Irozii

Rauliuc Catinca aXa C

_______________________________________
De Craciun, exista datina Viflaimul sau Irozii. Aceasta este o mica piesa
de teatru popular, jucata de tineri, cu costume si cantari religioase. Cel
mai vechi cantec de Viflaim dateaza din anul 1821.
“Irodul” este o piesa populara cu continut religios, care difera de la sat la
sat si prin continut, si prin felul cum se imbraca personajele. Dupa
traditie, cu “Irodul” se umbla in ziua de Craciun, insa nu de la casa, la
casa, precum umbla colindatorii, ci pe la gospodarii care i-au poftit pe
cetasi sau pe la acei oameni ce au fete mari si bine vazute in sat. Pana in
ajunul Craciunului, timp de o luna sau chiar de doua, au loc repetitiile.
“Regizor” este un barbat insurat, care a jucat candva in aceasta piesa.
Deobicei, acest “regizor” este foarte sever, nu permite ca nimeni sa
intarzie la repetitii, instaureaza disciplina, inlocuieste pe acei ce nu pot
invata textul sau nu pot intra in rolurile ce le-au fost incredintate.
 Personajele
1. Imparatul Irod (are o imbracaminte pompoasa, poarta pe cap o coroana
stralucita. Are sabie si este impodobit cu siraguri de margele).

2. Arapul (este imbracat in uniforma militara, alba, poarta sabie, iar pe fata
este dat cu funingine).

3. Ofiterul (se imbraca precum se imbracau ofiterii pe timpul Austriei, pe cap

isi pune casca austriaca, are sabie).

4. Craiul Mare-Melhior (tustrei sunt imbracati in halate

colorate (galben, albastru, rosu).

5. Craiul Mijlociu-Baltazar
6. Craiul Mic-Gaspar

7. Pruncul (un baiat, imbracat ca si craii, insa mai simplu).

8. Ingerul (un tanar de 15-16 ani, in haine albastre, cu aripi albe).

Personajele difera de la zona la zona.

În satele din Munţii Apuseni această veritabilă scenetă de teatru are şapte
personaje: Irod, Soldatul, Preotul, Ciobanul şi cei trei crai - Gaşpar,
Melchior şi Baltazar.

Naşterea Mântuitorului şi evenimentele care s-au întâmplat înainte şi după

naşterea Lui reprezintă nucleul narativ în jurul căruia se organizează
acţiunea dramatică a Irozilor
Sceneta începe cu Irod, care primeşte de la soldat veşti din
împărăţie. I se raportează că au fost prinşi trei oameni străini, care
sunt aduşi înaintea lui. La întrebările lui Irod, aceştia răspund că au
plecat, călăuziţi de o stea, să caute pe împăratul care tocmai s-a
născut. Irod răspunde că el este singurul împărat, după care spune
în versuri cum a ordonat el tăierea celor 14.000 de prunci.
Colindul are şi o parte în care Irod şi cei trei Crai se duelează cu
săbiile, fiecare susţinându-şi poziţia în legătură cu adevăratul
împărat.
Alături de caracterul religios, sacru al Irozilor s-a dezvoltat mult
timp şi caracterul profan, reprezentat de jocul păpuşilor. (...) Din
prima formă a Vicleimului şi din prezentarea Magilor şi a dialogului
lor, sub influenţa elementelor folclorice caracteristice colindelor, s-
au dezvoltat, pe rând, prin activitatea „micilor cărturari”, trei tipuri
principale de variante specifice celor trei mari zone etno-geografice
româneşti: Muntenia, Moldova şi Transilvania. Cunoscută în cea mai
mare parte a Moldovei, drama „Irozii” sau „Vicleimul” circulă în
Muntenia şi sub numele de „Tăierile” iar în Transilvania,circula
varianta numita „Viflaimul”, apar si denumirile „Craii” sau „Magii”.
 Arapul (iesind in fata):
– Imparate, lusecate,
Cateva Mare veste-i in cetate,
Caci in curte au intrat
versuri: Trei mari carturari.
Ce spun? Ce povestesc?
Toti despre Hristos vorbesc.
Imparatul Irod (otarat):
— Ce fiinta dumnezeiasca
Poate aici sa se nasca?!
Si ce domn poate sa devie
Peste-a mea imparatie?! Ofiter!
Ofiterul:
— Porunca, preainalte Imparate!
Imparatul:
— Ian mergi de vezi
Cine cu-asa mare barbatie
A calcat puternica mea imparatie!
Poze