TUMORILE VEZICII URINARE

Bogdan Geavlete

Spitalul Clinic de Urgență ”Sfântul Ioan”, București

01/13/24 1
 Epidemiologie

 Cancerul vezical → cel mai frecvent tip de malignitate

existentă la nivelul tractului urinar
 La nivel mondial (date epidemiologice 2008) → 9/100.000
de bărbaţi şi de 2/100.000 de femei
 Uniunea Europeană → incidenţă de trei ori mai mare decât
la nivel mondial
 România → al 5-lea cancer ca şi frecvenţă → mortalitate
de 3,8/100.000
 Etiologie şi factori de risc

• Fumatul

• Expunere la substanţe chimice → α-naftilamină, β-

naftilamină, 4-amino-difenil, benzidină, 2-aminoftalen, 4-
nitro difenil, auramina

• Infecţii → schistosomiază, infecţii cronice

 Anatomie patologică

 Tumori vezicale primitive → epiteliale, mezenchimale, mixte

 Tumori epiteliale maligne → carcinoame tranziţionale,

epidermoide (carcinom scuamos), adenocarcinoame sau
nediferenţiate

 Aspect macroscopic al tumorilor epiteliale maligne → plate,

papilare sau invazive
 Clasificarea tumorilor vezicale uroteliale

 Hiperplazie

Hiperplazie plană

Hiperplazie papilară

 Leziuni plane cu atipii

Atipii reacţionale (inflamatorii)

Atipii cu semnificaţie necunoscută

Displazii (neoplazii intra-uroteliale cu grad jos)

Carcinoame in situ (neoplazii intra-uroteliale cu grad înalt)

 Clasificarea tumorilor vezicale uroteliale

 Tumori papilare

Papiloame

Papilomul inversat

Tumori papilare cu potenţial redus de malignitate

Carcinoame papilare cu grad scăzut de anaplazie

Carcinoame cu grad înalt de anaplazie

 Tumori infiltrante

Infiltraţie a corionului

Infiltraţie a muşchiului (detrusor) Aspect macroscopic de

tumoră
Gradul histologic al tumorilor vezicale
non-invazive

Grading WHO 1973

Carcinom urotelial

• Grad 1: bine diferenţiat

• Grad 2: moderat diferenţiat
• Grad 3: slab diferenţiat
 Clasificarea TNM (tumor, node, metastasis)
2009 a cancerului vezical

 Stabilirea categoriilor TNM:

 T (tumora primară): examen fizic, imagistic,

endoscopic şi bioptic

 N (metastaze ganglionare): examen fizic şi imagistic

 M (metastaze la distanță): examen fizic şi imagistic

T – tumora primară
 Ta – Carcinom papilar non-invaziv (limitat la uroteliu)
 CIS – Carcinom in situ (tumoră plată)
 T1 – Tumora invadează ţesutul conjunctiv subepitelial
 T2 – Tumora invadează musculara
 T2a – musculara superficială (jumătatea internă)
 T2b – musculara profundă (jumătatea externă)
 T3 – Tumora invadează ţesutul perivezical
 T3a – microscopic
 T3b – macroscopic (masă extravezicală)
 T4 – Tumora invadeaza organele vecine
 T4a – tumora invadează prostata, uterul sau vaginul
 T4b – tumora invadează peretele pelvin sau abdominal
N – metastaze în ganglionii limfatici
 Nx – ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluați
 N0 – nu există metastaze limfoganglionare
 N1 – Metastază într-un singur ganglion limfatic pelvini
(hipogastric, obturator, iliac extern sau presacrat)
 N2 – Metastaze multiple în ganglionii limfatici pelvini
(hipogastrici, obturatori, iliac extern, presacraţi)
 N3 – Metastaze în ganglionii limfatici iliaci comuni

M – metastaze la distanţă
 Mx – prezenţa lor nu poate fi demonstrată
 Mo – nu există metastaze
 M1 – metastaze la distanţă
 Stadiul clinic

Stadiul 0a: Ta N0 M0
Stadiul 0is: Tis N0 M0
Stadiul I: T1 N0 M0
Stadiul II:T2a N0 M0
T2b N0 M0
Stadiul III: T3a N0 M0
T3b N0 M0
Stadiul IV: T4a N0 M0
T4b N0 M0
Orice T N1,2,3 M0
Orice T Orice N M1
Stadializarea tumorilor vezicale
după elementul T (UICC-2009)
Evoluţia naturală a cancerului vezical
Locală – Extensie în suprafață / profunzime (infiltrație)
La distanță – metastaze ganglionare / în alte organe
Evoluție în timp – Recidivă tumorală / progresie
Clasificarea tumorilor non-invazive în grupe de risc

Tumora Risc redus Risc înalt

Multiplu recurentă Nu Da

papilar, pedicul larg sau

Aspect papilar, pedicul fin
tumoră sesilă

Dimensiuni < 3 cm > 3 cm

Număr <3 >3

TURV complet incomplet (tumoră reziduală)

Stadiu Ta T1, CIS

Grad I III
Parametrii de prognostic ai tumorilor vezicale

1. Numărul de leziuni în momentul diagnosticului –

multiplicitatea tumorală → factor de prognostic pentru
recidiva tumorală

2. Dimensiunile tumorii – tumoră voluminoasă (> 3 cm) →

risc crescut de recidivă

3. Rata recidivelor pe parcursul perioadei de urmărire

4. Gradul de anaplazie – tumori slab diferențiate → risc

sporit de progresie tumorală

5. Stadiul tumoral – tumori pT1 → prognostic de progresie

 Grupele de risc ale tumorilor
vezicale non-invazive

• Tumori cu risc scăzut → unice, Ta, G1, sub 3 cm

• Tumori cu risc înalt → pT1G3, multifocale sau cu recidive

multiple, CIS

• Tumori cu risc intermediar → toate celelalte tumori, pTa-

pT1,G1-2, multifocale, peste 3 cm
Diagnosticul tumorilor vezicale
 Principii de diagnostic

 Clinic

 Biochimic

 Imagistic

 Endoscopic

 Anatomopatologic
 Etape de
diagnostic

 Detecţie

 Stadializare

 Bilanţ de
extensie tumorală
Detecţia tumorilor vezicale
 Diagnosticul clinic

Hematuria → prezentă în 85% din cazurile de cancer vezical

Caracteristicile hematuriei tumorale

 totală

 abundentă

 nedureroasă

 repetată

 insidioasă

 unic simptom
 Diagnosticul clinic
Simptomatologie asociată

 Disurie → infiltrarea colului vezical (localizări cervico-trigonale)

 Polachiurie → 20% din cazuri (frecventă în formele infiltrative)

 Piurie → tumori infiltrative, ulcerate, sfacelate, necrozate

 Durere pelvină → 5-15% din pacienţi (sugestivă pentru infiltraţia

tumorală pelvină sau metastaze în oasele bazinului)

 Cistită tumorală → tumori vezicale avansate → apariţie tardivă

 Examenul local

 Examinarea bimanuală a vezicii urinare → palparea

hipogastrului combinată cu tușeul rectal sau vaginal

 Poziţie de litotomie → cu
vezica urinară goală

 Necesită anestezie
şi miorelaxare

Palparea bimanuală sub anestezie

 Citologia urinară
Obţinerea celulelor pentru examenul citologic

 Din urina eliminată spontan

 Recoltată în cursul cistoscopiei

 Prin barbotaj vezical

Utilitatea citologiei urinare exfoliative

 Diagnosticul tumorilor tractului urinar

 Monitorizarea pacienţilor după tratamentul cancerului urotelial

 Screening al populaţiei cu risc crescut

 Factor de prognostic al potenţialului biologic al cancerului urotelial

 Citologia urinară

Sensibilitatea citologiei urinare exfoliative din urina eliminată spontan

 Direct proporţională cu gradul de displazie celulară

 37-50% pentru tumorile cu grad jos de displazie

 74-100% pentru tumorile sesile, cu grad înalt de displazie

Aspect microscopic de citologie urinară

– celule tranziţionale neoplazice atipice,
unele multinucleate (HEx200)
 Markeri tumorali

 Markerii tumorali de diagnostic → detectaţi în mare

măsură în probele de urină
 Markerii de prognostic, predictivi → analizaţi aproape
exclusiv la nivelul ţesutului tumoral

Antigenele asociate tumorii

Teste de analiză a probelor de urină

 Ecografia abdominală
Aspecte caracteristice tumorilor vezicale
 Formațiuni exofitice, ecodense
 Leziuni intracavitare, fixate la perete
 Contur neregulat
 Nu îşi modifică localizarea odată cu schimbarea poziţiei
 Perete vezical normal adiacent tumorii

Aspect ecografic de
tumoră vezicală –
transductor abdominal
 Imagini ecografice de
tumori vezicale papilare
 Urografia intravenoasă

 Obiectivarea tumorilor vezicale

 Evaluarea răsunetului asupra aparatului urinar superior

(inclusiv a funcţiei renale)

 Depistarea carcinoamelor uroteliale de cale urinară

superioară concomitente

 Urmărirea evoluţiei cazurilor de cancer vezical pentru

eventuale leziuni metacrone
 Urografia intravenoasă

 Semn radiologic cardinal în tumorile vezicale → imagine

lacunară pe cistograma urografică

 Tumorile infiltrative → modificări ale supleţii peretelui

vezical → rigid, inextensibil, retractat

 Ureterohidronefroza / rinichiul nefuncțional (“mut

urografic”) → invazia + obstrucţiei ureterelor intramurale
→ tumorile solide, infiltrative

 Imagini radiopace la RRVS → tumori calcificate

 Tumoră vezicală situată în trigon Tumoră vezicală infiltrativă
– vizibilă pe cistograma urografică situată în hemivezica dreaptă
 Cistoscopia standard

 Investigaţie endoscopică obligatorie şi indispensabilă

 Scopul explorării endoscopice:
 diagnostic → evidențierea carcinoamelor uroteliale
 terapeutic → continuare cu transuretro-rezecția tumorilor
vezicale (TURV)

 Obiectivează:
 prezenţa și numărul tumorilor vezicale
 aspectul macroscopic, modul de inserţie parietală
 raporturile tumorii cu orificiile ureterale și colul vezical
 starea uroteliului peritumoral şi a restului câmpului urotelial
vezical (eventuale leziuni concomitente de carcinom in situ)
 Cistoscopia standard

 Cistoscoape rigide sau flexibile

 Rahianestezie / anestezie locală (cistoscopia de control)

 Eventual recoltarea de biopsii randomizate din mucoasa

macroscopic sănătoasă (”cold-cup biopsy”) → detecţia de
leziuni neoplazice microscopice

 Diagnosticul de certitudine al cancerului vezical →

examenul histopatologic al ţesutului vezical recoltat prin
rezecţie transuretrală → stadiul neoplaziei
 Limitele cistoscopiei de diagnostic

 Anestezie locală → vezica urinară insuficient destinsă

 Infecții urinare → mediu vezical tulbure → vizibilitate redusă

 Dificultăți de acces → adenoame / adenocarcinoame de prostată

voluminoase; tumori infiltrative ale colului vezical / uretrei
prostatice; stricturi uretrale
 Diagnostic diferențial cu leziuni inflamatorii → cistite; edem al
mucoasei (leziuni mecanice – purtători cronici de sonde
uretrovezicale; calculi vezicali)
 NU poate aprecia cu acurateţe gradul de infiltraţie al tumorii

 Zone greu vizualizabile → peretele superior vezical deasupra colului

 CIS

pTa

Tumoră infiltrativă
 CIS

pTa

Tumoră infiltrativă
 Harta spaţială
a vezicii
urinare

A – Trigonul vazical
B – Orificiu ureteral drept
C – Orificiu ureteral stâng
D – Perete lateral drept
E – Perete lateral stâng
F – Faţă anterioară a domului
G – Faţă posterioară a domului
H – Domul vezical
I – Colul vezical
J – Uretra prostatică
K – Prostata
 Diagnosticul fotodinamic – cistoscopia în lumină
albastră cu fluorescenţă indusă de hexaminolevulinat

 Rata de detecţie a tumorilor vezicale → îmbunătățită în urma

cistoscopiei în lumină albastră comparativ cu cea standard
 TURV în modul fluorescență → ablația completă a tuturor
leziunilor vezicale maligne
 Ameliorarea tratamentului instilațional postoperator
 Reducerea ratelor de recurenţă tumorală pe termen scurt și
mediu comparativ cu abordul clasic
 Diagnosticul fotodinamic → recomandat de Ghidul Asociaţiei
Europene de Urologie în detecția CIS
Hexaminolevulinatul – agent de contrast intravezical – aspect
fluorescent al leziunilor maligne în lumină albastră

Carcinoame in situ
vizibile exlusiv cu
ajutorul fluorescenței
Tumori pTa / pT1 și margini tumorale pozitive
identificate numai în lumină albastră
 Diagnosticul de certitudine – Exclusiv pe baza
examenului anatomopatologic al specimenelor de
rezecţie transuretrală

Obiectivele TURV
 Asigurarea materialului pentru analiza histopatologică
 Determinarea prezenţei, profunzimii şi tipului invaziei tumorale
 Rezecţia tuturor tumorilor vizibile
 Prelevarea de biopsii din patul tumoral → certificarea ablației
complete a țesutului malign și stabilirea stadiului tumoral
 Obţinerea unei stadializări tumorale corecte
Stadializarea tumorilor vezicale
 Tehnica TURV

Strategia rezecţiei → adaptată dimensiunilor tumorii

 Tumorile mici (< 1 cm) → rezecate “în bloc” →

incluzând tumora şi peretele vezical subiacent ca
fragment unic
 Tumorile mari (> 1 cm) → rezecate fracţionat (partea
exofitică, ulterior baza tumorală incluzând detrusorul şi
marginile zonei rezecate) → bun control al extensiei
tumorale + rezecţie completă
 Extragerea fragmentelor prin spălare
 Coagulare atentă cu roller-ul a patului tumoral
 Rezecţie în bloc a unei tumori de mici dimensiuni
Includerea stratului muscular subiacent în specimenul de rezecţie
 Rezecţia etapizată a tumorilor vezicale cu
diametrul mai mare de 1 cm
Ablație strat cu strat, de la suprafață către baza tumorală
 Biopsiile randomizate

 Efectuate cu pensa de biopsie (”cold-cup” biopsy) → citologie

urinară pozitivă fără tumori evidențiabile cistoscopic
 Prelevarea de fragmente din toate zonele vezicii urinare
 Detecție ameliorată a leziunilor de CIS sau displazie
 Biopsierea colului vezical + uretrei prostatice anterior
cistectomiei radicale cu reconstrucție (neovezică de substituție)
 Indicată în cazuri de tumori slab diferențiate (G3) asociind
aspecte de mucoasă vezicală ”agitată” (suspiciune de CIS)
 Poate modifica schema terapeutică prin descoperirea unor
leziuni asociate tumorii macroscopic vizibile
Diagnosticul diferenţial al tumorilor vezicale

 Tuberculoza urinară proliferativă

 Litiaza vezicală

 Adenomul/adenocarcinomul de prostată

 Cistitele hipertrofice

 Ureterocelul

 Cheagurile endovezicale
Bilanţ de extensie tumorală
 Tomografia computerizată cu
substanţă de contrast
 Acurateţe diagnostică → până la 85% în aprecierea
infiltraţiei parieto-vezicale a tumorilor (stadiul tumoral T)
→ precizie de 90% în decelarea adenopatiilor pelvine

 Diferenţierea corectă a tumorilor infiltrative localizate încă

intra-organ (inclusiv stadiul pT2b) de cele cu extensie
extravezicală (pT3 – pT4)

 Faza excretorie a urografiei TC → tehnica imagistică cea

mai precisă în detectarea carcinoamelor uroteliale de tract
urinar superior → a înlocuit UIV-ul convențional ca
investigație de primă linie la pacienții cu risc înalt
 Tomografia computerizată cu
substanţă de contrast
 Conform ghidului EAU, reprezintă o alternativă la UIV
 Mai multe informaţii comparativ cu UIV clasică → tumori
vezicale infiltrative sau uroteliale înalte (inclusiv statusul
ganglionilor limfatici şi a organelor vecine)
 Dezavantaj → expunere la o doză mai mare de radiaţii
 Utilă în detectarea invaziei în grăsimea perivezicală (pT3b)
+ organele adiacente → 55-92% acuratețe în evidențierea
extinderii extravezicale → crește cu stadiul bolii
 Identificarea metastazelor la distanță (ganglionare,
hepatice, pulmonare, osoase)
Tumori vezicale non- Tumoră infiltrativă
invazive multiple fixată la oasele bazinului
 Adenopatie lomboaortică Adenopatie iliacă dreaptă
Tumoră vezicală infiltrativă Tumoră infiltrativă
 Rezonanța magnetică nucleară

Comparativ cu tomografia computerizată:

 Țesutul tumoral → mai bine diferenţiat de peretele vezical
normal → stadializare locală superioară → acuratețe medie de
85% (cu 19% mai bună decât TC-ul)
 RMN în dinamică cu substanță de contrast → delimitarea
formațiunii tumorale de structurile adiacente sănătoase și de
zona de reacție inflamatorie post-rezecție
 Rezultate aparent similare în identificarea metastazelor
ganglionare → sensibilitate și specificitate relativ reduse → ggl.
pelvini > 8 mm și ggl. abdominali > 10 mm → patologici
Imagini RMN de tumori vezicale voluminoase
 Metastazele la distanță
 Anterior tratamentului curativ → evaluarea obligatorie a
metastazelor la distanță
 TC + RMN → metodele de elecție în diagnosticarea
metastazelor pulmonare și hepatice
 Metastazele osoase și cerebrale → rare la momentul
prezentării pacienților cu cancer vezical invaziv
 Scintigrafie osoasă + TC/RMN cerebral → NU de rutină →
doar în caz de simptome sugestive
 RMN-ul → mai sensibil și mai specific comparativ cu
scintigrafia osoasă în detectarea metastazelor osoase
 Tumoră voluminoasă în
hemivezica dreaptă
– aspect TC pelvin

Metastază pulmonară Metastaze pulmonare

dreaptă voluminoasă multiple bilaterale
 Scintigrafia osoasă

Metastaze osoase multiple

asociate unei tumori vezicale infiltrative
Tratamentul tumorilor vezicale
 Tratamentul tumorilor non-invazive ale vezicii
urinare (stadiile Ta, T1)

 Gold-standard terapeutic – rezecția transuretrală (TURV)

 Instilaţie intravezicală cu citostatic (mitomicină,

epirubicină, etc.) în primele 6 ore postoperator

 Tratament adjuvant instilațional în funcţie de grupul de

risc (instilaţii cu chimioterapic sau BCG)

 Protocol de urmărire în concordanță cu riscul de recurență

și progresie – examen fizic, citologie urinară, cistoscopii
periodice, evaluarea tractului urinar superior
 Rezecţia transuretrală monopolară (TURV)
Obiective:
 Asigurarea materialului pentru examenul histopatologic
 Determinarea prezenţei, profunzimii şi tipului invaziei tumorale
 Rezecţia tuturor tumorilor vizibile
 Prelevarea de biopsii din patul tumoral → certificarea ablației
complete a țesutului malign și stabilirea stadiului tumoral

Aprecierea calităţii TURV:

 Lipsa leziunilor tumorale restante
 Obţinerea unei stadializări tumorale corecte
 Absența complicaţiilor (sângerare, peforație perete vezical)
 Tratamentul intravezical adjuvant

Indicaţiile terapiei intravezicale

 Tumori primare multiple

 Recidive tumorale multiple

 Grading tumoral mare – G3

 Tumori în stadiul pT1

 Citologie urinară pozitivă post-TURV

 Displazie sau CIS în biopsiile randomizate

 Tratamentul intravezical adjuvant

Scopurile terapiei intravezicale

 Prevenţia sau întârzierea apariţiei recidivei

 Eradicarea eventualei prezenţe de cancer rezidual

microscopic sau Cis

 Prevenirea progresiei tumorale

 Reducerea indicaţiilor de cistectomie radicală

 Menţinerea sau prelungirea calităţii vieţii

 Recomandări privind terapia adjuvantă în
tumorile pTa, pT1 şi CIS

• TaT1 cu risc scăzut de recurenţă şi progresie → numai

instilaţia imediată unică cu chimioterapic

• TaT1 cu risc intermediar sau crescut de recurenţă şi risc

intermediar de progresie → instilaţie unică chimioterapic
+ minim un an instilaţii intravezicale BCG / chimioterapic

• TaT1 cu risc crescut de progresie / leziuni CIS – minim un

an de imunoterapie instilaţională (BCG)
 Carcinomul in situ (Cis)

 Poate interesa întregul tract urinar

 Simptomatologie iritativă vezicală (polachiurie, disurie, usturimi)

 Celule maligne detectabile prin citologie urinară

 Frecvent CIS concomitent cu tumoră papilară în cursul TURV

 Focal (unic) / difuz (multifocal),

 Solitar (primitiv) / asociat (secundar) cu displazie sau tumori vezicale

 Precursor al tumorilor solide / papilare ale carcinomului tranziţional

 Netratat → 54% evoluează spre tumoră vezicală infiltrativă

 Tratamentul intravezical cu citostatice → eficient în 48% din cazuri

 Instilații cu BCG → rezultate favorabile în 72-93% din cazuri

 Imunoterapia intravezicală cu BCG

 bacilul Calmette-Guérin → cel mai activ agent imunoterapeutic pentru

uz intravezical

 tratament de primă linie la pacienţii cu tumori vezicale non-invazive

agresive T1G3 şi Cis

Indicaţiile BCG

1. profilaxia recidivelor şi progresiei după îndepărtarea tumorii

2. tratamentul CIS

3. terapia ablativă a bolii reziduale sau multifocale

 Schemele terapeutice ale tratamentului cu BCG

 Instilaţile cu BCG → începute la minimum 3 săptămâni dupăTURV

 Ciclu inițial de 6 instilaţii săptămânale (120 mg BCG dizolvat în 50 ml ser

fiziologic)

 Cistoscopie de control la 3 luni

 Absența recidivelor → tratament de întreţinere timp de 1-3 ani
 Recidivă tumorală → TURV + tratament adjuvant după schema iniţială

Efecte adverse
 Cistite

 Polachiurie nocturnă sau/şi diurnă

 Stare febrilă

 Artralgii
 Protocol de urmărire

Tumori TaT1 de risc scăzut de recurenţă şi progresie

 Examen cistoscopic la 3 luni postoperator
 Rezultat negativ - cistoscopie la 12 luni
 Controale cistoscopice anuale – 5 ani

Tumori TaT1 cu risc intermediar de recurenţă şi progresie evaluare

cistoscopică în funcţie de factorii de prognostic

Pacienţi cu tumori TaT1 de risc crescut de progresie sau CIS

 Examen cistoscopic şi citologie urinară la 3 luni postoperator
 Rezultat negativ - cistoscopie şi examen citologic – la fiecare 3 luni - 2 ani
- cistoscopie şi examen citologic – la fiecare 6 luni până
la 5 ani
- cistoscopie şi examen citologic – anual în continuare
 Evaluarea tractului urinar superior în fiecare an (UIV/TC)
 Protocol de urmărire

Pacienţii cu recidive regulate → supravegheaţi toată viaţa / până la cistectomie

Ecografia → poate detecta tumori de câţiva milimetri; inferioară cistoscopiei

Citologia urinară → omite depistarea celulelor cu G mic; evidențiază celulele

slab diferențiate (utilă în diagnosticul de CIS)

Urografia → în cazurile cu Cis cu citologie pozitivă pe perioada de urmărire

Biopsiile randomizate → recoltate din uroteliul modificat → citologie pozitivă

dar mucoasă normală → biopsii randomizate pentru depistarea CIS (inclusiv
din uretra prostatică)
 Tratamentul cancerului vezical invadant în
musculară şi/sau cu extensie regională (T2-4, N0-
2)

Principii de tratament

 Tratament chirurgical
– cistectomie parţială
– cistectomie radicală
– TURV extensiv

 Radioterapie
 Cistectomia radicală

 “Standardul de aur" în tratamentul cancerului vezical invaziv

 La bărbat → îndepărtarea în bloc a vezicii, prostatei, veziculelor

seminale şi ganglionilor limfatici pelvini

 La femeie → îndepărtarea vezicii, uretrei, uterului, cervixului,

trompelor, ovarelor, peretelui anterior al vaginului superior şi
ganglionilor limfatici pelvini (exenteraţia pelvină anterioară /
pelvectomia anterioară)

 Ratele de supravietuire la 5 şi 10 ani scad cu creşterea stadiului T

 Supravieţuirea la 5 ani pentru bolnavii cu cancer vezical pT2a-pT3a

→ până la 80% → scade la 30- 50% in cazurile pT3b-pT4
 Cistectomia parţială

Indicată la următorii pacienţi după chimioterapie neoadjuvantă:

a) Răspuns clinic complet / parţial semnificativ la chimioterapia

neoadjuvantă
b) Leziuni solitare în regiuni anatomice favorabile
c) Fără istoric de cancer vezical infiltrativ anterior sau recidivat
d) Absența CIS
e) Capacitate vezicală bună
 Chimioterapia neoadjuvantă
 Combinaţii cu cisplatin – viabile indiferent de tratamentul ulterior
 Creşte supravieţuirea generală cu 5-7% la 5 ani
 Nu este recomandată la pacienţii cu status de performanţă ≥2
sau cu funcţie renală alterată

Radioterapia neoadjuvantă în cancerul

vezical invaziv muscular

 Nu îmbunătăţește supravieţuirea
 În tumorile invazive muscular operabile – scade stadiul
tumoral într-un interval de 4-6 săptămâni
 Radioterapia
 15 % dintre pacienţii cu tumori vezicale → adenopatii regionale sau metastaze în
momentul diagnosticului

 Indicaţiile → bazate pe factori de prognostic, solicitarea pacientului, preferinţa

medicului

 Condiții → capacitate vezicală bună, funcţie vezicală normală, absența infecţiei

urinare, a fenomenelor inflamatorii sau intervenţiilor chirurgicale cu aderenţe în pelvis

Chimioterapie sistemică (în cancerul vezical metastazat)

 MVAC – Methotrexat, Vinblastină, Adriablastină, Cisplatin

 CMV – Cisplatin, Methotrexat, Vinblastină
 CISCA – Cisplatin, Ciclofosfamidă, Adriablastină
 Carboplatin + Gemzar