D E B U N E Ș I R E L E P R A C TI C I

EXEMP L E
L A N I F I C A RE A M O B I L I T Ă Ț I I
D E P
E Î N O R A Ș U L / M U N I C I P I U L
URBA N
VASLUI

ZVA N-AL E X AN D RU F OCȘA

REALIZAT DE RĂ
GRUPA GT32
 CUPRINS
1. INTRODUCERE - IMPORTANȚA TRECERII DE LA MOBILITATEA TRADIȚIONALĂ LA MOBILITATEA
DURABILĂ
2. PREZENTARE GENERALĂ A ORAȘULUI/MUNICIPIULUI VASLUI:
A. POPULAȚIE, EXTINDERE SPAȚIALĂ
B. REȚEAUA/REȚELELE DE TRANSPORT ÎN COMUN
C. CARTIERE PRINCIPALE, ZONE FUNCȚIONALE CARE GENEREAZĂ CEA MAI MARE CERERE DE
MOBILITATE
3. EXEMPLE DE BUNE ȘI DE RELE PRACTICI

4. SOLUȚII POTENȚIALE LA PROBLEMELE IDENTIFICATE (PROPUNERI DE CORECTARE A

CAZURILOR DE RELE PRACTICI)

5. CONCLUZII
6. REFERINȚE (BIBLIOGRAFIE)
 INTRODUCERE
Studiul are în analiză exemplele de bune și de rele practici de planificare a mobilității urbane în orașul/municipiul
Vaslui, realizat prin prisma unui raport de analiză generală a situațiilor de amenajare urbanistică, care să indice factorii
pozitivi și negativi care determină o bună planificare a mobilității urbane în municipiul Vaslui respectiv o planificare
deficitară în municipiul Vaslui.

STRUCTURA RAPORTULUI
1. Prezentare generală a orașului/municipiului Vaslui:
a. populație, extindere spațială
b. rețeaua/rețelele de transport în comun
c. cartiere principale, zone funcționale care generează cea mai mare cerere de mobilitate
Fig.1. Imagine aeriană -Vaslui
2. Exemple de bune și de rele practici Sursa:
https://www.smilefm.ro/vasluiul-a-ajuns-
3. Soluții potențiale la problemele identificate (propuneri de corectare a cazurilor municipiu-de-rangul-i/
de rele practici)
4. Concluzii
5. Referințe (Bibliografie)
 OBIECTIVELE STUDIULUI
1. Evaluarea stării actuale a mobilității urbane
 Analiza infrastructurii existente: Evaluarea drumurilor, trotuarelor, pistelor de biciclete și a rețelei de transport public.
 Identificarea problemelor majore: Congestia traficului, locurile de parcare insuficiente, condiția drumurilor și accesibilitatea pentru pietoni
și bicicliști.
 Colectarea datelor de trafic: Monitorizarea fluxurilor de trafic, orele de vârf și tiparele de mobilitate.
2. Evaluarea impactului asupra mediului
 Măsurarea nivelului de poluare: Evaluarea emisiilor de CO2 și a poluanților atmosferici.
 Identificarea surselor de poluare: Vehicule cu motor cu ardere internă, activități industriale și alte surse locale de poluare.
 Propunerea de soluții pentru reducerea emisiilor: Promovarea vehiculelor electrice, creșterea utilizării transportului public și a transportului
nemotorizat.
3. Îmbunătățirea transportului public
 Analiza rețelei de transport public: Rute existente, frecvența serviciilor, gradul de acoperire și eficiența transportului public.
 Identificarea necesităților de extindere: Zonele neacoperite și nevoile cetățenilor pentru transport public mai eficient.
 Proiectarea de soluții inovatoare: Introducerea de linii noi, optimizarea rutelor și implementarea de tehnologii smart pentru managementul
transportului public.
4. Promovarea mobilității alternative
 Infrastructura pentru biciclete și pietoni: Dezvoltarea și îmbunătățirea pistelor de biciclete și a traseelor pietonale.
 Inițiative pentru car-sharing și ride-sharing: Crearea și promovarea serviciilor de partajare a mașinilor și a altor forme de transport comun.
 Campanii de sensibilizare: Educația publicului privind beneficiile mobilității durabile și încurajarea comportamentelor responsabile.

Fig.2. Mobilitate urbană durabilă

Sursa: https://urbasofia.eu/en/planuri-de-mobilitate-urbana-durabila/ Fig.3. Mobilitate urbană durabilă
5. Îmbunătățirea siguranței rutiere
 Analiza accidentelor rutiere: Identificarea zonelor cu risc ridicat și cauzele principale ale accidentelor.
 Implementarea măsurilor de siguranță: Creșterea vizibilității trecerilor de pietoni, instalarea semafoarelor și semnelor de circulație
adecvate.
 Campanii de educare: Informarea publicului privind regulile de circulație și importanța respectării acestora.
6. Planificarea pe termen lung a mobilității urbane
 Elaborarea unui plan de mobilitate urbană durabilă: Integrarea soluțiilor propuse într-o strategie pe termen lung.
 Colaborarea cu autoritățile locale și regionale: Alinierea obiectivelor locale cu cele regionale și naționale pentru dezvoltare durabilă.
 Monitorizarea și evaluarea progresului: Stabilirea de indicatori de performanță și evaluarea periodică a implementării soluțiilor.
7. Implicarea comunității
 Consultarea publicului: Organizarea de întâlniri publice, sondaje și consultări pentru a obține feedback de la cetățeni.
 Parteneriate cu organizații locale: Colaborarea cu ONG-uri, școli și alte entități locale pentru implementarea inițiativelor de mobilitate.
 Promovarea participării civice: Încurajarea cetățenilor să participe activ la îmbunătățirea mobilității urbane.

Fig.4. Mobilitate urbană durabilă Fig.5. Mobilitate urbană durabilă

Sursa: https://primariatecuci.ro/planul-de-mobilitate-urbana-durabila-pmud-a-municipiului-tecuci-2021-2027/ Sursa:
https://www.primariasm.ro/chestionar-pumd
 Importanța trecerii de la mobilitatea
tradițională la mobilitatea durabilă
Trecerea de la mobilitatea tradițională la
mobilitatea durabilă este crucială din mai multe
perspective: ecologică, economică și socială. Iată
câteva dintre cele mai importante aspecte ale
acestei tranziții:
1. Reducerea impactului asupra mediului
Emisii de gaze cu efect de seră (GES):
Transportul tradițional, bazat pe combustibili fosili,
este unul dintre principalii contributori la emisiile
de GES, care conduc la schimbările climatice.
Vehiculele electrice și alte forme de transport
durabil produc emisii reduse sau chiar zero în
timpul utilizării. Poluarea aerului: Emisiile de
dioxid de azot (NO2) și particule fine (PM) de la
vehiculele cu motor cu ardere internă contribuie la
poluarea aerului, afectând sănătatea publică.
Mobilitatea durabilă reduce aceste
emisii, îmbunătățind calitatea aerului. Consum de
resurse: Transportul tradițional implică extracția și
arderea combustibililor fosili, resurse finite și
poluante. Mobilitatea durabilă, în special
vehiculele electrice și soluțiile bazate pe energie
regenerabilă, promovează utilizarea resurselor
Fig.6. Planificarea transportului tradițional versus Planificarea mobilității urbane durabile regenerabile și sustenabile.
Sursa: European Platform on Sustainable Urban Mobility Plans
2. Beneficii economice
Reducerea costurilor de operare: Vehiculele electrice au costuri de întreținere și operare
mai mici comparativ cu cele cu motoare tradiționale, datorită numărului redus de piese
mobile și eficienței energetice mai mari. Dezvoltarea de noi industrii: Tranziția către
mobilitatea durabilă stimulează inovația și crearea de locuri de muncă în sectoare
emergente, cum ar fi producția de vehicule electrice, infrastructura de încărcare și
dezvoltarea de tehnologii de energie regenerabilă. Independență energetică: Reducerea
dependenței de importurile de combustibili fosili poate îmbunătăți securitatea energetică
și stabilitatea economică a țărilor.
3. Avantaje sociale
Sănătate publică: Reducerea poluării aerului are un impact pozitiv direct asupra sănătății
publice, diminuând incidența bolilor respiratorii și cardiovasculare.
Accesibilitate și incluziune: Soluțiile de mobilitate durabilă, cum ar fi transportul public
eficient și infrastructura pentru biciclete, pot îmbunătăți accesibilitatea pentru toți
cetățenii, inclusiv pentru cei cu venituri mai mici sau cu dizabilități.
Calitatea vieții: Orașele cu un transport durabil bine dezvoltat tind să aibă un mediu mai
curat, mai puțină poluare fonică și un spațiu public mai prietenos, toate acestea
Fig.7. Planificarea mobilității urbane durabile
contribuind la o calitate a vieții mai bună.
Sursa: European Platform on Sustainable Urban Mobility Plans
4. Conformitatea cu reglementările internaționale
Obiective climatice: Multe țări și orașe și-au stabilit obiective ambițioase pentru reducerea emisiilor de carbon în conformitate cu Acordul de la
Paris. Tranziția la mobilitatea durabilă este esențială pentru atingerea acestor obiective. Politici de sustenabilitate: Implementarea strategiilor de
mobilitate durabilă ajută la îndeplinirea angajamentelor internaționale privind dezvoltarea durabilă și protecția mediului.

Concluzie locală
Tranziția de la mobilitatea tradițională la mobilitatea durabilă este nu doar o necesitate ecologică, ci și o oportunitate economică și socială.
Aceasta promovează un mediu mai curat, o economie mai rezilientă și o societate mai sănătoasă și mai echitabilă. Investițiile și politicile
publice în acest domeniu sunt esențiale pentru un viitor sustenabil.
 PREZENTARE GENERALĂ A ORAȘULUI/MUNICIPIULUI VASLUI - LOCALIZARE
Vaslui este municipiul de reședință al județului cu același nume,
localizat în Moldova, România, format din localitățile componente
Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința) și
Viișoara. Se află în estul României, aproape de frontiera cu Republica
Moldova.
Este atestat documentar în anul 1375 și se localizează în partea de
est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est
Municipiul Vaslui se limitează cu comunele:
 Zăpodeni la nord;
Fig. 8. Localizarea Municipiului Vaslui  Bălteni la nord-vest;
Sursa: Plan de mobilitate urbană durabilă al municipiului
Vaslui 2021-2027
 Pușcași la vest;
://drive.google.com/file/d/1811zbpJ08-JsRZnhpt42DSDoZq23Bo8F/  Lipovăț la sud-vest;
 Muntenii de Jos la sud;
 Tanacu la est;
 Muntenii de Sus la nord.

Fig. 9. Localizarea
Fig. 8. Localizarea Municipiului Vaslui
Municipiului Vaslui
Sursa: Sursa: https://promovare-
turistica.wixsite.com/vaslui
http://www.hartaromanieionline.ro/harta-jud
 A. Populație, extindere spațială
Potrivit datelor colectate în urma
recensământului din 2011, Municipiul
Vaslui avea o populație de 55,407 locuitori.

Cu toate acestea, în ultimii 10 ani, numărul

de locuitori a înregistrat o creștere
de 7,628 persoane, reprezentând o creștere de
13.77% în comparație cu cifrele din
recensământul din 2011.

Prin urmare, conform informațiilor obținute

Fig.10. Evoluția populației municipiului Vaslui ( 2011-2022)
în anul 2022, populația municipiului Vaslui
Sursa:https://populatia.ro/populatie-municipiul-vaslui-judetul-vaslui/ este estimată la 63,035 locuitori.
/

Fig.11. Evoluția pe grupe de vârstă a populației municipiului Vaslui ( 2011-2022) Fig.12. Evoluția pe grupe de vârstă a populației municipiului Vaslui ( 2011-2022)
Sursa:https://populatia.ro/populatie-municipiul-vaslui-judetul-vaslui/ Sursa:https://populatia.ro/populatie-municipiul-vaslui-judetul-vaslui/
 Conform recensământului realizat la
nivel național în 2021, populația
gfhfs municipiului Vaslui este compusă din
30,765 persoane de sex masculin,
reprezintând 48.81% din totalul
populației și 32,270 persoane de sex
feminin, ce reprezintă 51.19% din
totalul locuitorilor.

Fig.13. Populația Municipiului Vaslui pe sexe (2011-2022) Distribuția populației după starea civilă
Sursa: https://populatia.ro/populatie-municipiul-vaslui-judetul-vaslui/
oferă informații utile pentru adaptarea
serviciilor publice. De exemplu, un
procentaj mare de persoane necăsătorite
necesită investiții în infrastructura pentru
tineri, în timp ce o pondere mare de vârstnici
singuri poate indica nevoia unor programe
de îngrijire și asistență socială dedicate
În ceea ce privește starea civilă,
în municipiul Vaslui, Județul
Vaslui, 30,251 de persoane sunt căsătorite
(47.99%), 2,417 de persoane sunt divorțate
(3.83%), 3,197 de persoane sunt văduve
Fig.14. Distribuția populației Municipiului Vaslui după starea civilă (2011-2022) (5.07%), iar 19,535 de persoane sunt
Sursa: https://populatia.ro/populatie-municipiul-vaslui-judetul-vaslui/ necasătorite (30.99%).
 B. Rețeaua/rețelele de transport în comun

Fig.15. Hartă cu infrastructura rutieră din Municipiul Vaslui Fig.16. Hartă cu infrastructura de transport din Municipiul Vaslui
Sursa: Sursa:https://apmvs.anpm.ro/documents/
https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/01.+Infrastructura+rutiera_Sit 29689/33834977/02.+Infrastructura+de+transport_Situatie+existenta-
uatie+existenta.pdf/12f5c933-e1d6-48f0-a671-86252f4cb603 841X594.pdf/4f0a20ed-4845-42fa-b06f-5b090caef874
 Descrierea actuală a rețelei de transport în comun
1. Structura rețelei de transport public
•Tipuri de transport: Transportul public din Vaslui este predominant asigurat de autobuze și microbuze.
•Rute: Rețeaua de autobuze și microbuze acoperă principalele artere ale orașului, conectând zonele rezidențiale cu centrul orașului și punctele de
interes major, cum ar fi spitalele, școlile și centrele comerciale.
•Frecvența: Autobuzele și microbuzele au o frecvență variabilă, cu timpi de așteptare mai mari în orele de vârf și mai mici în perioadele de vârf.
2. Infrastructura
•Stații de autobuz: Stațiile de autobuz sunt distribuite strategic, dar este posibil ca unele să fie insuficient dotate sau să nu fie amplasate în mod
optim.
•Terminale: Există terminale principale unde autobuzele și microbuzele își încep și încheie cursele.
•Infrastructura pentru pasageri: Facilități cum ar fi adăposturi în stațiile de autobuz, informări despre orarul curselor și accesibilitate pentru
persoanele cu dizabilități.

Evaluarea performanței
1. Accesibilitate și acoperire
•Gradul de acoperire: Evaluarea cât de bine acoperă rețeaua de transport public toate cartierele orașului.
•Accesibilitatea stațiilor: Evaluarea ușurinței cu care cetățenii pot ajunge la stațiile de autobuz și microbuz.
2. Frecvența și punctualitatea
•Respectarea orarelor: Evaluarea gradului de respectare a orarelor de către mijloacele de transport în comun.
•Frecvența curselor: Analiza frecvenței curselor în funcție de ora din zi și de ziua din săptămână.
3. Calitatea serviciilor
•Confortul și curățenia: Evaluarea stării autobuzelor și microbuzelor, precum și a curățeniei și confortului acestora.
•Satisfacția pasagerilor: Sondaje de opinie pentru a evalua gradul de satisfacție al utilizatorilor serviciilor de transport public.
 Propuneri de îmbunătățire
1. Optimizarea rutelor și a frecvenței
•Reconfigurarea rutelor: Analizarea rutelor existente și ajustarea acestora pentru a asigura o acoperire mai bună și mai eficientă.
•Creșterea frecvenței: Implementarea unor curse mai frecvente în orele de vârf pentru a reduce timpii de așteptare.
2. Îmbunătățirea infrastructurii
•Modernizarea stațiilor: Dotarea stațiilor de autobuz cu adăposturi, bănci și panouri de informare electronice.
•Accesibilitate: Asigurarea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități prin adaptarea infrastructurii și a mijloacelor de transport.
3. Digitalizarea serviciilor
•Sisteme de informare în timp real: Implementarea unor aplicații mobile și panouri electronice în stații pentru a oferi informații în timp real
despre sosirea și plecarea autobuzelor.
•Tichete electronice: Introducerea unui sistem de plată electronic pentru bilete, inclusiv posibilitatea de a plăti prin intermediul cardurilor
contactless și al aplicațiilor mobile.
4. Promovarea transportului public
•Campanii de sensibilizare: Organizarea de campanii pentru a încuraja cetățenii să utilizeze transportul public, evidențiind beneficiile acestuia
pentru mediu și pentru reducerea traficului.
•Parteneriate cu instituțiile locale: Colaborarea cu școlile, companiile și alte instituții pentru a dezvolta programe de abonamente la
transportul public.

Concluzie locală
Îmbunătățirea rețelei de transport în comun din municipiul Vaslui necesită o abordare comprehensivă care să includă evaluarea stării actuale,
optimizarea rutelor și frecvenței, modernizarea infrastructurii și digitalizarea serviciilor. Prin implementarea acestor măsuri, Vasluiul poate
dezvolta un sistem de transport public eficient, accesibil și sustenabil, care să răspundă nevoilor cetățenilor săi și să contribuie la îmbunătățirea
calității vieții în oraș.
 Fig.17. Rețeaua de transport, parcări și spații verzi în Municipiul Vaslui
Sursa: https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/06.+Transport+bland%2C+fluidizare+trafic+si+calitatea+mediului.pdf/976454a5-9eae-4181-9bcf-e1634b43b632
 Fig.18. Propunere de implementare rețea de transport public în Municipiul Vaslui
Sursa: https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/05.+Transport+public_Propunere-841X594.pdf/8aee239a-9815-4252-b527-da1cfd8e14ab
 C. Cartiere principale, zone funcționale care generează cea mai mare cerere de mobilitate

Municipiul Vaslui are următoarele cartiere principale:

1. Centru - Este inima orașului, unde se găsesc majoritatea instituțiilor publice, comerciale și culturale. Aici
se află Primăria, Biblioteca Județeană, diverse magazine și restaurante.
2. Zona Gării - Situată în apropierea stației de tren, această zonă este importantă pentru transportul și
logistica orașului.
3. 13 Decembrie - Un cartier rezidențial mare, cu numeroase blocuri de apartamente și facilități comerciale.
4. Nord - O zonă în continuă dezvoltare, cu multiple locuințe noi și facilități pentru locuitori.
5. Traian - Un cartier bine dezvoltat, cu multiple școli, grădinițe și alte facilități pentru familii.
6. Brodoc - Un cartier mai liniștit, situat la marginea orașului, oferind un mediu mai rural și mai puțin
aglomerat.
7. Moara Grecilor - O zonă rezidențială situată în partea de nord-vest a orașului, cu blocuri și case
particulare.
8. Rediu - Un cartier aflat în plină expansiune, care atrage noi rezidenți datorită proiectelor imobiliare
moderne.
Fiecare dintre aceste cartiere are propriul său caracter distinct și oferă diverse facilități și servicii pentru
locuitori, contribuind la diversitatea și complexitatea municipiului Vaslui.
 Fig.19. Infrastructura socială din Municipiul Vaslui
Sursa: https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/04.+Infrastructura+sociala_Situatie+existenta-841x594.pdf/1c811981-efed-40d7-808d-009251105542
 Fig.20. Sistemul de spații verzi din Municipiul Vaslui
Sursa: https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/03.+Sistemul+de+spatii+verzi_Situatie+existenta-841x594.pdf/cba18324-09f3-4735-8499-07b6acbc3f29

Fig.21. Zona centrală cu nivel ridicat al complexității a
mobilității
Sursa: Plan de mobilitate urbană durabilă al municipiului Vaslui 2021-2027
Fig.22. Stația de cale ferată Vaslui
Sursa: Plan de mobilitate urbană durabilă al municipiului Vaslui 2021-2027
 Zona identificată ca având complexitate ridicată a
mobilității reprezintă zona centrală, încadrată conform
Planului Urbanistic General al Municipiului Vaslui în
U.T.R. 1 conform figurii 21 .
 A doua zonă cu complexitate ridicată a mobilității
reprezintă Piața Gării. Piaţa Gării reprezintă principalul
nod intermodal pentru transportul de călători din
Municipiul Vaslui.
În această zonă se produce interacțiunea dintre
transportul de lungă distanţă, pentru care se utilizează
preponderent modul feroviar, transportul pe distanță medie
(trasee județene) și transportul local prezent prin toate liniile
de autobuz, care irigă teritoriul urban.
 EXEMPLE DE BUNE ȘI DE RELE PRACTICI

Exemple de bune practici

1.Modernizarea infrastructurii rutiere:

1. Reabilitarea și modernizarea străzilor principale a contribuit la fluidizarea traficului și la
îmbunătățirea siguranței rutiere.
2. Proiecte recente au inclus asfaltarea și repararea trotuarelor, ceea ce facilitează deplasarea pietonală.
2.Dezvoltarea pistelor pentru biciclete:
1. Încurajarea utilizării bicicletelor prin crearea de piste ciclabile, atât în zonele centrale, cât și în cele
periferice.
2. Acest lucru nu doar că reduce congestia traficului, dar și promovează un stil de viață sănătos.
3.Îmbunătățirea transportului public:
1. Modernizarea parcului de autobuze și creșterea frecvenței curselor în anumite zone au făcut
transportul public mai atractiv.
2. Implementarea de rute suplimentare pentru a acoperi mai bine cartierele rezidențiale.
4.Implementarea unor sisteme inteligente de management al traficului:
1. Utilizarea semafoarelor inteligente care adaptează timpii de așteptare în funcție de fluxul de trafic.
2. Instalarea de camere de supraveghere pentru monitorizarea și gestionarea traficului în timp real.
 Exemple de rele practici

1.Lipsa parcărilor adecvate:

1. Insuficiența locurilor de parcare în zona centrală, ceea ce duce la aglomerație și blocaje frecvente.
2. Parcare neorganizată, adesea pe trotuare, împiedicând circulația pietonală.
2.Planificarea insuficientă a zonelor pietonale:
1. Lipsa unor zone pietonale bine definite și a spațiilor verzi în anumite cartiere.
2. Insuficiența trecerilor de pietoni sigure și accesibile în punctele cheie ale orașului.
3.Concentrarea excesivă pe transportul auto:
1. Prioritizarea construcției de drumuri și pasaje pentru autoturisme în detrimentul transportului public și
al infrastructurii pentru biciclete și pietoni.
2. Neglijarea integrării unor soluții durabile de mobilitate urbană care să reducă dependența de mașinile
personale.
4.Comunicare și consultare publică insuficientă:
1. Lipsa implicării cetățenilor în procesul de planificare și luare a deciziilor, ceea ce duce la soluții care
nu reflectă nevoile reale ale comunității.
2. Proiecte de infrastructură realizate fără studii de impact adecvate și fără evaluarea nevoilor locale.
 EXEMPLE DE BUNE ȘI DE RELE PRACTICI

Fig.23. Exemplul 1: Stația Buium (Cartierul Buium), Bulevardul Ștefan cel Mare (Bulevardul principal)
Sursa: Galerie Focșa Răzvan-Alexandru (Arhivă personală) – TRAFIC MEDIU SPRE MAJOR
Aspectele pozitive care reies din aceste imagini sunt constituite din: faptul că trotuarele sunt largi (zone pietonale largi), există piste marcate pentru biciclete, există
zone verzi cu plante pitice și copaci, există o zonă cu marcaj galben în stație (care are și inscripția – BUS) pentru staționarea temporară a autobuzelor și a troleibuzelor
în vederea transportului de pasageri, firele de troleibuze sunt situate la o înălțime corespunzătoare de siguranță, autobuzele sunt electrice, total nepoluante, există
coșuri de gunoi.
Aspectele negative sunt indicate de faptul că: zonele carosabile sunt prea înguste (străzile sunt înguste) iar ele ar trebui să fie mult mai largi fiind și bulevardul
principal al municipiului (așadar cu cel mai mult trafic) ceea ce duce la îngreunarea traficului ci nu la fluidizarea sa, cele 4 blocuri turn cu câte 10 etaje se localizează
prea aproape de zona carosabilă, în caz de cutremure sau alte calamități pot reprezenta un real pericol pentru pietoni, nu există semafor la acesată trecere de pietoni
foarte circulată.
Cele 3 seturi/colaje de imagini - Stația Piața Traian (Cartierul Traian) și Stația de taxi Traian Bulevardul Traian, Sursa: Galerie Focșa Răzvan-Alexandru (Arhivă
personală) -TRAFIC MAJOR

Alt caz de

Exemplul 2
nesemaforizare

Fig.24.
la trecerea de
pietoni !

Aspectele pozitive care reies din aceste imagini sunt constituite din: există trecere de pietoni marcată foarte bine cu roșu și alb, foarte vizibilă, există o zonă cu
marcaj galben în stație (care are și inscripția – BUS) pentru staționarea temporară a autobuzelor și a troleibuzelor în vederea transportului de pasageri. Aspectele
negative sunt indicate de faptul că: zonele carosabile sunt prea înguste (străzile sunt înguste), trotuarele sunt înguste, ceea ce duce la îngreunarea traficului ci nu la
fluidizarea sa, nu există piste pentru biciclete, nu există spații verzi, nu există fire și nici stâlpii necesari pentru troleibuze, nu există destul spațiu de staționare pentru
autobuze în contextul în care există curse care ajung câte 3-4 o dată la aproape aceeași oră de aceea trebuie lărgit spațiul de staționare al stației. Primăria a scurtat anul
trecut (2023) trotuarele pentru a mări strada, astfel au scos din calcul și pistele de biciclete, piste care existau înainte de modificare, nesemaforizare, sunt puține coșuri
de gunoi.
Aspecte pozitive: trotuare largi, spațiu mediu de parcare a

Exemplul 3
taxiurilor, există zone verzi .

Fig.25.
Aspecte negative: nu există piste de biciclete iar băncile
ruginite din fier trebuie schimbate pentru că au peste 15 ani
de existență în această locație.

Exemplul 4
Fig.26.
În aceste imagini sunt prezente exact aceleași aspecte ca la figura 24 doar că se vede exact aglomerarea curselor rurale în
spațiul limitat al stației, ceea ce în fig 24 nu este foarte vizibilă. -TRAFIC MAJOR
 Centrul Civic și Zona Central, Bulevardul Ștefan cel Mare (Bulevardul principal), Sursa: Galerie Focșa Răzvan-Alexandru (Arhivă personală) -TRAFIC MAJOR

Exemplul 5
Fig.27.
Aspecte pozitive: stradă largă, trotuare largi, trecerea de pietoni este corespunzătoare ca lărgime, semaforizare la zebră, autobuze electice, spații verzi, fluidizarea
eficientă a traficului, pavaj nu asfalt .
Aspecte negative: nu există piste pentu biciclete și nu există stație de autobuz aici.
Zona Colegiului Economic Anghel Rugină, Bulevardul Ștefan cel Mare (Bulevardul principal), Sursa: Galerie Focșa Răzvan-Alexandru (Arhivă personală) -TRAFIC
MEDIU

Exemplul 6
Aspecte pozitive: spații verzi, există coșuri de gunoi.

Fig.28.
Aspecte negative: stradă îngustă, trotuare înguste, nu există piste pentru biciclete din
cauză că trotuarele sunt prea înguste, este nevoie de semaforizare a trecerii pentru că
e unicul bulevard principal și cel mai intens circulat.

Zona Crucea Gării (Zona Gării), Starda Gării, Sursa: Galerie Focșa Răzvan-Alexandru (Arhivă personală) -TRAFIC MAJOR

Aspecte pozitive: spații verzi, marcaje corespunzătoare, există coșuri de

Exemplul 7
gunoi.

Fig.29.
Aspecte negative: stradă îngustă, trotuare înguste, nu există piste pentru
biciclete din cauză că trotuarele sunt prea înguste, este nevoie de semaforizare
atât la treceri cât și ca ghidaj al șoferilor în trafic la rond pentru că aici se
intresectează Bulevardul Ștefan cel Mare cu Bulevardul Traian (a treia cea
mai aglomerată stradă a municipiului).
 Rond gară, Strada Gării, Sursa: Galerie Focșa Răzvan-Alexandru (Arhivă personală) -TRAFIC MEDIU

Exemplul 8
Fig.30.
Aspecte pozitive: spații verzi, marcaje corespunzătoare, nu este nevoie de semaforizare momentan dar în câțiva ani va necesita, există treceri de pietoni marcate cu
roșu și alb, fire și stâlpi pentru troleibuze. Aspecte negative: stradă îngustă, trotuare înguste, nu există piste pentru biciclete din cauză că trotuarele sunt prea înguste.

Transurb - Stația de autobuze pentru zona urbană (autobuze de oraș) ȘI Morandi Logistic - Stația de autobuze pentru zona rurală, Strada Gării, Sursa: Galerie Focșa
Răzvan-Alexandru (Arhivă personală) -TRAFIC MEDIU

Fig.31.
Exemplul 9

Aspecte pozitive: autobuze electrice, neplouante, pentru transportul urban, marcaj cu galben pentru staționarea mijloacelor de transport în comun, spații verzi,
marcaje corespunzătoare, există coșuri de gunoi, nu necesită semaforizare.
Aspecte negative: autobuze pe combustibil pentru transportul rural, stradă îngustă, trotuare înguste, nu există piste pentru biciclete din cauză că trotuarele sunt
prea înguste.
 Stația Spital, Zona Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Bulevardul Ștefan cel Mare (Bulevardul principal)Sursa: Galerie Focșa Răzvan-Alexandru (Arhivă
personală) - TRAFIC MEDIU

Exemplul 10
Aspecte pozitive: există fire și stâlpi pentru troleibuze, marcaj cu galben pentru
staționarea mijloacelor de transport în comun, spații verzi, marcaje corespunzătoare, există

Fig.32.
pistă de biciclete, există coșuri de gunoi, nu necesită semaforizare.
Aspecte negative: stradă îngustă, trotuare medii ca lățime spre înguste.

Parcare Piața Centrală ( Zona Piața Centrală) - Se intersectează cu Bulevardul Ștefan cel Mare (Bulevardul principal)Sursa: Galerie Focșa Răzvan-Alexandru (Arhivă
personală) - TRAFIC FOARTE REDUS

Exemplul 11 Aspecte positive: are spațiu de manevre auto de bază, nu este ,,înghesuită,, este într-o zonă
Fig.33. retrasă/secundară, are spațiu verde
Aspecte negative: o parte dintre marcajele s-au șters și trebuie revopsite, parcare mică, puține locuri de
parcare.

Târgul anual de flori - Centrul civic Vaslui ( Zona Centru) – În mijlocul centrului observăm și statuia Domnitorului Ștefan cel Mare iar vizavi de statuie, în partea
frontală a acesteia(în fața acesteia) este Bulevardul Ștefan cel Mare (Bulevardul principal), Sursa : Galerie Focșa Răzvan-Alexandru (Arhivă personală)
Exemplul 12

Aspecte pozitive: ESTE INTERPRETABIL – TRAFIC UMAN ZILNIC AL

Fig.34.

POPULAȚIEI - MODERAT .
Aspecte negative: NU SUNT ! ESTE INTERPRETABIL !
 SOLUȚII POTENȚIALE LA PROBLEMELE IDENTIFICATE (PROPUNERI DE CORECTARE A CAZURILOR DE RELE PRACTICI)
- PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ PENTRU MUNICIPIUL VASLUI -
Planul de Mobilitate Urbană este instrumentul de planificare strategică teritorială prin
care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităților din zona periurbană/metropolitană cu nevoile
de mobilitate și transport al persoanelor, bunurilor și mărfurilor.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă prezintă perspective din domeniul transporturilor,

nevoi actuale și de viitor ale populației, influențate de conceptul de intermodalitate. P.M.U.D. este o
documentație care are ca scop conectarea eficientă a diferitelor mijloace de transport, precum
transportul pe cale ferată, tramvai, autobuz, ș.a.m.d. Tendințele de integrare și transformare a
diferitelor stații în noduri intermodale sunt din ce în ce mai evidente în ultimul timp.

Obiectivele și soluțiile P.M.U.D. pentru Municipiul Vaslui:

 Reducerea utilizării automobilelor personale în oraș;

 Dezvoltarea și modernizarea transportului public și a modurilor de transport local (mersul pe jos,
mersul cu bicicleta) creeând un sistem de transport urban durabil și sustenabil.;
 Îmbunătățirea și protejarea calității mediului și a vieții – prin creșterea eficienței în transport.
 Eficiența economică
 Accesibilitate și conectivitate
 Siguranță și securitate
 Intervenții majore asupra rețelei stradale
 Strategii de îmbunătățire a transportului public
 Eficiența logistică a transportului de marfă
 Mijloace/ siteme alternative de mobilitate
 Managementul corect al traficului
Fig.35. Zona de aplicare a P.M.U.D. Vaslui  Amenajarea eficientă a spațiului public
Sursa: Plan de mobilitate urbană durabilă al municipiului  Stimularea adoptării vehiculelor cu emisii 0 de carbon
Vaslui 2021-2027  Tarifarea emisiilor de carbon degajate de vehicule și oferirea de stimulente celor care se
https://drive.google.com/file/d/1811zbpJ08-JsRZnhpt42DSDoZq23Bo8F/ conformă măsurilor impuse
view  Stimularea inovării și utilizării datelor de către inteligența artificială (AI)
 Fig.36. Cei 12 pași ai planificării mobilității urbane durabile Fig.37. Caracteristici generale ale P. M.U.D al Municipiului
Sursa: Plan de mobilitate urbană durabilă al municipiului Vaslui Vaslui
2021-2027 Sursa: Plan de mobilitate urbană durabilă al municipiului
https://drive.google.com/file/d/1811zbpJ08-JsRZnhpt42DSDoZq Vaslui 2021-2027
23Bo8F/view https://drive.google.com/file/d/1811zbpJ08-JsRZnhpt42DSDoZ
q23Bo8F/view
Fig.38. Schema metodologică de elaborare a P.M.U.D al Municipiului Vaslui
Sursa: Plan de mobilitate urbană durabilă al municipiului Vaslui 2021-2027
https://drive.google.com/file/d/1811zbpJ08-JsRZnhpt42DSDoZq23Bo8F/view
 Concluzii
 Îmbunătățirea mobilității urbane în Vaslui necesită o abordare echilibrată și integrată, care să ia în considerare atât nevoile de
transport ale cetățenilor, cât și durabilitatea pe termen lung a soluțiilor implementate.
 Prin continuarea și extinderea bunelor practici și corectarea celor mai puțin eficiente, municipiul Vaslui poate deveni un
exemplu de succes în ceea ce privește mobilitatea urbană.
 Mobilitatea urbană în municipiul Vaslui a înregistrat progrese semnificative, dar există încă multe oportunități de îmbunătățire.
 Progrese semnificative în infrastructura rutieră și transportul public: Modernizarea drumurilor principale și extinderea rețelei de
transport public au îmbunătățit considerabil condițiile de deplasare în oraș.
 Achiziția de autobuze noi și ecologice a crescut atractivitatea transportului public, contribuind la reducerea poluării și a
congestionării traficului.
 Provocări persistente legate de parcări și congestie: Insuficiența locurilor de parcare, în special în centrul orașului, rămâne o
problemă majoră. Aceasta duce la parcare necorespunzătoare și blocaje suplimentare.
 Congestia traficului în orele de vârf necesită soluții suplimentare, precum dezvoltarea unor alternative la transportul cu
autoturismul personal.
 Necesitatea extinderii infrastructurii pentru biciclete și pietoni: Deși au fost create piste pentru biciclete, este necesară
extinderea acestei infrastructuri pentru a acoperi mai bine întreg orașul și a încuraja utilizarea bicicletelor.
 Infrastructura pietonală, inclusiv trotuarele și trecerile de pietoni, trebuie îmbunătățită și întreținută pentru a asigura siguranța și
confortul pietonilor.
 Integrarea soluțiilor inteligente și sustenabile: Implementarea de semafoare inteligente și monitorizarea traficului în timp real
contribuie la gestionarea eficientă a traficului.
 Promovarea utilizării transportului public, a bicicletelor și a mersului pe jos trebuie să fie o prioritate pentru a crea un sistem de
mobilitate sustenabil pe termen lung.
 Implicarea comunității și planificare participativă: Consultarea și implicarea cetățenilor în procesul de planificare a mobilității
urbane este esențială pentru a crea soluții care răspund nevoilor reale ale comunității.
 Proiectele de infrastructură ar trebui să fie realizate pe baza unor studii de impact detaliate și să includă feedback-ul
comunității.
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE / BIBLIOGRAFIE
 Galerie Focșa Răzvan-Alexandru (Arhivă personală)

 European Platform on Sustainable Urban Mobility Plans - LINII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA ȘI
IMPLEMENTAREA UNUI PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ, EDIȚIA A DOUA - Accesat pe 21.04.2024

 Plan de mobilitate urbană durabilă al municipiului Vaslui 2021-2027 - Beneficiar: Primăria Municipiului Vaslui
https://drive.google.com/file/d/1811zbpJ08-JsRZnhpt42DSDoZq23Bo8F/view / Date accesibile pe Primăria Vaslui
https://www.primariavs.ro/re.do?cmd=classPage&id=503&ids=501,500,506,529,505 - Accesat pe 21.04.2024

 Plan de mobilitate urbană durabilă al municipiului Vaslui 2017 - Beneficiar: Primăria Municipiului Vaslui
https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/PMUD_VASLUI_ADR_17.08.2017.pdf/a0a72e7a-d426-4daa-9452-f1ee6633
7562
- Accesat pe 22.04.2024

 Ghid de dezvoltare urbană privind mobilitatea urbană durabilă - Septembrie 2023 -

https://www.mdlpa.ro/uploads/articole/attachments/658d4cc9dbedb065809546.docx - Accesat pe 25.04.2024

 Reinhold Lehel Stadler - Mobilitate durabilă pentru teritorii inteligente, Editura Universitară, București, 2015
http://intermaster.geo.unibuc.ro/wp-content/uploads/2016/01/16.-Stadler-Reinhold_Mobilitate.pdf - Accesat pe 27.04.2024
 Infrastructura rutieră din Municipiul Vaslui
https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/01.+Infrastructura+rutiera_Situatie+existenta.pdf/12f5c933-e1d6-48f0-a
671-86252f4cb603
- Accesat pe 29.04.2024
 Infrastructura de transport din Municipiul Vaslui
https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/02.+Infrastructura+de+transport_Situatie+existenta-841X594.pdf/4f0a20ed-
4845-42fa-b06f-5b090caef874
- Accesat pe 01.05.2024

 Rețeaua de transport, parcări și spații verzi din Municipiul Vaslui

https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/06.+Transport+bland%2C+fluidizare+trafic+si+calitatea+mediului.pdf/9764
54a5-9eae-4181-9bcf-e1634b43b632
- Accesat pe 06.05.2024

 Propunere de implementare rețea de transport public în Municipiul Vaslui

https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/05.+Transport+public_Propunere-841X594.pdf/8aee239a-9815-4252-b527-d
a1cfd8e14ab
- Accesat pe 06.05.2024
 Infrastructura socială din Municipiul Vaslui
https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/04.+Infrastructura+sociala_Situatie+existenta-841x594.pdf/1c811981-efed-4
0d7-808d-009251105542
- Accesat pe 08.05.2024

 Sistemul de spații verzi din Municipiul Vaslui

https://apmvs.anpm.ro/documents/29689/33834977/03.+Sistemul+de+spatii+verzi_Situatie+existenta-841x594.pdf/cba18324-09
 https://promovare-turistica.wixsite.com/vaslui- Accesat pe 12.05.2024
 https://apmvs.anpm.ro/-/plan-de-mobilitate-urbana-durabila-al-municipiului-vaslui- Accesat pe 16.05.2024
 https://urbasofia.eu/en/planuri-de-mobilitate-urbana-durabila/- Accesat pe 17.05.2024
 https://primariatecuci.ro/planul-de-mobilitate-urbana-durabila-pmud-a-municipiului-tecuci-2021-2027 /- Accesat pe 17.05.2024
 https://www.primariasm.ro/chestionar-pumd - Accesat pe 19.05.2024
 https://urbanizehub.ro/noi-standarde-in-mobilitatea-urbana/ - Accesat pe 22.05.2024
 https://populatia.ro/populatie-municipiul-vaslui-judetul-vaslui/- Accesat pe 22.05.2024
 https://www.smilefm.ro/vasluiul-a-ajuns-municipiu-de-rangul-i/ - Accesat pe 22.05.2024