0% au considerat acest document util (0 voturi)
35 vizualizări12 pagini

Proiect Control de Gestiune

Documentul prezintă Balanța Scorecard ca instrument de planificare strategică și evaluare a performanțelor. Este definită ca o abordare care transformă strategia într-un set de măsurători ale performanței din patru perspective: financiară, client, procese interne și învățare și dezvoltare. Beneficiile implementării cu succes a Balanței Scorecard în sectorul public includ alinierea activităților la strategie și îmbunătățirea comunicării și managementului.

Încărcat de

Alina Elena Brumă
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
35 vizualizări12 pagini

Proiect Control de Gestiune

Documentul prezintă Balanța Scorecard ca instrument de planificare strategică și evaluare a performanțelor. Este definită ca o abordare care transformă strategia într-un set de măsurători ale performanței din patru perspective: financiară, client, procese interne și învățare și dezvoltare. Beneficiile implementării cu succes a Balanței Scorecard în sectorul public includ alinierea activităților la strategie și îmbunătățirea comunicării și managementului.

Încărcat de

Alina Elena Brumă
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Stiinte Economice


Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune

BALANȚA SCORECARD
Intrument de planificare strategica

Studenți: BIDILICI (BRUMĂ) ALINA


APETROAIE (HÂNGANU) MARIANA
CUPRINS
[Link]ție și utilizare

[Link] foloseste Balanța Scorecard

3. Principiile organizatiei concentrate pe strategie

4. BSC-instrument de evaluare a performanțelor în sectorul public

[Link]

[Link]
[Link]ție și utilizare

O nouă abordare a managementului strategic a fost dezvoltată la începutul anilor '90 de


Robert Kaplan, de la Universitatea Harvard şi de David Norton. Au numit această nouă abordare
Balanced Scorecard . Între timp, abordarea a evoluat, s-a îmbunătăţit şi a devenit o metodă
practicată de numeroase firme la nivel mondial, agenţii guvernamentale, şcoli sau organizaţii
nonprofit. Aceasta abordare permite institutelor nationale de statistica sa clarifice viziunea si
strategia si sa le translateze in actiuni.

Utilitatea metodei constă în faptul că:

 este utilizată la implementarea strategiei


 transformă strategia unei organizaţii într-un set de măsurări ale performanţei, care
furnizează o structură cadru pentru implementarea strategiei
 se concentrează atât pe realizarea obiectivelor financiare, cât şi nonfinanciare
 este o metodă utilă pentru clarificarea, comunicarea şi actualizarea strategiei
[Link] folosește Balanța
Scorecard
Experienţa a demonstrat că eliminarea barierelor în introducerea unui sistem eficace de
management al performanţei se poate realiza numai printr-un efort concertat, care să includă
măsuri de natură diferită, precum:
• instruirea angajaţilor;
• introducerea unor instrumente de control managerial;
• implicarea managementului de top în stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de performanţă;
• declanșarea unor proiecte de îmbunătăţire organizaţională care, acţionând la nivelul proceselor
și al structurii organizaţionale, să faciliteze stabilirea, monitorizarea și realizarea
performanţei dorite.
Rezultatele pe termen mediu ale acestor prime implementări arată că indicatorii de
performanţă trebuie să asigure legătura între serviciile oferite de administraţia publică şi
costul furnizării acestora, ceea ce presupune o schimbare majoră a modului în care este
măsurată eficienţa funcţionării instituţiilor publice.
Balanța Scorecard măsoară performanţa din patru perspective:

  perspectiva financiară (cum ne percep acţionarii?);


  perspectiva client (cum ne percep clienţii?);
  perspectiva procese interne (în ce procese trebuie să excelam pentru a avea succes?);
  perspectiva învăţare şi dezvoltare (cum ne susţinem capacitatea de a ne adapta şi
îmbunătăţi performanţele?)

Iată definiția pentru cele patru perspective Balanța Scorecard:

• Perspectivă financiară acoperă obiectivele financiare ale unei organizații și permite


managerilor sa urmareasca succesul financiar și valoarea acționarilor.

• Perspectiva clientului se referă la obiectivele legate de client, cum ar fi satisfactia clientilor,


obiectivele cotei de piață, precum și caracteristici de produse și servicii.

• Perspectiva proces intern acoperă obiectivele operaționale interne și prezintă procesele cheie
necesare pentru a realiza obiectivele legate de perspectiva clientului.

• Perspectiva Învățarea și Dezvoltarea acoperă purtatori intangibili de succes în viitor, cum ar


fi capitalul uman, capitalul organizațional și capitalul informațional, inclusiv competențe,
formare profesională, cultură organizațională, leadership, sisteme și baze de date.
3.
Perspectiva Aspecte importante
 Urmăreşte valoarea percepută de client
 Modul în care procesele interne sunt orientate spre client
 Informaţiile de piaţă sunt esenţiale pentru adoptareadeciziilor
Client (procesul deciziei de cumpărare, preţul, calitatea,nivelul
serviciului etc.)
 Necesită sistem de informaţii bazat pe client (bază de date
cuclienţii şi ,,atributele” lor)
 Controlul este centrat pe:
Cum ne percep clienţii? - loialitatea clientului
- satisfacerea clientului
- perioadele de livrare
 -profitabilitatea clientului etc.
 Indicatori de măsurare:
 -numărul de reclamaţii;
 -perioada de livrare;
 -cota de piaţă etc

 Are la bază rezultatele tuturor departamentelor;


 Se referă la obiectivele firmei pe termen lung;
 Se bazează pe indicatorii financiari;
 Controlul este centrat pe:
 -dezvoltarea firmei;
Financiară - profitabilitate;
 -utilizarea resurselor;
 -valoarea adăugată;
 -rentabilitatea capitalului investit etc..
 Indicatori de măsurare:
Cum ne percep acţionarii? - rentabilitatea activelor;
 -marja brută de profit;
- cifra de afaceri etc.
 Firma este o secvenţă de procese şi activităţi;
 Profitul firmei depinde de modul în care sunt desfăşurate
Procese interne activităţile;
 Trebuie identificare procesele care creează valoare;
 Este necesar să se elimine activităţile care nu creeazăvaloare;
În ce procese trebuie să  Care sunt factorii care influenţează costul;
 Controlul este centrat pe:
excelam pentru a avea  -resurse solicitate;
succes ?  -cost;
 -capabilitate de producţie;
 -eficienţa utilizării resurselor;
 -modul în care sunt realizate activităţile etc.
 Indicatori de măsurare:
- durata ciclului de viaţă a proiectului;
 -productivitatea angajatului;
- punctualitatea livrărilor
 -ponderea noilor produse în total produse etc

 Oamenii desfăşoară activităţi şi generează profit;


 Cunoştinţele reprezintă cea mai importantă sursă pentru
Învăţare şi dezvoltare crearea valorii;
 Necesitatea cunoaşterii comportamentului uman;
 Necesitatea motivării oamenilor pentru îmbunătăţirea continuă;
 Controlul este centrat pe:
 -satisfacţia clientului;
Cum ne susţinem  -fluctuaţia angajaţilor;
capacitatea de a ne adapta  -instruire;
 -implementarea sugestiilor personalului;
şi îmbunătăţi - abilitatea pentru schimbare şi dezvoltare
performanţele?  Indicatori de măsurare:
 -valoarea investiţilor în perfecţionarea angajaţilor;
- numărul sugestiilor angajaţilor;
 -numărul cererilor de angajare etc.
4. BSC-instrument de evaluare a performantelor in sectorul public

Atunci când o organizaţie implementează un instrument managerial de control, balanţa cost/beneficiu


este vitală. Decizia de a implementa un sistem bazat pe Balanced Scorecard necesită o analiză asemănătoare.
Costurile de implementare a unui nou instrument sunt relativ uşor de apreciat, dar de multe ori, există o lipsă
de informaţii viabile cu privire la potenţialele beneficii. unele dintre beneficiile majore care vin cu o
implementare de succes a unui Sistem Strategic de management al performanţei bazat pe Balanced Scorecard
sunt:
• pune accentul pe strategia organizaţională și o traduce în acţiuni concrete care pot fi executate;
• îmbunătăţește managementul organizaţional prin reducerea costurilor și îmbunătăţirea productivităţii;
• ajută la alinierea tuturor activităţilor și resurselor la strategia organizaţiei;
• îmbunătăţirește comunicarea internă și externă - comunică strategia la toate nivelurile instituţiei,iar viziunea
și strategia devin mult mai clar conturate pentru toţi membrii organizaţiei, permiţând oasumare mai eficientă
a strategiei la toate nivelurile;
• demonstrează responsabilitate și generează rezultate;
• ajută la monitorizarea executării strategiei și permite – de multe ori pentru prima dată –implementarea reală
și punerea în aplicare a strategiei în mod continuu.

Vizibilitatea furnizată de Balanced Scorecard -


• sprijină luarea de decizii mai bune și mai rapide la nivel de buget și control a proceselor din organizaţie;
• produce informaţii și nu date;
• permite și încurajează schimbarea;
• oferă recunoașterea meritelor individuale și ale echipei prin facilitarea legăturii dintre învaţare,
performanţa și recompensa și prin încrederea reciprocă.
[Link]

Ideea Balanța Scorecard este simplă, dar extrem de puternică dacă va fi implementată bine.
Atâta timp cât vor fi folosite ideile de bază ale BSC-ului pentru:
(a) a crea o strategie unică și vizuala într-o hartă “cauză-și-efect“,
(b) alinierea organizației și a proceselelor sale cu obiectivele identificate în harta strategică
( c) proiectarea indicatorilor cheie de performanță semnificativi ,
(d) să fie utilizati pentru a facilita învățarea și îmbunătățirea luari decizilor;astfel vom avea un un
instrument puternic, care ar trebui să conducă la o mai bună performanță.
Metoda Balanța ScoreCard (BSC) reprezintă un instrument de măsurare a performanţei.

Organizarea contabilităţii manageriale la o entitate este necesară pentru:


-Atingerea obiectivelor financiare;
-Susţinerea informaţională a procesului de formulare şi realizare a obiectivelor strategice ale
entităţii;
-Colectarea şi analiza informaţiilor atât de natură financiară, cât, mai ales, de natură non
financiară.

De la apariţia sa, Balanța Scorecard a înregistrat o continuă evoluţie, de la un simplu


instrument de măsurare a performanţei la un sistem strategic de management al performanţei
organizaţionale, care utilizea planuri de performanţa strategică operaţională şi individuală ca
bază pentru comunicarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea performanţei organizaţionale.
[Link]

1. [Link]
2. Ghid de prezentare și utilizare a instrumentului Balanced Scorecard,UCRAP
3. [Link]
4. [Link]
5. [Link]
6. Revista Romana de Statistica nr.2/2012

S-ar putea să vă placă și