu dar cu timpul, pomul devine tot mai
viguros. Un cireș de 10 ani poate produce între 50-
100kg de fructe și un cireș de 20 de ani poate atinge și
producții de 200kg de fructe. Soiurile rezistente,
cultivate in zone favorabile, pot depăși chiar și vârsta
de 60 ani.

• Producțiile medii pentru culturile de cireș se situează

între 10.000 de kg/ha, la o densitate de 500 de
pomi/ha, și 18.000 de kg/ha, la densitatea de 1.250 de
pomi/ha. Pentru o recoltă de calitate, este necesar să
faceți această operațiune la maturitatea deplină a
fructelor și să le depozitați, apoi, în camere
frigorifice, pentru a se evita brunificarea și
d e t e r i o r a r e a l o r.
 Recoltarea fructelor
Oricare ar fi destinaţia fructelor, recoltarea lor se
efectuează numai pe vreme uscată şi răcoroasă. O
atenţie deosebită la recoltare se cere pentru evitarea
vătămării fructelor. Recoltarea fructelor se face de la baza
coroanei către vârful ei şi de la periferie către centrul
coroanei. Fructele se culeg fără a fi atinse tare sau presate
în mână şi fără a fi zgâriate sau şterse de pruină. Toate
fructele se recoltează cu pedunculul (codiţă), prin
răsucirea lor, nu prin tragere.
Păstrarea fructelor
Sortarea constituie unul din elementele esenţiale
ale condiţionării fructelor de calitate pentru
consumul proaspăt şi păstrate peste iarnă. Pentru
unele specii, (odată cu sortarea) se indică operaţii
ca: ceruirea merelor, curăţirea pufului de pe
fructele de piersici, spălarea merelor, lustruirea
fructelor de piersică. Pentru sortare se folosesc
atât calibratoarele de mână cât şi maşinile

Păstrarea fructelor este indicat să se facă în

magazii, silozuri sau depozite, prevăzute cu
instalații speciale pentru depozitare
 Preparate ob ț inute din cires

Gem din cireș

Compot de cireș
Biblografi e
ht tp s: //www. g h id nu tri ti e. ro /a r tic ol /fr uc te / ci res el e

ht tp s: //www. a g r o. ba sf. ro /r o /s ti ri /fe rm i er- i n- r om an ia /c ul tu ra- c ir esu lu i- pl an ta re - in tre ti ne re-

comb at er ea- b olil or.h tm l

ht tp s: //www. c a r t ia g ri col e. ro /i nfi in ta re - pla nt at ie - pom ic ola /?v = f5 b1 5f 58 ca ba

ht tp s: //www. c a r t ia g ri col e. ro /i nfi in ta re - pla nt at ie - pom ic ola /?v = f5 b1 5f 58 ca ba

ht tp s: //www. po m - fru ct if er. ro /si st em e - cu lt ura -c i res /

ht tp s: //ic dp. r o /wp - cont en t /up load s /2 02 0 /09 /Zona re a- s pec ii lor- p om i col e. pdf

ht tp s: //www. you tub e. c om /wat ch ?v =y k G uOIM GbL I

ht tp s: //g ra din a m ax. ro /a r tic le s /c um - s e- pl a nte az a - core c t- ci res ul