CLASA CA GRUP SOCIAL.

PROFESORUL CA MANAGER AL CLASEI.

RESPONSABILITĂȚI ȘI ACTIVITĂȚI MANAGERIALE.

Responsabili: Vameșu Andra, Canciuc Roxana și Ionescu Cosmin

Pedagogie, anul III, grupa 2
 SĂ DESCOPERIM ÎMPREUNĂ!

Asociați conceptul Managementul clasei de elevi cu alte idei.

 MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
DEFINIRE

Managementul clasei de
elevi/Gestiunea clasei de elevi
reprezintă concepte legate de
capacitatea profesorului de a
utiliza strategiile educaționale, de
a coordona/gestiona resursele
umane şi materiale dintr‐o clasă,
în aşa fel încât să eficientizeze
activitatea didactică pentru a
obţine rezultate pozitive, conform
obiectivelor educaţionale pe care
şi le‐a propus. (Niculescu, 2016)
 MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
CLARIFICĂRI CONCEPTUALE
Doamna profesor Elena Joiţa afirma
că managementul educaţiei se referă
la
teoria şi practica, ştiinţa şi arta
proiectării, organizării, coordonării,
evaluării, reglării elementelor
activităţii educative, ca activitate de
dezvoltare liberă, integrală,
armonioasă a individualităţii umane,
în acord cu idealul stabilit la nivelul
politicii educaţionale.
(Joița, 2000)
Domnul profesor Ioan Jinga
considera că managementul
educaţional poate fi definit ca
ştiinţa şi arta de a pregăti
resursele
umane, de a forma
personalităţi potrivit unor
finalităţi acceptate de
individ şi de societate.
(Jinga, 1998)
MANAGEMENTUL RELAȚIILOR INTERPERSONALE

 Managementul relaţiilor interpersonale se

focalizează asupra clasei ca microsistem social.
 Rolurile şi aşteptările cadrelor didactice şi ale
elevilor construiesc un mediu de învăţare.
Relaţiile educaţionale dintre profesor‐elev sunt
esenţiale pentru asigurarea unui climat şcolar
pozitiv, dar şi cele dintre elevi, dintre elevi şi
părinţi, dintre profesori şi părinţi. Problemele de
disciplină şcolară pot fi rezolvate fie individual,
fie în grup. Dacă încrederea reciprocă este mai
puternică, elevii vor deveni indivizi responsabili
mai devreme. În acest fel, atât educatorii, cât şi
elevii devin coparticipanţi în procesul de predare‐
învăţare‐evaluare.
 Cu alte cuvinte, cultura şcolară a unei instituţii
educaţionale este specifică organizaţiei şcolare
percepută ca grup social. (Niculescu, 2016)
GRUPUL SOCIAL – O PERSPECTIVĂ SOCIOLOGICĂ

Videoclip – Grupul social: https://www.youtube.com/watch?v=biD7MKkubC4

 Aplicație de tipul Știu, vreau să știu, am învățat!
 Oferiți exemple!
 CLASA CA GRUP SOCIAL

 Literatura de specialitate defineşte clasa de elevi ca un grup social. (Niculescu, 2016)

 Adrian Neculau se raportează la clasa de elevi ca la un grup de muncă specific, compus

dintr-un număr de membri egali între ei (elevii) și dintr-un animator (profesorul), ale căror
raporturi sunt reglementate oficial de tipul sarcinii și de normele de funcționare. Clasa de
elevi este astfel un grup social cu importanță esențială pentru elev, care respectă normele de
constituire și de funcționare ale oricărui grup social şi în care fiecare se integrează prin
intermediul mecanismelor socializării, integrarea fiind necesară unei bune desfăşurări a
activităţii şcolare în ansamblu.
 BENEFICIILE APARTENENȚEI CLASEI DE ELEVI LA UN
GRUP SOCIAL

 Apartenenţa clasei de elevi la un grup social oferă posibilitatea determinării unui tablou
unitar cu privire la structura unei clase de elevi, dinamica internă a acesteia, interacţiunea
existentă între grup şi personalitatea fiecărui elev în parte. Clasa de elevi este un mijloc
esenţial de socializare a copilului şi de pregătire a acestuia pentru
integrarea la nivelul societăţii în ansamblu. Este cadrul potrivit de satisfacere a trebuinţelor
de afiliere ale elevului, a trebuinţelor de stimă şi statut dar şi de autorealizare, iar nivelul
de aspiraţie creşte. Se conturează astfel, în paralel cu identitatea de grup şi cu sentimentul
apartenenţei, identitatea de sine.
 CARACTERISTICILE CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
NUMĂRUL DE MEMBRI
Acesta este specificat în
actele normative şi se
adaptează la realităţile
fiecărei şcoli, de obicei este
indicat să nu depăşească
25 de elevi.
INTERACȚIUNEA
DIRECTĂ
Vizează relațiile educaționale
și cele dintre membrii
grupului-clasă.
STRUCTURA GRUPULUI
Delimitarea rolului fiecărui
membru al grupului, inițial
poate fi formală, propusă de
cadrul didactic, iar pe măsură
ce elevii se cunosc apare o
ierarhizare informală, ce
reflectă poziția reală ocupată
în clasă.
SCOPURILE COMUNE
Sunt stabilite atât pe termen
lung, cât și pe termen scurt și
pot deveni motorul
dezvoltării grupului în
perioada școlarității.
STABILITATEA
La nivelul grupurilor şcolare
stabilitatea este destul de
mare pe durata unui ciclu de
şcolaritate, modificările
intervenite fiind foarte
reduse.
 CARACTERISTICILE CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
CONFORMISMUL
NONCONFORMISMUL
Presupun respectarea
normelor clasei sau
nerespectarea regulilor
impuse de grupul social.
NORMATIVITATEA
Conturează normele de
conduită recunoscute şi
acceptate de toţi membrii
clasei şi prescriu modele de
comportament, având rol de
reglare şi de evaluare
a grupului
COMPOZIȚIA ȘI
ORGANIZAREA
Indică gradul de omogenitate
sau eterogenitate al grupului,
sub aspectul vârstei, al
nivelului de pregătire
anterioară, al etniei, religiei,
personalității etc.
PERMEABILITATEA
Capacitatea grupului de a
accepta ușor membrii noi.
COEZIUNEA
Se referă la gradul de unitate
al clasei de elevi în funcție
de capacitatea cadrului
didactic de a manageria și
favoriza formarea relațiilor
strânse între membrii
grupului, dar și de vechimea
grupului. Coeziunea ajută
grupul să depășească ușor
situațiile dificile.
SINTALITATEA
Ilustrează personalitatea
grupului, totalitatea
trăsăturilor acestuia.
 APLICAȚIE

Lucru în echipe – Extrageți

câte un bilețel și rezolvați
cerințele.
 PROFESORUL CA MANAGER AL CLASEI

Ca manager și lider, profesorul este dinamizat de o categorie de competențe:

 COMPETENȚA ȘTIINȚIFICĂ - abilități necesare pentru manipularea cunoștințelor,

capacități de transmitere a cunoștințelor, strategii creative, operații mentale, flexibile și
dinamice.
 COMPETENȚA PSIHOSOCIALĂ – capacitatea de a stabili cu ușurință relații adecvate
cu elevii, abilități de utilizare adecvară a forței și autorității, entuziasm, înțelegere și
prietenie, disponibilități de adaptare la diverse stiluri educaționale și manageriale.
 COMPETENȚA MANAGERIALĂ – capacitatea de influențare a clasei, abilități de
planificare, de proiectare, capacitatea de a organiza și coordona activitatea clasei.
 COMPETENȚA PSIHOPEDAGOGICĂ – capacitatea de determinare a gradului de
dificultate a unui conținut, abilitatea de înțelegere a elevilor, creativitate în munca
educativă, capacitate empatică, minimum de tact pedagogic. (Iucu, 2000)
 ÎNDRUMĂ

EVALUEAZĂ CONSILIEAZĂ

UN MANAGER
BUN AL CLASEI ORIENTEAZĂ
DE ELEVI

MOTIVEAZĂ
ORGANIZEAZĂ

DIRIJEAZĂ
ÎNTREBARE??

Ce acțiuni
îndeplinește
un bun
manager al
clasei de elevi?
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un profesor
pentru a fi manager

Pregătire de
specialitate în domeniu Specializare în domeniul
psihopedagogic și
management al clasei

Aptitudini,
talent, vocație
și dedicație
Să reușească să îi
înroleze pe elevi în
propria formare
 Caracteristicile pe care un bun manager al
clasei le utilizează

1. Profesorul ca manager al clasei se bazează pe VALORI

 Valorile stau la baza profesiei de cadru didactic. Prin atitudinea și comportamentul lor,
profesorii, apelând la valori, îi influențează pe elevi în reușita școlară, dar și în reușita în
viață.
 Valorile pe care trebuie să le transmitem elevilor noștri sunt: bunăvoință, echitate, învățare
bazată pe cooperare, colaborare, empatie, respect, autonomie, integritate, punctualitate,
stimă de sine, autenticitate.
 2. Profesorul ca bun manager al clasei de elevi se bazează pe COMUNICARE ȘI
RELAȚIONARE

 Învățarea și practicarea unei comunicări eficiente constituie cheia succesului și a reușitei.

 !!! Trebuie să ne asigurăm tot timpul că mesajul nostru a ajuns la inima și mintea elevului,
că acesta l-a înțeles și poate, la rândul lui să îl explice și să îl folosească.
 Comunicarea și relaționarea duc la instaurarea unui climat de siguranță în clasă și la
raporturi educaționale de calitate, care influențează pozitiv procesul de învățare și
dezvoltare a personalității elevilor.
 3. Profesorul ca bun manager al clasei se bazează pe ORGANIZARE

 Profesorul ca bun manager al clasei trebuie să instaureze un climat propice învățării.

 Profesorul ca bun organizator al procesului de învățare stabilește reguli împreună cu elevii
săi și le comunică.
 Pentru a folosi timpul în favoarea elevilor care trebuie să învețe și să îndeplinească toate
sarcinile, profesorul trebuie să transmită clar ceea ce elevii au de făcut, trebuie să le acorde
timpul necesar, anunțând planul activității, tipul de rezolvare a cerințelor și ceea ce
urmează să se întâmple pentru a dobândi anumite comportamente și capacități.
 O bună organizare face referire și la amenajarea sălii de clasă, a spațiului de învățare, a
materialelor didactice, a mijloacelor de învățământ pe care le folosim, toate încadrate într-
un ambient plăcut și flexibil.
 4. Profesorul ca bun manager se bazează pe OBSERVAREA SISTEMATICĂ A
GRUPULUI DE CLASĂ

 Fie că predăm folosind metode clasice sau metode moderne de predare – învățare, trebuie
să ne adaptăm nevoilor elevilor.
 Observarea sistematică a grupului sau a fiecărui elev va fi practicată pentru a lua cele mai
bune decizii și a menține cu ajutorul lor un climat propice învățării.
 Un profesor eficace derulează activitățile în evoluția lor și are viziunea grupului, chiar
dacă va lucra cu fiecare elev în parte,frontal sau pe echipe.
 5. Profesorul ca bun manager al clasei se bazează pe MOTIVAȚIE

 Componenta motivațională este foarte importantă ,condițiile actuale de mare diversitate a

clasei de elevi.

 Un bun manager trebuie să îi motiveze pe elevi pentru învățare și pentru formarea

competențelor necesare formării personalității.
 APLICAȚIE

CARE SUNT CELE CINCI

CARACTERISTICI ALE
UNUI PROFESOR CA BUN
MANAGER AL CLASEI?
 ROLURILE MAGANERIALE ALE CADRULUI
DIDACTIC

 Condiţiile realizării unui management eficient al clasei pentru asigurarea unui

climat propice învăţării se realizează cu exercitarea funcţiilor manageriale, dar şi
a unor noi roluri ale profesorilor, care cer stiluri didactice şi manageriale
adecvate noilor contexte educaţionale.
 Un bun profesor şi un bun manager al clasei de elevi, un lider educaţional trebuie
să fie pregătit să comunice în mod clar aşteptările şi să ofere un feed‐back
constructiv elevilor, creând împreună cu aceştia şi cu ceilalţi actori educaţionali
un sistem de relaţii educative pe bază de recunoaştere și apreciere
 În contextul realităţii educaţionale actuale se recomandă adecvarea la situaţia concretă,
profesorul apelând la o succesiune a stilurilor manageriale, pe măsura evoluţiei clasei de
elevi. Profesorul manager al clasei de elevi trebuie să îmbine stilurile manageriale, de la
cel directiv către cel delegator, de la decizia individuală a profesorului până la decizia de
grup a întregii clase pe care profesorul o va include în procesul instructiv ‐educativ ca parte
integrantă.
 Multitudinea de stiluri manageriale pe care le poate adopta profesorul la clasă implică şi
rolurile pe care acesta este chemat să le interpreteze în clasă.
 Profesorii îşi asumă o multitudine de roluri a căror exercitare este dependentă de
personalitatea lor. Este important pentru un manager să distingă între comportamentul
dictat de personalitate şi acela dictat de rol.
 Succesul activităţilor educaţionale este asigurat de o cunoaştere şi o aplicare adecvată a
abilităţilor profesorului. Modul în care se comportă profesorul este esenţial pentru
atingerea obiectivelor activităţilor de învăţare.
 Conform lui Iucu (Iucu, 2000) Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Fundamente
teoretico‐metodologice, Polirom, Iaşi ) profesorul îndeplinește și exercită, în calitate de
manager al clasei, toate funcțiile manageriale specifice, anume:
1. planifică activităţile instructiv‐educative sub forma planificărilor anuale, semestriale sau
pe activităţi didactice folosind proiectarea didactică;
2. organizează activităţile clasei, stabileşte programul muncii instructiv ‐educative;
organizează colectivul de elevi astfel încât acesta să funcţioneze ca o organizaţie care
învaţă:
3. comunică informaţii ştiinţifice şi seturi axiologice sub forma mesajelor educative,
stabileşte canale de comu‐ nicare şi repertorii comune întregului colectiv de elevi;
4. conduce activitatea desfăşurată la clasă, direcţionând procesul formării elevilor spre
formarea competen‐ ţelor necesare pentru reuşită;
5. coordonează activităţile clasei în globalitatea lor, urmărind permanent sincronizarea dintre
îndeplinirea obiectivelor individuale ale elevilor şi cele ale clasei de elevi;
6. motivează elevii prin recompense, laude şi alte diverse forme de întăriri pozitive;
7. consiliază elevii în legătură cu modul de abordare a activităţilor şcolare şi extraşcolare, în aşa
fel ca aceştia să reuşească să depăşească anumite obstacole;
8. îndrumă elevii clasei în legătură cu activităţile şcolare şi extraşcolare prin sfaturi şi
recomandări care să le fie folositoare, intervenind punctual acolo unde este cazul;
9. controlează activităţile elevilor prin mijloace specifice pentru a verifica stadiul de realizare a
obiectivelor; controlul se manifestă ca o componentă a evaluării, dar nu trebuie să se
transforme în act de evaluare;
10. evaluează în ce măsură au fost îndeplinite scopurile instructiv‐educative prin diferite
mijloace şi instrumente specifice.
 Noi roluri manageriale ale cadrului didactic
 Abordările actuale ale profesiei didactice au creat noi roluri pentru profesori, anume:
1. Expert al actului de predare‐învăţare
2. Agent‐motivator
3. Lider
4. Model
5. Profesionist reflexiv
6. Manager
7. Prieten
8. Călăuză
9. Magician („fără magie”)
10. Maestru
11. Susținător
12. Facilitator
 Datorită pedagogiei interactive, se abordează relația educator-educabil ca un tutorat, în care
profesorul este un actor în roluri și ipostaze diferite. Astfel, sunt abordate următoarele roluri:
1. pedagog care practică o pedagogie nondirectivă și nu impune informații, idei, opinii;
2. proiectant, tutore, manager, moderator, organizator și gestionar al conținuturilor,
activităților și experiențelor de formare;
3. mediator al învățării, facilitând legătura dintre cursant și cunoașterea sa;
4. facilitator și ajutor în învățare, lăsând cursanții să învețe ca niște ucenici;
5. acompaniator, partener al cursantului;
6. coordonator și consilier în munca personală a cursanților;
7. mentor, cursanții comunicând permanent cu el şi solicitându‐l direct etc.
APLICAȚIE
 CONCLUZII

 Procesul de învăţare ne ajută să ne cunoaştem

mai bine propriul eu şi uneori ne
determină să vedem mai clar cum şi ce este
exprimat şi cum pot folosi în practică ceea ce am
învăţat.

 Conchidem prin faptul că problemele puse

formării trebuie formulate în termeni de rezultate
aşteptate, adică performanţe.

 De aceea este nevoie de profesionişti, care prin

competenţele de care dau dovadă, trebuie
să demonstreze capacităţii de a rezolva, în mod
creativ situaţiile nou apărute în domeniu. Aceste
noi roluri şi provocări pot fi îndeplinite de
profesorul facilitator al procesului de predare‐
învăţare‐evaluare.
EVALUARE

Realizați, în echipe,
portretul unui
bun manager al clasei
surprinzând elemente
specifice prin raportare la
noțiunile prezentate.
 BIBLIOGRAFIE

1. https://www.academia.edu/25449845/CLASA_DE_ELEVI_CA_GRUP_SOCIAL,
consultat la data de 02.03.2024
2. Iucu, B. (2000). Managementul și gestiunea clasei de elevi. Iași: Polirom;
3. Joița. E. (2000). Management educațional. Iași: Polirom;
4. Jinga, I., Istrate, E. (1998). Manual de pedagogie. București: All;
5. Niculescu, M. (2016). Managementul clasei de elevi. Cluj-Napoca: Presa Universitară
Clujeană.