Economie Rurală

Economie Rurală – definiție și concept

● suma activităților economice care se desfăşoară în spaţiul rural

● Obiect :
 studierea proceselor economice derulate în spaţiul rural
 studierea legilor care guvernează legaturile existente intre activitatea
economică şi lumea rurală in ansamblul ei
 Economie Rurală – definiție și concept

● spațiul rural : zonă interioară sau de coastă care conţine satele şi

oraşele mici, în care majoritatea teritoriului este utilizat pentru
agricultură , silvicultură, acvacultură şi pescuit,
activităţi economice şi culturale ale populaţiei acestor zone
(industrie, artizanat, servicii etc.), amenajări
neurbane pentru petrecerea timpului liber şi distracţii sau rezervaţii şi
parcuri naţionale, regionale sau naturale, şi alte folosinţe (Carta europeană a
spațiului rural)
 Economie Rurală – definiție și concept

● lumea rurală: definită de 4 criterii majore:

 criteriul demografic: are la bază analiza evoluției populației din mediul rural
(număr,grupe de
vîrstă, migrație)
 criteriul economic: are la bază analiza pe baza profesiilor locuitorilor, structura
veniturilor, gradul de
tehnologizare a muncii
 criteriul social: are la bază nivelul de trai dpdv al educației, serviciilor
de sănătate, accesul la
informație și comunicare
 Economie Rurală – definiție și concept

● Unitatea administrativ-teritorială care înglobează coceptul de economie rurală este

COMUNA

● a apărut în urma diviziunii teritoriale a muncii, într-o strânsă legătură cu

delimitările administrative dintre urban şi rural

● centrată pe agricultură, însă cuprinde şi activităţi ce au ca obiect valorificarea

resurselor naturale şi a forţei de muncă în spaţiul rural
 Economie Rurală – definiție și concept

● din punct de vedere administrativ, economia rurală include activităţile agricole şi

neagricole din lumea satelor, comunelor şi periferia marilor oraşe.

● s-a dezvoltat odată cu progresul agriculturii folosind în principal forţa de muncă

eliberată din producţia agricolă.

● ocupaţiile specifice spațiului rural sunt preponderent în domeniul agricol și al

serviciilor , producției adiacente agriculturii, la care se adaugă în mai mică masură
artizanatul, creşterea şi valorificarea florei şi faunei locale
 Economie Rurală – spațiu și ocupații

● În ultimii ani pe lângă ocupațiile de bază, s-au dezvoltat și ocupații

noi în industrie ,în strânsă legătura cu domeniul agricol

● Alături de acestea, satul românesc a cunoscut în ultimii 25 ani și o

dezvoltare accelerată a înfrastructurii utilitare: apă curentă, sisteme
de canalizare, infrastructură rutieră și în mai mică masură , sisteme
de caldură care folosesc surse alternative de energie
 Economie Rurală – etape de dezvoltare
● Mediul rural românesc a cunoscut in perioada contemporană trei etape de
dezvoltare:
▪ perioada interbelică
▪ comunistă
▪ postcomunistă

● Dacă în 1918 populația din mediul rural era de peste 18 milioane persoane
– peste 80% din totalul populației, în prezent totalul populației este de
aproximativ 9,5 milioane, cu un procent de 44%
 Economie Rurală –rol și funcții

● asigurâ securitatea alimentară a țării, prin furnizarea produselor alimentare pentru

consumul intern al populaţiei
● furnizează materii prime pentru o industria alimentară și nu numai
● piaţă de desfacere pentru mijloace de producţie realizate în industrie sau în alte
domenii de activitate (tractoare, maşini agricole, chimicale, carburanţi, etc.);
● sursă importantă de creare a veniturilor locale la bugetele locae și la bugetu
consolidat
● ramură a economiei furnizoare de forţă de muncă
● funcţie ecologică - întreţine şi reface mediul înconjurător
 Agricultura românească– evoluții
● 1918-1945

- 1918 - Reforma Agrară;

- țăranii au fost împroprietăriți cu terenuri;
- exproprierea proprietatilor latifundiare mai mari de 100 ha;
- 1930-1935 : fărâmițarea suprafețelor de teren arabil;
- 1935 : import de mașini agricole;
- 1935-1939 România deține 37% din comerţul european şi 5% din comerţul mondial cu
grâu, şi ocupa locul 1 în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu porumb.
 Agricultura românească– evoluții

● 1945-1989

- 1945: reforma agrară care expropriază terenuri

- 1949: se adoptă cadrul juridic al colectivizării terenurilor şi inventarelor
agricole
- 1949-1962: constituirea cooperativelor agricole de producţie (CAP);
 Agricultura românească– evoluții

● perioada comunistă

- Potenţialul productiv agricol a fost afectat de sistemul de agricultură

practicat
- Dotarea insuficientă cu maşini și utilaje agricole
- Deteriorare biologică in sectorul zootehnic;
- Dezvoltare in sectoarele avicol si porcin;
- Dezechilibru intre productia vegetala si cea animala.
 Agricultura românească– evoluții
● Evolutia agriculturii după anul 1989

- 1990: desfiintarea C.A.P.-urilor

- 1991: adoptarea Legii fondului funciar: - restituirea proprietăţii funciare

- constituirea proprietăţii funciare (caracter de reformă agrară)

- 1994: adoptarea Legii arendei

 Agricultura românească– forme de
proprietate
● Forme fundamentale de proprietate:
- proprietatea privată
- proprietatea de stat.
Proprietatea privată este cea care domină, proprietatea de stat fiind restrânsă la minimum
Proprietatea privată / individuală: dreptul de proprietate (proprietarul poate să
facă tot ce doreşte în condiţiile legii, cu bunul pe care îl posedă)
Proprietatea de stat / publică : modalitate prin care statul intervine ca
moderator în mecanismul economiei de piaţă.
 Economia rurală – concept și forme de
capital
Conceptul de capital

 A aparut in sec. al XII-lea : fond sau stoc de mărfuri, la care se adaugă masa de
bani aducători de venit (sub formă de dobândă)
 Sec. al XVI-lea : deținerea de capital era similar cu bogăţie, cu patrimoniul
 În accepţiunea modernă capitalul reprezintă un participant la producerea de profit.
 În societatea capitalistă orice persoană are posibilitatea să deţină capital şi să îl
folosească pentru a obţine profit.
 Din punct de vedere economic , capitalul este factor de productie
 Economia rurală – concept și forme de
capital
Conceptul de capital
 Capitalul mai este numit și capital tehnic/real
Capitalul tehnic :
 fix : participă la mai multe cicluri de producţie; se consumă treptat; se înlocuiesc după mai
mulţi ani de utilizare
 circulant : totalitatea bunurilor care participă la un singur ciclu de producţie, bunuri care
sunt consumate sau profund transformate şi trebuie înlocuite după fiecare ciclu de producţie.
 Economia rurală – concept și forme de
capital
Conceptul de capital
In economia rurala, capitalul tehnic este asimilat noșiunii de capital funciar / de exploatare

 Din punct de vedere juridic, noţiunea de capital include toate drepturile de proprietate
pe care le deţine şi de care beneficiază un individ

 Din punct de vedere contabil reprezintă capitalul social , alături de alte surse
Economia de capital – definiții și concept

• Dobanda capitalului : ceea ce trebuie plătit pentru a putea utiliza capitalul

• Amortismentul : valoarea de înlocuire a capitalului care se uzează în timp, iar partea

uzată se include valoric în costul producţiei, pe măsura obţinerii acesteia.

• Cheltuieli diverse : reparatii, lucrari de intretinere, impozite, taxe, asigurari.

 Economie rurală – surse de asigurare a
capitalului

Pentru formarea de capital societăţile agricole utilizează trei categorii de resurse:

 resurse proprii : autofinantare (sumele de care dispune agricultorul şi sunt

investite pentru obţinerea producţiei agricole)
 resurse bugetare (provenite de la bugetul statului) : subventii, prime, sprijin
acordat de către stat producătorilor agricoli)
 resurse atrase (de pe pieţele financiare) : credite bancare , atragerea de capital