Caracteristica generală a

mijloacelor educației fizice

Studenta grupa Nr304: Cuciurcă Tamara

 Educația fizică în grădinița de copii se relizează printr-un sistem de mijloace
care include:

 Aerul
 Factori naturali de călire  Apa
 Soarele

 Diferiți factori igienici – inclusiv regimul rațional de muncă și repaus,

exerciții fizice, jocuri dinamice
 Factorii naturali de călire a organismului
Pot servi drept mijloace importante de întărire a sănătății, de călire și creștere a
capacității de muncă a copilului. În procesul de educație fizică, forțele naturale de
întărire a sănătății se utilizează în două direcții:

Organizarea unor
Drept condiții care însoțesc
proceduri speciale: băi de
practicarea exercițiilor fizice
aer, soare și apă
Unul dintre rezultatele fundamentale ale utilizării eficiente a factorilor naturali ai
mediului în procesul educației fizice este călirea organismului.
 Organismul preșcolarului dispune de o mică rezistență față de factorii nocivi ai mediului
înconjurător. Copii căliți se cunosc lesne. Ei sunt rezistenți față de boli, liniștiți, vioi, au
tegumentul mai bine colorat, datorită circulației sanguine care se face în condiții
corespunzătoare, pot petrece mai mult timp în aer liber, chiar la o temperatură scăzută, fără
să se îmbolnăvească.
Dacă organismul copilului nu a fost supus în mod sistematic la acțiunea variațiilor de
temperatură, respectiv nu s-au elaborat și nu s-au fixat legăturile condiționate necesare, se
pot produce tulburări bruște și destul de grave ale organismului.
Organismul copilului călit poate evita pierderea unei cantități importante de căldură
Călirea organismului înseamnă, o perfecționare a sistemului nervos central , a modului de
a răspunde la variațiile mediului extern. Factorii naturali acționează asupra învelișului
cutanat al organismului – îmbunătățind nutriția, buna dezvoltare a acestui înveliș și apoi prin
intermediul sistemului nervos- asupra întregului organism.
 În aplicarea procedurilor de călire trebuie să
se țină seama de cîteva principii
1. Stimulii meniți să realizeze o îmbunătățire calitativă a
organismului trebuie să fie foarte riguros dozați
2.Procedurile de călire trebuie să fie aplicate cu regularitate.
3.Factorii naturali trebuie să fie variați: să asociem băile de apă
cu cele de soare și aer
4.Procedurile de călire trebuie să fie începute în anotimpul mai Principiile călirii
cald, primăvară sau vară
5.Procedurile de călire trebuie făcute în baza unui program
elaborat de asistentul medical în colaborare cu educatoarea
 Aerul- factor de călire
Acțiunea de călire prin aer se bazează , în primul rînd pe diferența de temperatură
dintre aer și suprafața pielii. În condițiile normale cînd copilul este îmbrăcat ,
diferența dintre temperatura corpuluiși stratul de aer înconjurător nu este prea mare.
Stratu de aer care se găsește între corp și stratul de haineare o temperatură mai mult
sau mai puțin constanta, în jur de 27-28 grade. Pe măsură ce reducem din
îmbracaminte, diferența dintre temperatura corpului și a aerului înconjurător crește și
pierderea de căldură se mărește.
Copilul dezbrăcat brusc , fără a fi obișnuit în prealabil cu aceasta, are o senzație de
frig.
 La primul contact cu aerul se produce o vasconstricție
 La a doua fază se produce vasodilatație.
 Dacă la factorul de temperatură adăugăm gradul de umeditaete a aerului , consumul de căldură a
organismului se modifică.
Pe vremea bună copiii se vor afla ziua întreagă în aer liber , firește cu întreruperi la masă și somn, dar
și pe timp rece ei se vor juca suficient în același mediu. Deasemeni , vor fi obișnuiți toamna și primăvara
să doarmă cu oberlihtul deschis, iar vara- cu geamul deschis. Iarna, odaia în care dor și se joacă trebuie
să fie aerisită cît mai des.
Iarna copii se vor afla în aer liber cel puțin cîteva ore. Nu trebuie să existe zile în care copii să nu-și
petreacă cel puțin cîteva ore în aer liber.
Alt mijloc este baia de aer internă și externă.
 Baia de aer internă durează 5 minuteși se face de cîteva ori pe zi, dimineața și seara înainte de culcare
 Baia de aer externă diferă în raport cu anotimpul în care se efectuiază și poate fi făcută în repaus sau
în mișcare.
Ele se fac la început în camera cu geamul deschis, copiluk fiind îmbrăcat obișnuit, apoi se reduce
treptat din îmbrăcăminte pînă se ajunge la chiloți. La început durata va fi de 1 minut treptat se ajuge la 5
minute. În timpul băii de aer copii trebuie să execute mișcări în ritm vioi.
 Soarele- factor de călire
Radiața solară influiențează pozitiv funcția cardiovasculară și activitatea de termoreglare
a organismului. La fel influiențează și psihicul copiilor. Copilul sănătos care se scaldă în
razele solare, devine mai vioi, mai puternic.
Radiația solară prin razele ultraviolete pe care le conține contribuie la formarea în
organism a vitaminei D, care are acțiune antirahitică
În multe boli ale copiilor radiația solară reprezintă un mijloc terapeutic.
Nu trebuie să uităm că nu toți copii suportă la fel de bine soarele. Bîile de soare trebuie să
fie aplicate respectînd indicațiile asistentului medical. Acțiunea pe care o are radiația solară
asupra organismului este puternică și băile de soare trebuie să fie foarte atent dozate.
Primele băi de soare trebuie să fie scurte, iar pe terenul unde se fac trebuie să existe
umbră. Numai după această pregătire pot începe băile de soare propriu- zise.
 Băile de soare se aplică cel mai bine pe un teren special amenajat: o suprafață
netedă, uscată, ferită de vînt puternic, dar accesibilă circulației aerului.
 Copii sunt culcați pe platforme de scîndură , cu picioarele la soare și cu capul
la umbră. Copii pot purta pălării de paie sau de pînză albă.
 Timpul cel mai potrivit pentru băile de soare este dimineața, pîna la orele 12.
 Durata primei ședințe la soare trebuie să fie de aproximativ 4 minute. După
fiecare 2 zile durata băii se mărește cu 2, ajungînd la copii de 3-5 ani pîna la
12- 15 minuteși la cei de 5-6 ani la 20-25 minute
 Este bine ca după 6 zile de băi de soare să se facă 1 zi pauză, cînd se poate
recurge la bîi de aer
 Baia de soare va fi urmată de o frecție ușoară, duș ori baie sau ștergerea
corpului cu un prosop umed.
 Apa- factor de călire
Apa poate fi aplicată diferit – baie, duș, etc. Și spre deosebire de ceilalți factori de călire ,
poate fi mai ușor dozată- atît ca durată cît și ca temperatură.
Apa ca factor de călire este folosită în special la perfecționarea proceselor de
termoreglare, mărirea rezistenței acestuia față de frig
În acțiunea apei reci asupra organismului deosebim 3 faze:

Prima fază se observă o
vasoconstricție, a vaselor
subcutanate. Poate fi
însoțită și de frison
În faza a doua are loc o
vasodilatație la nivelul pielii,
paloarea din prima fază este urmată
de înroșire și de o senzație plăcută
de căldură care cuprinde tot corpul
În faza a treia : pielea
devine din nou palidă de
colorație violacee, buzele
se învinețesc și apare un al
doilea frison
 Procedurile de călire cu apă folosite la preșcolari sunt: fricția dușul și băile.
Fricția se face un prosop umed mare. Corpul trebuie fricționat pînă cînd apare
senzația de căldură
temperatura apei trebuie scăzută treptat. La primele fricții temperatura apei va
avea 30 grade, apoi va fi scăzută pînă la 25 grade. Durata fricției este de 3-5
minute
Dușul acționează asupra pielii prin doi factori: termic și mecanic. Temperatura
apei pentru duș trebuie să fie la început de 35- 32 grade. Ea va fi scăzută cu
multă precauție pînă la 25 grade pentru copii de 5-6 ani.
În timul verii o formă eficientă este scăldatul în aer liber. Temperatura apei la
primele băi trebuie să fie de cel puțin 23-24 grade. Treptat baia poate fi făcută și
la o temperatură mai joasă- minim 20 grade. Scăldatul durează de la 3 pîna la 5-
8 minute
 Factroii igienici

Factorii igienici se asigură prin realizarea normelor și cerințelor speciale privind igiena personală și socială a
activității, odihnei, alimentației, culturii fizice, condițiilor de trai al copilului.
 Regimul de viață al grădiniței asigură condițiile pentru buna funcționare în creștere și dezvoltare,
contribuie la fortificarea sănătății și călirea organismului.
 Trecerea de la o activitate la alta, de la un moment la altul al regimului se realizează fără un efortdeosebit,
deoarece fiecare activitate devine un stimulent condiționat pentru cea următoare.
 Amenajarea locului de desfășurare a activităților de educație fizică are o mare importanță pentru buna lor
organizare, această cerință menținîndu-se atît în încăpere , cît și în aer liber
 În cazul organizării în încăpere se va lucra pe cît e posibil cu geamurile deschise.
 Deasemenea este necesar ca pe lîngă grădiniță să fie amenajat și un teren de joc. Acesta trebuie să
corespundă cerințelor igienice, deoarece preșcolarii își petrec o parte însemnată a timpului în aer liber.
 Pe teren este necesar instalarea utilajului pentru desfășurarea activităților de educație fizică
 Echipamentul copiilor trebuie să fie ușor și adecvat specificului activității
 Educatorul trebuie să fie și el echipat
 Materialul necesar trebuie să fie întreținut curat și în stare bună.