Regimul juridic al managementului

deseurilor solide
A realisat: Miscari Vasile
A verificat: sili Ira
 Introducere

În prezent, tot mai multe instituţii şi organizaţii sunt preocupate

de atingerea unor performanţe de mediu prin controlul
În scopul atingerii unor astfel de deziderate, nu sunt suficiente
impactului produs de activitatea pe care o desfăşoară asupra
doar analizele şi auditurile de mediu. Pentru ca unele
mediului şi în acelaşi timp, de dezvoltarea capacităţii lor de a
întreprinderi să satisfacă cerinţele legale şi propriile obiective în
mediatiza aceste performanţe. Aceste preocupări se înscriu în
domeniul mediului, ele trebuie să realizeze aceste analize în
contextul dezvoltării unor politici economice şi legislative, a
cadrul unui sistem structurat de management de mediu care să
unor măsuri destinate să încurajeze protecţia mediului, a
fie integrat în ansamblul general al activităţilor de management.
creşterii preocupării părţilor interesate faţă de problemele şi
dezvoltarea durabilă a mediului.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-NC.

Domeniul de aplicare al sistemului de
management al mediului
Sistemul de management al mediului poate fi aplicat acelor activităţi şi aspecte de mediu pe
care organizaţia le poate controla şi influenţa. Acesta trebuie să îndeplinească o serie de
cerinţe astfel încât să permită organizaţiei care-l aplică să-şi formuleze politica şi obiectivele
de mediu în contextul respectării prevederilor legislative, ţinând seama în acelaşi timp de
impactul activităţii sale asupra mediului
Sistemul de •– să transpună în practică, să menţină şi
management al să îmbunătăţească un sistem de management de
mediu (SMM);
mediului este •– conformitatea cu politica de mediu
aplicabil acelor adoptată;
•– certificarea/înregistrarea sistemul
organizaţii care au management de mediu de către un organism
următoarele exterior;
•– autoevaluarea şi declararea
obiective: conformităţii cu Standardul Internaţional ISO
14001

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA-NC.

Sistemul informaţional automatizat
„Managementul deşeurilor”

Potrivit legea nr. 209 din 29.07.2016 cu privire la deseuri, desprind ideea ca unităţile şi
întreprinderile ce sînt antrenate în activităţile de gestionare a deşeurilor, inclusiv producătorii
de deşeuri, participă la procesul de raportare a datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi
gestionarea acestora conform cerinţelor stipulate în prezenta lege şi prevederilor conceptului
Sistemului Informațional Automatizat „Managementul Deșeurilor” (SIA MD), aprobat de
Guvern.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

Conform Regulamentului privind
deșeurile de echipamente electrice și
electronice, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.212 din 07.03.2018, care
transpune la nivel național Directiva
2012/19/UE a Parlamentului European și
a Consiliului din 4 iulie 2012:
DEȘEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ȘI
ELECTRONICE (DEEE) – echipamente electrice și electronice
care constituie deșeuri potrivit prevederilor art. 50 din Legea nr.
209/2016 privind deșeurile, inclusiv toate componentele,
subansamblurile și produsele consumabile parte integrantă a
echipamentelor în momentul în care acestea devin deșeuri.
Aprecierea preferințelor de consum și a
duratei de utilizare a EEE-urilor
• Top 5 echipamente utilizate în gospodărie sunt telefonul mobil (91%),
frigider (90%), mașina de spălat (85%), televizor (84%) și telefon fix (80%);
• Top 5 echipamente utilizate în cadrul companiilor sunt calculator (93%),
imprimanta (81%), telefon mobil (74%), telefonul fix (69%) și condiționer
(67 %);
• 50 % din respondenți (persoane fizice) și 59 % (persoane juridice) au
precizat că nu procură EEEuri mai frecvent decât odată la 2 ani;

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA-NC.

 • Telefonul mobil este echipamentul cu cea
mai scurtă perioadă de utilizare. Potrivit
datelor analizate, 37 % din respondenți
persoane fizice și 27 % respondenți
persoane juridice schimbă telefonul mobil o
dată la cel mult 2 ani, iar 53% respectiv 54
% îl schimbă o dată la cel mult 5 ani;
• Telefonul fix este echipamentul electronic
care are cea mai lungă perioadă de utilizare.
Potrivit datelor analizate, 55% din
respondenți persoane fizice și respectiv 49
% persoane juridice, utilizează acest tip de
echipament mai mult de 10 ani. This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.
 Evaluarea impactului a
DEEE-urilor

•Studiul atestă o pondere mare de 80 % din

respondenți persoane fizice și 82 % persoane
juridice care cunosc despre faptul că DEEE-
urile sunt periculoase și conțin substanțe
chimice, iar alte 20% și respectiv 18 % NU
cunosc aceste informații. Internetul în ambele
cazuri este sursa de informare cea mai utilizată.
 Persoanele fizice
•Mai puțin optimiste sunt rezultatele studiului privind metodele utilizate în
gestionarea e-Deșeurilor, mai ales în cazul persoanelor fizice. Respectiv, avem 56
% respondenți persoane fizice, care din diverse motive ignoră consecințele asupra
poluării mediului și sănătății în cazul păstrării pe termen lung a acestor deșeuri în
gospodărie și aruncarea la gunoi în comun cu alte deșeuri alte 44 % care aplică mai
multe opțiuni considerate a fi corecte în raport cu DEEE-urile generate.
 În cazul persoanelor juridice, ponderea
celor care gestionează corect e-Deșeurilor
este mai mare ( 52 %) comparativ cu
persoanele fizice.
Totodată, sunt alte 43 % respondenți persoane juridice (o pondere mare raportată și la
cantitatea de e-Deșeuri generat în cadrul unei companii comparativ cu cel din gospodării),
care nu aplică metode corecte de gestiune a acestor deșeuri;
Nota informativa!!!
Din fluxul total al deșeurilor solide, e-Deșeurile reprezintă doar 2%, în schimb le
revine 70% din volumul deșeurilor periculoase care ajung la groapa de gunoi, având
în compoziție numeroase substanțe care pot fi deosebit de dăunătoare, atât pentru
mediu, cât şi pentru sănătate. Datorită proprietăților sale, aceste deșeuri sunt incluse
în anexa VIII-a a Convenției de la Basel, la rubrica pentru deșeuri periculoase. Spre
exemplu, tubul catodic al unui televizor poate polua aproximativ 50 m2 timp de 30 de
ani, având în compoziție materiale precum: aluminiu, plumb, zinc, nichel, mangan,
bariu sau cobalt. Frigiderele conțin clorofluoro-carburi (CFC), acestea fiind
responsabile pentru deteriorarea stratului de ozon şi pentru reducerea capacităţii
Pământului de a se proteja de razele nocive ale soarelui. Telefoanele conţin metale
grele si metale rare. Dacă aceste echipamente ar fi incinerate, ar putea elibera anual o
cantitate de 36 tone de mercur şi 16 tone de cadmiu. Fiind atât de periculoase, aceste
deşeuri nu trebuie să ajungă la gropile de gunoi, dar să fie colectate separat şi
reciclate corespunzător
 Legea nr.209/2016 privind deșeurile, care stabileşte bazele juridice, politica
de stat şi măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei prin
prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi
gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor
şi creşterea eficienţei folosirii acestora. Prezenta lege reglementează principiul
Responsabilității extinse a producătorului pentru a consolida reutilizarea,
prevenirea, reciclarea şi alte tipuri de valorificare a deşeurilor. Printre prevederile
Legii nemijlocit relevante DEEE sunt art.50
 Sănătate și stare de
bine
Substanțele toxice conținute în e-Deșeuri afectează
de multe ori ireversibil sănătatea oamenilor. Aceste
deșeuri extrem de toxice provoacă alergii, sterilitate,
pierderi de memorie, boli de inimă, cancer, etc.
Gestionarea eficientă a deșeurilor, în special a celor
periculoase precum DEEE-urile este garantul unui
nivel redus de poluare și respectiv a riscurilor legate de
sănătatea populației prin reducerea numărului de
decese și boli cauzate de substanțe chimice
periculoase, poluarea și contaminarea aerului, a apei și
a solului.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-NC-ND.

 Gestionarea corectă a e-
Deșeurilor
Gestionarea corectă a e-Deșeurilor este un proces
complex, care de altfel implică o participare activă a
tuturor actorilor prezenți pe piața e-Deșeurilor (statul,
agenții economici producători/importatori de DEEE-
uri, operatorii autorizați pentru colectarea și
reciclarea acestor deșeuri, populația care procură și
utilizează EEE-uri, etc.). Cu toate acestea, un rol
aparte revine reprezentanților autorităților
competente în domeniu, care trebuie să fie principalii
promotori a unui model circular de consum,
impulsionând toți actorii în direcția creării condițiilor
și reglementărilor necesare creșterii ratelor de
colectare selectivă și de reciclare a DEEE-urilor. La
acest capitol, datele studiului prezintă o credibilitate
și apreciere foarte scăzută a populației în raport cu
rezultatul acțiunilor întreprinse de autoritățile publice
competente în domeniul DEEE-urilor
 Cerinţele sistemului de
management al mediului
•Orice organizaţie interesată în implementarea unui sistem de management al mediului trebuie să îndeplinească o
serie de cerinţe.
•- stabilirea unei politici de mediu corespunzătoare;
•– identificarea aspectelor de mediu care rezultă din activităţile, produsele sau serviciile (existente,
anterioare sau planificate), pentru a determina impactul semnificativ al acestora asupra mediului;
•– identificarea prevederilor relevante de ordin legislativ;
•– identificarea priorităţilor şi fixarea obiectivelor de mediu corespunzătoare;
•– stabilirea structurii şi programelor pentru punerea în practică şi pentru realizarea obiectivelor şi ţintelor
fixate;
•– facilitarea activităţilor de planificare, control, monitorizare, audit şi analiză, pentru a se asigura că
politica de mediu este respectată şi sistemul de management de mediu este corespunzător;
Politica de mediu
 politica de mediu, pentru a fi
eficientă, trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe:
- să corespundă naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului al activităţilor, produselor sau
serviciilor organizaţiei;
– să includă un angajament de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a poluării;
– să includă un angajament de conformitate cu legislaţia şi cu reglementările de mediu existente;
– să ofere cadrul necesar pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor şi ţintelor de mediu;
– se adresează întregului personal;
– să fie disponibilă pentru public.
 •– prevederile legislative precum şi
reglementările;
Analiza acestor •– identificarea aspectelor de mediu

aspecte trebuie să semnificative;

•– examinarea procedurilor şi practicilor de

acopere în principal management de mediu existente;

•– analiza şi evaluarea acţiunilor întreprinse
următoarele în urma investigării incidentelor anterioare;
•– condiţiile de funcţionare din cadrul
domenii: organizaţiei şi situaţiile de urgenţă posibile
 Cerinţele privind depozitarea deşeurilor
solide
•Conform art.18 al Legii privind deşeurile de
producţie şi menajere, depozitarea (înhumarea)
şi păstrarea deşeurilor se efectuează prin
metode şi mijloace, care exclud periclitarea
calităţii mediului, sănătăţii populaţiei şi
provocarea altor daune. Fiecare teren de
depozitare a deşeurilor (depozit, poligon)
trebuie să dispună de un paşaport special
(certificat), în care se indică natura deşeurilor,
originea acestora, indicii lor calitativi şi
cantitativi şi numărul de înregistrare.
 Persoanele fizice şi juridice culpabile de încălcarea legislaţiei
privind gestionarea deşeurilor poartă răspundere materială,
disciplinară, administrativă şi penală, după caz, conform legislaţiei
(art.154 Cod Contravenţional al RM ). Litigiile apărute în ceea ce
priveşte formarea, depozitarea, utilizarea, neutralizarea şi
evacuarea deşeurilor se soluţionează pe cale judiciară.
Concluzii
 Regimul juridic al managementului deseurilor solide din
RM, prezintă o serie de aspecte importante și generale cu privire la mecanismul de generare ș
i gestionare a deșeurilor de către persoane fizice și juridice . Cel mai important
de menționat, este că în pofida unei ponderi mari a respondenților care cunosc impactul DEE
E-urilor asupra mediului și sănătății, din diferite motive
nu practică colectarea selectivă și predarea acestor deșeuri reciclatorilor autorizați.
Consider ca
nu există o colaborare bună și comunicare deschisă între autoritatea centrală, autorități locale
, salubrizatori, colectori, reciclatori și mediul de afaceri. Totodata este o infrastructură insufic
ientă pentru colectarea selectivă a tuturor tipurilor de e-
Deșeuri și reticență totală din partea agenților economici, producători de e-Deșeuri,
care să respecte principiul responsabilității extinse a producătorului.
Lipsa unor responsabili de mediu în cadrul instituțiilor (publice/private),
care să cunoască cum să organizeze gestiune corectă a acestor deșeuri la nivel instituțional
Prea puține proiecte și inițiative în domeniul colectării selective și reciclării e-Deșeurilor.
Bibliografie
•* Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deşeurile de producţie şi menajere
•* Hotărârea Guvernului nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
•*LEGE Nr. 209 din 29-07-2016 privind deşeurile
•* SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
•* https://www.environment.md/ro/managementul_deseurilor, accesat 10.04.2022
•*Prisecaru, M., Despre reciclarea deșeurilor electrice si electronice.
•*Economia circulară şi domeniul componentelor electrice şi electronice, Corina Orţan, AlinaOana Ciomoş,
Oana-Adriana Pavel, Elena-Simina lakatos
•* Resursele naturale și mediul în Republica Moldova, disponibil online la adresa:
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/Resurse_naturale_2019.pdf

•ale și mediul în Republica Moldova, disponibil online la adresa: https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/Resurse_naturale_2019.pdf