“Întru lumina ta, vom vedea lumină"

“Alexandru Baltaga-
un Om al Unirii noastre” Elaborat: Sturza Maria şi Angeliu Melania
Coordonator: Anna Botnaru-Stempovschi
IP LT “Ion Inculet”, s.Vorniceni
2024
UN MARTIR AL UNIRII CARE ÎȘI AȘTEAPTĂ, CUMINTE, CANONIZAREA-
Alexandru Baltaga
 Date
Alexandru Baltaga s-a
biografice:
născut la 14 aprilie anul
1861 „în familia preotului
din satul Lozova Ştefan a
lui Andrei Baltaga şi a soţiei
legitime a acestuia Elena
Prohorievna, ambii cu
prima căsătorie, de credinţă
 Copilăria şi
Copilara şi-a trăit-o
educaţia: pe meleagurile
Lozovei, sat înconjurat de Codrii. Educat
în smerenie faţă de cele sacre, tânărul
Alexandru, după Şcoala parohială din
Lozova, îşi continuă studiile la Seminarul
Teologic din Chişinău, pe care-l termină
Activitatea de păstorie a sufletelor:
La 3 decembrie 1883, fiind numit
paroh la Biserica cu hramul
„Aleksandr Nevski” din
localitatea Călăraşi-sat, hirotonit
diacon la 26 ianuarie 1886, iar la
2 februarie 1896 – preot la aceeaşi
Activist pe tărâmul obştesc:
Alexandru Baltaga a fost un promotor al adevărului
istoric, cu profund spirit naţionalist:
• 22 de ani (1903-1925) este preşedinte al Congresului Eparhial.
• 1908 colaborează la revista „Luminătorul” (alaturi de IPS Gurie Grosu, primul
Mitropolit al Basarabiei fiind conform surelor cercetate practic intemeietorii
presei religioase romanesti din Basarabia,
• 1899-1918 este învăţător la şcoala primară din Călăraşi,
• din toamna anului 1917 deputat în forul legislativ al Basarabiei – Sfatul
Ţării,până la ultima şedinţă – 27 noiembrie 1918.
• 27 martie 1918, Alexandru Baltaga votează pentru Unirea Basarabiei cu
România,
• maieste desemnat membru al Comitetului de unificare a bisericilor din România
Mare continuându-şi activitatea ecleziastică şi cea obştească.
Deputații Sfatului Țării, participanți la ședința legislativului basarabean din ziua
de 27 noiembrie 1918, când s-a votat reforma agrară și unirea necondiționată a
Basarabiei cu România (Iu.C.)
Actul Unirii
Basarabiei cu
România. 27
martie 1918
 Regele
Ferdinand și
regina Maria
participă la
serbarea
unirii
Basarabiei.
Iași, 30
martie 1918
 Listele cu voturile
deputaților Sfatului
Țării, din ziua de 27
martie 1918, când s-a
hotărât unirea
Basarabiei cu
România (ANR)
 Alexandru Baltaga şi NKVD-ul
Odată cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică
moldovenesc:
la 28 iunie 1940, Alexandru Baltaga a fost arestat la ordinile
lui Iosif Mordoveţ, locţiitorul şefului NKVD-ului
moldovenesc,pentru comoditate în anchetare, este împreunat
cu cel al altor deputaţi în Sfatului Ţării capturaţi de comunişti:
Tudor Neaga, Pantelimon Sinadino, Grigore Turcuman,
Nicolae Secară, Teodosie Cojocaru, Teodor Uncu, Vladimir
Bodescu, Ion Ignatiuc, Constantin Bivol, Ion Codreanu, Ştefan
Botnariuc, fostul ministru Emanoil Catelly şi Luca Ştirbeţ, cu
 De ce a fost arestat Alexandru Baltaga?
Cum a decurs ancheta acestui „proces”
La 31 august 1940 este interogat pentru prima dată. Convins despre justeţea
votului din 27 martie 1918, Alexandru Baltaga declară în legătură cu cele
incriminate:
Anchetatorul Cerepanov (călăul tuturor figuranţilor acelui dosar): Sunteţi
acuzat că, în anul 1918, fiind ostil Rusiei Sovietice, aţi votat dezlipirea
Basarabiei de Rusia şi unirea ei cu România. Recunoaşteţi acest lucru?
Parintele Baltaga: Da, recunosc. Eu, Baltaga, într-adevăr am fost adversar al
revoluţiei şi, pentru a o evita, am votat unirea.
Tot la 31 august 1940 este interogat încă o dată. Anchetatorul insistă.
Anchetatorul Cerepanov: Care au fost motivele pentru care preoţimea în
Parintele Baltaga: Mie, basarabeanului naţionalist, ca nimănui altui îmi sunt cunoscute faptele de
atitudine ingrată a arhiereilor ruşi Pavel, Serafim ş.a. faţă de preoţimea basarabeană. Prelaţi înalţi
ai bisericii din fosta Rusie au interzis ca în şcolile din Basarabia să se predea în limba
moldovenească, obligând ca şi slujba religioasă să se ţină la fel în limba rusă. Toate aceste fapte
au stârnit nemulţămiri între preoţimea basarabeană faţă de biserica rusă şi Rusia în general.

Mai este interogat doar o singură dată – la 10 februarie 1941.

Anchetatorul Cerepanov: Confirmaţi mărturiile anterioare precum că, în calitate de reprezentant

al preoţimii, aţi jucat un rol important în smulgerea Basarabiei de la Rusia Sovietică şi alipirea ei
la România?

Parintele Baltaga: Confirm. Într-adevăr, preoţimea a avut un rol important în dezlipirea

Basarabiei de la Rusia Sovietică şi alipirea ei la România. Toată activitatea mea ulterioară a fost
îndreptată pentru consolidarea poziţiei României în Basarabia, fapt care-l recunosc.
 Ancheta preliminară este terminată la 13 mai 1941, iar a doua zi procurorul RSS
Moldoveneşti, S. Bondarciuc, aprobă rechizitoriul şi trimite dosarul Judecătoriei
Supreme. Anchetatorul propunea „judecarea” cauzei în regim închis.
În legătură cu începerea operaţiunilor militare de la 22 iunie 1941, Alexandru
Baltaga nu apucă să fie condamnat în Moldova. Alături de ceilalţi deputaţi-confraţi
de dosar, este de urgenţă evacuat în renumita închisoare din or. Kazan, RASS
Tătară. Odată ajuns la destinaţie, mai avea de trăit până la 7 august 1941 când a
decedat la spitalul închisorii. Maşina sovietică de exterminare şi-a făcut datoria în
cel mai scurt timp posibil. În certificatul de moarte diagnoza este următoarea:
inflamaţie intestinală. Avea 80 de ani împliniţi şi a fost decanul de vârstă al tuturor
deputaţilor Sfatului Ţării la acea vreme.
Abia peste un an, la 29 septembrie 1942, anchetatorul semnează decizia privind
Sursa: https://www.marturisitorii.ro/
clasarea dosarului în legătură cu decesul „inculpatului” Baltaga.
În anul 1995, în cadrul Mitropoliei Basarabiei, s-a
pus problema studierii vieţii sale pentru
canonizare.La Călărași, a fost dezvelit bustul
preotului Alexandru Baltaga
Oaspeți și parteneri prezenți la eveniment au fost: Asociația Națională Cultul Eroilor ,,Regina
Maria”- Filiala Județeană ,,Matei Basarab” Vâlcea, în frunte cu președintele Petrescu Eugen,
Primarul comunei Lozova, Lilian Botnaru, Soborul de preoți din Iași în frunte cu protopopul
Florin Călugărul și Soborul de preoți din Călărași, protopopul, Valeriu Enache.
 Distincţ
a) Ecleziastice:
Nabederniţă, 1895;
ii: 1895;
Scufie Sinodală,
Camilavcă Sinodală, 1899;
Crucea de aur a Sfântului Sinod, 1903 ş.a.
b) Laice:
Ordinul „Steaua României” în grad de ofiţer, 1923;
Ordinul „Coroana României” în grad de comandor, 1928;
Ordinul „Ferdinand I”, în grad de cavaler; 1935.
Crucea „Sf. Ana”, cl. II ş.a.

În total, la arestare au fost confiscate 11 ordine şi medalii

 “Alexandru Baltaga- un
Om al Unirii noastre”
Cu profundă mândrie şi
gratitudine ne închinăm
acestui pilon al neamului,
ce a stat la baza unirii
naţiunii noastre într-un
 Bibliografie:
(n.d.). Retrieved from https://mvu.ro/cum-s-a-unit-basarabia/

(n.d.). Retrieved from https://ortodox.md/protoiereul-alexandru-baltaga-mucenicul-iubitor-de-hristos-si-de-patrie/

(n.d.). Retrieved from https://timpul.md/articol/martirii-basarabiei-destinul-crud-al-preotului-a-baltaga-deputat-in-sfatul-tarii-22530.html
(n.d.). Retrieved from https://basilica.ro/protoiereul-alexandru-baltaga-mucenicul-iubitor-de-hristos-si-de-patrie/#_ftn1
Crainic, N. (1942). Lupta românilor pentru hotare. Bucureşti: în revista Familia nr. 11-12.
https://www.ziarulnational.md/de-13-ani-fara-grigore-vieru-cele-mai-frumoase-citate-pe-care-ni-le-a-lasat-mostenire-basarabia-este-un-copil-
infasurat-in-sarma-ghimpata/, h. (n.d.).
Iorga, N. (1905). Neamul românesc în Basarabia. Bucureşti.
Olaru-Cemîrtan, V. (2013). Deportările din Basarabia 1940-1941, 1944-1956. Chisinau: Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova –
ANTIM.
Popovschi, N. (1931 ). “Istoria Bisericii din Basarabia”. tipografia eparhiala “Cartea romaneasca”.
Tomescu, C. N. (2018). Jurnal din viața mea. Chișinău: Cartdidact.