Reovirusuri şi alte virusuri diareigene

Reoviridae
- Virus ARNdc, 10-12 segmente
- Nud, dublă capsida icosaedrică
- Replicate în citoplasmă
- 4 genuri infecţii umane – Orthoreovirus
- Rotavirus
- Coltivirus
- Orbivirus
Orthoreovirus
- 3 serotipuri
- Cultivă pe culturi primare renale de maimuţă
- Infecţii precoce în copilărie apoi devenim imuni
- Sunt orfane
Rotavirus

- Rotavirusurile au antigen comun de capsidă internă – IF, ELISA

- Capsida externă – Ag specific de tip identificat prin reacţie de
neutralizare
↓
serotipuri – 6 umane, 3 animale
- Dificil de cultivat – numai dacă sunt pretratate cu tripsină → inclusă
în mediu→clivează capsida externă →facilitează decapsidarea
- Infectează şi lezează celulele producătoare de dizaharide din
vilozităţile intestinale→ dizaharide nedigerate fermentate în colon
↓

molecule osmotic active+pH acid

↓
diaree prin disbioză
-materii fecale – 1011 virioni/g în BDA → marea contagiozitate
→ diagnostic rapid prin IME
Incubare – 1-3 zile
Gastroenterită cu vărsături 24 ore
cu diaree 4-8 zile – pierderi hidro-electrolitice grave
30-50% din BDA a copiilor de până la 3 ani
Primii 5-6 ani 90% devin imuni
Adulţii rar
Nou-născuţii protejaţi de Ig A secretorii din laptele matern

Alţi agenţi etiologici ai gastroenteritelor virale

- Calicivirusuri – v. Norwalk
- Astrovirusuri
Suspectate în conjunctură epidemică de
- Răspândire explozivă
- Incubaţie şi evoluţie – scurte
- În absenţa unei bacterii enteropatogene – dg confirmat prin IME,
ELISA, sonde ADN,PCR
Tratament – specific nu există
- reechilibrarea hidro-electrolitică
Cel mai frecvent agent etiologic al GEV în ţările dezvoltate –
rotavirusurile.

Virusuri transmise de artropode hematofage şi rozătoare

- 2 grupări de virusuri ARN formate pe criterii epidemiologice
- Arbovirusuri – Arthropod borne viruses – virusuri transmise de
artropode hematofage
- Robovirus – Rodens borne viruses –virusuri transmise de rozătoare
Taxonomie
Arbovirusuri
1- Togaviridae – gen Alphavirus
2 - Flaviviridae – Flavivirus (flava –galben)
Sferice cu simetrie icosaedrică, ARN mc +, anvelopă
70 respectiv 40nm
Replicate în citoplasmă
Eliberate prin înmugurire prin membrana citoplasmatică – togavirusuri
prin reticulul endoplasmic - flavivirusurile
3 - Bunyaviridae - Bunyavirus
Phlebovirus
Nairovirus
Hantavirus
-virus sferic, simetrie icosaedrică, ARNmc -, 3segmente, anvelopă
- 90-100nm
4. Reoviridae – Orbivirus – v. bolii africane a cailor
- Coltivirus – v. febrei de căpuşă din Colorado
Robovirusuri
Arenaviridae - Arenavirus arena-nisip
- 120nm, anvelopă, simetrie icosaedrică, ARNmc-
- replică în citoplasmă
- înmuguresc prin membrana citoplasmatică şi
înglobează între anvelopă şi capsidă ribosomi ( boabe de nisip)
Filoviridae
- anvelopă
- 80nm , 100nm lungime
- ARN mc -, replică în citoplasmă

Bolile determinate – denumirile după regiunile geografice

Infecţii şi boli arbovirale
I. Boli febrile cu artralgii, erupţii cutanate, rar
meningoencefalite
Virusul Denga
- Flavivirus – 4 serotipuri
- Vectori-ţânţari
- Rezervor-maimuţe
- Asia, Oceania, Caraibe
Febra de căpuşă din Colorado
Vector - căpuşă
Rezervor – rozătoare
Coltivirus
Febra şi encefalita de West Nile
Flavivirus
Asia, Africa
Rezervor – păsări
Vector – ţânţari
1996-1997 – epidemie în România
Febra papataci
Phlebovirus, Bunyaviridae
Rezervor – necunoscut
Vector - Phlebotomus papataci
-bazin mediteraneean
-ocazional sudul României
Virusul Sindbis
Alphavirus, Togaviridae
Rezervor – om, păsări, mamifere
Vector – ţânţarii
Răspândire – tot globul
II. Meningoencefalite
Pentru Europa
- Encefalita de căpuşă Central Europeană
Flavivirus
Revervor –capre
Vector –căpuşă, rar consum lapte capră nefiert
Beningă
- Encefalita rusă de primăvară-vară
Flavivirus
Rezervor- rozătoare
Vector – căpuşă
Poate da decese
III. Febrele hemoragice
Denga – dacă după infecţia cu un serotip urmează în
convalescenţă infecţia cu un alt serotip- erupţie peteşială,
fenomen de sensibilizare
Febra galbenă
- Boală foarte gravă – leziuni vasculare, hepatice
- Flavivirus – denumire populară v. amaril
- Regim internaţional de carantină
- În zonele tropicale cu 2 cicluri epidemiologice – sălbatic – maimuţe
domestic –om
vector ţânţar Aedes aegyptius
Febra hemoragică de Crimeea- Congo
- Nairovirus, Bunyaviridae
- Rezervor – mamifere
- Vector – căpuşă
- Asia, Europa Sud-Est, Africa
Febra hemoragică cu sindrom renal
- Hantavirus, Bunyaviridae
Febră hemoragică coreeană/ febra Hantaan
- Rezervor mamifere
- Vector căpuşă
- Asia, Europa (România)
- Transmitere- căpuşă, oral
- Forma coreeană – 5-20% mortalitate
- Forma europeană – 1%

Infecţii cu Robovirusuri
I. Coriomeningita limfocitară
-Arenavirus – găzduit cronic de şoarecii de casă
Transmitere – aerodigestivă
II. Febre hemoragice
-Sud-Americane – virus Junin, Virus Machupo
- şoareci de câmp – urină →apă, cereale
- Febre hemoragice africane – virus Lassa –Arenavirus,

sursa şobolan de casă

- virus Marburg, virus Ebola – Filovirus

rozătoare, lilieci, primate
Evoluează mortal
Bolnavii surse foarte periculoase de agent infecţios.

Imunitatea
- Persistentă şi specifică de virus, serovar
Diagnostic de laborator
Direct, virologic
- Primele 2-4 zile de boală – sânge, LCR afectare meningoencefalitică
- Deces – creier + alte organe
- Gazda – şoricelul nou-născut inoculare intracerebrală
Nu culturi de celule, ouă embrionate
Risc major al infecţiei de laborator
Indirect , serologic
- Anticorpii neutralizanţi şi inhibitori ai hemaglutinării – precoce şi
persistă toată viaţa. Laborioase
- IF indirectă + ELISA – Ig M
Tratament
- Ribavirin – febra de căpuşă de Colorado
- febra hemoragică de Crimeea-Congo
- febra de Lassa
- febre hemoragice Sud-Americane
Vaccin – febra galbenă – viu atenuat
- encefalita japoneză - inactivat
 Rhabdoviridae
Virusul rabic
Gen Lyssavirus
ARN mc-, helical, anvelopă
75/180nm, formă de glonţ
Spiculi glicoproteici-liganzi

Replicare – fixat pe receptorii celulari pentru acetilcolină→endocitat

decapsidat→ replicat în citoplasmă→înmugureşte prin membrana
citoplasmatică
Gazde – animale cu sânge cald – înalt receptive – vulpi, lupi, câini
mediu - lilieci
joasă - oposum
- de laborator – iepuri, şoareci nou-născuţi, culturi celule
şoarece, ouă embrionate
- culturi de celule diploide umane
- În celule – incluziuni eozinofile corpusculii Babeş-Negri
Tulpinile poaspăt izolate “virus de stradă”/ sălbatic
- produc boala după incubaţie de 21-60 zile la câini
- se replică cu formare constantă de corpusculi Babeş-Negri
Pasaj seriat creier-creier la iepuri – virus rabic “fix”
- replicat doar în neuroni
- perioada de incubaţie constantă 4-6 zile
- corpusculii Babeş-Negri greu de observat
Rabia/turbarea
- Boală a animalului transmisă prin muşcătura şi saliva animalelor
infectate, zgârietură
- Aerosoli salivari la speologi – colonii de lilieci din peşteri
- Replicat în muşchi şi ţesut conjunctiv din plagă→ invadează SNC
pe cale centripetă→replicat intens în neuroni→ difuzează centrifug
prin nervi periferici către glandele salivare şi alte ţesuturi
Distrugeri neuronale+congestie – scoarţa cerebrală, cerebel,
hipocamp, ggl spinali
Coarnele posterioare ale măduvei- neuronofagie + infiltrat inflamator
Infiltrat inflamator + necroză – glande salivare, cornee
Incubaţia -2-16 zile (10 zile-1 an)
- funcţie de lungimea căii nervoase+ numărul terminaţiilor
nervoase din plagă
- mai scăzută la copii
muşcătura feţei, gâtului
muşcătura de lup – multiple, profunde
3 faze – prodrom
- excitaţie
- paralitică
Prodrom – tulburări de caracter,cefalee, indispoziţie, febră, greţuri,
vărsături
- senzaţii anormale în plagă – arsuri, durere intermitentă,
parestezii
- voce răguşită, hipersecreţie salivară, disfagie
Excitaţie - hidrofobie, aerofobie
- spasm dureros al muşchilor deglutiţiei – teama de a înghiţi
↓
declanşat doar la auzul apei, curenţi de aer, aer
suflat în faţă
- hiperestezie, hiperacuzie, hiperosmie, insomnie, fotofobie
- frecvent evoluţie cu formă de furie
Paralitică – moartea în 3-5 zile de la debut
- poate evolua paralitic de la început – muşcătura liliecilor
vampiri, parestezii,
somnolenţă, nu are hidrofobie, paralizie ascendentă – 10 zile
moarte prin insuficienţă respiratorie şi colaps
Câine – incubaţie 3-8 săptămâni (10zile)
- prodrom –febril, îşi schimbă brusc comportamentul
- excitaţie -3-7 zile
- iritabil, agresiv, tendinţa de a muşca, răspunde
exagerat la stimuli
- disfagie, crize spastice
- final – paralizie, comă, moarte
Tratament
- Antiviral – nu există
- Seroprofilaxie+ vaccinoterapie
Prevenţie
- Funcţie de categoria animaluluimuşcător
1. câini, pisici domestici –aparent sănătoşi, posibil de supravegheat
- expectativă
- spălare urgentă a plăgii cu apă şi săpun
- infiltrare locală cu imunglobulină umană hiperimună antirabică pentru
neutralizarea virusului
2 – animalul suspect de rabie/ rabie
- măsuri urgente de la 1+ vaccinare antirabică imediată
3- animale sălbatice, câine vagabond – 2
Vaccin
- Pasteurian – preparat pe creier de iepure – ţesut nervos infectat cu
virus “fix” – nu mai este folosit, risc de encefalită prin sensibilizare
- Vaccin din embrion de raţă infectaţi cu virus rabic şi decapitaţi – 23
doze s.c.
- Vaccin pe celule diploide umane – i.m, i.d., 0,3,7,14,28 zi
Imunoprofilaxia – persoane cu risc crescut – schema diferită de a

vaccinoterapiei
- câini, pisici – vaccin viu atenuat
Familia Coronaviridae, genul Coronavirus

• virusuri mari (120-160 nm) cu genom ARN mc+, capsida cu simetrie

helicală, cu anvelopă

• glicoproteine virale pedunculate, dispuse caracteristic “în coroană”

permit ataşarea virusului la receptorii celulari, cu epitopi recunoscuţi
de Ac neutralizanţi.

• determină infecţii la om (OC43, 229E), la numeroase specii de

mamifere şi păsări, tulpinile animale nefiind transmise la om.

• manifestă tropism pentru tractusul respirator, dar pot replica la nivelul

mucoasei intestinului subţire, fiind implicate în infecţii respiratorii
superioare şi pneumonii interstiţiale, posibil în gastroenterite.

• diagnostic etiologic bazat pe examen serologic: ELISA, HAP

• nu dispunem de un tratament etiotrop sau profilaxie specifică.

SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome)

• reprezintă prima infecţie emergentă a secolului XXI, care a afectat

peste 8.000 de persoane din 26 ţări şi a cauzat mai mult de 700 decese
• determinat de o tulpină de coronavirus de la animale care a depăşit
bariera de specie şi a trecut la om
• transmis prin aerosoli sau pe cale fecal-orală, este capabil să determine
infecţii sistemice cu manifestări severe de pneumonie, asociate mai
ales la copii cu fenomene digestive.
• virusul a fost izolat pe culturi de celule din secreţii respiratorii, materii
fecale, sânge, urină.
• diagnosticul de laborator poate fi direct, prin PCR sau indirect, prin
ELISA, IFI.
• în studiu agenţi terapeutici antivirali şi vaccin.
Familia Togaviridae
Genul Rubivirus
Virusul rubeolic
• unic reprezentant al genului, agent etiologic al rubeolei
• virus ARN mc+, capsida cu simetrie icosaedrică învelită în peplos în
care sunt implantate glicoproteine cu proprietaţi hemaglutinante
• cultivă pe diferite tipuri de culturi celulare, cu sau fără efect citopatic,
în ultima eventualitate prezenţa virusului fiind evidenţiată prin
fenomenul de interferenţă
• corespunde unui singur tip antigenic
• unicul togavirus transmis pe cale respiratorie, replică la nivelul
căilor aeriene superioare şi ganglionii cervicali, viremia care urmează
persistând până la apariţia Ac

• rubeola este o infecţie eruptivă care evoluează la copii şi adolescenţi,

posibil la adulţi, virusul persistând în secreţii nazofaringiene mai multe
săptămâni
Sindrom rubeolic congenital
• infecţie transplacentară a embrionului sau fătului în cursul rubeolei la
femeia gravidă
• n.n. poate prezenta malformaţii congenitale oculare, cardiace sau
nervoase, virusul fiind eliminat 1-2 ani prin secreţii nazo-faringiene,
urină, fecale (infecţie persistentă ).
Imunitate
• conferită de Ac de tip IgM şi IgG
• Ac IgG transmişi de la mamă la făt, cu persistenţa după naştere până la 6
luni.
Diagnostic de laborator
• diagnostic serologic prin ELISA
- IgM specifice în diagnosticul infecţiei recente sau la n.n.
- IgG pentru evaluarea stării de imunitate la gravide.
Profilaxie
• vaccin viu atenuat în perioada prepubertară; este contraindicat la gravide
şi înainte cu trei luni de sarcină.