SĂPTĂMÂNA VERDE

METODE ȘI INSTRUMENTE PENTRU PROIECTAREA

ȘI EFICIENTIZAREA ACESTUI PROGRAM

Lect. univ. dr. Mioara CLIUS

Facultatea de Geografie
Universitatea din București
mioara.clius@geo.unibuc.ro
 • De ce acest demers?
• Ce presupune programul?
A.

• Activități de învățare inter și transdisciplinare

• Adaptarea activităților la nivelul educațional

B. • Project Based Learning/Învățare prin proiecte

• Inquiry/Investigația
• Hărți conceptuale
• STEM
C. • Resurse

CE NE PROPUNEM?
• Program național obligatoriu pentru nivelul preuniversitar de învățământ
• Scopul: implementarea Strategiei de Educație pentru Mediu și Schimbări
Climatice 2023-2030
• Obiective:
Îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor elevilor de investigare inter- și transdisciplinară a
realității înconjurătoare și formarea unor comportamente responsabile față de mediu
Îmbunătățirea competențelor profesorilor
Atragerea resurselor de sprijin pentru educație
• Sprijin nivel național: OM3629/02.02.2023 – Metodologia de organizare a
programului Săptămâna Verde

Cât de lung e drumul de la teorie la

practică pentru școlile din
România?
De ce acest demers?
66 de programe 21 arii de cunoaștere 1836 de înregistrări
Schimbări climatice Explorarea și Asocierea SC cu alte
(SC) investigarea mediului probleme Apele și viața
acvatică
Resurse naturale
Măsuri de combatere Inter și
a SC transdisciplinar
Catastrofe naturale
Poluare
Inițiere de acțiuni
Cunoașterea civice
legislației și a
organizațiilor cu rol Risipa alimentară Energia verde
în combaterea SC Inițiative
Managementul
deșeurilor
Investigarea mediului Justiție socială

Consum și producție
durabilă
Pădurile și viața
Adaptare la schimbări
terestră
Biodiversitate
 Gradul de suprapunere
a ariilor de cunoaștere din
programe pe ODD-uri

Da:
ODD – 13 (2, 3, 4, 6, 7, 8, 9,
10, 11, 16)
- cunoașterea legislației și a
organizațiilor cu rol în
combaterea schimbărilor
climatice , adaptare la
schimbări, inițiative, resurse
naturale, poluare, risipă Dar și:
alimentară, managementul ODD – 4 (1, 5, 19, 21)
deșeurilor, dezastre naturale - explorarea și investigarea mediului; inter și trans-disciplinaritate
(187 înregistrări) ODD 12 (17)
ODD-15 (13, 14) - Producția și consumul durabil
- Biodiversitate și viață ODD-16 (20)
terestră (106 înregistrări) - Inițierea de activități civice
 ODD - 4 (explorarea și investigarea mediului;
inter și trans-disciplinaritate) pare bine reprezentat,
dar majoritatea activităților propuse au fost
povestiri despre investigarea mediului (în
instituții de profil), nu activități realizate de
elevi pentru investigarea mediului.
ACTIVITĂȚILE DE
ÎNVĂȚARE INTER ȘI
TRANSDISCIPLINARE
– FORMEAZĂ COMPETENȚE CHEIE
CUM PLANIFICĂM ACTIVITĂȚILE ÎN SV?
 Putem începe cu un chestionar adresat elevilor.
 Itemi cu alegere multiplă sau cu răspuns deschis:
 Care dintre subiecte îi interesează?
 Ce probleme de mediu cred ei că are localitatea, școala, cartierul?
 Ce probleme cred ei că sunt importante pentru planetă/omenire/orașe?
 Cunosc ariile protejate din localitate (proximitatea ei)?
 Știu care e rolul biodiversității pentru viața lor?
 Care e rostul stației de tratare a apei? dar al unei firme de reciclare a deșeurilor? (în funcție de
instituțiile pe care le puteți vizita)
 De ce colectăm selectiv deșeurile?
 Apoi adaptarea la ariile de cunoaștere în echipa de coordonare a SV.
 Identificarea instituțiilor/organizațiilor/resurselor ce pot fi suport
ADAPTAREA ACTIVITĂȚILOR LA
NIVELUL EDUCAȚIONAL
 Investigarea mediului

Ciclul primar
- Ce ascunde curtea școlii?
Pe un plan al școlii ii dirijați pe cei mici
să deseneze în culori diferite aleile,
spațiul verde, ronduri de flori, terenul de
sport. Apoi faceți observații ale tipului
de vegetație (copaci, arbuști, starea lor)
faună (păsări, mici reptile, insecte). În clasă:
bilețele/fotografii
De ce vin păsările la copaci?
Ce mănâncă ele? care demonstrează
Dar insectele unde trăiesc? complexitatea unui
Dar vegetația cum crește? arbore (de ce are
De ce are nevoie? nevoie, cine trăiește
De unde își ia resursele? în/lângă el, care e
rolul solului pentru
vegetație
 Investigarea mediului

Ciclul gimnazial
- Biodiversitatea în parcul/grădina
școlii?

Realizarea și completarea unei fișe

de observație pentru plante.
Măsurători ale ariei și perimetrului,
realizarea de schițe.
Folosirea aplicațiilor mobile
(SnapPlant, Google Lens) pentru
identificarea plantelor
Lucru în echipe.

În clasă: completări ale fișelor, prezentarea lor, identificarea

serviciilor ecosistemice, feedback
 Investigarea mediului

Ciclul liceal
- Care sunt prietenii din curtea
școlii?
Realizarea hărții cu Google My
Maps și GPS Essentials
Identificarea speciilor de plante și
păsări cu ajutorul aplicațiilor SOR
(Societatea ornitologică Română și
Plant Net
Geolocalizarea fiecărui arbore cu
descrierea/fișa
Etichetarea acestora și pe teren
(asemănător celor din grădinile
botanice).
Realizarea unei aplicații accesibile Rezultat: cadastrul verde al curții școlii.
pe internet. Preluarea aplicației de primărie pentru observarea/urmărirea
arborilor nou plantați, identificarea spațiilor ce pot adăposti copaci.
PROJECT BASED LEARNING
(PBL)/ÎNVĂȚARE PRIN PROIECTE
 PRINCIPIILE PBL

 Abordează probleme și contexte de învățare relevante

 Asigură o învățare flexibilă a conținuturilor, aptitudinilor și abilităților sau
comportamentelor
 Folosește raționamente metacognitive (sisteme/geosisteme în geografie,
principiul cauză-efect în procese naturale sau influențate antropice)
 Colaborare bazată pe o motivație intrinsecă
 COMPETENȚE CE POT FI FORMATE
(cf. American next generation science standards – NGSS)
• Adună
Explorare informații,
analizează idei
Formularea de întrebări și definirea
problemei
Dezvoltarea și utilizarea unor modele
• Prezintă
ipoteze, fac Planificare și/sau cercetare
Împărtășire predicții,
dezbat Analizare și interpretare de date
Aplicarea matematicii pentru rezolvarea unor
probleme (și cu ajutorul computerului)
• Rolul profesorului e
de a coordona Formularea unor argumente logice în
Autoritate dezbaterile, de a
formula întrebări dezbatere
relevante
Evaluarea calității informațiilor
COMPETENȚE CE POT FI FORMATE
(cf. american next generation science standards – NGSS )
Definirea problemei și formularea de întrebări
Dezvoltarea și utilizarea unor modele
Planificare și/sau cercetare
Analizare și interpretare de date
Aplicarea matematicii pentru rezolvarea unor
probleme (și cu ajutorul computerului)
Formularea unor argumente logice în dezbatere
Evaluarea calității informațiilor
Ce e apa? Cum ați utilizat azi apa?
Calcule matematice, notițe,
https://waterfootprint.org/en/resources/interactive-tools/personal-water-footprint-
calculator/
Identifică metode prin care poate reduce consumul de
apă?
Aplică soluțiile identificate.
Care sunt activitățile cu cel mai mare consum de apă?
Ce putem schimba? Modifica?
Transpunerea datelor colectate în grafice, interpretarea
lor
De ce să fac asta? Cui ajută? Cum mă voi schimba eu după ce voi
reduce consumul de apă? O pot face pe termen lung?
Evaluarea se poate face prin validarea dată de lecturi/surse credibile,
studii etc.
POVESTEA
CARTIERUL
UI
INQUIRY/
INVESTIGAȚIA
STEM se bazează pe rezolvarea de probleme în contexte cunoscute (familiare copiilor).
Îmbunătățirea continuă a pedagogiei, o permanentă transformare a conținutului educațional
Un set de competențe pe care le are/și le dezvoltă profesorul
Se bazează pe cooperarea profesor – elev pentru rezolvarea unor probleme de viață într-un cadru educațional (de învățare).
Activitățile folosite/eficiente sunt Project Based Learning (Învățare pe bază de proiect), Inquiry (Investigația), Conceptual
maps (Hărți conceptuale), Problem solving (Rezolvarea de probleme)
HĂRȚILE
CONCEPTUALE
J.D.Novak (1972,Universitatea Cornell) – dezvoltă
tehnica de cartografiere a conceptului ca mijloc
de reprezentare a informațiilor ștințifice
C.M își au originea în mișcarea de învățare numită
constructivism (cursanții își construiesc
cunoașterea)
Reprezintă vizual felul în care pot fi/sunt legate
ideile/conceptele
Pleacă de la o idee/afirmație/ipoteză
Ajută la organizarea și structurarea informației
 Analizează oportunitățile/factorii relevanți prin o
structură de tip arbore
https://www.bing.com/videos/search?q=conceptual+maps&docid=6080021465457
22035&mid=A26C86DF2EF97B527639A26C86DF2EF97B527639&view=detail
&FORM=VIRE
• RESURSE TREBUIE:
- Să fie ușor de accesat
- Să fie credibile
- Pot fi surse eficiente pentru învățare prin descoperire pentru rezolvarea de probleme,
investigații, proiecte

https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/glossary/natura-2000.html
https://natura2000.eea.europa.eu/
https://biodiversity.europa.eu/sites/natura2000/ROSPA0071
https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSPA0071
 Smith, K.; Maynard, N.; Berry, A.; Stephenson, T.; Spiteri, T.; Corrigan, D.; Mansfield, J.; Ellerton, P.; Smith, T.
Principles of Problem-Based Learning (PBL) in STEM Education: Using Expert Wisdom and Research to
Frame Educational Practice. Educ. Sci. 2022, 12, 728. https://doi.org/10.3390/educsci12100728
 Sabirova Fairuza et. al. (2020) Profesional Competences in STEM Education, International Journal of Emerging
Technologies in Learning, vol. 15 (14) https://doi.org/10.3991/ijet.v15i14.13527
 Catterall, L. (2017). A Brief History of STEM and STEAM from an Inadvertent Insider. The STEAM Journal,
3(1). https://doi.org/10.5642/steam.20170301.05
 International Society for Technology in Education. 2007. Standards for students. Retrieved from
http://www.iste.org/docs/pdfs/20-14_ISTE_Standards-S_PDF.pdf
 OECD. (2017). PISA 2015 Results (Volume III): Students' Well-Being, PISA. OECD Publishing, Paris. Acces la
http://doi.org/10.1787/9789264273856-en

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Vă mulțumesc!