ROLUL ACTIVITĂŢII DE ECHIPĂ

ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR

 Dr.hab. prof. univ.

 VIORICA GORAŞ-POSTICĂ
Excelență, performanță la nivel de
proces, relații și rezultate
 La baza societăţii, a familiei şi a funcţionării sociale, în general, dar şi a
managementului de proiecte, în special, stă modul în care oamenii îmbină
efortul şi imaginaţia, pentru a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii prin atingerea
obiectivelor.
 Spiritul de echipă sau abilitatea de a lucra în echipă pare ca a devenit o
caracteristică obişnuită în anunţurile de recrutare sau în fişele de post,
indiferent la ce nivel se plasează funcţia respectivă.
 Abilitatea de a lucra în echipă stă la baza relaţionării armonioase la locul de
muncă, a menţinerii climatului propice activităţii, în ciuda intemperiilor cu
care se confruntă grupul de lucru sau chiar organizaţia în ansamblu.
 Orice analiză a activităţii în echipă trebuie să plece de la definiţia echipei şi de
la cercetări în domeniu.
◦ Grup de persoane, care activează împreună/colaborează
pentru realizarea unor obiective comune, fiind antrenată
într-un proces eficient de muncă, reuşeşte să realizeze un
volum surprinzător de lucru, chiar şi atunci cînd este
supusă unei presiuni. Cuvintele cheie din această definiţie
sunt "colaborează" si "scop comun".
◦ Colaborarea înseamnă ceva mai mult decît abilităţi de
comunicare şi relaţionare. Desigur, acestea sunt
indispensabile, dar mai este necesară şi anumite atitudini
faţă de sine, faţă de viaţă în general, şi mai ales, faţă de
celălalt: respect, încredere, echilibru, toleranţă, acceptare,
atitudine pozitivă.
◦ Scopul comun atrage atenţia asupra unui alt element de
baza, si anume capacitatea de a depune eforturi pentru
realizarea acestuia.
◦ Echipa condiţionează optimizarea abilităţilor individuale ale
membrilor săi, făcînd posibilă abordarea şi rezolvarea unor
probleme dificile.
 Oamenii lucrează împreună.
 Se realizează un scop comun.
 Volumul de muncă este împărţit în mod echitabil.
 Se face simţită şi necesară prezenţa unui feedback
constructiv.
 Membrii echipei recunosc independenţa unuia faţă de altul.
 Se dezvoltă, se consolidează continuu relaţiile şi calitatea
muncii.
 Fiecare îşi cunoaşte propriul rol şi rolurile celorlalţi.
 Membrii echipei colaborează, fără a genera o competiţie
internă.
 Se îndeplinesc obligaţiile fără a fi direcţionaţi / ghidaţi în
permanenţă. (1, p. 124)
 Reprezintă procese care impun un efort considerabil şi
cunoaşterea profundă a tuturor etapelor de parcurs şi a
dificultăţilor ce pot să apară în cadrul implementării
proiectului.
 Eterogenitatea echipelor este o provocare pentru învăţarea în
comun, pentru coeziunea grupului, dar şi pentru realizarea
colectivă a sarcinilor.
 Munca cot la cot a echipei de profesori, deseori din instituţii
diferite, a elevilor, cu contabilul, cu persoana responsabilă
de logistică, cu reprezentanţii autorităţilor publice locale, cu
agenţii economici etc. a devenit o realitate comună pentru
managementul proiectului educaţional.
 Sarcina pe care aceasta trebuie să o ducă la
bun sfîrşit;
 Factorii sociali care influenţează relaţia dintre

membri şi echipa văzută ca unitate socială.

(2, p.15)
 Membrii echipei se concentrează, în mod prioritar,
asupra obiectivelor şi asupra analizelor regulate a
posibilităţilor de atingere a acestora, dar şi asupra
metodelor de lucru – activitate ce poartă numele de
„reflexivitate a sarcinii”.
 Climatul social general al grupului, adică reflecţia lui
socială, grija pentru acordarea sprijinului reciproc şi
pentru atenuarea conflictelor contribuie, în mod
principial, la maximizarea efcicienţei activităţii.
 Ale eficienţei echipei se abordează din perspectiva
sarcinii efectuate, a satisfacţiei membrilor ei şi a
viabilităţii/durabilităţii echipei.
 Alte componente, care se promovează tot mai
insistent în ultimul timp, ţin de inovaţia introdusă
şi de inteligenţa partenerială, manifestată în
relaţiile cu alte echipe din acelaşi proiect sau din
alte proiecte de intervenţie educaţională.
 Sistemele noastre educaţionale pun accent aproape exclusiv
pe munca individuală;
 Lipsa unui lider competent;
 Influenţa disproporţională a membrilor grupului asupra
rezultatelor;
 Contribuţia individuală absolut nesemnificativă a unor
membri de echipă;
 Luarea unor decizii incorecte, în cazul cînd se doreşte
”împăcarea” tuturor membrilor;
 De obicei, cei care muncesc pe cont propriu au un număr mai
mare de sugestii bune şi creative, decît cei obişnuiţi doar cu
lucrul în echipă;
 Mentalitatea exagerat colectivă poate atenta la evoluţia
peformantă a mentalităţii individuale etc.
 Se propun sarcini, care se pretează mai bine
muncii de echipă
 Se efectuează instruiri şi consilieri

psihopedagogice sistematice
 Membrii echipei se antrenează în diverse

exerciţii şi jocuri de rol stimulative

 Etc.
 Goraș-Postică V. Teoria și metodologia
managementului proiectelor educaționale de
intervenție, Chișinău: CEP USM, 2013
 Educaţie pentru dezvoltare. Ghidul

animatorului. Chişinău: Trigraf-tipar, 2001.

192 p.
 West M. A. Lucrul în echipă. Lecţii practice.

Iaşi: Editura POLIROM, 2004. 270 p.