Tema 7.

Planificarea, organizarea
și coordonarea afacerii
8.1. Esenţa, necesitatea și importanța planificări
8.2. Planul de afaceri – concept și scopurile elaborării
8.3. Structura și conținutul compartimentelor de
bază ale planului de afaceri
Bibliografie recomandată:
1. Antreprenoriat: Iniţierea afacerii. Chișinău, 2010.
2. Ciumac Ghenadie. Bazele Antreprenoriatului : (note de curs).
Chișinău: ASEM, 2012.
 8.1. Esenţa, necesitatea și importanța planificării
• Planificarea este procesul de stabilire a obiectivelor şi a căilor
de realizare a acestora.

• Planul este traseul de mişcare a organizaţiei spre obiectivele

preconizate şi cuprinde în sine schemele de repartizare a
resurselor, diverse grafice, sarcini intermediare.

• A planifica – a concretiza prevederile strategiei şi tacticii

adoptate pentru o anumită perioadă sub formă de indicatori
cantitativi şi calitativi, termenele la care acestea trebuiesc
realizate, resursele care trebuiesc alocate pentru îndeplinirea
lor, sarcinile concrete.

• Procesul de planificare începe de la determinarea misiunii și

obiectivelor întreprinderii.
• Misiunea este obiectivul de bază, sau cauza majoră pentru
care întreprinderea există.
• Misiunea diferenţiază o întreprindere de alta, determină
statutul firmei, asigură direcţia de orientare în elaborarea
planurilor strategice şi tactice.
• La stabilirea misiunii, de obicei, sunt descrise
potenţialele pieţe şi consumatori, produsul sau serviciul şi
sistemul tehnologic de producţie.
• Misiunea este o adresare mai mult spre exterior.
 Obiectivul este rezultatul viitor dorit
• Obiectivele fundamentale desemnează acele obiective ce au
în vedere orizonturi îndelungate, de regula 3-5 ani și care se
referă la ansamblul activităților firmei sau la componente
majore ale acesteia.

Cele mai frecvente obiective economice se refera la:

 profitul;
 coeficientul de eficienta a capitalului;
 rata profitului;
 cifra de afaceri;
 cota parte din piața;
 productivitatea muncii;
 calitatea produselor și serviciilor.
 SMART este un acronim al caracteristicilor considerate
esențiale în formularea obiectivelor și anume: specifice,
măsurabile, accesibile, relevante și încadrate în timp.
 Pentru formularea strategiei de viitor
se efectuează analiza SWOT, care va reflecta:
Punctele forte şi slabe ale resurselor interne:
Punctele forte pentru a fi utilizate în viitor;
Punctele slabe pentru a fi înlăturate în viitor:
ce poate fi schimbat sau îmbunătăţit.

Oportunităţi şi ameninţări ale pieţei

(din exterior):
Prioritatea pieţelor potenţiale şi a
segmentelor de consumatori
în atingerea obiectivelor;
Prioritatea produselor potenţiale în atingerea obiectivelor;
Prioritatea politicilor mixului de marketing viitoare în atingerea
obiectivelor.
 Exemplul unei analize SWOT
(restaurantul X):
S – Puncte tari
 exteriorul restaurantului este curat și
ingrijit;
 prețurile sunt mai mici decât cele ale
competitorilor;
 produsul vândut nu se află în oferta
altui restaurant;
 există un serviciu de livrare la
domiciliu pentru client;
 imagine de marca puternică;
 meniu variat;
 personal bine pregătit.
O – Oportunități
 clădire de birouri nouă se
construiește în apropiere;
 un complex de apartamente se
construiește în apropiere;
 competitorul principal s-a retras de
pe piață;
 clădirea spațioasă de vis-a-vis este
liberă pentru închiriere, deci este
posibilă o extindere a restaurantului;
 primăria oferă subvenții pentru o
activitate pe care o desfasoară
restaurantul.
W – Puncte slabe
 restaurantul este nou inființat și
nu este recunoscut pe piață;
 restaurantul nu este dotat cu
facilități pentru persoanele
handicapate;
 finanțarea este limitată;
 în oferta restaurantului se află
produse care sunt disponibile deja
pe piață;
 nu există promovare;
 restaurantul nu are parcare;
 accesul clienților este greoi.
T – Amenințăi
 un restaurant cu un brănd de
proporții mari se deschide în
apropiere;
 un competitor important a redus
prețurile la produsele din meniu;
 costurile operaționale sunt în
crestere;
 prețul chiriei a crescut;
 rata dobânzii la credite a crescut;
 un alt restaurant a început să
ofere produse similare, mai
ieftine.
 8.2. Planul de afaceri – concept și scopurile elaborării

 Afacerile au nevoie de planuri pentru a se dezvolta

dinamic şi în concordanţă cu priorităţile stabilite.
 Un plan de afaceri ajută o afacere să privească înainte, să
aloce resurse, să se concentreze asupra punctelor-cheie şi
să fie pregătită pentru a soluţiona probleme şi a folosi
oportunităţi.
 Planul de afaceri este vital pentru conducerea unei
afaceri, chiar dacă aceasta nu are nevoie de noi
împrumuturi sau investiţii.
 Planul de afaceri reprezintă un document care oferă
afacerii o imagine generală asupra activităţii sale.
 Planul de afaceri al unei activităţi antreprenoriale
reprezintă un nomenclator de activităţi planificate în
baza anumitor informaţii justificative în scopul estimării
rezultatului financiar pozitiv sau negativ al activităţii
antreprenoriale.
 Un plan de afaceri se bazează pe următoarele
trei elemente:

1) omul de afaceri – persoana care îşi asumă conştient

anumite riscuri în dorinţa de a obţine profit;
2) ideea de afaceri – activităţile desfăşurate de către omul
de afaceri, care consumă resurse, dar care generează
profit;
3) mediul de afaceri – mediul în care omul de afaceri îşi
desfăşoară activităţile sale.
 Planul de afaceri determină managementul
să analizeze:

 idea afacerii;
 obiectivele;
 echipa managerială;
 produsul;
 strategia de marketing;
 concurenţii;
 resursele şi facilităţile;
 nevoile de capital pe termen lung şi scurt.
 Planul de afaceri se recomandă a fi
elaborat în cazul:
 inițierii afacerii;
 cumparării unei afaceri existente;
 obținerea creditelor;
 atragerea investitorilor;
 încheierea contractelor;
 determinarea strategiei.
 Planul de afaceri este un instrument:

 de management şi planificare - ajută pe antreprenor să

conduce şi să controleze întreg procesul de demarare a
afacerii sale;
 de monitorizare şi de evaluare a afacerii - ajută pe
antreprenor să monitorizeze şi să evalueze modul în
care afacerea se dezvoltă ;
 comunicare externă – este folosit pentru a atrage capital
investiţional, împrumuturi şi parteneri de afaceri ;
 prezentare și promovare – arată modul de evoluţie a
afacerii, obiectivele trasate şi rezultatele obţinute,
etapele următoare necesare a fi parcurse.
 Un bun plan de afaceri corespunde
următoarelor cerințelor:
 stabileşte sarcini concrete pentru departamente
(servicii, secții) angajaţi şi termenele finale de
implementare;
 include câteva căi de implementare pentru fiecare
strategie;
 este bine structurat, are o serie de puncte de reper, care
servesc drept măsură a inovaţiei şi a performanţei a
firmei.
 În procesul întocmirii planului de afaceri este necesar
de a determina tipul acestuia.
În practică există 3 tipuri de plan de afaceri:
1. Plan sumar — conține informații de bază privind afacerea, fiind
expus pe 10-15 pagini. De regulă, se întocmește atunci când
mărimea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea
planului este relativ mică sau când se efectuează o testare a
mediului investițional.
2. Plan de afaceri complet — compus din 20-40 pagini în care se
descrie detaliat afacerea. Se întocmește în cazul când suma de
mijloace financiare necesare pentru realizarea planului este mai
mare, de exemplu 20 mii dolari.
3. Plan de afaceri operațional — este un plan desfășurat, unde în
detaliu se descriu sarcinile fiecărei subdiviziuni.