Dialectul megleno-român

„Să spunim noĭ că im Romînĭ, mic cu marĭ, tinirĭ, bitǫrnĭ.” (Rizu Peana, învă țător din Birislaŭ, Meglenia )
• Consoane:
Meglenoromâna are 26 de consoane
Transcrierea consoanelor diferită de cea din română:

Transcriere
Consoană
Capidan P. Atanasov
/d͡ z/ dz d̦
/d͡ ʒ/ dž ǧ
/l/ velarizat ł
/ɲ/ ń
/t͡ s/ ț[28] sau ts[29] ț
/t͡ ʃ/ tš č
/ʎ/ l’
/kʲ/ chi̯ k’
/ɡʲ/ ghi̯ g’
/hʲ/ h’
 Latină
[a] inițial de cuvânt: HABĒMUS >
[o] inițial de cuvânt: OC(U)LUS >
[e] accentuat precedat de consoană
labială și urmat de silabă cu [i], [e]
sau [u]: MELUM >
[e] accentuat precedat de consoană
labială și urmat de silabă cu
[a]: ME(N)SA >
[v] + [e] sau [i] accentuat: VĪVUS >
[m] + [e] accentuat: MEDIUS >
Română Meglenoromână
Evoluții fonetice diferite de la latină la română, respectiv la megleoromână
păstrarea lui [a]: „avem” afereza frecventă a lui [a]: vem
păstrarea lui [o]: „ochi” [wo]: u̯ ócl’u
[ǝ]: „măr” (pomul) păstrarea lui [e]: mer
[a]: „masă” diftongarea lui [e]: meásă
palatalizarea lui [v]
păstrarea lui [v]: „viu”
(nesistematică): ghíu̯
palatalizarea lui [m]
păstrarea lui [m]: „miez”
(nesistematică): ńez
 6 șási

Substantivul:
• sunt mai multe cuvinte terminate în u decat în română:
córbu „corb”
cắmpu „câmp”.
Adjectivul:
Superlativul se poate forma și numai cu mai̯ + adjectivul cu articol hotărât
(mai̯ míca fę́ tă „fata cea mai mică”)
Numeralul:
5 -ținț; 100- una sútă; 1.000.000- un miliún...
 b) Particularități lexicale
Cuvinte de origine latina (cele mai multe):
mes-luna
sirbiri-a sluji
urdin-ordin
ampirat-împărat
Cuvinte din greacă:
piră-flacără
fos-lumină
revmă-curent
Cucinte din turcă:
isap-socoteală
picmeș-magiun
cop-baston
Cuvinte din slavă:
babă, cojoc, război, prag, ...
 Iarna

Meglenoromână

Iarnata răpoasă pimintu și dună nou cuvet (putere) dila viniri primavereľă.
Fați și pimintu cacum uomu, și iel răpoasă searata și doarmi noaptea și si
ampliă (umple) di cuvet și si scoală napcuma dimineațata. Poamili perdură
cmo ubaviľurili și stau fără di frunzi. Florili sa sparti, iarburili uscati și toati
si tacuti. Niți un puľ nu coantă cmo și niți un vulovar (vacar) duți cmo vațli
an munti.
 Iarna
• Dacoromână
• Iarna se odihnește pământul și adună noi puteri de la viitoarea primăvară.
Face și pământul ca cum omul, și el răposează seara și doarme noapte și
se umple de putere și se scoală pe urmă dimineața. Pomii pierdură acum
frumusețile (> fructele) și stau fără frunze. Florile sunt sparte, ierburile
escoate și toate sunt tăcute. Niciun pui, nicio pasăre nu cântă acum și nici
un văcar nu duce acum vacile în munte.
Vocabular
cuvet, s.m., din tc. kuvet (cf. arom. cuvete, cuveti) = putere.
răpoas, vb. I., din lat. repauso (cf. arom. răpăsedzu, rom. răposez) = a se
odihni.
siruma, s.m. (pl. sirumaș), din bg. siromah = sărac.
cupiritură, s.f. = acoperiș.
 ”Meglenoromân”:
• Un nume cărturăresc, adoptat la sfâr. Sec al XIX-lea;
• Locuitor de naționalitate română din ținutul Meglen;
• Vorbitor al unui dialect românesc;
• Sunt recunoscuți cu endonimul „vlaș”, etnonimul ”rumân”;
• În prezent, numărul meglenoromânilor nu depășește cifra de 9 000-10 000
de persoane
 Meglenoromâna
Este un grup de graiuri vorbite de o populație numită în mediul
academic „meglenoromâni”.
Este idiomul romanic de est a cărui istorie este cel mai puțin
cunoscută, deoarece nu are atestări vechi.
Statutul său este controversat.
Distribuția geografică
• Despre numărul vorbitorilor de meglenoromână există o estimare
referitoare numai la Grecia și la Republica Macedonia, circa 2.800
de persoane. Aceștia trăiesc mai ales în regiunea Macedonia
Centrală din Grecia, unde se află regiunea istorică Meglen. În
Republica Macedonia, limba se mai vorbește practic numai în
orașul Gevgelija, de către foștii locuitori ai satului Umă (Хума –
Huma) cu populație majoritar meglenoromână, care s-au mutat
acolo.
 Situația actuală
• Meglenoromâna s-a păstrat bine până la începutul sec. al XX-lea, din
cauza modului de viață rural tradițional, a izolării satelor;
• Lipsea aspectul scris al idiomului, dar și școlarizarea în limba oficială a
stăpânirii otomane de atunci;
• Evenimentele istorice și fenomenele sociale ulterioare au declanșat
procesul pierderii idiomului.
• Primul document istoric care atestă prezența vlahilor în thema Moglenei
datează din anul 1904 și este păstrat în arhiva mănăstirii athonite Marea
Lavră
• Dintre primii scriitori/cercetători care au publicat lucrări științifice, în care
tratează și populația meglenoromână, au fost: I.G.von Hahn, Gustave
Weigand, Nicolae Popilian, Apostol Mărgărit, Ioan Nenițescu, etc.
 III. Aspectul cultural

• Patrimoniul cultural imaterial al unui popor sau al unei comunităţi este

constituit din manifestări aparţinând practicilor sociale, ritualurilor şi
obiceiurilor, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale, expresii şi tradiţii
verbale şi nonverbale ş.a. El se transmite din generaţie în generaţie, este recreat
permanent de comunitate şi îi conferă acesteia sentimentul de apartenenţă
identitară.
• Idiomul meglenoromânilor este pe cale de dispariţie, fiind înscris în Cartea roşie
a UNESCO despre limbile în pericol, secţiunea „Limbi în pericol grav”, şi în
Atlasul UNESCO al limbilor din lume în pericol.

• În prezent există foarte puţine forme de organizare culturală sau de altă natură
meglenoromâne, cum există în cazul aromânilor şi chiar al istroromânilor, o
excepţie fiind exemplul Cerna (judeţul Tulcea), singura localitate cu populaţie
majoritar de origine meglenoromână din România, care va fi expusă în ultima
parte a prezentării
• Datorită numărului de reprezentanţi mic rămas şi al parcursului istoric, pericolul
asimilării şi aculturaţiei este evident în cazul comunităţii meglenoromâne

• Odată cu trecerea timpului, ei au renunţat la multe din sărbătorile şi obiceiurile

tradiţionale din ciclul familial, preluându-le pe cele ale localnicilor

• Ceremonialul de la botez, nuntă şi înmormântare s-a armonizat cu stilul de viaţă al

societăţii contemporane
• Începând cu secolul al XX-lea, asimilarea s-a accentuat din cauza evenimentelor
istorice care au dus la dispersarea meglenoromânilor, din cauza fenomenelor
sociale în general şi a politicii de asimilare a statelor în special. La asimilare a
contribuit şi faptul că meglenoromânii n-au avut niciodată conștiinţă naţională

• Azi ei se consideră greci în Grecia, macedoneni sau vlaşi (împreună cu unii

aromâni) în Macedonia, români în România şi turci în Turcia

• Este adevărat că nici nu au posibilitatea oficială de a se declara meglenoromâni

• Meglenoromâncele mai pregătesc turta la trei zile de la naşterea unui copil şi la
împlinirea vârstei de un an, turta din seara de dinaintea cununiei, apoi la
înmormântare turta din seara de priveghi, cât şi turta cu ban din Ajunul
Crăciunului

• Un alt obicei perpetuat este prinsul de către copii a unui ou fiert legat cu o aţă de
grinda casei, fără ajutorul mâinilor (lăţcăitul).

• În anul 1997, în cadrul unui program de cultivare şi promovare a tradiţiilor locale

în România, dar mai cu seamă a celor meglenoromâne, a luat fiinţă pe lângă
Biblioteca comunală ,,Dumitru Cerna”, Formaţia artistică „Altona”
Formaţia Altona la
Festivalul ,,Mămăliga
2013,, din Nova-Cerna
Bulgaria
• Legat de moştenirea meşteşugurilor tradiţionale, după 1940 în Cerna îşi desfăşurau
activitatea şi o serie de meseriaşi de origine meglenoromână, respectiv fierari,
dogari, zidari, croitori, tâmplari ş.a. Ţesutul la război era practicat, la rândul său şi
de meglenoromânce. Aceste ocupaţii au fost abandonate în mare măsură.

• În ultimii ani au existat preocupări privind reînvierea şi perpetuarea unor sărbători

şi obiceiuri tradiţionale cât şi a meşteşugurilor practicate de meglonoromâni, dar
cel mai important rol revine oricum familiilor care au mai rămas
• Doar cei mai bătrâni, dintre care câţiva s-au născut în Meglen, mai cunosc puţin
meglenoromâna, dar reuşesc să transmită chiar şi celor mai tineri, care nu cunosc
limba, ceea ce a mai rămas din tradiţii, iar aceasta se practică pe scenă la
festivaluri şi sărbători.

• Muzicologul Mirela Kozlovsky a cules în comuna Cerna balade, doine, alte

cântece şi muzică instrumentală pentru jocuri populare, constatând că, simţindu-se
români, meglenoromânii de aici au şi conştiinţa specificităţii tradiţiilor lor, care îi
şi uneşte.

• Meglenoromânii din Cerna au păstrat în repertoriul vocal-instrumental balada

Coanticu lui Boşca şi în repertoriul instrumental balada Coanticu lui Isin begu.
Balada Isin begu s-a pierdut din
repertoriul vocal-instrumental. Niciun
informator nu a mai fost în stare să o
cânte cu vocea, fără greşeli, de la
început până la sfârşit. Toţi informatorii
au susţinut că instrumentul la care se
poate interpreta această baladă este
gaida, celelalte instrumente fiind
considerate incapabile să corespundă
stilului şi caracteristicilor baladei.
Vă mulţumesc!