Grăsimile

Clasificarea grăsimilor

Grăsimi Grăsimi Grăsimi

saturate nesaturate trans
 Grăsimi saturate

• Grăsimile saturate sunt acizi grași cu catenă lungă care nu conțin

legături duble între atomii de carbon. Exemple de alimente bogate
în grăsimi saturate includ untul, carnea roșie, produsele lactate cu
conținut ridicat de grăsimi și uleiurile tropicale (de exemplu, uleiul
de palmier). Structura lor chimică face ca aceste grăsimi să fie mai
greu de descompus în organism, ceea ce poate duce la acumularea
de depozite grase și la apariția bolilor de inimă. Consumul excesiv
de grăsimi saturate ar trebui să fie limitat și înlocuit cu grăsimi
nesaturate sănătoase (de exemplu, uleiurile de măsline sau de
rapiță).
 Grăsimi nesaturate
• Grăsimile nesaturate sunt acizi grași cu catenă lungă
care conțin cel puțin o legătură dublă între atomii de
carbon. Exemple de alimente bogate în grăsimi
nesaturate includ uleiurile vegetale (de exemplu, uleiul
de măsline, de rapiță, de floarea-soarelui), avocado,
nucile și semințele. Structura lor chimică face ca aceste
grăsimi să fie mai ușor de descompus în organism, ceea
ce poate duce la reducerea riscului de boli de inimă și
alte afecțiuni. Consumul de grăsimi nesaturate
sănătoase ar trebui să fie încurajat în defavoarea
grăsimilor saturate și trans.
 Grăsimi trans
• Grăsimile trans sunt acizi grași insaturați cu o
configurație trans, adică două grupuri funcționale se
află pe părțile opuse ale legăturii duble între atomii
de carbon. Exemple de alimente bogate în grăsimi
trans includ alimentele prăjite, alimentele procesate
și fast-food-ul. Structura lor chimică face ca aceste
grăsimi să fie mai greu de descompus în organism
și să favorizeze acumularea de depozite grase, ceea
ce crește riscul de boli de inimă și alte afecțiuni.
Consumul de grăsimi trans ar trebui evitat pe cât
posibil, iar alimentele procesate și fast-food-ul ar
trebui înlocuite cu alimente proaspete și sănătoase
 Compoziția grăsimilor
• Compoziția grăsimilor poate varia în funcție de tipul
și sursa lor. În general, grăsimile sunt compuse din
molecule de acizi grași și glicerol. Acizii grași sunt
molecule organice formate dintr-un lanț de atomi de
carbon și hidrogen, cu o grupă carboxil (-COOH) la un
capăt al lanțului. Aceștia pot fi clasificați în funcție de
gradul de saturare a legăturilor de carbon din lanțul
lor. Acizii grași saturate nu conțin legături duble între
atomii de carbon din lanțul lor și sunt solizi la
temperatura camerei, în timp ce acizii grași nesaturați
conțin cel puțin o legătură dublă între atomii de
carbon și sunt lichizi la temperatura camerei
• Glicerolul este un alcool cu trei grupe hidroxil (-OH), care
se leagă de moleculele de acizi grași pentru a forma
moleculele de grăsime. Această legătură este numită
esterificare și se produce prin eliminarea unei molecule
de apă. Astfel, trei molecule de acizi grași se leagă de o
moleculă de glicerol pentru a forma o moleculă de
triglicerid, care este cea mai comună formă de stocare a
grăsimilor în organism. În plus, grăsimile pot conține și
alte molecule chimice, cum ar fi fosfolipide, care sunt
componente ale membranelor celulare. Fosfolipidele sunt
similare cu grăsimile, dar au o grupă fosfat (-PO4) în locul
unei molecule de acid gras. Aceasta face ca fosfolipidele
să fie mai solubile în apă și să poată fi utilizate în
formarea membranelor celulare. Pe lângă acizii grași și
glicerol, grăsimile pot conține și alte substanțe, precum
vitaminele liposolubile (A, D, E și K) și antioxidanți
naturali, cum ar fi tocoferolii, care ajută la protejarea
grăsimilor de oxidare.
 Rolul grăsimilor în organism
• reprezintă o sursă importantă de calorii
• asigură depozitul de energie; caloriile în exces (fie
că provin din grăsimi, fie din carbohidrați) vor fi
depozitate sub formă de grăsimi la nivelul țesutului
adipos.
• intră în compoziția membranelor tuturor celulelor
• intră în compoziția creierului și a mielinei (teaca ce
învelește fibrele nervoase)
• participă la procesul de sinteză al unor hormoni (ex.
hormonii sexuali, cortizolul)
• ajută la absorbția vitaminelor liposolubile A, D, E, K.
Tipul de grăsime Sursa alimentară principală

Derivate lactate: unt, smântână

Grăsime animală
Grăsimi saturate
Ulei de palmier
Unt de arahide

Ulei de măsline
Grăsimi mononesaturate
Ulei de rapiță

Uleiuri vegetale (floarea soarelui, porumb, in,

soia)
Nuci
Grăsimi polinesaturate
Pești grași(ton, somon, macrou, sardine,
hering)
Ulei de pește

Margarină
Grăsimi hidrogenate Produse de patiserie
Alimente semipreparate

Gălbenuș de ou
Colesterol Viscere
Produse lactate
Câte grăsimi ar trebui consumate într-o zi?

• Alimentele, în general, conțin un amestec de grăsimi de diferite tipuri.

Nu există un aliment care să conțină doar un singur tip
de grăsime. Iar în afară de uleiuri sau slănină, nu avem un
aliment care să conțină doar grăsimi.

• Câte grăsimi ar trebui consumate într-o zi?

• Conform Organizației Mondiale
a Sănătății (OMS) recomandările pentru consumul zilnic de grăsimi ar fi următ
oarele:
• Total grăsimi 15-30% din totalul de calorii
• Acizi grași saturați <10% din totalul de calorii
• Acizii grași polinesaturați 6-10% din totalul de calorii
• n-6 5-8%
• n-3 1-2%
• Acizi grași hidrogenați <1%
• Acizi grași mononesaturați diferența până la 100%
• Colesterol <300mg pe zi