Plan de Reorganizare Eurocheese Productie - 19 Iulie 2012

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.
EUROCHEESE PRODUCTIE SRL
TRIBUNALUL BUCURETI- Secia a VII a Comercial Dosar nr. 7817/3/2010 Debitoare: (n insolven, in insolvency, en procedure collective) Judector sindic:BOJINCA ADINA
PLAN DE REORGANIZARE JUDICIARA S.C . EUROCHEESE PRODUCTIE SRL
Administrator judiciar: PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL
propus de Debitor (potrivit art. 94 al. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006), prin administratorul special Tura Victoria Amarda la 28 august 2011 si revizuit la 18.07.2012
PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL
Cuprins: 1.Preambul 1.1 Justificarea legala 1.2 Autorul planului i durata acestuia 1.3 Scopul planului 1.4 Rezumatul planului de reorganizare .Conditii si masuri 2. Necesitatea procedurii reorganizarii 2.1 Aspectul economic 2.2 Aspecte sociale 2.3 Avantajele reorganizarii 2.3.1. Premisele reorganizarii EUROCHEESE PRODUCTIE SRL 2.3.2 Avantaje generale fa de procedura falimentului 2.3.3. Comparatia avantajelor reorganizarii in raport cu valoarea de lichidare a societatii in caz de faliment. 2.3.4 Avantaje pentru principalele categorii de creditori 3. Prezentarea societatii 3.1. Identificarea societatii 3.2. Obiectul de activitate 3.3. Structura asociativa. Capitalul social 3.4. urt istoric al societatii debitoare 3.4.1 Managementul societaii 3.5 Principalele cauze care au dus la starea de incetare de plai a debitoarei cauze 4.Starea societatii la data propunerii planului 4.1. Structura actuala managementului 4.2. Structura personalului si organizarea interna 4.2.1. Organizarea societatii 4.2.2 Descrierea activitaii societaii 4.4. Pasivul societatii 5. Prezentarea pieei careia i se adreseaza societatea
2

5.1 Prezentarea principalelor caracteristici ale pieei. Marimea pieei 5.2 Evoluia vnzrilor de produse n ultimii 5 ani 5.3. Prezentarea previziunilor privind piaa careia i se adreseaza societatea 5.4 Prezentarea principalilor competitori i a poziiei societaii faa de acetia 5.5 Prezentarea concluziilor asupra pietei 5.5 Prezentarea principalilor parteneri comerciali ai societaii 6. Analiza situaiei economico financiare 6.1 Analiza patrimoniului societaii debitoare 6.1.1. Situaia activelor imobilizate i i evoluia acestora 6.1.2 Situaia activelor circulante i evoluia acestora 6.1.3 Situaia capitalurilor proprii 6.2 Diagnosticul financiar patrimonial 6.2.1 Analiza patrimoniului net 6.2.2 Analiza solvabilitii, FR, NFR i trezoreriei nete 6.2.3 Analiza lichiditii 6.2.4 Diagnosticul rentabilitii 7. Strategia de reorganizare 7.1 Analiza activitaii debitoarei de la dehiderea procedurii pana la zi 7.1.1 Analiza contului de profit i pierdere 7.1.2 Activul si Pasivul acumulate in timpul procedurii 7.2 Simularea falimentului 7.3 Masurile de reorganizare judiciara 7.3.1 Durata de implementare a planului 7.3.2.Mecanismul Reorganizarii 7.4 Masurile specifice de reorganizare a activitatii 7.4.1 Masuri de optimizare a managementului si a organizarii executive 7.4.2 Masuri de optimizare a strategiei de marketing 7.4.3 Masuri de optimizare a procesului de productie 7.4.4 Politica de personal 7.4.5 Masuri privind reducerea cheltuielilor
3

7.4.6 Masuri privind recuperarea creanelor 7.4.7 Modificarea structurii corporative 7.4.8 Alte masuri 7.4.9 Sursele financiare pentru sustinerea planului de reorganizare 7.4. Prezentarea previziunilor privind fluxul financiar 7.5. Previziuni privind bugetul de venituri i cheltuieli pe perioada planului de reorganizare 8. Distribuiri 8.1 Tabelul definitiv de creane 8.2 Distribuiri 8.2.1 Distribuiri catre creditorii garantai 8.2.2. Distribuiri catre creditorii bugetari 8.2.3 Distribuiri catre creditorii salariati 8.2.4 Distribuiri catre creditorii chirografari 8.3. Tratamentul creanelor 8.3.1. Categoriile de creana care nu sunt defavorizate prin plan 8.3.2. Categoriile de creana care sunt defavorizate prin plan 8.3.3 Tratamentul corect si echitabil al creanelor 8.4 Programul de plata al creanelor 8.5 Prezentarea comparativa a sumelor estimate a fi obinute in procedura falimentului 8.6 Plata retribuiei administratorului judiciar 9. Controlul implementarii planului 10. Descarcarea de obligatii si de raspundere a debitorului 11.Concluzii Anexe: Fluxul de numerar Bugetul de venituri si cheltuieli Programul de plata a creantelor Tabelul definitiv al creantelor Autorizatii de functionare Hotararea AGA de aprobare a propunerii Planului de reorganizare
PREAMBUL.
1.1 Justificarea legala

Reglementarea legala care sta la baza intocmirii prezentului plan de reorganizare este Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei. Legea consacra problematicii reorganizarii doua sectiuni distincte, respectiv, Sectiunea a V-a (Planul), i Sectiunea a VI-a (Reorganizarea). Prin prisma acestor prevederi legale se ofera ansa debitorului care a solicitat deschiderea procedurii prevazuta de legea mai sus mentionata sa-i continue viata comerciala, reorganizandu-i activitatea pe baza unui plan de reorganizare care, conform art. 95 alin. (1) din Legea nr. 85/2006:
va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitaile i specificul activitaii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei faa de oferta debitorului, i va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica ()
Facem mentiunea ca societatea nu a fost subiect al procedurii instituite de prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei de la infiintare acesteia si pana in prezent. Nici societatea si niciun membru al organelor sale de conducere, nu a fost condamnata definitiv pentru niciuna dintre infractiunile expres prevazute de art. 94 alin. 4 al Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Prin urmare, din acest punct de vedere, conditiile legale prevazute de lege pentru propunerea unui plan de reorganizare sunt intrunite.
1.2 Autorul planului i durata acestuia

Planul de reorganizare al S.C. Eurocheese Productie S.R.L este depus de catre Tura Victoria Amarda, administratorul special al societatii, in baza dispozitiilor art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006, in conformitate cu care:
(1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunarii actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art.28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art.33 alin.(6), in cazul in care procedura a fost dehisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori.
In vederea acoperirii intr-o cat mai mare masura a pasivului societatii debitoare, se propune implementarea planului de reorganizare pe durata maxima prevazuta la art. 95 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, si anume 3 (trei) ani de la data confirmarii acestuia de catre judecatorul sindic. De asemenea, pe durata reorganizarii, activitatea societatii debitoare va fi condusa de catre administratorul special al acesteia, acesta pastrandu-si dreptul de administrare sub supravegherea administratorului judiciar. In situaia in care nu se vor gasi conditii optime pentru derularea
5

componentelor mecanismului reorganizarii, cu acordul a doua treimi din creditorii aflati in sold si dupa trecerea a cel mult 18 luni, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu inca 12 luni.
1.3 Scopul planului

Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu scopul Legii nr. 85/2006, proclamat fara echivoc in art.2, i anume acoperirea pasivului debitorului in insolventa. De asemenea, unul din scopurile propunerii prezentului plan este asigurarea pentru creditorii societaii a unui nivel al recuperarii creanelor superior celui de care acetia ar avea parte in cadrul unei ipotetice proceduri de faliment. Principala modalitate de realizare a acestui scop, in conceptia moderna a legii, este reorganizarea debitorului i mentinerea societatii in viata comerciala, cu toate consecintele sociale i economice care decurg din aceasta. Astfel, este relevata functia economica a procedurii instituite de Legea nr. 85/2006, respectiv necesitatea salvarii societatii aflate in insolventa, prin reorganizare, inclusiv restructurare economica, i numai in subsidiar, in conditiile eecului reorganizarii sau lipsei de viabilitate a debitoarei, recurgerea la procedura falimentului pentru satisfacerea intereselor creditorilor. Reorganizarea prin continuarea activitatii debitorului presupune efectuarea unor modificari structurale in activitatea curenta a societatii aflate in dificultate, mentinandu-se obiectul de activitate, dar aliniindu-se modul de desfaurare a activitatii la noua strategie, conform cu resursele existente i cu cele care urmeaza a fi atrase, toate aceste strategii aplicate fiind menite sa faca activitatea de baza a societatii profitabila. Planul de reorganizare, potrivit spiritului Legii nr. 85/2006, trebuie sa satisfaca scopul reorganizarii lato sensu, anume mentinerea debitoarei in viata comerciala i sociala, cu efectul mentinerii serviciilor debitorului pe piata. Totodata, reorganizarea inseamna protejarea intereselor creditorilor, care au o ansa in plus la realizarea creanelor lor. Aceasta pentru ca, in conceptia moderna a legii, este mult mai probabil ca o afacere functionala sa produca resursele necesare acoperirii pasivului decat lichidarea averii debitoarei aflate in faliment. Argumentele care pledeaza in favoarea acoperirii pasivului societaii debitoare prin reorganizarea activitaii acesteia sunt accentuate cu atat mai mult in actualul context economic caracterizat printr-o acuta criza de lichiditai i scaderea semnificativa a cererii pentru achiziia de bunuri mobile precum cele existente in patrimoniul societaii. In acest context economic, incercarea de acoperire a pasivului societaii debitoare prin lichidarea bunurilor din patrimoniul acesteia va necesita un interval de valorificare destul de ridicat generat de inexistena unei cereri sustinute pentru activele societatii. De asemenea, trebuie menionat faptul ca unele din bunurile existente in patrimoniul societaii sunt realizate exclusiv pentru structura de productie a Eurocheese Productie, fiind construite functional si dimensional, astfel incat este greu, daca nu imposibil, sa poata fi valorificate mai scump decat materialul din care sunt facute. Prezentul plan ii propune sa actioneze pentru structurarea pe mai multe planuri societatii: economic, organizatoric, managerial, financiar i social, avand ca scop principal plata pasivului si relansarea viabila a activitatii. Conceptual, reorganizarea inseamna trasarea realista a unor obiective ce trebuie atinse in orizontul de timp planificat , in conditiile in care este vorba despre o fabrica moderna, cu un potential important sub aspectul productivitatii si calitatii produselor, care poate deveni un competitor pe piata produselor lactate din zona.
6
1.4 Rezumatul planului de reorganizare. Conditii si masuri. In temeiul art. 94 alin. 1 lit. (a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prezentul Plan de reorganizare este propus de catre Tura Victoria Amarda, in calitate de administrator special al societatii debitoare (in insolventa) denumita in continuare Debitoarea, Societatea sau Eurocheese. Destinatarii acestui Plan de reorganizare denumit in continuare Planul sunt judecatorul sindic i creditorii inscrii in tabelul definitiv de creane . Conditiile preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activitatii Eurocheese Productie , conform art. 94 alin. 1 lit. (a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile i completarile ulterioare au fost indeplinite, dupa cum urmeaza: - Debitoarea si-a manifestat intentia de a-si reorganiza activitatea, odata cu formularea cererii de deschidere a procedurii; - Debitoarea, prin administratorul special, a propus planul de reorganizare; - Tabelul definitiv de creane impotriva EUROCHEESE PRODUCTIE SRL a fost depus la dosar i afiat la data de 19.06.2012, planul fiind propus in interiorul termenului prevazut de art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006; debitoarea nu a mai fost subiect al procedurii instituite de Legea nr. 85/2006, nici societatea si nici un membru al organelor de conducere nu a fost condamnat definitiv pentru niciuna dintre infractiunile prevazute la art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. In baza atribuiilor conferite de Lege i de judectorul sindic, dar i prin prisma analizei i controlului permanent economico-financiar asupra activitii debitoarei, administratorul special, ca reprezentant al acionarilor, cunoate cel mai bine realitile existente att n planul intern, ct i cel extern al acesteia, avnd conturat o imagine fidel asupra situaiei actuale i asupra obiectivelor de urmrit n perspectiva reorganizrii. In virtutea atribuiilor conferite de Lege, administratorul judiciar poate asigura consultana specific la stabilirea strategiei de restructurare a activitii debitoarei i la negocierea condiiilor de continuare a activitii pe baza unui plan de reorganizare cu creditorii bancari i furnizorii importani ai debitoarei. Planul prevede ca metoda de reorganizare continuarea activitatii curente in vederea acoperirii pasivului intr-o masura cat mai adecvata . Continuarea activitatii curente se va efectua sub supravegherea creditorilor si a administratorului judiciar care, prin intermediul rapoartelor financiare, vor cunoaste permanent evolutia societatii si vor putea lua masuri in timp real pentru ameliorarea unor eventuale abateri de la plan . Supravegherea activitatii curente este dublata de necesitatea atingerii unor obiective concretizate cantitativ in Bugetul de venituri si cheltuieli pe perioada 2012-2014, Contul de Profit si pierderi, si in principalii indicatori economici. Planul cupride in principal o restructurare financiara a societatii, prin reducerea datoriilor firrmei, pana la nivelul posibilitatilor de generare de excedent de numerar (dar nu sub valoarea de lichidare a intreprinderii), precum si o esalonare a datoriilor ramase pe perioada reorganizarii. In paralel, vor fi valorificate activele care nu sunt indispensabile pentru continuarea activitatii. Planul se bazeaza pe perspectivele de redresare ale Debitoarei in raport cu istoricul si pozitia societatii pe piata de profil, pe o analiza a specificului pietei locale de produse lactate si a posibilitatilor de export, cu mijloacele financiare disponibile sau care se pot mobiliza si cu cererea pietei fa de oferta de produse . Termenul de executare a Planului este de 3 ani de la data confirmarii acestuia cu posibilitatea de prelungire in conditiile legii . Categoriile de creane defavorizate prin prezentul plan potrivit legii sunt urmatoarele:
7

creantele garantate creane le bugetare creantele salariale creanele chirografare.
Planul mentioneaza despagubirile ce urmeaza sa fie oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, in comparatie cu valoarea estimata care ar putea fi primita prin distribuirea in caz de faliment. Categoriile de creante propuse pentru a vota planul de reorganizare potrivit art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 sunt : Creanele Creanele Creanele Creanele garantate bugetare salariale chirografare.
2. Necesitatea procedurii reorganizarii
2.1 Aspectul economic

In plan economic, procedura reorganizarii este un mecanism care permite comerciantului aflat intr-o stare precara din punct de vedere financiar, sa se redreseze i sa-i urmeze comertul. Reorganizarea EUROCHEESE PRODUCTIE SRL inseamna: mentinerea pe piata romaneasca a unui producator si comerciant cu traditie posesor a unui brand recunoscut, mentinerea unui important contribuabil la bugetul local si de stat; locuri de munca cresterea activitatii economice in zona de sud a Bucurestiului continuarea colaborarii comerciale cu clientii traditionali (marii retaileri) care asigura si cea mai mare parte a vanzarilor in interes economic reciproc; produse autohtone de buna calitate pentru piata romaneasca dar si pentru export
2.2 Aspecte sociale

Reorganizarea societatii EUROCHEESE PRODUCTIE SRL i continuarea activitatii are mai multe efecte sociale benefice: Locurile de munca, care in conditiile de exploatare a doar 75% din capacitatea fabricii (avuta in considerare in Plan), totalizeaza un numar de 50 salariati permanenti, calificati in industria laptelui; In industria orizontala, activitatea Eurocheese genereaza inca cel putin 300 de locuri de munca in industria laptelui, componentelor si ingredientelor, ambalajelor, materialelor;
In industria verticala: retailul, industria serviciilor inclusiv bancare, juridice, consultanta, genereaza cel putin 150-200 de persoane ocupate. Dezvoltarea industriilor procesatoare de produse agricole stimuleaza cresterea productiei agricole dar, in acelasi timp, are o influenta

pozitiva asupra anumitor ramuri ale industriei producatoare de mijloace de productie necesare prelucrarii materiei prime obtinuta de agricultori, realizandu-se o integrare pe verticala. Efectele pentru dezvoltarea industriala a zonei rurale in care este amplasata fabrica sunt semnificative: apar servicii, este stimulata infiintarea fermelor pentru cresterea vacilor de lapte, a ovinelor si caprinelor, deoarece se stie ca preluarea laptelui materie prima se face cu dificultate si este unul din factorii care franeaza dezvoltarea zootehniei locale. Planul prevede relansarea contractelor comerciale cu principalii retaileri internationali si cresterea cotei de piata la telemea si branza topita, cu ajutorul unui program de promovare a produselor pe piata locala, cu un buget semnificativ de 10% din totalul cifrei de afaceri in primii doi ani.
Societatea ii propune relansarea activitaii de baza si prin incheierea de noi contracte interne, in afara celor existente cu beneficiari care achizitioneaza volume importante, cum sunt fabricile de panificatiepatiserie. O atentie speciala va fi acordata si relansarii brandurilor proprii Traian One si Unic, care au avut in anii precedenti o buna reprezentare pe rafturile magazinelor. Prezentul plan de reorganizare este gandit in sensul crearii posibilitaii creterii ponderii salariatilor direct productivi, care au un rol important in procesul de de productie si scaderea numarului celor indirect productivi.
2.3 Avantajele reorganizarii

2.3.1. Premisele reorganizarii Principalele premise de la care pleaca reorganizarea urmatoarele: Continuitatea activitatii societatii ; EUROCHEESE PRODUCTIE sunt
Baza materiala de care dispune societatea ii permite acesteia sa-i desfaoare activitatea; Existenta unor active excedentare in raport cu activitatea de baza a societatii, care pot genera sau pot fi sursa alternativa de venituri prin vanzarea acestora; Existena unui personal calificat, cu experiena in domeniul de activitate al Societaii i ataat faa de valorile companiei; Existenta unei experiente de peste 10 ani in ramura prelucrarii si comercializarii branzeturilor, care a permis in timp acumularea resurselor financiare cu care a fost realizata investitia in fabrica noua, pe langa subventia Sapard si creditul bancar. Dimpotriva, vanzarea in acest moment al intregului patrimoniu al EUROCHEESE PRODUCTIE in cazul falimentului, ar reduce ansele de recuperare a creanelor pentru TOTI creditorii i ar duce la instrainarea acestui patrimoniu la o valoare inferioara fa de valorea sa reala. Votarea planului i demararea procedurii reorganizarii sunt masuri menite, prin finalitatea lor, sa satisfaca interesele tuturor creditorilor, atat ale creditorilor garantai, cat i ale celorlalti creditori, precum
9

i interesele debitoarei, care ii va continua activitatea, cu toate consecintele economice i sociale aferente. 2.3.2 Avantaje generale fa de procedura falimentului Falimentul unei societati situeaza debitoarea i creditorii pe pozitii antagonice, primii urmarind recuperarea integrala a creanei impotriva averii debitorului, iar acesta din urma mentinerea intreprinderii in viata comerciala. Daca in cazul falimentului interesele creditorilor exclud posibilitatea salvarii intereselor debitorului, a carui avere este vanduta (lichidata) in intregime, in cazul reorganizarii, cele doua deziderate se cumuleaza, debitorul continuandu-i activitatea, cu consecinta creterii sale economice, iar creditorii profita de pe urma maximizarii valorii averii i a lichiditatilor suplimentare obtinute, realizandu-i in acest fel creanele intr-o proporie superioara decat ceea ce s-ar realiza in ipoteza falimentului. aratam ca, in ambele cazuri, exista un patrimoniu vandabil destinat platii pasivului, dar ca in procedura reorganizarii, la lichiditatile obtinute din eventuala vanzare a bunurilor din patrimoniul debitoarei care nu sunt necesare reuitei planului, se adauga profitul substantial rezultat din continuarea activitatii debitoarei, toate destinate platii pasivului. Procesul de reorganizare comporta i alte avantaje: Continuand activitatea, crete considerabil gradul de vandabilitate al bunurilor unei societati active, fa de situaia valorificarii patrimoniului unei societati moarte, nefunctionale (patrimoniu care, nefolosit, este supus degradarii inevitabile pana la momentul instrainarii); vandut ca un ansamblu in stare de functionare (ca afacere), chiar in eventualitatea nedorita a deschiderii procedurii de faliment; Societatea are costuri fixe semnificative (utilitati, salarii, impozite, taxe locale etc), cheltuieli care nu pot fi amortizate decat prin desfaurarea activitatii de baza, precum i din obtinerea de venituri i valorificari ale bunurilor dispensabile activitatilor pe care societatea urmeaza a le desfaura. Toate aceste cheltuieli, in cazul nefericit al falimentului societatii, ar urma sa fie platite prioritar din valoarea bunurilor vandute, conform art 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 (ca i cheltuieli de conservare i administrare), impietand asupra valorii obtinute din vanzare, i diminuand in mod direct gradul de satisfacere a creanelor creditorilor. Societatea are potential i detine baza materiala necesara, pentru ca, o data cu depairea blocajului in care se afla, sa poata sa-i desfaoare activitatea la o capacitate mai ridicata, mentinand totodata locuri de munca. 2.3.3. Comparatia avantajelor reorganizarii, in raport cu valoarea de lichidare a societatii in caz de faliment. Raportandu-ne, in estimarea valorii de lichidare a activului societatii, la valoarea de evaluare a patrimoniului societatii debitoare, se poate desprinde concluzia ca implementarea cu succes a planului de reorganizare a societatii debitoare va asigura acoperirea creanelor creditorilor intr-o masura mult mai ridicata. In evaluarea realizata de catre societatile de evaluare COLLIERS si CS INVEST SRL, angajate de administratorul judiciar si Comitetul Creditorilor, s-a urmarit determinarea atat a valorii de piata a activelor societatii debitoare, cat i a valorii de lichidarea a patrimoniului acesteia.
10

In acest sens, mentionam faptul ca valoarea de piata este suma estimata pentru care o proprietate va fi
schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis i un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing corespunzatoare, in care partile implicate au actionat in cunotinta de cauza, prudent i fara constrangere.
Valorificarea activelor societatii debitoare intr-o procedura de faliment se realizeaza in conditii speciale care nu permit obtinerea in schimbul activelor societatii debitoare a valorii de piata a acestora. Pentru corecta evaluare a valorii ce urmeaza a se obtine in procedura de lichidare a activelor societatii debitoare, se utilizeaza valoarea de lichidare definita ca:
suma care ar putea fi primita, in mod rezonabil, din vanzarea unei proprietati, intr-o perioada de timp prea scurta pentru a fi conforma cu perioada de marketing necesara specificata in definiia valorii de piata
Conform Standardelor Internationale de Practica GN 6 Evaluarea Intreprinderii 5.7.1.1., In lichidari,
valoarea multor active necorporale (de exemplu fondul comercial) tinde spre zero, iar valoarea tuturor activelor corporale reflecta circumstantele lichidarii. i cheltuielile asociate cu lichidarea (comisioane pentru vanzari, onorarii, impozite i taxe, alte costuri de inchidere, cheltuielile administrative pe timpul incetarii activitatii i pierderea de valoare a stocurilor) sunt calculate i deduse din valoarea estimata a Intreprinderii.
Valoarea de lichidare a activului societatii debitoare, stabilita de catre evaluatorul independent in conformitate cu standardele internationale de evaluare, se prezinta dupa cum urmeaza: Valori de lichidare V lichidare = 8.159.298 Lei Se poate desprinde concluzia ca, in ipoteza deschiderii procedurii falimentului fa de societatea debitoare, valoarea pe care creditorii acesteia o vor obtine in urma lichidarii patrimoniului acesteia este de 8.159.298 lei. Valoarea de lichidare obtinuta in urma valorificarii activului in situaia falimentului de 8.159.298 lei nu va putea fi distribuita integral creditorilor inscrii in tabelul definitiv de creane, valoarea acestor distribuiri urmand a fi diminuata cu suma de 1.406.615,56 lei, reprezentand cheltuieli aferente perioadei de observatie, ce se vor adauga creanelor inscrise in tabel (art. 123 pct.3 din Legea nr. 85/2006) i cu cheltuielile de procedura aferente in suma de 1.167.567,96 lei (art. 123 pct. 1, art. 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006). Diferenta efectiva ramasa de distribuit creditorilor inscrii la masa credala actuala, in cazul falimentului este in suma de 5.585.114 lei. Diferenta in minus fata de masa credala inscrisa in tabelul definitiv este de 15.935.578 lei. Totodata, mentionam faptul ca totalul distribuirilor ce urmeaza a se efectua prin programul de plati propus prin prezentul plan, in cuantum de 11.965.184 lei, este aproape dublu fata de sumele achitate in ipoteza falimentului (5.585.114 lei). In plus, trebuie sa tinem cont de faptul ca valoarea obtenabila in cazul valorificarii activelor in caz de faliment, este o valoare estimata pentru situaia lichidarii tuturor bunurilor din patrimoniu, fara insa a tine cont de costurile de administrare a lichidarii i de perioada de realizare a acestor tranzactii factorul timp putand influenta in mod semnificativ procesul de plata a creanelor. In plus, in evaluarea activelor au fost incluse creantele, platile anticipate si valoarea activelor necorporale care, in cazul lichidarii, isi pierd integral valoarea.
11
2.3.4 Avantaje pentru principalele categorii de creditori 2.3.4.1. Avantaje pentru creditorii garantai In ceea ce privete creditorii garantai, reprezentati de banca RBS , implementarea prezentului plan de reorganizare prezinta beneficii in ceea ce privete gradul de recuperare a creanelor detinute de catre acetia, respectiv 80% . In ipoteza deschiderii fa de Societate a procedurii falimentului, creditorul garantat ar beneficia de doar 44,18% din creanta. Totodata, cu privire la acoperirea creanelor din aceasta categorie, exista riscul ncasarii intr-o perioada mult mai mare a debitelor. Acest risc este generat in special de incetinirea pietei imobiliare, precum i de criza de lichiditati existenta pe piata financiara. 2.3.4.2. Avantaje pentru creditorii bugetari Procesul de reorganizare ofera urmatoarele avantaje evidente pentru creditorii bugetari: Instituie un regim riguros de control al platilor facute la bugetele de stat, ca urmare a derularii activitatii curente. Creanta ar beneficia de o distribuire de doar de 43% in ipoteza falimentului, in timp ce prin planul de reorganizare urmeaza sa se incaseze integral, mai putin penalitati si majorari, respectiv 75% din creanta nominala. , tinem sa mentionam faptul ca, implementarea planului de reorganizare va asigura recuperarea integrala a creantelor nascute pe timpul perioadei de observatie, in timp ce o ipotetica procedura de faliment ar presupune demersuri suplimentare ce ar necesita o perioada mai lunga pentru distribuiri. Apreciem ca implementarea acestui plan de reorganizare prezinta beneficii pentru creditorii bugetari, prin posibilitatea acestora de a avea, atat pe durata planului de reorganizare, cat i ulterior, un important contribuabil, care, achitand impozite i taxe aferente activitatii curente, intregete resursele financiare publice. 2.3.4.3. Avantaje pentru salariai Creanta salariala beneficiaza de o distribuire de 90%, fata de 44,18% in procedura de faliment. Alternativa reorganizarii este singura in care se asigura pastrarea locurilor de munca, pentru o mare parte dintre salariati. Cu privire la pastrarea locurilor de munca a actualilor salariati, trebuie mentionat faptul ca, in ipoteza deschiderii procedurii de faliment fa de societate, toti salariatii societatii urmeaza a-i pierde actualele locuri de munca, in conditiile in care activitatea curenta a societatii va inceta in cadrul procedurii de faliment. Sub acest aspect, in conditiile in care piata fortei de munca se caracterizeaza cu o supra oferta a fortei de munca raportat la cerere, apreciem ca implementarea planului este de natura a profita creditorilor cu creane salariale. Un alt beneficiu al implementarii planului o reprezinta i posibilitatea de dezvoltare a unor noi produse si linii de business prin crearea unor noi locuri de munca, pe masura ce activitatea societatii urmeaza a se diversifica. 2.3.4.4. Avantaje pentru creditorii chirografari Continuarea activitatii comerciale a Societatii, implica in mod necesar i continuarea colaborarilor comerciale cu majoritatea creditorilor chirografari ai Societatii. Cu toate ca prin prezentul plan se
12

propun a fi efectuate distribuiri in valoare de 20% din creante pentru aceasta categorie de creditori, apreciem ca implementarea acestui plan de reorganizare prezinta beneficii i pentru acei creditori cu care nu se continua colaborarea, deoarece acesta categorie nu ar beneficia de distribuiri in caz de faliment.
3.
Prezentarea societatii
3.1. Identificarea societatii : Denumirea societatii Cod fial / CUI Cod Registrul Comertului Adresa Localitate Adresa punctului de lucru Tara Pagina internet E-Mail Telefon Fax EUROCHEESE PRODUCTIE RO16468700 J40/8797/2004 Bd. Corneliu Coposu nr. 2 Bucuresti, sector 3 Comuna Jilava, jud Ilfov Romania www.eurocheese.ro office@eurocheese.ro 021-3134074; 0214570715 ; 021-3127205 021-3127205, 021-4570715 produselor
Domeniu de activitate procesarea principal lactate Cod CAEN (Rev.2) 1051
3.2. Obiectul de activitate Activitatea principala a societatii o reprezinta fabricarea produselor lactate si a branzeturilor (cod CAEN 1051); activitatile secundare sunt transportul rutier de marfuri (cod CAEN 6024), depozitarile (CAEN 6312), inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate (CAEN 7020), activitatile de ambalare (CAEN 7482).
13
3.3. Structura asociativa. Capitalul social
3.4.Scurt istoric al societatii debitoare
La data de 22.02.2010, prin decizia Tribunalului Bucuresti-Sectia a VII-a Comerciala, a fost admisa cererea depusa de debitoare de intrare in procedura de insolventa si de depunere a Planului de reorganizare. Administrator judiciar provizoriu a fost numit General Group Expert SPRL, ulterior acesta fiind schimbat de catre creditorul majoritar RBS Romania, la data de 15.11.2010, cu PricewaterhouseCoopers Business Recovery IPURL Societatea a fost infiintata in anul 2004, avand ca obiect de activitate productia si distributia de branzeturi din fabricatia proprie. EUROCHEESE PRODUCTIE SRL este unul dintre producatorii consacrati de produse lactate, axat mai ales pe fabricarea branzeturilor; portofoliul de produse include branzeturi albe, cascaval si branza topita. Pe baza cresterilor de productie si vanzari obtinute in perioada 2004-2006, precum si din necesitatea de a scurta calea spre consumatorul final si a mari marja de profit, societatea a participat la programul de restructurare a activitatilor agricole Masura 1.1, organizat de programul de preaderare SAPARD, depunand un proiect de investitie noua in 2006, in valoare eligibila de 4.000.000 Eur, respectiv 14,7 milioane lei, proiect aprobat si contractat in 17.01.2007. Cofinantarea acordata de Banca RBS Romania (ABN AMRO) este de doar 80% din valoarea contractata cu Sapard, respectiv, 6.000.000 lei, in loc de 7.350.000 lei. In aceste conditii, a fost incheiat un act aditional la contractul de finantare Sapard, prin care a fost diminuata valoarea totala eligibila a proiectului, de la 14.700.000 lei, la 12.000.000 lei. Proiectul si intreaga consultanta au fost executate de catre firma de consultanta Agriculture Consulting &Engineering SRL. Investitia a fost realizata pe un teren de 5000 mp in intravilanul comunei Jilava, judetul ILFOV, si este constituita din: hala de productie1537 mp, corpul administrativ (birouri, vestiare, cantina, depozite uscate) 380 mp, statia de epurare 150 mp, gospodaria de apa subterana alimentata de doua foraje
14

de mare adancime, punct propriu de transformare de medie tensiune cu puterea 680kW, combustibil, statie de racire si tratare aer, echipamente tehnologice pentru 4 linii de fabricatie. depozit
Capacitatea de prelucrare a unei fabrici de procesare lapte este data de capacitatea de receptie si stocare a laptelui materie prima. Capacitatea de prelucrare proiectata si realizata este de 40.000 litri lapte /zi, respectiv o productie de 610 tone branzeturi zilnic, cantitatea fiind variabila in functie de sortimentatie si calitatea laptelui. Productia anuala de branzeturi variaza intre 1800-3000 tone anual, capacitate la care se va ajunge treptat in functie de capabilitatea societatii de a dezvolta o piata interna si externa. In cele 4 depozite pentru produse finite cu temperatura controlata se pot stoca minim 1200 tone simultan. Activitatea principala a societatii o reprezinta fabricarea produselor lactate si a branzeturilor (cod CAEN 1051); activitatile secundare includ: transportul rutier de marfuri (cod CAEN 6024), depozitarile (CAEN 6312), inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate (CAEN 7020), activitatile de ambalare (CAEN 7482). 3.4.1 Managementul societaii La data deschiderii procedurii insolventei , conducerea societatii era asigurata de : - Tura Victoria Amarda administrator, numit prin actul constitutiv, cu functia de director general executiv - Paul Fratila director economic, reprezentant al Alfaexpert Auditax SRL - Ramona Turculet, director comercial si marketing - Tura Dan, director executiv. Prin Sentinta Comerciala din 22.02.2010 , s-a admis cererea pentru deschiderea procedurii insolventei , societatea manifestandu-si totodata dorinta de a propune un plan de reorganizare, iar potrivit art. 47 din Legea nr. 85/2006 nu a fost ridicat dreptul de administrare. La data de 28.02.2010, a fost convocata AGA al EUROCHEESE PRODUCTIE SRL, pentru numirea administratorului special, cu atributiile prevazute de Legea nr. 85/2006. 3.5 Principalele cauze care au dus la starea de incetare de plai a EUROCHEESE PRODUCTIE SRL Lipsa finantarii diferentelor intre costul proiectat si cel efectiv in realizarea si implementarea investitiei a fost cauza principala a intrarii in insolventa. Intarzierea finalizarii si punerii in functiune cu aproape doi ani a contribuit de asemenea la diminuarea lichiditatilor. Planul de afaceri aprobat in cadrul proiectului de catre banca finantatoare RBS si Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala a prevazut implementarea investitiei pana la data de 30.11.2008, data dupa care, intr-un interval de 90 zile, urma sa se deconteze ultima transa de minim 20% din valoarea eligibila a proiectului, adica minim 2.400.000 lei. Investitia nu s-a putut finaliza la acest termen si au fost incheiate succesiv acte aditionale de prelungire pana la 30 octombrie 2010. Conditiile generale nefavorabile au facut sa nu se poata obtine o suplimentare a creditului cu 300.000 Eur, suma necesara finalizarii investitiei, nici de la banca finantatoare si nici de la alte banci. Inca de la mijlocul anului 2008, administratorul societatii a solicitat bancii finantatoare suplimentarea creditului cu suma de 300.000 Eur, care sa acopere cresterea preturilor investitiei, ca urmare a deteriorarii cursului leului cu aproape 30% (de la 3,25 lei/Eur in semestrul 1 2007 - data la care au fost contractate creditul de investitii si contractele de furnizare servicii, echipamente si mijloace de transport, pana la 4,2664 lei/Eur la data finalizarii investitiei).
15
Ulterior, in tot cursul anului 2009, avand in vedere deteriorarea situatiei economice, s-a solicitat bancii, aflata ea insasi in dificultate in acea perioada, o restructurare creditelor, dar aceasta a preferat sa intocmeasca doar acte aditionale de prelungire a contractelor, in asteptarea unei refinantari din partea BCR sau CEC. Mentionam ca, in ianuarie 2008, RBS a acordat un credit punte in valoare de 800.000 Eur, cu termen de rambursare integrala in acelasi an, desi nu existau resurse pentru rambursarea acestei sume. Conform contractului cu Sapard, ultima transa platibila numai dupa punerea in functiune a investitiei era in valoare minima de 20% din valoarea eligibila, respectiv cca 280.000 Eur. Chiar in cazul in care ar fi fost decontata la timp aceasta ultima transa, din aceasta nu se putea rambursa creditul punte. Toate demersurile facute de restructurare a creditului si transformarea in credit de investitie au fost fara rezultat. Activitatea curenta a societatii s-a desfasurat in continuare in vechea capacitate de productie din Piata Unirii in tot cursul anului 2009, an in care cheltuielile societatii au crescut pe seama sustinerii costurilor de intretinere si conservare a investitiei nefinalizate de la Jilava, a dobanzilor in crestere la cele doua credite acordate de RBS. Decapitalizarea produsa de nedecontarea sumei de 3.000.000 lei investita in proiect a avut efecte, deoarece societatea nu a mai fost in masura sa asigure lichiditatile necesare procurarii materiilor prime si materialelor pentru satisfacerea comenzilor clientilor cu care avea contracte in derulare si sa achite furnizorii in cursul anului 2009. Tot in cursul anului 2008, societatea a fost nevoita sa achite cca 1.300.000 lei in contul asociatului Uniprep SA- in insolventa catre creditorii bugetari ai acestuia, devenind astfel creditorul majoritar cu 92% al acestuia, pentru a contracara presiunile juridice si economice ale acestuia. Cu toate cele aratate, cifra de afaceri a societatii a crescut cu 35% in 2008 fata de 2007 si s-a obtinut un profit din exploatare la sfarsitul anului 2008 in valoare de 821.914 lei. Din motivele aratate mai sus, in 2009 cifra de afaceri a scazut cu aproape 30%, iar profitul din exploatare obtinut a fost doar de 323.803 lei. A fost primul an in care Eurocheese a inregistrat pierdere contabila in valoare de 200.331 lei. Impactul crizei economice asupra activitatii societatii a fost de asemenea semnificativ in scaderea cifrei de afaceri. Din cauza lipsei de resurse financiare, societatea nu a putut lua acele masuri pentru schimbarea gamei sortimentale si a sistemului de promovare, care ar fi fost necesare in conditiile crizei. Ca urmare a scaderii cifrei de afaceri, au fost restranse spatiile in care societatea isi desfasura activitatea si au fost inchiriate o parte a spatiilor disponibilizate . In octombrie decembrie 2009, au fost disponibilizati si trimisi in somaj 8 operatori din productie si 3 persoane cu studii medii din administratie, precum si un director de vanzari si un sef de sectie de productie. Contextul economic nefavorabil existent pe piata pe care activeaza societatea s-a manifestat si prin cresterea preturilor la materii prime si material, concomitent cu scaderea calitatii acestora. In plus, pe langa scaderea volumului comenzilor pe fondul crizei financiare internationale, concurenta din partea noilor producatori aparuti pe piata (Olympus, Campina), resimtita mai ales in retelele de hypermagazine internationale, a facut si mai evidenta necesitatea produselor competitive pe care noua fabrica trebuia sa le asigure. Un alt factor de scadere a lichiditatilor si de acumulare a pierderilor l-a constituit scumpirea taxelor la contractele cu retailerii internationali si interni, pana la 27-28% din cifra de afaceri.
16

Considerata in prezent industria cu cel mai mare grad de risc, scaderile principalilor parteneri au avut efect direct in vanzarile companiei. Conform KPMG, scaderea totala a FMCG (Fast Moving Consumer Goods) din retailul modern romanesc a fost estimata pentru perioada 2009 - trim 1 2011 la cca 30%. 4. Starea societatii dupa data deschiderii procedurii de insolventa. De la deschiderea procedurii de insolven pn la data de 5 septembrie 2011, dreptul de administrare al societii a aparinut administratorului special, sub stricta supraveghere a administratorului judiciar. Activitatea curenta a debitoarei a avut doua componente: pe de o parte, lucrarile pentru finalizarea investitiei si punerea in functiune a fabricii si, pe de alta parte, activitatea de productie curenta pentru care existau contracte comerciale. Ca urmare a modificarii legislatiei, debitoarea a putut beneficia, desi cu o intarziere de aproape doi ani, de decontarea partiala a lucrarilor de investitie din achitate in anul 2008, incasand astfel suma de 964.000 lei, care a fost utilizata aproape in totalitate pentru realizarea obiectivelor necesare finalizarii investitiei, si anume: proiectarea si instalarea centralei termice, proiectarea si instalarea postului de transformare pentru alimentarea cu energie electrica, a retelelor de utilitati si alte lucrari in valoare de peste 800.000 lei, efectuate cu acordul scris al administratorului judiciar. La data de 30.10.2010, contractul de finantare cu Sapard a fost finalizat in bune conditiuni si cu respectarea tuturor clauzelor, in principal obtinerea tuturor autorizatiilor de functionare cerute de legislatie, si anume: autorizatia sanitar veterinara, autorizatia de mediu, avizul Ministerului Sanatatii, autorizatia Apele Romane, licentele de fabricatie. Ca urmare, la sfarsitul anului 2010, societatea a primit ultima transa de decontare Sapard in valoare de 460.000 lei, care a primit destinatia de capital de lucru. Autorizatiile, avizele si certificatele obtinute de societate sunt anexate prezentului Plan.
4.1. Structura personalului si organizarea interna

n aceast perioad, conducerea si coordonarea activitii curente a societii si a lucrarilor de investitii a fost asigurat de urmatoarele persoane: Director general (funcie deinut de administratorul special) Director economic ( functie externalizata ) Director executiv Director de productie Director comercial si de marketing Director tehnic Sef parc auto Administrator si aprovizionare. Activitatile de resurse umane, contabilitate, juridice si compartimentul de analize de laborator au fost externalizate. De asemenea, anumite lucrari speciale de punere in exploatare au fost realizate cu experti sau specialisti angajati temporar. O parte din personalul calificat operativ, restructurat la sfarsitul anului 2009 si inceputul anului 2010 si trimis in somaj , a fost reangajat. In aceasta perioada, s-a pus accentul pe intarirea activitatii comerciale si de promovare in primul rand a produselor recunoscute marca Traian One, telemea si cascaval si pe fabricatia de branza topita si ambalarea branzeturilor . In paralel , au fost procurate si instalate componentele de comanda si control lipsa pentru instalatia de spalare automata CIP, vana de coagulare lapte, pompe, masina automata de branza alba si a fost pusa in functiune masina de fabricat caaval si mozzarella.
17

La data la care administratorul judiciar a dispus inchiderea fabricii, echipamentele mentionate erau functionale si se desfasura activitate normala de productie. In depozite erau depozitate produse finite, materii prime si material de productie. De aceea, o prima masura la reluarea activitatii este reangajarea personalului de productie, precum si angajarea, printr-o selectie profesionala, a directorului executiv, directorului de productie si inginerului sef de sectie, a unui director comercial carora sa li se stabileaa obiective cantitative si valorice care deriva din Planul de reorganizare. Evolutia fondului de salarii brute si a numarului de salariati pe perioada 2007-2011 INDICATORI 2007 2008 2009 2010 30.06.2011 fond mediu de salarii inclusiv contributii mii lei 319,88 939,30 947,97 346,00 217,24 numar mediu salariati 28 50 52 27 34 salariu mediu pe angajat 952,01 1.565,50 1.519,19 1.067,90 1.064,89 4.2.1. Organizarea societatii raspunde caracteristicilor obiectului principal de activitate si anume fabricarea produselor lactate cod CAEN 1551, care obliga la un management riguros al calitatii si securitatii alimentare a produselor finite si semifabricatelor. Atat fluxul tehnologic al vechii sectii de productie din Bucuresti, cat si cel in fabrica noua s-au aflat permanent sub controlul Directiei Sanitar Veterinare si al Directiei de Sanatate Publica teritoriale. Societatea a implementat in fabrica noua atat Sistemul de management al Calitatii ISO2001:2000, cat si sistemul de asigurare a securitatii alimentare HACCP si detine un certificat ISO TUV Rheinland. Dupa darea in functiune a fabricii Jilava, au fost evaluate si solutionate, din punctul de vedere al practicilor HACCP de siguranta alimentara, punctele critice ale fluxului tehnologic, fluxului de produse, materii prime si depozitarii.
4.2.2. Structura de finantare a investitiei la 30.06.2011 (data ultimului bilant depus la Directia Generala a Finantelor Publice) FINANTAT PRIN VALOARE TOTALA PROIECTAT A 695.251 RAMAS DE REALIZAT LA 30.06.201 1 0
Nr. 1
2 3
18
ELEMENTE DE COST CONFORM CLASIFICARII BUGETARE OBTINERE SI AMENAJARE TEREN RETELE EXTERIOARE APA, CANAL, GAZE, ENERGIE TERMICA SI ELECTRICA, CAI DE COMUNICATIE PROIECTARE, ASISTENTA TEHNICA, AVIZE ACORDURI, AUTORIZATII
RBS 0
EFFORT PROPRIU 695.251
SUBVENTI E 0
186.431 269.470
410.147 272.817
149.144 188.897
745.722 731.184
90.000

4 5 6 7 8 9 10 11 CONSTRUCTII SI INSTALATII 2.494.665 1.460.249 404.563 1.424.578 584.000 65.000 249.128 1.273.831 225.478 581.726 1.180.950 8.827.718 1.934.228 0 3.328.682 0 0 0 332.880 0 0 0 5.933.831 5.889.142 404.563 10.193.260 690.000 65.000 343.678 1.995.825 225.478 581.726 1.180.950 23.741.779 50.000 1.500.000 50.000 0 0 0 0 800.000 0 2.490.000
MONTAJ UTILAJ TEHNOLOGIC 0 UTILAJ TEHNOLOGIC CU MONTAJ 5.440.000 UTILAJE FARA MONTAJ DOTARI ORGANIZARE SANTIER 106.000 0 94.550
COMISIOANE, TAXE LEGALE, COSTURI DE FINANTARE 389.114 DIVERSE SI NEPREVAZUTE 0
CHELTUIELI PENTRU 12 EXPLOATARE 0 13 TVA 0 14 TOTAL 8.980.230 Sursa: documentatie Sapard
Sunt necesare cateva precizari: Datele din tabelul de mai sus se refera la integralitatea proiectului depus in 2006 si actualizat in 2007. Intre timp, au foat operate modificari la capitolele si costurile neeligibile, datorate neexecutarii in totalitate a contractului de antreprenoriat si a contractului de furnizare echipamente. Au fost executate lucrari de constructii si instalatii in regie proprie si cu specialisti angajati temporar, au fost gasite solutii de inlocuire a unor componente de automatizare la echipamentele de prelucrare a laptelui si branzei. Investitiile necesare a se realiza in timpul implementarii Planului de reorganizare, cu acordul Comitetului Creditorilor si a administratorului judiciar sunt urmatoarele: - Achizitionarea si montarea pasteurizatorului care imbunatateste randamentul productiei. Trebuie mentionat ca acesta nu este strict necesar pentru productia de branzeturi, dar influenteaza randamentul laptelui materie prima. - Racordarea si punerea in retea a generatorului de energie electrica (pentru a preintampina pierderi de productie in cazul intreruperii curentului electric); - Montarea si punerea in functiune a instalatiei de apa gheata; - Achizitionarea instalatiei de umplere caserole 2000 bucati/h. Valoarea estimata a acestora, prevazuta si in Bugetul de venituri si cheltuieli, este de cca 1.000.000 lei. 4.2.3. Descrierea activitaii societaii EUROCHEESE PRODUCTIE dispune de flux integrat de producie pentru fabricarea urmatoarelor categorii de produse: Branzeturi albe : telemea si feta Branzeturi cu pasta filata : cascaval si mozzarella Branzeturi topite si creme de branza Branzeturi proaspete dulci sau maturate
19

In fiecare categorie se gasesc mai multe sortimente diferentiate prin continutul de grasime, ingrediente, adaosuri, gramaj si ambalaj. In nomenclatorul de produse al Eurocheese se gasesc circa 90 de sortimente de branzeturi, in care se includ si 8 sortimente contractate si fabricate pana in septembrie 2011 pentru lanturile de distributie internationale, sub marca proprie a acestora. Dintre acesti clienti, mentionam: Rewe (marca Boni), Carrefour (marca No.1), Mega Image (marca 365) , Cora (marca Winny). Prezentarea produselor si serviciilor Produsele Eurocheese se impart in trei mari grupe, dupa cum urmeaza: Branzeturi albe ambalate si portionate Branza de capra Branza dulce de vaca 8% grasime Branza dulce foarte grasa de vaca, peste 20% grasime Cas proaspat de vaca Cas Virginia de vaca cu condimente Telemea de bivolita cu chimen Negru (negrilica) Telemea de bivolita extra Telemea de oaie de Sibiu Telemea de oaie din lapte pasteurizat Telemea superioara de vaca maturata min. 60 zile Telemea mixta bivolita+vaca Telemea mixta oaia+vaca Telemea de bivolita maturata min. 60 zile Telemea superioara de oaie maturata min. 60 zile Telemea extra de vaca Feta produs romane Urda de vaca superioara Feta import Danemarca Cascavaluri si branzeturi fermentate Bradet afumat Dalia extra Dobrogea Export (din lapte de oaie integral) Fetesti cascaval mixt Mozzarella Madrigal import Muel Penteleu Cascaval cubulete pentru gustari ambalat in gaz inert Cascaval ras ambalat in gaz inert Poienita Rucar Emental (svaiter) Rulada Busteni piper/boia Rulada Virginia cu ierburi fine Harlau caaval impletit afumat Caaval superior de vaca Bradet afumat rotite in ambalaj producator Dalia Extra parafinat 2000g Rucar parafinat sau vidat Madrigal Crema cu marar Branzeturi albe vrac Branza dulce de vaca 8% grasime Branza dulce foarte grasa de vaca, peste 20% grasime Telemea de bivolita extra Telemea de oaie de Sibiu Telemea de oaie din lapte pasteurizat Telemea de vaca superioara maturata peste 40% grasime Telemea mixta bivolita si vaca Telemea mixta oaie si vaca Topita baton Traian One smanatana Topita baton Traian One sunca Topita baton Traian One marar Feta indigena Cas dulce Unt 200 g 65% Urda de vaca superioara Telemea capra
Branzeturile topite : in 2010 au fost lansate sase sortimente de branza topita marca Traian One cu 40% mai putin colesterol si adaosuri de smantana, sunca, caaval, branzeturi afumate, ciuperci si marar.
20
Tot in anul 2010 au fost lansate noile ambalaje din gama Traian One pentru branzeturi albe, dintre care sunt exemplificate sase sortimente in fotografiile de mai jos. In anexa la Plan se afla OFERTELE de produse pe categorii de clienti in vigoare in septembrie 2011, pentru a putea fi analizate preturile practicate, capacitatea de comercializare si diversitatea fabricatiei.
In perioada 2007-2011, Eurocheese Productie s-a concentrat foarte mult pe anumite tipuri de produse din portofoliul sau, cea mai mare pondere fiind ocupata de branza telemea, cu 64% din vanzari in 2010, urmata de branza topita cu 22% in vanzari, de cascaval si alte sortimente. Aceasta structura a productiei a fost pastrata in linii generale si in noua capacitate de productie, in efortul de a reveni la locul ocupat anterior anului intrarii in insolventa si de a realiza continuitatea cu sortimentele cunoscute pe piata, pentru a onora contractele de distributie existente (Carrefour, Cora, Real-Metro, Auchan). Totusi, au fost proiectate si sortimente noi , dar care nu au apucat sa fie cunoscute pe piata, activitatea societatii fiind intrerupta intempestiv la data de 19.09.2011. Capacitatea de receptie si prelucrare a fabricii Jilava este de 40.000 litri lapte materie prima/zi , ceea ce se traduce in productia unei cantitati zilnice de 7-10 tone de branzeturi, in functie de structura sortimentala.
21

Principala caracteristica a proiectului implementat este o extrema flexibilitate a structurii de productie care permite adaptarea la o diversitate de solicitari din piata : distribuitori internationali, supermarketuri locale, produse in vrac sau in ambalaje de mare volum pentru fabrici de panificatie, catering, consumuri colective (spitale, camine, inchisori). Conjunctura defavorabil din ultimii ani de pe piaa produselor lactate, agravat de criza de lichiditati proprie debitorului, a afectat negativ activitatea economico financiar a firmei in 2009 si 2010 si a obligat societatea sa gaseasca noi formule de rentabilizare. Incepand cu trimestrul 2 2011 si, mai ales, in trimestrul 3, aceste eforturi au inceput sa-si vadeasca efectele pozitive, astfel ca societatea a incheiat bilantul semestrial 30.06.2011 cu un profit operational de 203.802 lei si o cifra de afaceri de 1.242.391 lei, cu 30% mai mare decat in aceeasi perioada a anului 2010. Venitul total pe primele 6 luni a fost de 1.540.044 lei, in care se includ si veniturile din subventie repartizate in cote lunare pe o perioada de 5 ani. Cea mai mare cheltuiala pe aceasta perioada o reprezinta amortizarea in valoare de 951.574 lei. In cadrul Planului de reorganizare, recuperarea pierderilor si intrarea pe profit contabil are loc dupa opt luni de la reluarea activitatii, pe seama exclusiv a activitatii de baza, fara a se lua in calcul eventualele venituri exceptionale, conform Bugeluiui de Venituri si Cheltuieli. Autorizari pentru desfasurarea activitatii Eurocheese detine licente, autorizatii si certificate, dupa cum urmeaza: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5 6 7 Denumire Marca TRAIAN ONE Numarul obtinerii 094939 si data Eliberat de OSIM Observatii M200710149/1.11.2007 Depozit National de marci 8934/2004 Fabricare branzeturi Fabricare branzeturi Fabricare branzeturi topite Fabricare creme de branza Managementul calitatiiISO9001:2001 Fabrica de procesare lapte Jilava
Marca Unic atat de 066028/21.10.2004 OSIM natural atat de gustos Licenta de fabricatie Seria B, nr. 11929/ MADR 2004 Licenta de fabricatie Seria B, nr. 11928/ 2004 Licenta de fabricatie Seria A, nr. 37370/ 2002 Licenta de fabricatie Seria A, nr. 37517/ 2002 Certificat ISO 7510020122/ 2006 9001:2000 Autorizatie sanitara Nr. 14/02.05.2011 veterinara pentru definitiva schimburi intracomunitare cu produse de origine animala Autorizatie Nr. 99-IF din Gospodarire a Apelor 25.10.2010 MADR MADR MADR TUV Rheinland ANSVSA
9.
A.N.Apele Romane
Fabrica de lapte Jilava
procesare
22

Certificarea Nr. 801/1.10.2010 conformitatii cu normele de igiena Autorizatie Mediu Nr. 199/28.10.2010 D.S.P. Ilfov Agentia pentru protectia mediului Ilfov Fabrica de lapte Jilava Fabrica de lapte Jilava procesare procesare
10.
Prezentarea dotarilor tehnice si tehnologice Hala de productie are o arie construita de 1.537 mp si se compune in principal din urmatoarele spatii : Destinatie Hol receptive materie prima Laborator / camera testare lapte Birou receptie lapte Zona receptie lapte Camera amestecare lapte Camera brnza dulce Zona preparare brnza Camera baie de saramura Camera Camera coacere Depozit rece Hol Depozit materiale / echipamente curatat Camera panou electric Camera central termica si boiler abur Camera compresor aer Camera unitate compresoare Camera preracire brnza Camera maturare Camera produs finit Camera materiale mpachetat Birou expediere Hol 2 Zona produs finit Arie Aria Aria Aria Aria Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie Arie utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila
= 67,2mp = 16,6mp = 14,0mp =133,9mp = 73,8mp = 40,6mp =394,5mp = 36,40mp = 17,1mp =129,4mp =129,4mp = 24,6mp = 29,1mp = 18,2mp = 27,6mp = 17,0mp = 27,8mp = 17,7mp = 17,7mp = 17,2mp = 34,0mp = 8,6mp = 8,7mp =234,9mp
Capacitatea de depozitare este de cca 1200 tone la temperatura de 0-15 grade C, dar aceasta poate fi crescuta prin dotarea depozitelor cu rafturi. Cladirea administrativa are o arie utila de 379,85mp, distribuiti astfel : Destinatie Secretariat / asteptare Amenajare birouri Hol 1 Departament contabilitate
23
Arie Aria Aria Aria Aria
utila utila utila utila utila
= = = =
31,3 mp 122,1 mp 5,6 mp 37,6 mp

Birou director Sala consiliu Arhiva Cantina Toalete Vestiare barbate Vestiare femei Hol 2 Hol 3 Cabinet medic veterinar Aria Aria Aria Aria Aria Aria Aria Aria Aria Aria utila utila utila utila utila utila utila utila utila utila = = = = = = = = = = 16,9 20,1 10,5 41,2 8,0 17,1 35,5 13,7 9,4 10,5 mp mp mp mp mp mp mp mp mp mp
Principalele utilaje si echipamente din dotarea societatii sunt : Echipamentele achizitionate de Eurocheese acopera intregul flux de productie si depozitare a branzeturilor, astfel: Receptia laptelui materie prima si stocarea in vederea prelucrarii - capacitate totala de 60.000 litri Capacitate de receptie si depozitare a laptelui - 10.000 l pe ora Capacitate de racire de la 25 grade C la 5 grade C Vane de prelucrare branza : 2 x de 6.000 l Rezervoare de stocare a laptelui : 5 x 12.000 l Rezervoare de stocare smantana : 2 x 1.500 l Pompe de dozare Rezervoare de pastrare a zerului : 2x10.000 l PRODUCTIE BRANZETURI Instalatie automata de fabricare a branzei albe - capacitate 4 tone/ora Linie completa semiautomata pentru mozzarella si cascaval - capacitate 2 tone / himb Linie de productie urda din zer sau branza dulce din lapte - capacitate 30.000 litri/himb DEPOZITARE MATURARE Echipamente pentru controlul temperaturii Depozite de maturare 16 mp, racire branza moale : 4-18 grade C Depozit refrigerare, 16 mp, racire produse finite, 4-8 grade C Depozit de refrigerare, 32 mp, 12-16 grade C Statie de ventilare si aer conditionat/ refrigerare/ unitate de incalzire, 16 mp, Depozit de refrigerare, 125 mp,0-4 gr C Depozit de refrigerare, 85 mp, 4-8 grade C PORTIONARE, FELIERE , AMBALARE, Masina de taiere si feliere (300 x 100 mm, portii de 300 / 700 grame) Unitate de vidare pentru ambalarea branzei Masina de termo-modelare universala Echipament automat pentru marcare si etichetare FABRICARE BRANZA TOPITA STATIE DE SPALARE CIP Rezervoare izolate pentru detergent si dezinfectanti - capacitate 1.500 l Rezervor de clatire - capacitate 2.500 l Rezervor de apa curata - capacitate 1.000 l Unitate CIP pentru tur si retur
24

Pompe autocuratitoare Unitate de dozare pentru detergenti si dezinfectanti Echipamente si armaturi Instalatii alimentare abur, apa , apa gheata si aer comprimat: Boiler de abur 1.000 kg/h Centrala termica 700 kWh Unitate de producere apa - gheata Unitate de pompare apa racita 45.000 l/h Compresor Furnizorul de utilaje Bertsch Company GMBH nu a livrat in totalitate echipamentele prevazute in contractul in valoare totala de 2.360.000 Eur. Echipamentele si serviciile nelivrate sunt in valoare de 410.000 Eur si constau in : - Unitate de control general electronic si automatizari pentru vane de branza, masina de branza alba, receptie si pasteurizare; - Pasteurizator de 7.000 l/h si accesoriile acestuia; - Instalatia automata de umplere caserole cu creme de branza si branza topita, capacitate 2000 buc/ora ; - Toata aparatura de laborator.
4.4. Pasivul societatii

In Tabelul definitiv al debitoarei EUROCHEESE PRODUCTIE intocmit de administratorul judiciar si afisat la data de 19 iunie 2012, au fost inscrise urmatoarele creante: 1. Creante garantate ...11.867.669 lei 2. Creante salariale ..... 94.335 lei 3. Creante bugetare ... 679.726 lei 4. Creante chirografare..... 8.980.152 lei Total pasiv ........................21.621.882 lei
SC Eurocheese Productie SRL- in insolventa C.I.F. RO 16468700 TABELUL DEFINITIV AL CREANTELOR Categorie creante NR. CRT. I. Creante garantate art.121 alin. 1 pct 2 si art. 123 pct. 7 RBS BANK (Romania) SA II. Creante bugetare art. 123 pct.3 DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE a MUNICIPIULUI BUCURESTI DIRECTIA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 3 CONSILIUL LOCAL JILAVA - Serviciul Impozite si Taxe Locale III. Creante salariale art.123 pct. 2 IV. Creante chirografare art. 123 pct. 7 BERTSCH NAHRUNGSMITTELTECHNIK GMBH SC CCM IMPORT EXPORT Creanta admisa in Tabelul definitiv 11.867.669 11.867.669 679.726 477.928 118.220 83.578 94.335 8.980.152 2.829.846 1.731.000 Plan de reorganizare
Pondere in categorie %
Creanta admisa % 80 80 75 75 75 75 90 20 20 20
RON Creanta admisa
100 100 100 70,31% 17,39% 12,30% 100 100 31,51% 19,28%
9.494.135 9.494.135 509.795 358.446 88.665 62.684 84.902 1.796.030 565.969 346.200
2 3 4
5 6 25

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 SC DELTALACT SA SC COMPANIA DE FACTORING SRL SC DIRECT LINE INOX IMPEX SRL S.C.MOTORACTIVE SA SC AT KEARNEY MANAGEMENT CONSULT.SRL SC BIG FAMILY SRL SC LACTOCORV SRL SC PROTA PROD-CONSTRUCT SRL SC ROEXPERT SRL SC PANEM SRL S.C.MAXIMA MILK SRL SC CASA MEDITERANA IMPORT SRL SC TUDIA SRL SC LACTATE BRAILA SRL SC COMALACT SRL SC BINCO LACT SRL SC DERA ROMANIA SA SC LACTA SA TOFALVI ANDREIU SIGMA PRINTING SC UGO TRADING S.C. EXPERT BUSINESS S.R.L. S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L. SC SOCIETATEA GEN.EXPERTILOR TEHNICI SA SC PROTECT SECURITY SRL S.C. MARSAL PRODUCTION GROUP S.R.L. SC BACTOLACT SRL S.C. EXPO PROIECT S.R.L.( TURA VICTORIA) TOTAL I+II+III+IV 1.448.056 1.184.095 507.581 339.190 240.000 106.606 106.517 66.624 61.286 55.788 51.216 49.935 33.372 31.542 20.460 16.066 14.829 14.179 11.904 10.812 10.000 8.512 7.683 5.910 4.817 4.602 4.575 3.149 21.621.882 16,13% 13,19% 5,65% 3,78% 2,67% 1,19% 1,19% 0,74% 0,68% 0,62% 0,57% 0,56% 0,37% 0,35% 0,23% 0,18% 0,17% 0,16% 0,13% 0,12% 0,11% 0,09% 0,09% 0,07% 0,05% 0,05% 0,05% 0,04% 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 289.611 236.819 101.516 67.838 48.000 21.321 21.303 13.325 12.257 11.158 10.243 9.987 6.674 6.308 4.092 3.213 2.966 2.836 2.381 2.162 2.000 1.702 1.537 1.182 963 920 915 630 11.884.862
5. Prezentarea pieei careia i se adreseaza societatea

5.1 Prezentarea principalelor caracteristici ale pieei. Marimea pieei
Un studiu recent al companiei de consultanta King Sturge arata ca tarile din estul Europei vor avea un avans al retailului de peste 60% in urmatorii 10 ani , dar pentru 2011 se prevede o scadere de 2,2% care se adauga la scaderile de peste 12% in 2009 si inca 9% in 2010.
26

Segmentul alimentar se remarca ca fiind cel mai mare dintre segmentele pietei bunurilor de larg consum, peste 50%, tendinta care se mentine si in 2011. Acest lucru s-a datorat in egala masura cresterii nivelului de trai al populatiei intre 2006-2008, cat si cresterii foarte rapide a retelelor de retail, reprezentate de lanturi internationale de supermarket-uri si hypermarket-uri, cum ar fi : Metro, Carrefour, Rewe, Auchan, Kaufland. Criza economica s-a manifestat si in domeniul alimentelor, inclusiv de baza, si s-a caracterizat printr-o crestere accentuala a preturilor si scaderea puterii de cumparare. Pe de alta parte, KPMG a relevat ca apreciaza scaderea vanzarilor la FMCG in ultimii 3 ani la 30% ceea ce explica modificarile de sortimentatie si calitate care au avut loc in Romania si preferinta pentru marfurile ieftine.
Cresterea globala a pietei de EUR)Sursa: Planet Retail
retail
(mld
2008
Vanzarile Eur/loc,Sursa : Deloitte
de
retail
In cadrul pietei alimentare, piata lactatelor din Romania a crescut in intervalul 2005-2007 cu un ritm mediu anual de 13%, fiind de departe cel mai ridicat din regiune, pe locul al doilea aflandu-se Bulgaria, cu o crestere medie anuala de doar 5%. Cresterea a continuat si in 2008, in acest trend inscriindu-se si EUROCHEE PRODUCTIE , cu o crestere de 38% fata de 2007 a cifrei de vanzari.
27
categorii de produse Sursa: Euromonitor
Segmentarea pietei de lactate din Romania in 2007, pe
La nivelul anului 2007, branza a fost categoria de lactate cu cea mai mare pondere in vanzari, totalizand aproape jumatate din consumul de lactate din Romania. Consumul de lactate cunoaste un decalaj mare, de 32% fata de consumul din UE, dar diferenta este inca si mai mare pe piata branzeturilor, unde Romania are un consum de aproximativ 20% din consumul european pe cap de locuitor. Se observa de asemenea ca, la nivel european, in 2007, din 30 kg de produse lactate, 19 kg sunt de branza, fata de segmentarea lactatelor in Romania, unde consumul de branza este de 47% din totalul produselor lactate, la nivelul aceluiasi an.
Consum anual de lactate pe cap de Consum anual de branza pe cap de locuitor (kg) Romania vs UE, 2007 Sursa: locuitor (kg) - Romania vs UE, 2007 MEMRB, APRIL, Institutul National de Sursa: MEMRB, APRIL, Institutul National Statistica de Statistica
Consum anual de lactate pe cap de locuitor

28
Consum anual de branza pe cap de

(kg) Romania vs UE, 2007 Sursa: locuitor (kg) - Romania vs UE, 2007 MEMRB, APRIL, Institutul National de Sursa: MEMRB, APRIL, Institutul National Statistica de Statistica
CRESTERE PRONUNTATA A PRETURILOR PRODUSELOR ALIMENTARE PE PLAN INTERNATIONAL
Evolutia pietelor internationale execita o presiune asupra pretului alimentelor in crestere cu 36,9%, comparativ cu o crestere de 4,8% inregistrata in Romania, iar pretul materiilor prime agricole au inregistrat crestere de 40-50% in 2010. Jahnsen Basenns, CEO al companiei Slardingstone Trade Analytics Market, pune majorarea preturilor la alimente si cereale pe seama cererii in crestere accelerata din China si India. Un alt element macroeconomic important care poate influenta realizarea Planului de reorganizare este indicele comparativ al preturilor produselor alimentare. Conform Eurostat, la nivelul anului 2009 (an in care TVA-ul in Romania era de 19%), preturile pentru alimente si bauturi nealcoolice in Romania erau la un plafon de 66% din media preturilor din tarile Uniunii Europene. Doar Polonia avea un indice al preturilor mai mic decat Romania, respectiv 64%. Piata produselor lactate in Romania este dependenta de pretul materiei prime, element ce influenteaza in proportie de 80% preturile produselor la raft. Din aceasta perspectiva, Romania prezinta caracteristici specifice, absente in celelalte tari ale Uniunii Europene. Romania detine cel mai mare numar de cote de vanzari din UE 27, ca urmare a numarului mare de fermieri mici, care detin un efectiv mai mic de 10 bovine. Numarul mic de ferme cu efective de peste 100 de capete si dispersia lor pe distante mari cresc costurile de colectare a laptelui mult peste media europeana. Efectul se vede in pretul oferit producatorilor. Daca in tari precum Bulgaria si Polonia pretul platit fermierului pentru litrul de lapte este de 0,28-0,29 eurocenti/ litru, in Romania pretul platit fermierului este de 0,25-0,26 eurocenti/litru. Cu toate acestea, pretul materiei prime, ajuns la poarta procesatorului, este comparabil, fiind de 0,32 eurocenti in Romania, 0,34 eurocenti in Ungaria,0,35 eurocenti in Austria si Germania. Pretul materiei prime influenteaza in cea mai mare masura rata profitului. In anul 2009, cea mai mare rata a profitului a fost inregistrata de Albalact, cu 11,52%, urmata de Napolact, cu 9,03%, in timp ce liderul pietei lactatelor Danone a inregistrat o rata a profitului de 6,27%. In Austria, rata medie a profitului net pentru procesatorii de lactate este de 7,9%, in timp ce in Olanda acest indicator atinge 8,23%, conform statisticilor publicate de Euromonitor.
29
EVOLUTIA CANTITATII DE LAPTE DE VACA COLECTATA DE UNITATILE PROCESATOARE IN PERIOADA AUGUST 2009-AUGUST 2010 Sursa: Institutul National de Statistica Perspectiva importurilor de lapte ca materie prima pentru procesatori este tot mai evidenta. Dupa datele detinute de Ministerul Agriculturii, in 2010 au fost sacrificate aproximativ 300.000 de taurine, dar cifra ar putea fi mult mai mare. Sacrificarea a fost determinata de eliminarea unor subventii, pe de o parte, dar si de cresterea pretului pentru carnea de vita, pe de alta parte. Asta inseamna ca laptele va fi colectat in cantitati mult mai mici, urmand ca diferenta sa fie acoperita cu importuri. RATA PROFITULUI PENTRU PROCESATORII DE LAPTE IN 2009 Companie SC Danone PDPA SC Friesland Romania SC Napolact SA SC AIbalactSA SC Hochland Romania SC Delaco Distribution SRL SC Doma Lactate SA SCE Industrializarea Laptelui Mures SC TRD Tnuva Romania Dairies SRL Sursa: Revista Piata In datele Eurostat, Romania apare ca avand un nivel al preturilor pentru produsele lactate situat la 93% din media europeana, la sfarsitul anului 2009. Cum piata europeana a produselor lactate a stationat in primele sase luni ale anului 2010, iar piata romaneasca a a inregistrat un indice al preturilor mai mare cu 1,83% fata de jumatatea anului 2009, conform Institutului National de Statistica, se poate presupune ca in 2011 Romania avea preturi la produsele lactate situate la nivelul mediu al tarilor UE 27, cu atat mai mult cu cat cresterea TVA de la 19 la 24% a avut un aport semnificativ la cresterea acestor preturi. In alta ordine de idei, unul dintre factorii care va mai influenta evolutia preturilor este abordarea in negociere pe care o vor avea retelele internationale, cu care s-a ajuns deja la conditii de discounturi care vor fi din ce in ce mai greu de suportat de anumiti procesatori. Angajati Cifra de afaceri Profit net /pierdere Rata profitului 2009' neta 2009 (mil. lei) neta 2009 (mil lei) net 2009 (%) 709 674 389 559 353 375 746 386 294 434.6 284.41 233.28 225.98 204.77 188.54 155.36 119.32 89.93 27.24 1.2 21.06 26.04 6.62 7.36 -15.04 -2.14 -95.57 6.27 0.42 9.03 11.52 3.23 3.90 -9.68 -1.79 -106.27
30
Piata de lactate din Romania in perioada Evolutia pietei branzeturilor in Romania 2005-2012(mld EURO) (mld EURO) 2005-2012 Sursa: MEMRB, APRIL, INS, Intellinews, Sursa: MEMRB, APRIL, INS, Intellinews, DailyBusiness, Euromonitor Euromonitor
5.2. Evoluia vnzrilor de produse n ultimii 5 ani La inceputul anului 2011, AC Nielsen a publicat un studiu privind structura pietei de branzeturi din Romania in 2010 care s-a ridicat la cca 1,2 miliarde lei. Dintre cele cinci mari segmente de produse, potrivit datelor Nielsen, cascavalul raporteaza cele mai mari vanzari in volum si valoare, cu 24,3 mii tone si, respectiv, 615,7 milioane lei la nivel de total retail. Urmeaza branza topita, cu un volum de 9,9 mii tone si o valoare de 272,5 milioane lei, si telemeaua, care desi inregistreaza un volum mai mare, de 11,7 mii tone, are o valoare per unitate mai mica, care face ca vanzarile in volum sa fie de doar 200 milioane lei. Trebuie mentionat aici ca diferite categorii de telemea formeaza, pe langa lapte, categoria cu cel mai mare autoconsum in Romania. Pe locul patru, in topul ierarhic bazat pe performantele segmentelor in 2010, se gasesc cremele de branza, cu un volum de 2370 tone si o valoare de 64 milioane lei. In ultimul rand, specialitatile de branza, care desi au crecut in ultimii ani, raman o categorie de nisa, adresata consumatorilor cu bani si cultura gastronomica. O dovedesc si datele de piata de la Nielsen, care arata un volum de 400 tone si 22 milioane lei.
5.3. Prezentarea previziunilor privind piaa careia i se adreseaza societatea STRUCTURA CONSUMULUI DE BRANZETURI IN 2010 Sursa : AC Nielsen, 2011 PRETURI CANTITATE MEDII tone PONDERE RETAIL 24.245 52% 25,40 9.904 23% 27,52 11.704 17% 17,16 2.370 5% 27,28 PRETURI MEDII PRODUCATOR 19,54 21,17 13,20 20,99 PRETURI MEDII EUROCHEESE 2011 17,23 16,67 14,44 -
GRUPA cascaval branza topita telemea crme

31
VALOARE mii lei 615.770 272.570 200.884 64.663

TOTAL specialitati TOTAL 1.153.887 22.072 1.175.959 48.223 416.000 464.223 98% 2% 100% 23,93 0,05 2,53 18,41 0,04 1,95 15,33 15,33
NOTA: in primele 4 luni ale anului 2011, cascavalul si telemeaua au fost achizitionate ca semifabricate de la terti, doar branza topita fiind fabricatie proprie. Productia proprie de telemea a inceput in iunie 2011. Se observa totusi ca preturile medii Eurocheese sunt mai mici decat preturile medii nationale, ceea ce denota o rezerva de crestere. Piata branzeturilor este una foarte fragmentata, primii trei producatori detinand insumat o
cota de piata de doar 22,2%in 2007 . In 2010, situatia nu s-a schimbat prea mult. In ciuda gradului ridicat de dezvoltare, segmentul ramane destul de fragmentat din punct de vedere al jucatorilor si al ofertei de produse. Aceasta este concluzia cea mai rapida pe care o putem trage daca privim situatia la nivel de top producatori si top branduri, unde pragul de 50% este atins cu greu, atat din punct de vedere volumic, cat si din punct de vedere valoric. Astfel, potrivit Nielsen, in perioada decembrie 2009 - iulie 2010, primii cinci producatori (Delaco, Hochland, Friesland, marcile private si Therezia) detineau o cota de piata volumica de 46,8%. Din perspectiva valorica, topul arata la fel, cu exceptia ultimei pozitii unde Lacto Solomonescu il surclaseaza pe Therezia, iar cota cumulata este de 51,1%. In ceea ce priveste topul marcilor, situatia denota un grad si mai mic de consolidare, Hochland, Delaco, Lacto Solomonescu, Napolact si Lacto Food detinand 38,3% din volum vanzari. Valoric, Hochland, Delaco, Napolact, Lacto Solomonescu si Milli acumuleaza 44,0% din vanzari, in aceeasi perioada. Din punct de vedere al segmentarii dupa tipul de lapte din care este produs, cascavalul obtinut din lapte de vaca reprezinta 86,4% din volum vanzari si 86,5% din valoarea vanzarilor, iar restul de pana la 100% este reprezentat de categoria produselor din lapte de capra si oaie. Pe categoria de branza topita, la polul opus de cascaval, se prezinta un grad ridicat de consolidare, aproape de 100%, la nivelul producatorilor, in timp ce marca privata joaca un rol mult mai important in dinamica segmentului. Astfel, conform Nielsen, in perioada decembrie 2009 - iulie 2010, Hochland, marcile private, Delaco, Lacta Food si Lactalis detin o cota de piata de 96,4% in volum vanzari si de 96,8% in valoare vanzari. Si in ierarhia privind principalele marci se observa o stabilitate ridicata, topul ramanand neschimbat indiferent de criteriul volumic sau valoric. Prin urmare, Hochland, Lacto Food, Delaco si Apetito cumuleaza 85,0% in volum vanzari si 89,5% din valoarea acestora. In acelasi timp, daca segmentam oferta de produse dupa aroma, putem observa ca sortimentul de branza topita cu aroma de smantana este cel mai popular si realizeaza 37,85 din vanzarile in volum si
32

39,7% in valoare vanzari. Doar alte doua sortimente din multitudinea celor prezente la raft reusesc sa depaseasca pragul de doua cifre: branza topita cu aroma de sunca, cu 15,4% in volum si 15,6% in valoare, si cele cu diverse arome, cu 14,2% cota volumica si 15,5%, cota valorica. Tot in imediata apropiere a pragului de 10%, se afla branza topita cu aroma de cascaval, care detine 9,1% in volum vanzari si 9,5% in valoare. Branza topita simpla, fara vreo aroma suplimentara, strange 6,5% in volum si 6,3% in valoare. Restul procentelor se impart intre diverse arome, cum ar fi cea de ierburi, ardei iute, Emmentaler sau ciuperci. Telemeaua, cel mai traditional segment de consum , se adapteaza formatelor moderne. Normele sanitare si de igiena alimentara tot mai severe, pe de o parte, si reticenta consumatorilor vizavi de achizitia acestor produse din surse mai putin sigure, pe de alta parte, au facut ca vanzarile de telemea sa migreze, incet dar sigur, din pietele traditionale in formatele moderne de comert. Si, desi acest segment abunda inca in producatori de toate marimile, cu influente locale si regionale, productia tinde sa se mute si ea in mana marilor jucatori din piata de lactate. Friesland, Hochland, Mersel Company, Lactalis si Madyal detin o cota de piata de 51,7% in volum, in timp ce din punct de vedere valoric Hochland, Friesland, Lactalis, Mersel Company si Olympus Dairy cumuleaza 56,7% din vanzari. In topul marcilor, datele Nielsen arata ca Huedin, Hochland, Defne, LaDorna si Madyal, strang 49,3% din vanzarile in volum, in aceeasi perioada de timp. Ca si in cazul topului pe companii, si la nivelul topului pe branduri au loc permutari cand vine vorba de vanzarile in valoare, unde Hochland, Huedin, LaDorna, Defne si Madyal detin o cota de 53,8%. 5.4. Prezentarea principalilor competitori i a poziiei societaii faa de acetia
TOP MARCI CASCAVAL - sursa Nielsen
TOP MARCI TELEMEA, TOPITA, CREME sursa Nielsen
33
Asa cum era de asteptat, cele mai vandute sortimente sunt cele din lapte de vaca si de oaie. Astfel, telemeaua de vaca detine ponderea cea mai mare din segment, cu 71,6% in volum vanzari si 66,5% in valoare vanzari, iar telemeaua de oaie inregistreaza 16,6% in volum si 20,2% in valoare. Celelalte sortimente de bivolita, de capra sau mixta reunesc vanzari de 11,8% in volum si de 13,3% in valoare. Cremele de branza urmaresc acelasi tipar ca si branza topita. Spre deosebire de cascaval si telemea, din punct de vedere al gradului de consolidare cremele de branza se pot compara mai degraba cu ceea ce se intampla pe segmentul de branza topita. Exista si o exceptie si anume ca marca privata este mult mai slab dezvoltata, facandu-si aparitia pe ultima pozitie doar in topul producatorilor dupa vanzarile in volum, unde impreuna cu Hochland, Kraft, Unilever si Karwendel, strange 94,2%. In topul valoric pe producatori, Hochland, Kraft, Bongrain, Unilever si Karwendel cumuleaza o cota de 95,3% in perioada decembrie 2009 - iulie 2010. Tot in prima jumatate a anului, Almette, Hochland, Philadelphia, Exquisa si creme Bonjour detin 90,8% din vanzarile in volum si 90,7% din cele in valoare. Ca si sortimente, singurele care reusesc sa cumuleze cota de piata de doua cifre sunt cremele de branza cu aroma de ierburi, cele cu aroma de smantana si cele simple, fara alte ingrediente. Primele dintre acestea au, potrivit Nielsen, o cota de piata volumica de 27,7% si una valorica de 28,3%. Ele sunt urmate de cele cu aroma de smantana, cu 24,7% in volum si 27,0% in valoare, si de cremele de branza simple, cu 21,6% in volum vanzari si 20,9% in valoare vanzari. In rest, observam un grad ridicat de fragmentare, vanzarile impartindu-se intre cremele de branza cu diverse arome, cum ar fi cea de castraveciori si marar, de piper verde, de rosii sau iaurt. Specialitatile de branza sunt restrictionate de pret , dar au un ritm de crestere pozitiv in ciuda crizei.
34

Studiul mai scoate in evidenta un aspect important in stabilirea directiilor de planificare a vanzarilor in urmatorii 4 ani si anume convergenta la nivel de canale de distributie. Studiul arata o pondere covarsitoare a retailului modern fata de comertul traditional pentru toate segmentele de produse, cu exceptia branzei topite, unde raportul este cat de cat mai echilibrat. Astfel, pentru cascaval, 82,3% din volumul vanzarilor se realizeaza prin intermediul formatelor moderne de comert : hypermarketuri, supermarketuri si discounteri. Si pentru telemea si cremele de branza se manifesta acelasi fenomen, cu 83,7% din volum vanzari si, respectiv, 81,6%, in timp ce in cazul specialitatilor de branza se intampla un fenomen extrem, canalul traditional aproape neexistand (1,1% din volum vanzari). Singurul segment unde cele doua mari canale de distributie sunt cat de cat echilibrare este cel al branzei topite, unde retailul modern reprezinta 62,6% si cel traditional 37,4% din volum vanzari.
5.5. Concluzii privind incadrarea in contextul pietei post criza Sortimentele propuse de Eurocheese prin prezentul Plan de reorganizare se incadreaza in tendinta de consum a pietei locale: cascaval, telemea, branza topita. Cremele de branza - sortiment pe care Eurocheese il poate produce dupa achizitionarea unei instalatii de umplere - reprezinta un important motor de crestere a vanzarilor, avand in vedere ca in prezent acestea provin din import. Sortimentele de mai sus isi pot gasi locul si la export, in special exportul asa numit etnic. Preturile mai scazute de productie fata de media pe tara, datorate unei mai bune organizari, dar si echipamentelor mai moderne, pot asigura nu numai competitivitate, ci si o marja confortabila; Vanzarile produselor proprii sunt principala sursa de restituire a creantelor, relevand si faptul ca atat imprumuturile bancare cat si creditele furnizor au fost utilizate pentru dezvoltare. Tehnologia moderna utilizata cu pricepere poate fi garantia calitatii produselor pe o piata unde nu predomina tehnologiile moderne de fabricare a branzeturilor. Volumele planificate - intre 1800 3000 tone anual - pot fi realizate pe o piata care are de recuperat atat de mult fata de pietele din UE, mai ales daca tinem seama ca societatea a mai vandut si in anii 2007-2008 cantitati comparabile de branzeturi. Mentionam ca aceasta productie se poate obtine cu 60-75% din capacitatea proiectata, valoare luata in calcul la elaborarea Planului. Specializarea numai pe segmentul branzeturilor creaza urmatoarele avantaje competitive : - Sporeste interesul retailerilor pentru oferta - Determina costuri mai mici cu instruirea fortei de munca
35

Determina costuri mai mici in exploatare Micsoreaza riscurile de deteriorare a stocurilor
5.6 Prezentarea principalilor parteneri comerciali ai societaii
Contractele ferme aflate in derulare la data intreruperii activitatii reprezinta un potential important in realizarea obiectivelor Planului de reorganizare, cu atat mai mult, cu cat majoritatea reprezinta, de ani de zile, parteneri traditionali al Eurocheese: Carrefour, Auchan, Spaar Romania, Cora hypermarket, Metro-Real, Vel Pitar si altii. Cu o parte dintre acestia existau chiar mai multe contracte pe categorii de comercializare : marca proprie, produse pentru autoservire sau produse pentru servire asistata. Lista contracte in derulare la 19.09.2011 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Partener SC MGV DISTRI-HIPER SA Vel Pitar Real Hypermarket Spar Romania Yorkshire Enterprises LLC SC MAKLER KOMERS SRL SC Majestic Tourism SA SC Hoteliere Grand SRL SC HYPERMARCHE SA SC LACTESSE DISTRIBUTION SRL SC SILVER ACTIVITIES SRL SC Casa de Comenzi Gemenii SC ARTIMA SA SC CARREFOUR ROMANIA SA SC MAKHLOUF INTERNATIONAL SC LACTOCRIST SRL SC ROMANIA HYPERMARCHE SA SC REAL -HYPERMARKET ROMANIA SRL Nr. Contract/Data 119/15.10.2006 102096/15.06.2011 225/22.06.2011 140/24.11.2010 RO-US-041112/2006 11/22.05.2007 22.02.2007 10663/31.08.2010 P 293/27.11.2008 30.11.2010 04.01.2010 27.01.2011 7565/06.01.2011 20525/06.01.2011 156/23.12.2010 PP 65/19.03.2010 Obiect vanzare produse Produse pt.patiserie Toata gama Toata gama Export SUA Produse vanzare produse vanzare produse Toata gama vanzare produse vanzare produse vanzare produse vanzare produse vanzare produse vanzare produse materii prime vanzare produse
43082_1_2010_0001/18.05.2010 vanzare produse
Volumul care s-ar fi putut realiza pe baza contractelor in a doua parte a anului 2011 cu marii retaileri, tinand cont de cifrele target stabilite cu fiecare dintre ei la incheierea contractului, este de minim 4.375.000 lei. Pierderea suferita de debitor prin suspendarea activitatii nu este insa numai de natura marfurilor vandute care se puteau produce. Contractele cu retailerii internationali prevad taxe comerciale si de marketing care se estimeaza pe baza vansarilor target si care in cea mai mare au si fost platite.
36

O alta pierdere importanta au fost contractele de marca proprie, care ofera garantia vanzarii unor cantitati mari si fara costuri suplimentare, in care Eurocheese era producator unic.
6. Analiza situaiei economico financiare 6.1.1. Situaia activelor imobilizate i i evoluia acestora Ne vom referi, n cele ce urmeaz, la situaia societii la momentul premergtor intrrii n insolven, respectiv, la analiza situaiei financiare a societii n baza balanei de verificare contabil aferent lunii decembrie 2009. Pentru a reflecta o imagine ct mai clar asupra activitii acesteia n ultimii patru ani, analiza efectuat acoper situaia patrimoniului debitoarei, categoriile de structur ale activului i capitalurilor proprii i datoriile societii: -RonINDICATORI Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare ACTIVE IMOBILIZATE Stocuri Creante Casa si conturi ACTIVE CIRCULANTE Cheltuieli n avans TOTAL ACTIV Venituri in avans Sursa : evidentele contabile ale debitorului Structura activelor imobilizate INDICATORI ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE CIRCULANTE Cheltuieli n avans TOTAL ACTIV 2006 73,93% 79,17% 5,43% 100,00% 2007 43,21% 92,90% 4,03% 100,00% 2008 2009 76,60% 71,71% 74,28% 62,15% 6,02% 10,71% 100,00% 100,00%
2006 2007 2008 2009 342.045 307.540 275.705 239.534 2.994.240 7.260.548 20.484.982 20.108.339 0 0 0 0 3.336.285 7.588.088 20.760.687 20.108.339 140.965 132.681 224.418 141.496 777.839 9.100.788 5.001.373 4.679.458 12.529 32.351 -513.716 109.262 931.333 9.265.820 4.712.075 4.930.216 245.063 707.801 1.631.523 3.002.255 4.512.681 17.561.709 27.104.285 28.040.810 0 6.000.000 6.000.000 6.000.000 Bilanturi certificate
Imobilizrile necorporale n perioada 2006 2009, sunt date de licenele de utilizare ale programelor informatice, marca Traian One , licente programe de contabilitate. Imobilizrile corporale reprezint activele mobile i imobile care contribuie la producerea de bunuri i servicii, au ponderea cea mai mare n total active imobilizate i au cunoscut o crestere de 9 ori in perioada analizata, datorita investitiilor care s-au realizat in fiecare an, cu exceptia anului 2009. Datorita specificului activitatii, societatea a investit permanent in echipamente de productie si mijloace de transport. In anul 2007 semestrul 2, a fost inceputa investitia fabricii Jilava.
37

Detaliat, evoluia imobilizrilor necorporale i a imobilizrilor corporale, n perioada 2006-2009 se prezinta astfel: Evolutia imobilizarilor 2006-2009
INDICATORI Imobilizari necorporale Terenuri Construcii Instalaii tehnice i maini Alte instalaii, utilaje i mobilier Imobilizari in curs Total imobilizari corporale
2006 2007 342.045 307.540 841.070 841.070 1.479.100 2.755.625 165.740 679.607
2008 275.705 841.070 2.755.625 473.044
2009 239.534 841.070 2.755.625 473.044
39.209 46.542 46.542 46.542 525.775 3.300.244 16.874.230 16.668.206 3.336.285 7.588.088 20.760.687 20.108.339
In perioada mentionata, s-a achizitionat terenul din Jilava, imobilul situat la parter in Bd. Coposu nr. 2 si mijloace de transport. Totodata, cheltuielile de investitie aferente fabricii Jilava au colectate in imobilizari in curs pana la finalizarea implementarii proiectului, in 2010. 6.1.2 Situaia activelor circulante i evoluia acestora Activele circulante reprezint a doua component n structura activului bilanier, i, prin natura lor, pot nsemna calea cea mai scurt spre obinerea unor lichiditi pe termen scurt. Acestea cuprind elemente patrimoniale de activ care, datorit destinaiei i a naturii lor, nu pot rmne o perioad ndelungat de timp n societate. Activele circulante particip i se transform cu fiecare circuit sau ciclu de fabricaie, mbrcnd forme diverse pe fazele procesului de producie. La Eurocheese Productie, cele mai importante componente ale activelor circulante sunt stocurile (branzeturile, smantana, untul, urda, grasimile vegetale), creantele (clienti, debitori diversi), lichiditatile si cheltuielile in avans. Ponderea stocurilor in activele circulante variaza intre 15% si 4%, cu tendinta de scadere datorata optimizarii raportului materii prime/materiale aprovizionate si comenzi livrate. Produsele finite raman in stoc cel mult de 15-20 zile. Creantele constituie 80-90% din totalul activelor circulante si provin din solduri clienti si debitori diversi. Tendinta generala de crestere a termenului de decontare a facturilor, uneori peste 45 zile, in ultimii ani a determinat si o crestere a creantelor de la distribuitorii multinationali, care constituie cea mai mare parte a creantelor (90%). Pe de alta parte, valorificarea creantei impotriva asociatului Uniprep SA, in valoare de 1,9 milioane lei, intarzie sa se produca, datorita numeroaselor procese si interese contradictorii, care lezeaza interesele creditorilor.
INDICATORI
38
Evolutia activelor circulante 2006 2007
2008
2009

B. Active circulante total Stocuri Creane total, din care: Clienti Debitori diversi Lichiditati si echivalente de lichiditati +investitii financiare pe TS Cheltuieli in avans Sursa: evidentele contabile ale debitorului
931.333 9.265.820 4.712.075 4.316.092 140.965 132.681 224.418 77.592 777.839 9.100.788 5.001.373 3.914.173 782.981 1.196.952 1.702.272 1.918.301
12.529 245.063
32.351 -513.716 324.327 707.801 1.631.523 3.002.225
Evoluia pasivului societii: Pasivul bilanului reflect, din punct de vedere financiar, sursele de provenien ale capitalurilor proprii i mprumutate. Structura detaliat a pasivului societii este redat mai jos: Evolutia pasivului societatii
Denumire indicator Capital social Rezerve i fonduri Rezultat reportat Rezultatul exercitiului profit Rezerve din reevaluare CAPITALURI PROPRII Provizioane pt.riscuri i chelt. Credite bancare pe termen lung Alte datorii pe termen lung TOTAL CAPITALURI PERMANENTE
39
2006 1.803.800 199.532
2007 1.803.800 205.084 0
2008 1.803.800 205.084 91.091 70.148 847.697 3.010.722 0 8.982.955 5.176.108 17.169.785
2009 1.803.800 366.323 0 -220.331 847.697 2.797.489 0 11.603.943 2.545.873 16.947.305
139.274 306.870 2.449.476 0 0 649.876 3.099.352
96.643 847.697 2.953.224 0 0 4.661.478 7.614.702

TOTAL DATORII PE TERMEN URT TOTAL DATORII Subventie pentru investitii Venituri in avans PASIVUL TOTAL Sursa: evidenta debitorului
1.552.693 2.202.569
3.832.559 8.494.037 6000000
3.927.402 18.086.465 6000000 0 27.097.187
5.333.039 19.482.855 6000000 0 28.280.344
245063 4.897.108
0 17.447.261
6.1.3 Situaia capitalurilor proprii n componena capitalurilor proprii intr: capitalul social, rezervele de orice fel, rezultatul reportat i rezultatul exerciiului financiar. n ceea ce privete evoluia elementelor componente ale acestui indicator, putem afirma urmatoarele: Capitalul social al Societii, n sum de 1.803.800 lei, nu a suferit modificri n perioada 2006 2009, fiind divizat n 18.038 parti sociale, cu valoare nominal de 100 lei/parte sociala. Rezervele societatii au crescut in fiecare an al perioadei, de la 306.870 lei la 1.214.000 lei, fiind de aproape 4 ori mai mari decat in anul 2006. Capitalurile proprii au crescut in primii trei ani pana la 4,8 milioane lei, dar in 2009 au scazut la cel mai mic nivel din perioada analizata . n cadrul capitalurilor permanente ale Eurocheese Productie, se evideniaz Creditele bancare pe termen lung, n valoare de 9.637.080 lei, contractate pentru investiiile de la fabrica Jilava, investiie aflat n funciune n prezent. Aceast datorie dateaza din 2007, Societatea nemainregistrnd, pn n anul 2007, credite bancare pe termen lung. De asemenea, pentru aceeasi investitie, societatea a primit o subventie in valoare de 6.000.000 lei din partea APDRP, respectiv 50% din valoarea eligibila a proiectului de 12.000.000 lei. Datoriile Analiznd datoriile n perioada 2006 2009, observm c acestea au crescut an de an, cele mai mari creteri fiind nregistrate n anul 2008, de la 8,5 milioane lei la 18 milioane lei, odat cu contractarea creditului pentru investiii si achizitionarii de bunuri si servicii pentru investitie. Se remarc i creterea semnificativ a datoriilor ctre Bugetul Statului i furnizorii de materii prime si materiale, astfel nct datoriile la 31 decembrie 2009 erau de 8 ori mai mari dect cele nregistrate la aceeai dat a anului 2006. Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de: datorii aferente creditelor bancare pe termen scurt, datorii fa de furnizori, fa de bugetul statului i bugetul local local, salarii, furnizori i conturi asimilate, i alte datorii care insumeaza 72% din totalul datoriilor . La finele anului 2009, structura datoriilor pe termen scurt era urmtoarea : - 48 % - datorii la furnizori i conturi asimilate - 29 % - credite pe termen scurt, inclusiv contracte de leasing si contract de factoring - 20 % - bugetul consolidat al statului, bugetul local, salarii - 3 % - alte datorii.
40
6.1.4.
Evoluia contului de profit i pierdere n perioada 2006 2009
Contul de profit i pierdere este un document contabil care ofer o imagine fidel asupra performanei financiare, sintetiznd ntr-o manier explicit veniturile i cheltuielile dintr-o perioad de gestiune i, pe aceast baz, prezint modul de formare a rezultatelor economice. Aadar, contul de profit i pierdere este un document de sintez contabil prin care se regrupeaza fluxurile de exploatare, financiare i extraordinare ale unei ntreprinderi. Cu ajutorul lui, se explic modul de constituire a rezultatului exerciiului financiar n diferite etape, permind desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanelor economice ale activitii desfurate de o entitate, ntr-o perioada de gestiune. Prin urmare, analiza evoluiei contului de profit i pierdere este necesar pentru a contura o imagine ct mai fidel i mai complex a situaiei debitoarei, precum i pentru a putea defini ct mai precis cauzele i mprejurrile care au determinat instalarea insolvenei acesteia. Imaginea de ansamblu asupra contului de profit i pierdere, aferent ultimilor cinci ani, se gaseste in tabelul de mai jos: EVOLUTIA PRINCIALILOR INDICATORI ron INDICATORI Venituri din exploatare Cheltuieli din exlpoatare, din care: cheltuieli materiale alte cheltuieli de exploatare cheltuieli personal Rezultat operational Rezultat financiar cheltuieli cu amortizarea si deprecierea venituri totale cheltuieli totale Rezultat brut Sursa: Bilanturi Eurocheese 2006 2007 2008 5.394.615 6.114.193 8.363.537 4.958.509 5.603.627 7.290.755 3.514.326 4.030.568 5.022.025 1.060.893 1.118.092 1.322.223 383.290 454.967 946.507 436.106 2.083.625 1.072.782 -70.781 -110.324 -724.580 2009 5.346.135 4.930.544 3.186.752 795.820 947.972 415.591 -333.012
113.575 206.592 176.751 206.592 5.396.456 6.118.592 8.373.677 5.348.469 5.229.968 6.004.187 8.276.343 5.540.223 166.488 114.405 97.334 -191.754
Cifra de afaceri Cifra de afaceri este un indicator sintetic economico-financiar, care exprim veniturile totale din exploatare obinute de o societate economic, pe baza operaiunilor comerciale efectuate ntr-un an. In perioada 2006 2009, indicatorul a inregistrat crestere in 3 ani consecutivi cu 55% , in al patrulea an revenind la nivelul din 2006. La reducerea cifrei de afaceri, au contribuit mai multi factori interni i externi, a cror influen se resimte i n perioada actual: n primul rnd, s-a nregistrat o diminuare a activitii de producie, determinat de lipsa lichiditatilor necesare pentru capitalul de lucru, astfel incat s-a restrans distributia nationala la doar cateva orase si a fost intrerupta colaborarea cu Rewe Romania si MiniMax. In al doilea rand, s-a redus treptat cererea medie/ o comanda/magazin de la circa 1500 lei pe factura la 650 lei pe o factura.
41

Din aceasta cauza, au fost disponibilizate 15 persoane, dintre care muncitori calificati, economisti cu experienta si personal auxiliar. A crescut concurenta producatorilor europeni cu investitii si tehnologii noi implementate in Romania, Bulgaria sau Polonia. Cheltuielile de exploatare n perioada analizat, cheltuielile de exploatare au avut o evolutie identica cu veniturile din exploatare pe care le-au urmarit indeaproape. Cheltuielile din exploatare reprezinta 91-92% din veniturile din exploatare, cu exceptia anului 2008, cand nivelul acestora a scazut la 87%, astfel ca s-a inregistrat profit operational in toti anii intre 7% in 2009 si 32% in 2007. Structura cheltuielilor de exploatare la finele anului 2009, se prezint astfel : - cheltuieli cu personalul (inclusiv obligaii salariale) 19 % - cheltuieli cu materii prime i materiale 65 % - cheltuieli cu utiliti (energie, gaz, apa ) 3 % - alte cheltuieli de exploatare (provizioane, servicii, transport, impozite, taxe) 13% Cheltuielile de exploatare s-au meninut la un nivel relativ ridicat din mai multe motive: cheltuielile cu personalul Aceasta se explic att prin prevederile legislative, care nu permit o flexibilitate a salariului n relaia angajat angajator, ct i prin profilul activitii de producie, care presupune personal calificat, specializat n puncte critice ale produciei. Cheltuielile cu mentenanta si conservarea fabricii si utilitatilor aferente au grevat de asemenea nivelul cheltuielilor de exploatare; Cresterea preturilor la materiile prime , ambalaje si ingrediente Venituri totale si cheltuieli totale INDICATORI venituri totale cheltuieli totale 2006 2007 2008 2009 5.396.456 6.118.592 8.373.677 5.348.469 5.229.968 6.004.187 8.276.343 5.540.223
Din graficul de mai sus, se observ c, n perioada 2006 2008, s-au nregistrat n contabilitatea societii venituri i cheltuieli de valori apropiate, evideniindu-se la final profit pentru fiecare an din aceasta perioad. Veniturile totale ale unei societi comerciale cuprind: - venituri din exploatare - venituri financiare - venituri extraordinare. Veniturile din exploatare au ponderea cea mai mare n totalul veniturilor i reflect activitatea desfurat ntr-o perioad dat de timp, iar din punct de vedere contabil, reprezint echivalentul valoric al produciei realizate sau vndute (produse finite, marfuri, lucrari, servicii), servind ca sursa de acoperire a cheltuielilor. Veniturile totale au nregistrat o crestere pentru perioada 2006-2008 cu 55% si descretere pentru anul 2010, care a fost anul cel mai scazut din activitatea societatii.
42

Veniturile financiare au pondere mic n totalul veniturilor, nsumnd veniturile din dobnzi, veniturile din diferenele de curs valutar, veniturile din interese de participare sau alte venituri financiare. n anul 2010, veniturile financiare au reprezentat 9,5 % din totalul veniturilor. Cheltuielile financiare provin din comisioane si dobanzi, dar mai ales din diferente de curs valutar si au influentat negativ rezultatul in toti anii analizati. Cheltuielile totale cuprind : - cheltuieli de exploatare - cheltuieli financiare - cheltuieli extraordinare. Cheltuielile de exploatare au ponderea cea mai mare n totalul cheltuielilor i sunt reprezentate de totalitatea resurselor consumate pentru realizarea activitii de producie i desfacere a produselor finite. Ponderea acestora oscileaza intre 88-92% si reprezinta principala sursa de reducere a costurilor si eficientizare. In 2009, cheltuielile materiale au scazut cu 64% fata de anul 2008, iar cheltuielile cu servicii si taxe sau redus cu 40% fata de anul precedent; asa cum s-a aratat mai sus, cheltuielile cu personalul au ramas la acelasi nivel cu anul precedent. Acest fapt a facut ca anul 2009 sa devina primul an care inregistreaza pierdere contabila de 220.000 lei.
6.2 Diagnosticul financiar patrimonial

6.2.1 Analiza patrimoniului net Patrimoniul sau activul net este expresia averii nete a acionarilor, altfel spus valoarea drepturilor pe care le posed proprietarii asupra entitii patrimoniale. Prin activ se inelege orice bun material sau crean, care se poate evalua pecuniar i care este n proprietatea societii. Activul net contabil, folosit i n evaluare, poate fi definit ca excedentul totalului bunurilor i drepturilor societii asupra totalului datoriilor ei ctre teri, fiind echivalenta capitalurilor proprii, reprezentat de elemente de substan material. INDICATORI Total activ Total datorii Activ net 2006 2007 2008 2009 4.512.681 17.561.709 27.104.285 28.040.810 2.202.569 8.494.037 18.086.465 19.482.855 2.310.112 9.067.672 9.017.820 8.557.955
Prin urmare, activul net contabil d indicii asupra solvabilitii globale a Eurocheese Productie. Dup cum se poate observa din tabelul de mai sus, activul net contabil n ultimii patru ani este pozitiv, fiind n ultimul an de referin, premergator intrarii in insolventa, n valoare de 8.557.955 lei. Analiznd valoarea activului net contabil n perioada 2006 - 2009, observm o reducere a acestuia doar n ultimii doi ani, respectiv 2008 2009, cu precdere n ultimul an al perioadei, datorit creterii valorii datoriilor. Aceastea decurg, n principal, din creditele contractate pentru investitie de la RBS si din cresterea datoriilor la furnizori. Aceste valori, mpreun cu dobnzile calculate conform contractului ncheiat, reprezint ponderea diferenei datoriilor nregistrate n ultimii ani fa de anii precedeni. Chiar i n aceast situaie, activul
43

net contabil la 31.12.2009, n valoare de 8.557.955 lei, este un indicator pozitiv, care exprim posibiliti reale de dezvoltare a activitii.
ACTIVUL NET CONTABIL LA DATA DE 31.12.2009 Denumire element ELEMENTE DE ACTIV ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale la valoarea ramasa Terenuri si mijloace fixe la valoarea ramasa Imobilizari necorporale si corporale in curs Imobilizari financiare TOTAL I (rd. 1 la rd. 4) ACTIVE CIRCULANTE Materii prime, materiale consumabile Productie in curs de executie Produse finite si marfuri Disponibilitati banesti Investitii pe termen scurt efecte de ncasat Creane si decontari TOTAL II (rd. 5 la rd. 11) Cheltuieli in avans TOTAL A (I+II+III) Elemente de pasiv ( DATORII ) Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori Creditori Dividende de platit Alte decontari Conturi de regularizare si asimilate TOTAL B ( rd.12 la rd.17) ACTIV NET CONTABIL (A-B) 31.12.2009
A. I 1 2 3 4 II 5 6 7 9 10 11 III
239.534 3.440.133 16.668.206 0 20.347.873 64.150 7.173 50.876 109.262 0 4.679.458 4.930.216 2.762.721 28.040.810
B 12 13 14 15 16 17
19.482.855 8.557.955
6.2.2 Analiza solvabilitii, fondului de rulment, necesarului de fond de rulment i trezoreriei nete Solvabilitatea reprezint capacitatea societii de a face fa obligaiilor adente care rezult, fie din angajamente anterior contractate sau din operaii curente, fie din prelevri obligatorii. Se consider c o entitate este solvabil, dac urmtoarele egaliti sunt ndeplinite: Active imobilizate = Capital permanent Active circulante = Datorii de exploatare
44

n practic, aceast egalitate nu se ntalnete, deoarece ar fi necesar corelarea perfect a ncasrilor i plilor. De aceea, este necesara constituirea unei rezerve, care s fac fa neregularitilor existente ntre scadenele ncasrilor i scadenelor plilor. Aceast rezerv este fondul de rulment. Fondul de rulment reprezint partea din resursele financiare permanente care asigur finanarea activelor circulante rennoibile permanent. Formula de calcul : Fondul de rulment = Surse permanente - Alocri permanente , sau fond de rulment = Alocri ciclice - Surse ciclice Necesitatea finanrii ciclului de exploatare trebuie s fie acoperit din resursele din exploatare corespunztoare. Necesarul de fond de rulment este diferena dintre necesitile de finanare ale exploatarii i datoriile din exploatare. Indiferent de formula, rezultatul este acelasi si exprima acea parte a capitalurilor permanente care pot acoperi nevoile de finantare. Indiferent de modalitatea de calcul, in logica financiara nu exista decat un singur fond de rulment, iar rezultatele obtinute prin mai multe formule coincid . Echilibrul financiar al societatii este reflectat de: Trezoreria net = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment
Indicator Fondul de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria neta
Formula Capital permanent Total active imobilizate (Stocuri+Creane + V.avans)-(Datorii comerciale) Fond de rulmentNecesarul de fond de rulment
2006 236.933 388.826 151.893
2007
2008
2009 3.161.034 1.341.274 1.819.760
7.614.702 3.590.902 1645381 1.298.389 5.969.321 4.889.291
n cazul concret al societii, se desprind urmatoarele observatii : Fondul de rulment negativ inregistrat de societate in perioada 2006 2009, reflecta situatia dificila a acesteia inainte de a se lua decizia intrarii in insolventa. Din punct de vedere al activelor circulante, Fondul de rulment negativ de -3.161.034 evidentiaza pe termen scurt deficitul in raport cu datoriile temporare. Este necesar ca, la reluarea activitatii, sa se faca o determinare cat mai exacta a Fondului de rulment si sa se asigure un echilibru financiar pozitiv pe termen lung, asa cum se arata in capitolul privind strategia Planului de reorganizare. Activele circulante transformate in lichiditati intr-un termenscurt (sub un an) vor permite rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt si degajarea lichiditatilor excedentare. Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila a societatii sub aspectul solvabilitatii sale. Necesarul de fond de rulment pozitiv inregistrat de societate in perioada 2006 2009 semnifica un surplus de nevoi temporare, determinat de cresterea activitatii si cifrei de afaceri a societatii in 2007 si 2008. Pentru perioada ulterioara reluarii activitatii , cand Planul prevede crestere in fiecare an, necesarul de fond de rulment va fi pozitiv, reflectand cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.
45

Trezoreria neta negativa inregistrata in anii 2008 si 2009, semnifica existenta unui dezechilibru financiar, la incheierea exercitiului financiar, un deficit monetar acoperit prin credite pe termen scurt, in cazul de fata prin credite furnizor sau asociat. Aceasta situatie evidentiaza dependenta societatii de resurse financiare externe, deoarece lichiditatile nu sunt suficiente pentru plata datoriilor, in special a celor pe termen scurt. Aceasta se datoreaza mai multor cauze : Intarzierea implementarii investiei cu doi ani; Nedecontarea la timp a cheltuielilor de investitie in valoare de 3.000.000 ron (25%) Presiunile exercitate de unul din debitorii si asociatii societatii (Uniprep) au determinat necesitatea preluarii controlului la masa credala a acestuia si eliminarea celorlalti creditori prin plata sumei de peste 1.300.000 ron Criza economica Cheltuielile de conservare a fabricii si utilitatilor. SOLVABILITATEA Denumire indicator Rata de solvabilitate patrimoniala Formula Gsp = CS*100/ (DTL+CS) 2006 2007 2008 2.009
79
39
18
17
Solvabilitatea patrimoniala la termen Gspt = TA / DT 2,05 2,07 unde CS capital social , DTL- datorii pe termen lung, TA - total active , DTdatorii totale)
1,50
1,44
Putem s considerm o societate ca fiind insolvabil, atunci cand capitalurile proprii sunt negative, datorit faptului c datoriile ntreprinderii sunt mai mari decat valoarea activelor. O societate aflat n stare de funcionare spunem c este solvabil atunci cand suma activelor fixe i circulante este mai mare sau cel puin egal cu totalul pasivelor exigibile. nseamn c o societate poate s fie solvabil, chiar dac la un moment dat ea nu are capacitate de plat i nu dispune de lichiditate financiar necesar achitrii datoriilor. Astfel, valoarea indicatorului solvabilitatea patrimonial la termen este optim, dac este supraunitar. n ceea ce privete societatea debitoare, din datele de mai sus se observa o acoperire de 100 % in primii trei ani ai perioadei analizate, respectiv 2006 2008, a datoriilor pe termen lung, din capitalul permanent, pentru perioada 2009 2010 gradul de acoperire fiind de aproximativ 75 %. Este un indicator bun, din care rezulta ca societatea este solvabila din punct de vedere al capitalului social, avand in vedere ca valoarea optima este cuprinsa intre 40 60 % . Se considera ca doar sub 30 % se inregistreaza o situatie critica pentru societate. 6.2.3 Analiza lichiditii Lichiditatea ntreprinderii este o form a echilibrului financiar, fiind perceput n literatura de specialitate n mai multe sensuri: - n sens foarte larg, ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat, n bani;
46

- n sens larg, ca fiind capacitatea pe care o are o ntreprindere de a acoperi obligaiile pe termen scurt (ca elemente de pasiv) prin elemente patrimoniale de mijloace circulante (active), cunoscut sub denumirea de lichiditate patrimoniala. - n sens restrans, ca fiind capacitatea ntreprinderii de a satisface prompt din disponibiliti i alte plasamente lichide, n maximum 10 30 zile, obligaiile exigibile. Rata lichiditii reduse (Rlr) exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid n disponibiliti. n acest fel, pentru calculul ratei, se elimin influena lichiditii stocurilor. Ca modaliti de calcul, rata lichiditii reduse se poate determina: - prin scderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante i raportarea la valoarea pasivelor circulante; - prin raportarea sumei creanelor, investiiilor financiare pe termen scurt i disponibilitilor bneti, la valoarea pasivelor circulante. LICHIDITATEA Denumire indicator
Formula
2006
2007
2008 1,20 0,13
2.009 0,81 0,06
Rata lichiditatii generale Rlg=AC / PC 0,60 2,42 Rata lichiditatii imediate Rli = D/ PC 0,01 0,01 unde AC-active circulante , PC-pasive circulante , S- Stocuri , D-Disponibilitati )
Mrimea optim a ratei lichiditatii este 1, dar aceast rat este de regul subunitar, considerandu se c un nivel ntre [0,6 1] reflect o bun capacitate de plat a obligaiilor pe termen scurt. Societatea EUROCHEESE PRODUCTIE SRL are o rata a lichiditatii generale osciland intre un maxim de 2,42 in 2007 si un minim de 0,6 in 2006. La finele anului 2009, rata lichiditatii generale este de 0,81 si exprima reducerea capacitatii societatii de a onora obligatiile pe termen scurt. Rata lichiditii imediate (Rli) caracterizeaz capacitatea ntreprinderii de a rambursa prompt datoriile, inand cont de disponibilitile existente. Valoarea optim a acestei rate de lichiditate este cuprins ntre [0,2 0,3]. Insa valoarea acestui indicator este calculata pentru ultima zi a fiecarui an analizat, ceea ce nu exprima real capacitatea de plata a societatii pentru o anumita perioada, intrucat disponibilitatile banesti pot sa inregistreza mari fluctuatii de la o zi la alta. Indicatorul de lichiditate depinde in mare masura de rotatia stocurilor, care la Eurocheese Productie este in medie de 1,8-2,3 rotatii / luna, dar si de viteza de incasare a marfurilor vandute, care a scazut semnificativ in ultimii doi ani ajungand la 48 zile in medie. Lichiditatea insuficient poate avea efecte nefavorabile asupra societii. Astfel, Eurocheese a inregistrat limitri ale produciei, posibiliti reduse de a achiziiona cantiti mai mari de stocuri, modificarea condiiilor de acordare a creditului comercial de ctre furnizori, problemele de lichiditate ale societii avand efect atat n amonte, n relaiile cu furnizorii, cat i n aval, afectand relaiile cu clienii.
47

Rata lichiditatii trebuie sa fie una din preocuparile managementului societatatii dupa reluarea activitatii, care trebuie sa dimensioneze optim marimea si structura productiei si stocurilor. 6.2.4 Diagnosticul rentabilitii Una din cauzele dificultilor economice cu care se confrunta o societate care lanseaza productia intr-o fabrica noua este activitatea redusa care caracterizeaza la inceput functionarea, ceea ce genereaza venituri insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Se impune astfel calculul unei cifre de afaceri optime care s acopere integral cheltuielile. Pentru aceasta se realizeaz evaluarea riscului de exploatare. Evaluarea riscului de exploatare se face pe baza indicatorului de poziie i a coeficientului de elasticitate. Indicatorul de poziie poate fi determinat n mrimi absolute i n mrimi relative: n mrimi absolute: CAcr= CA1-CAcr Unde: CAcr reprezint cifra de afaceri critic (la punctul de acoperire a costurilor), iar CA1 reprezint cifra de afaceri efectiv obinut. Cu cat acest indicator are un nivel mai mare, cu atat flexibilitatea ntreprinderii este mai ridicat, iar riscul mai redus. Flexibilitatea absolut exprim capacitatea ntreprinderii de a se adapta cerinelor pieei. n mrimi relative: ICacr= CA1*100/CAcr
RENTABILITATEA Indicator Cifra de afaceri realizat-CA1 Cifra de afaceri critic (cheltuieli oper.+amortizri)Cacr cacr=CA1-Cacr Icacr-CA1*100/Cacr 2006 2007 2008 2009 5.394.615 6.114.193 8.363.537 5.346.135 5.072.084 5.810.219 7.467.506 5.137.136 322.531 303.974 896.031 208.999 106,36 105,23 112,00 104,07
n funcie de abaterea indicatorului de poziie, exprimat procentual, ntreprinderile se pot afla n una din urmatoarele situaii: - instabil, cand abaterea cifrei de afaceri fa de pragul de rentabilitate este <10%; - relativ stabil, cand cifra de afaceri fa de pragul de rentabilitate se situeaz ntre 10 20%; - confortabil, cand cifra de afaceri depete pragul de rentabilitate cu peste 20%. Dup cum se poate deduce din tabelul de mai sus, societatea se situeaz pe o poziie instabil, abaterea indicatorului de poziie fiind mai mic de 10% fa de cifra de afaceri aferent pragului de rentabilitate
7. STRATEGIA DE REORGANIZARE 7.1 Analiza activitaii debitoarei de la deschiderea procedurii pana la zi

7.1.1 Analiza contului de profit i pierdere
48

Contul de profit si pierdere este un document contabil care ofer o imagine fidel asupra performanei financiare, sintetiznd ntr-o manier explicit veniturile i cheltuielile dintr-o perioad de gestiune i pe aceast baz prezint modul de formare a rezultatelor economice. Aadar, contul de profit i pierdere este un document de sintez contabil, prin care se regrupeaz fluxurile de exploatare, financiare i extraordinare ale unei societati. Cu ajutorul lui, se explic modul de constituire a rezultatului exerciiului n diferite etape, permind desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanelor economice ale activitii desfurate de o entitate ntr-o perioad de gestiune. Prin urmare, analiza evoluiei contului de profit i pierdere este necesar pentru a contura o imagine ct mai fidel i complex a situaiei debitoarei, precum i pentru a putea defini ct mai precis cauzele i mprejurrile care au determinat instalareainsolvenei acesteia. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
INDICATORI Venituri din exploatare Cheltuieli din exlpoatare, din care: cheltuieli materiale alte cheltuieli de exploatare cheltuieli personal Rezultat operational Rezultat financiar cheltuieli cu amortizarea si deprecierea venituri totale cheltuieli totale Rezultat brut Rezultat net Sursa: Bilanturi Eurocheese
30.06.2010 31.12.2010 30.06.2011 958.016 1.584.396 1.241.391 958.014 615.660 193.402 148.952 2 -184.101 300.146 958.016 1.252.662 294.646 -300.146 1.875.893 1.008.287 520.828 346.778 -291.497 -103.031 181.858 1.731.552 2.339.053 -607.501 -615.751 1.035.589 623.034 195.317 217.238 205.802 61.902 951.574 1.540.044 2.258.549 -718.505 -718.505
n tabelul de mai sus, este prezentat situaia societii n perioada cuprinsa intre data intrarii in insolventa la 22.02.2010 si data bilantului contabil la 30.06.2011. Societatea a mai functionat doua luni (ulie si august 2011), pana cand administratorul judiciar a dispus intreruperea activitatii dar nu ne-au fost furnizate date pentru acest interval. Activitatea din exploatare Prezint cea mai mare importan n cadrul analizei pe baza contului de profit i pierdere, indiferent de specificul activitii entitii economice analizate. Rezultatul din exploatare a nregistrat o evoluie nefavorabil n anul 2010, cnd s-a inregistrat o pierdere de 615.751 lei. In cursul anului 2010, societatea a incasat subventia Sapard in totalitate ca urmare a finalizarii implementarii investitiei Jilava, ceea ce a permis relocarea activitatii . Totusi, o perioada de aproape 3 luni, pana s-au obtinut autorizatiile de functionare si certificarile legale, productia a scazut ceea ce a influentat negativ veniturile din exploatare. Veniturile au inceput sa creasca in 2011, cand, la sfarsitul semestrului 1, s-a obtinut un profit operational din exploatare de 205.802 lei. Incheierea documentelor de finalizare si receptie a investitiei a facut posibila inregistrarea pe capitole de mijloace fixe. Avand in vedere valoarea mare de intrare a bunurilor, amortizarea pe primele sase luni a
49

fost de 951.574 lei, respectiv 92% din cheltuielile perioadei, ceea ce va avea o influenta negativa asupra rezultatului final pana la atingerea cifrei de afaceri critice (Cacr). Cresterea veniturilor din exploatare a fost de 30% fata de aceeasi perioada a anului 2010 si existau semne c aceast tendin s-ar fi putut accentua puternic pana la sfarsitul anului, daca activitatea nu ar fi fost oprita. In aceeasi perioada, cheltuielile totale de exploatare au crescut doar cu 8%. Cheltuielile de exploatare au avut urmatoarea structura: Cheltuielile materiale au reprezentat intre 64% si 53% din cheltuielile totale, cu o tendinta de scadere pe seama preocuparii de a se achizitiona materii prime mai ieftine si de a se elimina consumurile nejusificate.producia realizat. Cheltuielile cu forta de munca au reprezentat intre 15% si 20% din volumul cheltuielilor totale Cheltuielile cu servicii si colaborari cu terti au fost in crestere, datorita contractelor de service si asistenta tehnica pentru completarea unor componente de automatizare si punere in functiune a echipamentelor. Ponderea acestora a fost intre 27% in 2010 anul punerii in functiune si 18% in primul semestru 2011, cu tendinta de scadere pe masura rezolvarii problemelor tehnice si tehnologice. Activitatea financiar n ceea ce privete activitatea financiar a Societii, in anul 2011 s-a inregistrat un profit financiar de 61.000 lei, rezultat conjunctural care nu reprezinta efort propriu. Rezultatul net al exerciiului Rezultatul net al exerciiului este unul negativ pentru anul 2010, nregistrndu-se o pierdere, la 31.12.2010, n valoare de 615.751 lei. Din situaia de mai sus, se observ o mbuntire a indicatorilor financiari pentru anul 2011, si obinerea unui profit din exploatare de 205.802 lei. 7.1.2 Situatia activelor si pasivelor n timpul procedurii
INDICATORI
Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare ACTIVE IMOBILIZATE Stocuri Creante Casa si conturi ACTIVE CIRCULANTE Subventie incasata Cheltuieli n avans TOTAL ACTIV sursa: evidenta contabila a debitorului Bilanturi certificate
30.06.2010 31.12.2010 30.06.2011 221.924 204.110 186267 19.415.810 22.907.837 22.003.389 0 0 0 19.637.734 23.111.947 22.189.656 33.430 77.592 46.107 4.713.614 3.914.173 4.033.577 146.417 324.327 62.673 4.893.461 4.316.092 4.142.357 5.950.595 5.950.595 5.451.212 5.444.737 5.442.921 29.982.407 38.823.371 37.725.529
Activele totale ale societatii sunt, la sfarsitul perioadei analizate, cu 38% mai mari fata de sfarsitul anului 2009, crestere inregistrata pe seama activelor imbilizate si a subventiei incasate .
50

Activele imobilizate au crescut si datorita investitiilor realizate din subventia Sapard primita in 2010, respectiv achizitia si instalarea centralei termice si de abur, achizitia si instalarea punctului de transformare, achizitia unei centrale secundare pentru incalzirea corpului administrativ, lucrari la retelele de utilitati. Evolutia imobilizarilor 20102011
INDICATORI
Imobilizari necorporale Terenuri Construcii Instalaii tehnice i maini Alte instalaii, utilaje i mobilier Imobilizari in curs Total imobilizari
30.06.2010 31.12.2010 30.06.2011 371.582 371.582 203.224 841.070 841.070 841.070 2.755.825 10.901.697 10.291.143 95.565 9.878.242 9.217.497 403.047 1.001.408 544.131 16.057.436 1.080.266 1.080.266 20.524.525 24.074.265 22.177.331
Imobilizarile corporale sunt structurate astfel: - Terenuri 4% - Constructii 46% - Instalatii tehnice 41% - Alte instalatii si mobilier 2% - Imobilizari in curs 5% Imobilizarile corporale au atins cel mai ridicat nivel la 31.12.2010 o data cu inregistrarea pe conturi a tuturor obiectelor de investitie cu exceptia celor nefinalizate, in valoare de 24.074.265 lei, cu 18% mai mari decat la sfarsitul anului 2009.
INDICATORI B. Active circulante total Stocuri Creane total, din care: Clienti Debitori diversi
Evolutia activelor circulante 30.06.2010 31.12.2010 30.06.2011

7.895.715 13.268.941 13.099.677
33.430 4.713.614 1.205.293 1.895.532 146.417 3.002.254
77.592 3.914.173 1.320.038 1.988.615 324.327 3.002.254 5.950.595
46.107 4.033.577 1.504.073 1.988.615 62.673 3.006.725 5.563.274
Lichiditati si echivalente de lichiditati +investitii financiare pe TS Cheltuieli in avans Subventie incasata Sursa: evidentele contabile ale debitorului
Activele circulante au crescut cu 66% fata de perioada de referinta 2009, ca urmare a incasarii subventiei pentru investitie. In schimb, o parte din creante au fost incasate, astfel ca volumul acestora este cu 15% mai mic.
51

Cheltuielile in avans reprezinta cheltuielile efectuate de societate in decursul timpului pentru deschiderile de magazine ale partenerilor comerciali. Amortizarea acestor cheltuieli trebuie sa se faca in 36 luni, pe masura utilizarii facilitatii prin vanzarea marfurilor. Evolutia pasivului societatii Denumire indicator Capital social Rezerve i fonduri Rezultat reportat Rezultatul exercitiului profit Rezerve din reevaluare CAPITALURI PROPRII Provizioane pt.riscuri i chelt. Credite bancare pe termen lung Alte datorii pe termen lung Subventie pentru investitii TOTAL CAPITALURI PERMANENTE TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT furnizori creditori diversi decontari asociati datorii la buget TOTAL DATORII Venituri in avans PASIVUL TOTAL 30.06.2010 1.803.800 847697 -515.604 -300.146 366.323 2.202.070 0 10.206.422 6.882.728 6.000.000 31.12.2010 1.803.800 3.779.175 -117.578 -615.751 33.756 4.883.402 0 10.206.422 6.939.429 6.000.000 30.06.2011 1.803.800 3697337 -733138 -718.505 115.593 4.165.087 0 10.206.422 6.869.673 6.000.000
25.291.220 28.029.253 27.241.182 4.691.186 4.843.523 4.970.478 2.278.272 2.925.162 41.771 41.772 42.379 62.532 2.667 3.720 655.276 603.805 703.275 21.780.336 21.989.374 22.046.573 245.063 0 0 30.227.469 32.872.776 32.211.660
7.2 Simularea falimentului

Conform Standardelor Internationale de Practica GN 6 Evaluarea Intreprinderii 5.7.1.1., In lichidari,
valoarea multor active necorporale (de exemplu fondul comercial) tinde spre zero, iar valoarea tuturor activelor corporale reflecta circumstantele lichidarii. i cheltuielile asociate cu lichidarea (comisioane pentru vanzari, onorarii, impozite i taxe, alte costuri de inchidere, cheltuielile administrative pe timpul incetarii activitatii i pierderea de valoare a stocurilor) sunt calculate i deduse din valoarea estimata a Intreprinderii.
Valoarea de lichidare a activului societatii debitoare, stabilita de catre evaluatorul independent in conformitate cu standardele internationale de evaluare, se prezinta dupa cum urmeaza: Valori de lichidare V lichidare = 8.159.298 Lei
52

Se poate desprinde concluzia ca, in ipoteza deschiderii procedurii falimentului fa de societatea debitoare, valoarea pe care creditorii acesteia o vor obtine in urma lichidarii patrimoniului acesteia este de 8.159.298 lei. Insa valoarea acestor distribuiri va fi diminuata cu suma de 1.406.615,56 lei, reprezentand cheltuieli aferente perioadei de observatie, ce se vor adauga creanelor inscrise in tabel (art. 123, pct.3 din Legea nr. 85/2006) i cu cheltuielile de procedura aferente in suma de 1.167.567,96 lei art. 123, pct. 1, art. 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006). Valoarea care se va distribui, intr-un interval de timp de tabelului de mai jos:.
SC Eurocheese Productie SRL- in insolventa C.I.F. RO 16468700 TABELUL DEFINITIV AL CREANTELOR IN CAZUL FALIMENTULUI Categorie creante NR. CRT. I. Creante garantate art.121 alin. 1 pct 2 si art. 123 pct. 7 RBS BANK (Romania) SA II. Creante bugetare art. 123 pct. 3 DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE a MUNICIPIULUI BUCURESTI DIRECTIA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 3 CONSILIUL LOCAL JILAVA - Serviciul Impozite si Taxe Locale III. Creante salariale art.123 pct. 2 IV. Creante chirografare art. 123 pct. 7
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 BERTSCH NAHRUNGSMITTELTECHNIK GMBH SC CCM IMPORT EXPORT SC DELTALACT SA SC COMPANIA DE FACTORING SRL SC DIRECT LINE INOX IMPEX SRL S.C.MOTORACTIVE SA SC AT KEARNEY MANAGEMENT CONS. SRL SC BIG FAMILY SRL SC LACTOCORV SRL SC PROTA PROD-CONSTRUCT SRL SC ROEXPERT SRL SC PANEM SRL S.C.MAXIMA MILK SRL SC CASA MEDITERANA IMPORT SRL SC TUDIA SRL SC LACTATE BRAILA SRL SC COMALACT SRL SC BINCO LACT SRL SC DERA ROMANIA SA SC LACTA SA TOFALVI ANDREIU SIGMA PRINTING
incert, este 5.585.114,50 lei, conform

Plan de reorganizare
Creanta admisa in Tabelul definitiv 11.867.669 11.867.669 679.726 477.928 118.220 83.578 94.335 8.980.152
2.829.846 1.731.000 1.448.056 1.184.095 507.581 339.190 240.000 106.606 106.517 66.624 61.286 55.788 51.216 49.935 33.372 31.542 20.460 16.066 14.829 14.179 11.904 10.812
Pondere in categorie % 100 100 70,31% 17,39% 12,30% 100 100

31,51% 19,28% 16,13% 13,19% 5,65% 3,78% 2,67% 1,19% 1,19% 0,74% 0,68% 0,62% 0,57% 0,56% 0,37% 0,35% 0,23% 0,18% 0,17% 0,16% 0,13% 0,12%
Creanta admisa % 0 44,18% 44,18% 43,00% 43,00% 43,00% 44,18% 0,00%

0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
RON Creanta admisa
5.243.134 5.243.134 300.303 211.148 52.230 36.925 41.677 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 4 5
53

28 29 30 31 32 33 34 35 SC UGO TRADING S.C. EXPERT BUSINESS S.R.L. S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L. SC SOCIETATEA GEN. A EXP.TEHNICI SA SC PROTECT SECURITY SRL S.C. MARSAL PRODUCTION GROUP S.R.L. SC BACTOLACT SRL S.C. EXPO PROIECT S.R.L.( TURA VICTORIA) 10.000 8.512 7.683 5.910 4.817 4.602 4.575 3.149 0,11% 0,09% 0,09% 0,07% 0,05% 0,05% 0,05% 0,04% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL I+II+III+IV
21.621.882
5.585.114
In tabel nu sunt inscrise sumele reprezentnd cheltuielile de procedur i cele acumulate n perioada de observaie, sume care ar fi suportate din averea debitoarei sau ar intra ulterior n tabelul suplimentar.
7.3 Masurile de reorganizare judiciara

Msurile de reorganizare judiciar prezentate n cuprinsul prezentei seciuni au drept finalitate restructurarea financiar a afacerii derulate de ctre Societate, astfel nct aceasta s permit generarea de beneficii pentru prile implicate n procedura insolvenei aplicat Societii. n vederea asigurrii reuitei planului de reorganizare, potrivit art. 95 alin.(6) din Legea nr. 85/2006, planul va specifica msuri adecvate pentru punerea n aplicare, precum msurile enumerate cu caracter exemplificativ n cuprinsul textului normativ anterior menionat. n acest sens, n scopul reuitei obiectivului de reorganizare al Societii, prezentul plan de reorganizare va prevedea msuri adecvate asigurrii resurselor financiare necesare ndeplinirii acestuia i, n special, a resurselor financiare pentru efectuarea distribuirilor asumate prin programul de pli i, finalmente, acoperirea ntr-o ct mai mare pondere a creanelor creditorilor Societii. Astfel, dintre msurile adecvate reuitei planului, prevzute de art.95 alin.6 din Legea nr. 85/2006, considerm c se impun implementarea urmatoarelor masuri: Art.95 alin.(6) lit.A) Pstrarea n ntregime de ctre debitor a conducerii activitii sale, cu supravegherea efectuat de ctre administratorul judiciar PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL. Pstrarea dreptului de conducere a activitii vine n completarea art.103 din Legea nr. 85/2006, care arat cu claritate faptul c, dup confirmarea planului, debitorul va fi condus de ctre administratorul special. n acest sens, dintre articolele care se refer la administrarea societii debitoare amintim: art.3 pct.26, art.18, art. 47 s.a din Legea nr. 85/2006. Insa avand in vedere conditiile speciale din acest dosar, propunem sa fie constituit un Consiliu de Administratie, format din manageri angajati in acest scop, cu experienta si realizari in domeniu, care sa respecte obiectivele Planului asa cum va fi aprobat. In acest sens, propunem sa se recurga la serviciile unui consultant extern (companie de resurse umane), care sa se ocupe de selectia membrilor Consiliului de Administratie si care sa le fixeze obiective concrete de performanta. Raportat la evoluia Societii n perioada de observaie, dar i la cea anterioar deschiderii procedurii, n primele dou trimestre, se va proceda la o monitorizare strict a produciei prevzute n cadrul planului de reorganizare. Art. 95 alin. (6) lit. B) Resursele financiare pentru susinerea realizrii planului sunt cele obinute din activitatea curent. Se va proceda la o finanare din sursele interne ale Societii, rezultate din utilizarea lichiditilor obinute din vnzarea unor active care nu sunt indispensabile desfasurarii afacerii (a se vedea cele mentionate la punctul 7.3.2 pct. 2 de mai jos) si de asemenea din vanzarea produselor finite care vor asigura cea mai mare parte a finantarii.
54

Asumarea unor target-uri de venit precizate cu claritate n cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli, venituri care au la baz o anumit structur a volumelor de producie proprie sau de prestri de servicii. Menionm c, dei n cuprinsul planului, previziunile se bazeaz pe anumite valori ale produciei i un anumit grad de ocupare a capacitilor de producie, esenial pentru prezentul plan este realizarea veniturilor estimate. Raportat la capacitatea previzionat a Societii de a genera venituri excedentare, planul prevede o reducere a datoriilor ctre toate categoriile de creditori. Menionm c, aceast reducere este impus att de posibilitile concrete ale Societii de a produce lichiditati disponibile distribuirii, ct i de posibilitile reduse de finanare a activitii companiei. Subliniem c, chiar n cazul reducerilor propuse, plile ctre creditori, in valoare totala de 11.965.184 lei, depasesc net gradul de acoperire a creanelor n caz de faliment, in valoare de doar 5.585.114 lei. Planul are la baza cateva premise economice si anume: Nivelul cheltuielilor de exploatare nu trebuie sa depaseasca 65% din venituri, cu tendinta de reducere catre 55% in 2014 Nivelul cheltuielilor materiale nu trebuie sa depaseasca 55% din cheltuielile totale Nivelul cheltuielilor cu personalul, inclusiv taxe si contributii, nu trebuie sa depaseasca 12 % din cheltuielile totale Cheltuielile cu serviciile, in care se includ cheltuieli de promovare a produselor si marketing, cu o pondere de 11-12% in totalul cheltuielilor de exploatare, vor fi in limita a 13-14% din cheltuieli. Preturile avute in vedere la calculul veniturilor sunt preturile medii actuale ale Eurocheese Volumul de productie tine cont de posibilitatile reale ale fabricii si presupune cresterea treptata a gradului de exploatare a capacitatii de productie, ajungand pana la un plafon de 75% in 2014.
Tabelul definitiv al creantelor propus prin planul de reorganizare
TABELUL DEFINITIV AL CREANTELOR Categorie creante NR. CRT. I. Creante garantate art.121 alin. 1 pct 2 si art. 123 pct. 7 RBS BANK (Romania) SA II. Creante bugetare art. 123 pct. 3 DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE a MUNICIPIULUI BUCURESTI DIRECTIA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 3 Creanta admisa in Tabelul definitiv 11.867.669 11.867.669 679.726 477.928 118.220 Pondere in categorie % Creanta admisa % 80 80 75 75 75 RON Creanta admisa
100 100 100 70,31% 17,39%
9.494.135 9.494.135 509.795 358.446 88.665
2 3 55

CONSILIUL LOCAL JILAVA - Serviciul Impozite si Taxe Locale III. Creante salariale art.123 pct. 2 IV. Creante chirografare art. 123 pct. 7 BERTSCH NAHRUNGSMITTELTECHNIK GMBH SC CCM IMPORT EXPORT SC DELTALACT SA SC COMPANIA DE FACTORING SRL SC DIRECT LINE INOX IMPEX SRL S.C.MOTORACTIVE SA SC AT KEARNEY MANAGEMENT CONSULT. SRL SC BIG FAMILY SRL SC LACTOCORV SRL SC PROTA PROD-CONSTRUCT SRL SC ROEXPERT SRL SC PANEM SRL S.C.MAXIMA MILK SRL SC CASA MEDITERANA IMPORT SRL SC TUDIA SRL SC LACTATE BRAILA SRL SC COMALACT SRL SC BINCO LACT SRL SC DERA ROMANIA SA SC LACTA SA TOFALVI ANDREIU SIGMA PRINTING SC UGO TRADING S.C. EXPERT BUSINESS S.R.L. S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L. SC SOCIETATEA GEN.EXPERTILOR TEHNICI SA SC PROTECT SECURITY SRL S.C. MARSAL PRODUCTION GROUP S.R.L. SC BACTOLACT SRL S.C. EXPO PROIECT S.R.L.( TURA VICTORIA) TOTAL I+II+III+IV 83.578 94.335 8.980.152 2.829.846 1.731.000 1.448.056 1.184.095 507.581 339.190 240.000 106.606 106.517 66.624 61.286 55.788 51.216 49.935 33.372 31.542 20.460 16.066 14.829 14.179 11.904 10.812 10.000 8.512 7.683 5.910 4.817 4.602 4.575 3.149 21.621.882 12,30% 100 100 31,51% 19,28% 16,13% 13,19% 5,65% 3,78% 2,67% 1,19% 1,19% 0,74% 0,68% 0,62% 0,57% 0,56% 0,37% 0,35% 0,23% 0,18% 0,17% 0,16% 0,13% 0,12% 0,11% 0,09% 0,09% 0,07% 0,05% 0,05% 0,05% 0,04% 75 90 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 62.684 84.902 1.796.030 565.969 346.200 289.611 236.819 101.516 67.838 48.000 21.321 21.303 13.325 12.257 11.158 10.243 9.987 6.674 6.308 4.092 3.213 2.966 2.836 2.381 2.162 2.000 1.702 1.537 1.182 963 920 915 630 11.884.862
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34
Planul prevede plata a 55% din creantele admise, astfel incat sa se mentina capacitatea debitorului de a produce lichiditati. Creanta creditorului garantat RBS va fi platita integral la valoarea creditului acordat, dar se va plati doar partial dobanda si dobanda penalizatoare de 40% pe an. Creantele bugetare se vor trata in mod egal, cu plata a 75% din debit. Creantele salariale se vor plati in proportie de 90% tuturor salariatilor in plata la data intrarii in procedura. Creantele chirografare se vor trata in mod egal cu plata a 20% din creanta. 7.3.1 Durata de implementare a planului Conform art.95 alin.(3) din Legea nr. 85/2006, executarea planului de reorganizare se va ntinde pe o perioad de 3 ani. n situaia n care nu se vor gsi condiii optime pentru valorificarea tuturor activelor
56

preconizate a fi lichidate, n termen de 3 ani, cu acordul a dou treimi dintre creditorii aflai n sold, dup 18 luni, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu nc 12 luni. Aceasta perioada suplimentar are un dublu rol: pe de o parte, de a acorda timpul necesar finalizrii unor tranzacii n cadrul activitii de valorificare a activelor, iar pe de alt parte, de a putea beneficia de utilizarea profitului rezultat din activitatea de producie n vederea distribuirilor. 7.3.2 Mecanismul Reorganizrii Strategia de reorganizare pornete de la premiza capacitii debitoarei de a se transforma ntr-o societate solvabil, precum i de la cea a avantajelor reorganizrii fa de o eventual situaie de faliment. Atuurile SC EUROCHEESE PRODUCTIE SRL se refer n principal la: Capacitatile de productie sunt moderne, de mare productivitate si cu consumuri de utlitati reduse; Conceptia dupa care a fost construita permite o mare flexibilitate a structurii de productie Posibilitatea de a valorifica o parte din patrimoniul Societii, fr a afecta activitatea principal de producie, crend astfel o surs de rambursare pentru datoriile acumulate n timpul procedurii i pentru cele nscrise la masa credal. Posibilitatea ca, n condiiile n care societatea nu reuseste s achite integral debitele ctre creditorii anteriori deschiderii procedurii de insolven, la finele perioadei de reorganizare, s se scoat la vnzare i activele funcionale, pn la concurena sumelor necesare achitrii in integralitate a pasivului. 1. Activitatea de producie Principalele Active necesare realizrii produciei n vederea continurii activitii, precum i a dezvoltrii acesteia, n perioada de reorganizare, conducerea societii va menine n funciune : 1. Active imobilizate: fabrica de procesare lapte cu anexele sale (constructii spatii industriale 2142 mp si teren 5000mp situat in comuna Jilava, judetul Ilfov, Sos. Giurgiului nr. 288) 2. Echipamentele tehnologice si tehnice 3. Mijloacele de transport 4. Activele necorporale: licente, marci Lista si valoarea acestor active necesare Planului se afla in tabelul de mai jos: Curs de calcul 1 Eur= 4,0744 lei
ACTIV de natura mobiliara la 30.04.2011 A. Active imobilizate total I. Imobilizari necorporale 1. Licente 2. Alte imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale 2. Instalatii tehnice si masini 2.1. Echipamente tehnologice 2.2. Aparate si instalatii de masura, control si reglare 57 Valoare contabila (RON) 11.296.984 192.214 191.987 228 11.104.770 10.001.886 9.427.213 3.133 Valoare contabila (EUR) 2.772.674 47.176 47.120 56 2.725.498 2.454.812 2.313.767 769 Valoare de piata (EUR) 2.067.538 55.697 55.697 0 2.011.841 1.806.652 1.733.680 540 50% 50% 100% Decotare (%) Valoare de lichidare (EUR) 1.068.636 0 0 0 1.068.636 925.056 866.840 270

2.3. Mijloace de transport 3. Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 4. Imobilizari corporale in curs de executie B. Active circulante total I. Stocuri total 1. Materii prime 2. Materiale pentru ambalat 3. Semifabricate 4. Produse finite II. Creane total 1. Furnizori debitori 2. Clienti 3. Efecte de primit de la clienti 4. Prime reprezentand participarea personalului la profit 5. Alte datorii si creante in legatura cu personalul 6. Fonduri speciale, taxe si varsaminte asimilate 7. Debitori diversi 8. Decontari din operatii in curs de clarificare III+IV. Lichiditati si echivalente de lichiditati +investitii financiare pe TS 1. Disponibil la banci in lei 2. Disponibil la banci in valuta 3. Casa in lei 4. Casa in valuta 571.540 4.248 1.098.635 4.150.933 45.166 9.430 16.000 11.179 8.557 3.905.403 315.134 1.434.557 39.321 269 500 2.899 2.112.287 437 200.364 79.753 366 15.396 623 140.276 1.043 269.643 1.018.784 11.085 2.314 3.927 2.744 2.100 958.522 77.345 352.090 9.651 66 123 712 518.429 107 49.176 19.574 90 3.779 153 72.432 260 204.929 200.385 384 0 384 0 0 150.357 3.480 106.838 9.651 0 0 712 29.570 107 49.643 19.574 90 3.779 153 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 41% 20% 50% 30% 57.946 130 143.450 200.227 227 0 227 0 0 150.357 3.480 106.838 9.651 0 0 712 29.570 107 49.643 19.574 90 3.779 153
58
5. Avansuri de trezorerie C. Cheltuieli in avans
104.226 5.424.178
25.581 1.331.283
26.048 738.286
0% 100%
26.048 0
ACTIV TOTAL
20.872.095
5.122.741
3.006.209
1.268.863
Sursa: Sursa: Raport CS Invest 2REv115243/7.06.2011
ACTIV de natura imobiliara la 30.04.2011 1. Terenuri si constructii 1.1. Terenuri 1.2. Constructii si amenajari
Valoare contabila (RON) 11.203.168 841.070 10.362.098
Valoare contabila (EUR) 2.749.649 206.428 2.543.221
Valoare de piata (EUR)
Valoare de lichidare (EUR)
2324000
1.882.538
Imobil Jilava
1.022.000
881.000
Valoarea totala a activelor necesare desfasurarii activitatii este de 25.036.132 lei, la cursul avut in vedere in raportul de evaluare, si anume 4,0744 lei/Eur. 2. Activitatea de valorificare a activelor Pornind de la existenta unor active care nu sunt indispensabile activitatii de productie, valorificarea de active reprezinta o solutie de sustinere a productiei pana la atingerea nivelului de profitabilitate. Activitatea de valorificare porneste de la separarea activelor necesare activitatii curente de cele in afara exploatarii, cu precizarea ca cele necesare activitatii curente au fost mentionat mai sus. Activele care nu sunt necesare desfasurarii activitatii societatii si pot fi valorificate sunt:
1. Constructie cladire spatiu comercial si birouri S,Et 1 si Et 2 situata in Complexul Agroindustrial Unirea, Bd. Corneliu Coposu 2, sector 3 (sediu social) ; suprafata construita 1534 mp, teren 689,8 mp din care 180 mp teren neocupat de constructie. Valoare de piata 967.000 Eur Valoare de lichidare 743.846 Eur 2. Imobil constructie 315 mp si teren 229 mp spatiu comercial si birouri situat in Bucuresti, Bd. Corneliu Coposu nr. 2 sec 3, parter Valoare de piata 335000 Valoare de lichidare 257692 Eur Ambele imobile sunt situate in aceasi cladire, fiind alaturate. Valoarea de piata cumulata la vanzare este de 1.302.000 Eur, respectiv, 5.859.000 lei.
59

De asemenea, se poate proceda la lichidarea unor bunuri din averea debitorului, libere de orice sarcini i/sau distribuirea acestora ctre creditorii debitorului, n contul creanelor pe care acetia le au fa de averea debitorului. Prin aceasta, se urmrete valorificarea unor active, n vederea asigurrii unor infuzii de lichiditi, n scopul finanrii deficitului de trezorerie sau acoperirii unor datorii din timpul procedurii, precum i a unor sume de la masa credal.
7.4 Masurile specifice de reorganizare a activitatii

Planul de reorganizare se bazeaz pe urmtoarele 3 surse de finanare, aflate la dispoziia companiei: venituri rezultate din activitatea de exploatare: contracte n derulare, contracte noi recuperarea creanelor existente (a se vedea cele mentionate la art.7.4.6 de mai jos) venituri rezultate n urma valorificrilor unor active Sursele si programul de finantare pe cei trei ani sunt prezentate in tabelul urmator:
SC Eurocheese Productie SRL- in insolventa C.I.F. RO 16468700 SURSELE DE FINANTARE ALE PLANULUI DE REORGANIZARE
Plan de reorganizare
Indicatori
2012
2013
2014
2015
TOTAL 2012-2015
VENITURI TOTALE 1. Venituri din exploatare 2. Venituri exceptionale 3.Profitul net
6.960.920 1.154.000 5.806.920 3.308.316
15.169.028 15.169.028 0 2.941.524
23.213.906 23.213.906 0 4.840.899
21.686.000 21.686.000 0 5.419.680
67.029.854 61.222.934 5.806.920 16.510.418
4. Rambursari plan de reorganizare

5. Profit net la dispozitia debitorului 6. Investitii 7. Capital de lucru
1.500.000
1.808.316 308.316 1.500.000
3.900.000
194.853 194.853
4.600.000
240.899
4.474.261
399.419 526.238
11.884.862
2.643.487 1.029.407 1.500.000
n paralel cu desfurarea activitii curente, managementul societii a luat, nc de la deschiderea procedurii de isolven, msuri pe linia eficientizrii activitii, msuri ce vor continua a fi aplicate i realizate prin planul de reorganizare, dup cum urmeaz:
7.4.1 Masuri de optimizare a managementului si a organizarii executive
Intreruperea brusca a activitatii in luna septembrie 2011, a avut si o latura pozitiva, in sensul ca ofera posibilitatea organizarii managementului si productiei, in concordanta cu obiectivele Planului.
60

Planul propune crearea unui Consiliu de Administratie, format din : - Manager general, recrutat din Romania sau o alta tara, cu experienta in afacerile cu branzeturi, obligat sa respecte cifrele stabilite prin planul de reorganizare. - Director Productie si tehnic, de asemenea recrutat dintre specialisti cu experienta de coordonare - Director Economic Salarizati la nivelul pietei actuale a fortei de munca, angajati pentru o perioada de 3-5 ani, acestia vor atrage personalul de middle management necesar . Personalul direct productiv calificat si instruit anterior la Eurocheese poate fi reangajat, pentru a crea continuitate si a evita unele dificultati de adaptare.
7.4.2 Strategia de marketing

Planul lasa la dispozitia societatii un timp foarte scurt pentru lansarea productiei si vanzarilor. De aceea, politica de marketing trebuie indeplinita de o persoana profesionista, fie angajata a societatii fie apartinand unei firme de profil. Bugetul alocat prin Plan trebuie sa fie respectat, pentru a repune marcile Traian One si Unic pe rafturile magazinelor. Policita de marketing trebuie sa vizeze si alte segmente decat cele traditionale, in primul rand internetul, site-ul si blogul propriu. Ca obiective generale activitatea de marketing va urmri cu prioritate: - identificarea pieei int, n funcie de apropierea geografic; - identificarea si urmarirea permanenta a oportunitilor; - informare permanenta asupra tendintelor pietei, care este in curs de consolidare; - studiul concurentei; - identificarea unor noi retele de distribuie; - urmarirea eficientei fondurilor cheltuite pentru promovare si marketing. Activitatea de promovare de marketing va fi focusat pe exploatarea optim a tuturor canalelor de promovare a produselor din oferta Societii, accesibile resurselor alocate n acest scop. Politica de vnzri Cea mai importanta preocupare a managementului este cresterea vnzrilor de produse i servicii. Daca piata nu va absorbi marfurile produse, obiectivele Planului nu pot fi atinse. Din acest punct de vedere, Eurocheese Productie are o pozitie privilegiata in raport cu noii competitori si va trebui valorificata cat mai bine aceasta oportunitate. Dupa cum rezulta din Plan, vanzarea medie lunara pe piata interna este intre 1.500.000 si 2.000.000 lei, ceea ce situeaza societatea sub nivelul competitorilor Albalact (4,5 milioane/luna in medie) si Napolact (2 milioane/luna in medie). Eurocheese Productie are la dispozitie posibilitatea de a cauta clienti in afara tarii, fie in UE, fie in SUA, in special cu produsele traditionale, fiind autorizata pentru comert intracomunitar. Pe linia preurilor, se va urmri alinierea acestora la nivelul pieei i, implicit, al concurenei, exercitnd o politic de vnzare agresiv, sub deviza: nici o oferta ratat, nici o comand pierdut.
61

Stimularea cererii de pia pentru atragerea de comenzi la un nivel de acoperire ct mai complet a capacitilor de producie este esenial n perioada urmtoare, prin aceasta asigurndu-se continuitatea activitii de producie i scderea ponderii costurilor cu utilitile n cheltuielile de exploatare. Implicit, scderea costurilor de producie va permite practicarea unor preuri competitive i creterea cotei de pia a Societii.
7.4.5 Masuri privind controlul si reducerea cheltuielilor

Indeplinirea obiectivelor de vanzari si de generare a unor fluxuri de numerar care sa permita achitarea la termen a obligatiilor asumate prin Plan impune si un control absolut al cheltuielilor si consumurilor, fiind avute in vederea: Consumurile de utiliti n activitatea de producie Stocurile de materii prime si materiale si dimensionarea acestora Controlul consumurilor de combustibil si piese de schimb Utilizarea comunicatiilor prin internet Controlul asupra circuitului produselor finite Respectarea legislatiei in domeniu
7.4.6 Masuri privind recuperarea creanelor
La data depunerii planului de reorganizare, Societatea are de recuperat creane n sum de cca 4.000.000 lei. Principalul debitor al societatii este SC Uniprep SA, cu o creanta de aproape 2.000.000 lei, cea mai mare parte nascuta in cursul procedurii de insolventa. Societatea trebuie sa actioneze pentru recuperarea acestei creante, fie lichida, fie prin darea in plata a unui activ.
7.4.7 Modificarea structurii corporative
Prezentul plan de reorganizare nu prevede msuri concrete de modificare a structurii corporative a Societii. Nu sunt prevzute n planul de reorganizare nici modificri ale actului constitutiv, fr acordul statutar al membrilor sau acionarilor Societii, potrivit dispoziiilor art.95 alin.(7) din Legea nr. 85/2006.
7.4.8 Alte masuri

Planul are in vedere si alte masuri de capitalizare si crestere: majorarea capitalului social colaborarea cu parteneri strategici
darea n plata a unor active, n contul creanelor inscrise la masa credala convertirea creanelor n aciuni ale societatii infuzii de capital din partea unor investitori nchirierea de pri din patrimoniu ctre teri operatiune financiara de sale and lease-back cu imobilizari
62
7.4.9 Sursele financiare pentru sustinerea planului de reorganizare Planul are in vedere urmtoarele surse de finanare:
sumele existente n acest moment n contul bancar al societatii veniturile din activitatea curent, din contractele n derulare solicitate telefonic sau prin email. venituri din inchiriere venituri din asociere pentru exploatare spatii comerciale veniturile din recuperri creane veniturile din instrainarea activelor imobile mentionate la punctul 7.3.2. pct. 2 de mai sus. Principalii clieni cu care se poate relua colaborarea dupa aprobarea Planului de reorganizare sunt cei traditionali ai Eurocheese, respectiv, Carrefour Romania, Cora, Real Metro. Un alt canal de desfacere este reprezentat de afacerile business-to-business cu companii mai mici, care sunt flexibile in ceea ce priveste conditiile de colaborare, daca li se ofera facilitatea dezvoltarii. i din potenialele colaborri
7.5. Previziuni privind bugetul de venituri i cheltuieli pe perioada planului de reorganizare

Bugetul de venituri si cheltuieli este un document care fundamenteaza activitatea financiara si directioneaza executarea acesteia pe o perioada de gestiune determinata. In acest caz, Bugetul de Venituri si Cheltuieli constituie instrumentul de realizare a Planului de reorganizare si are un caracter obligatoriu pentru managementul societatii in urma aprobarii acestuia. La baza veniturilor din vanzari, stau proiectiile de vanzari pe 4 grupe de produse: telemea, branza topita, cas si alte branzeturi proaspete si marca proprie aflate in portofoliul Eurocheese Productie, corelate cu datele privind comenzile saptamanale agregate ale retailerilor Carrefour, Cora si Real Hypermarket pe o perioada de 1 an. Preturile sunt cele din ofertele valabile in septembrie 2011. Cheltuielile sunt grupate pe capitolele din contul de profit si pierderi: cheltuieli totale, cheltuieli de exploatare, din care: cheltuieli materiale , cheltuielile cu forta de munca , cheltuielile cu servicii la terti, din care ponderea cea mai mare o au cheltuielile de promovare si marketing, de cca 10%. Cheltuieli financiare Cheltuieli cu amortizarea si deprecierea, care in cazul Eurocheese totalizeaza 1.900.000 lei/an. Structura de cheltuieli proiectata este urmatoarea: cheltuielile materiale reprezinta maxim 50% din totalul cheltuielilor, cheltuielile de personal intre 17% in primele luni si 12 % din cheltuieli in regim de functionare normal, cu un numar mediu de angajati de 55 persoane.
63

Cheltuielile cu serviciile sunt mai mari la inceputul perioadei proiectate (16-17%), din care cele de promovare reprezinta 12-15%, ca apoi sa scada ca pondere pana la 8-10%.
Putem spune ca prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli s-a realizat un tablou al veniturilor pe surse, cheltuielilor si consumurilor pe destinatii , precum si alte aspecte privind activitatea generala a unei societati. Calculatiile care stau la baza Bugetului de Venituri si Cheltuieli stau la dispozitia celor interesati in format electronic. Aceste proiectii pot constitui si un instrument de management pe termen lung si mediu pentru viitoarea conducere a societatii. In acest Buget de Venituri si Cheltuieli punctul critic se atinge dupa 5 luni, cand veniturile sunt egale cu cheltuielile contabile. Respectarea acestor indicatori si proportii va permite sociatatii obtinerea de disponibil pentru distribuire. Pe ansamblu, realizarea indicatorilor din bugetele fiecarui an de reorganizare si masurile ce vor fi intreprinse in acesta perioada pentru cresterea productiei si reducerea cheltuielilor, vor permite realizarea unui Flux de numerar pozitiv, care sa acopere cheltuielile perioadei si achitarea datoriilor catre creditori, conform programului de plati anexat. Un extras al Bugetului de Venituri si Cheltuieli este redat in tabelul de mai jos si se extinde pe perioada 2012-2015. In anexa la Plan se afla Bugetul de Venituri si Cheltuieli extins. SC Eurocheese SRL C.I.F. RO 16468700
BUGETUL ACTIVITII GENERALE pe anii 2012-2015
Indicatori
TOTAL PLAN DE REORGANIZARE 67.029.854
2012 6.960.920
2013 15.169.028
2014 23.213.906
2015 21.686.000
VENITURI TOTALE, din care: 1. Venituri din exploatare, din care a) Venituri din activitatea de baz b) Venituri din alte activiti 2. Venituri financiare 3. Venituri excepionale II. CHELTUIELI TOTALE, din care: 1. Cheltuieli pentru exploatare 64
61.222.934 58.370.934 2.852.000 0 5.806.920 47.374.594 0
1.154.000 410.000 744.000 0 5.806.920 3.022.449 0
15.169.028 14.425.028 744.000 0 0 11.667.214 0
23.213.906 22.469.906 744.000 0 0 17.450.932 0
21.686.000 21.066.000 620.000 0 0 15.234.000 0

- total, din care a) Cheltuieli materiale b) Cheltuieli cu personalul, incl. contributii c) Cheltuieli servicii, din care: 44.082.401 28.029.337 4.286.780 4.287.000 3.376.410 7.479.284 1.431.000 1.025.073 836.121 27.134.544 0 IV. REZULTAT BRUT profit(pierdere) V. IMPOZIT PE PROFIT VI. PROFITUL DE REPARTIZAT, VII. Rambursri de rate aferente planului de reorganizare din profitul net VIII CHELTUIELI PENTRU INVESTIII, IX. Profit net ramas la companie 19.655.260 3.144.842 16.510.418 11.965.184 503.169 2.643.487 2.732.376 561.920 140.980 112.200 20.000 1.917.276 45.000 245.073 0 5.855.747 0 3.938.471 630.155 3.308.316 1.000.000 308.316 1.808.316 11.256.092 6.377.000 1.361.800 1.590.800 1.238.170 1.926.492 66.000 120.000 225.122 5.428.306 0 3.501.814 560.290 2.941.524 3.000.000 194.853 194.853 16.049.933 11.090.417 1.440.000 1.584.000 1.467.660 1.935.516 720.000 360.000 320.999 7.698.491 0 5.762.975 922.076 4.840.899 4.000.000 0 240.899 14.044.000 10.000.000 1.344.000 1.000.000 650.580 1.700.000 600.000 300.000 290.000 8.152.000 0 6.452.000 1.032.320 5.419.680 3.965.184 0 399.419
Cheltuieli de promovare, taxe magazine, reclama

d) cheltuieli privind amortizarea i provizioanele 3. cheltuieli cu taxe si impozite 4. Cheltuieli financiare 5. Cheltuieli neprevazute/excepionale III. EBDA=rez.brut + amortizare
7.6. Prezentarea previziunilor privind fluxul financiar

Construcia bugetului de venituri si cheltuieli, prognoza fluxului de numerar i programul de plai a fost realizat pornind de la producia debitoarei, constrngerile generate de piaa , sezonalitatea unor produse si activitai. n intocmirea acestor situaii, s-a tinut cont de structura costurilor directe si a celor indirecte, de creditele societaii, precum si de cheltuielile pentru investitii. Fluxul de numerar prezinta ncasarile totale preconizate in perioada de reorganizare de trei ani, generate de activitatea curenta a societatii, platile aferente datoriilor din activitatea curenta si distribuirea sumelor catre creditorii inscrisi la masa credala din surplusul realizat de activitatea curenta. Tabloul proiectiei Fluxului de numerar pe cei trei ani aferenti perioadei de reorganizare este redat in mod detaliat in Anexa: Flux de numerar pe perioada 2012-2015, pe luni,trimestre si ani, evidentiind sumele ce vor fi ncasate din activitatea curenta in fiecare perioada, acoperirea cheltuielilor aferente activitatii curente si achitarea datoriilor catre creditori din excedentul de lichiditati rezultat. Fundamentarea Fluxului de numerar la EUROCHEESE PRODUCTIE a avut in vedere continuitatea activitatii de baza a societatii (producerea de produse lactate). Incasarile au la baza valoarea productiei realizate in preturile cu TVA si o perioada medie de incasare de 30 zile.
65

Capitolele de plati sunt capitolele de cheltuieli din Bugetul de Venituri si Cheltuieli scadentele sunt cele din contracte (daca exista) sau 30 zile. Cheltuielile cu personalul includ taxele si contributiile si se inregistreaza in luna urmatoare. Nu se considera plata in numerar amortizarea, cheltuielile si veniturile financiare rezultate din diferente de curs valutar. Este incasare in numerar cota de subventie repartizata lunar, deoarece suma a fost incasata in avans. Disponibilul pentru distribuirile in cadrul Planului de reorganizare sunt pentru plati in Planul calendaristic al distribuirilor. evidentiate la datele stabilite cu TVA, iar
Taxele cuprind repartizate egal pe luni: impozitele pe cladiri, impozitele si TVA la bugetul de stat. Deocamdata, societatea nu dispune de credite in afara creditelor acordate de asociati. Disponibilul de cash flow are la baza EBDA profitul inainte de calculul amortizarii si deprecierii (EBDA= profitul brut +amortizare) si nu profitul net de repartizat, avand in vedere ca amortizarea este o cheltuiala contabila, in care nu are loc iesire de numerar. Fluxul de numerar este atasat la prezentul Plan de reorganizare.
8. Distribuiri
8.1 Tabelul definitiv de creane
Aa cum prevede Legea nr. 85/2006, Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare ale debitoarei, masurile concordante propuse in acest sens, tratamentul creanelor i masurile adecvate pentru aplicarea planului. In cadrul acestui capitol vom insista asupra tratamentului creanelor in cadrul procedurii reorganizarii EUROCHEESE PRODUCTIE SRL. In conformitate cu acest articol, planul de reorganizare va mentiona categoriile de creane defavorizate prin plan i tratamentul acestora, precum si cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar fi primita prin distribuire in caz de faliment. Valoarea pasivului admis in tabelul definitiv de creane este in cuantum de 21.621.882 lei. Tabelul definitiv cuprinde urmatoarele categorii de creane distincte : 1. Creanele garantate - art. 121 alin. 1 pct.2 si art. 123 pct. 7, in cuantum de 11.884.862 lei 2. Creane le bugetare art. 123 pct.4, in cuantum de 679.726 lei 3. Creante salariale - art.123 pct. 2, in cuantum de 94.335lei 4. Creante chirografare art 123 pct. 7, in cuantum de 8.878.962 lei
66

In categoria creanelor garantate, creditorul RBS detine 100% din grupa, cu suma de11.884.862 lei. In categoria creanelor bugetare, avem urmatorii creditori: - DGFP Municipiul Bucuresti - pondere 70,61% (cu 477.928 lei detine un procent de 98,53% din grupa) - Directia Impozite si taxe locale sector 3 - pondere 17,39% - Consiliul Local Jilava pondere 12,30%. In categoria creantelor salariale, sunt salariatii aflati in plata la data intrarii in insolventa - pondere 100%. In categoria creanelor chirografare - pondere 41,53% din total, cei mai importanti creditori sunt : Bertsch Comp.GMBH Austria, Deltalact Tulcea, CCM Import-Export cu o pondere de 66%.
TABELUL DEFINITIV AL CREANTELOR

Categorie creante NR. CRT. I. Creante garantate art.121 alin. 1 pct 2 si art. 123 pct. 7 RBS BANK (Romania) SA II. Creante bugetare art. 123 pct. 3 DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE a MUNICIPIULUI BUCURESTI DIRECTIA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 3 CONSILIUL LOCAL JILAVA - Serviciul Impozite si Taxe Locale III. Creante salariale art.123 pct. 2 IV. Creante chirografare art. 123 pct. 7 BERTSCH NAHRUNGSMITTELTECHNIK GMBH SC CCM IMPORT EXPORT SC DELTALACT SA SC COMPANIA DE FACTORING SRL SC DIRECT LINE INOX IMPEX SRL S.C.MOTORACTIVE SA SC AT KEARNEY MANAGEMENT CONSULT. SRL SC BIG FAMILY SRL SC LACTOCORV SRL SC PROTA PROD-CONSTRUCT SRL SC ROEXPERT SRL SC PANEM SRL S.C.MAXIMA MILK SRL SC CASA MEDITERANA IMPORT SRL SC TUDIA SRL SC LACTATE BRAILA SRL SC COMALACT SRL Creanta admisa in Tabelul definitiv 11.867.669 11.867.669 679.726 477.928 118.220 83.578 94.335 8.980.152 2.829.846 1.731.000 1.448.056 1.184.095 507.581 339.190 240.000 106.606 106.517 66.624 61.286 55.788 51.216 49.935 33.372 31.542 20.460 Pondere in categorie % Creanta admisa % 80 80 75 75 75 75 90 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 RON Creanta admisa
100 100 100 70,31% 17,39% 12,30% 100 100 31,51% 19,28% 16,13% 13,19% 5,65% 3,78% 2,67% 1,19% 1,19% 0,74% 0,68% 0,62% 0,57% 0,56% 0,37% 0,35% 0,23%
9.494.135 9.494.135 509.795 358.446 88.665 62.684 84.902 1.796.030 565.969 346.200 289.611 236.819 101.516 67.838 48.000 21.321 21.303 13.325 12.257 11.158 10.243 9.987 6.674 6.308 4.092
2 3 4
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 67

22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 SC BINCO LACT SRL SC DERA ROMANIA SA SC LACTA SA TOFALVI ANDREIU SIGMA PRINTING SC UGO TRADING S.C. EXPERT BUSINESS S.R.L. S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L. SC SOCIETATEA GEN.EXPERTILOR TEHNICI SA SC PROTECT SECURITY SRL S.C. MARSAL PRODUCTION GROUP S.R.L. SC BACTOLACT SRL S.C. EXPO PROIECT S.R.L.( TURA VICTORIA) TOTAL I+II+III+IV 16.066 14.829 14.179 11.904 10.812 10.000 8.512 7.683 5.910 4.817 4.602 4.575 3.149 21.621.882 0,18% 0,17% 0,16% 0,13% 0,12% 0,11% 0,09% 0,09% 0,07% 0,05% 0,05% 0,05% 0,04% 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 3.213 2.966 2.836 2.381 2.162 2.000 1.702 1.537 1.182 963 920 915 630 11.884.862
8.2 Distribuiri Distribuirile stabilite prin Planul de reorganizare sunt corelate cu posibilitatile de plata ale debitoarei. Bugetul de venituri si cheltuieli, precum si fluxul de numerar arata ca societatea debitoare nu are capacitatea de a genera acel excedent de numerar pentru a distribui integral creantele admise. 8.2.1 Distribuiri catre creditorii garantai prev. de art. 100 alin. (3) lit. a) si art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006 Planul de reorganizare prevede, faa de creditorul garantat banca RBS, plata in integralitate a debitului principal si a dobanzilor curente, dar nu si plata dobanzii penalizatoare de 40% pe an, deoarece resursele societatii nu permit acest lucru, respectiv suma de 9.494.135 lei (ce reprezinta 80% din creanta declarata si admisa). Plata se va face esalonat, incepand chiar cu prima plata prevazuta in trim. IV 2012, in transe egale de cate 1.000.000 lei. Ultima plata se face la in trimestrul II 2015. Asa cum s-a aratat mai sus, sursa financiara pentru plata primei transe o reprezinta vanzarea imobilului ce constituie garantie imobiliara. In cazul falimentului, RBS ar incasa, pe baza unui pret de lichidare declarat incert de catre evaluatorul Colliers, dupa plata cheltuielilor de procedura si dupa judecarea litigiilor, abia 44,18% din creanta. 8.2.2. Distribuiri catre creditorii bugetari prev. de art. 100 alin. (3) lit. c) si art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006 Strans corelate cu posibilitatile de plata ale debitoarei, distribuirile pentru creditorii bugetari se vor face in proportie de 75% din creanta, iar platile sunt prevazute in cate doua transe: trimestrul IV 2012 si trimestrul IV 2013. Mentionam ca, in afara acestor sume, creditorii bugetari au de incasat si debitele nascute in perioada de procedura, pana la aprobarea Planului de reorganizare, care se vor plati integral. Mentionam ca in situaia falimentului aceasta categorie de creditori ar ncasa doar 44,18% din debit.
68
Avantajul creditorilor bugetari, asa cum am mai aratat, fa de faliment consta in faptul ca, in cazul reorganizarii, debitorul ramane un contributor net la bugetul de stat, bugetul local si al asigurarilor sociale. 8.2.3 Distribuiri catre creditorii salariali prev . de art. 123 pct. 2 din Legea nr. 85/2006 Plata creantelor salariale acopera 90% din creanta admisa si se distribuie in prima transa de plata, respectiv in trimestrul IV 2012. Salariile neachitate din perioada de procedura se vor achita integral. 8.2.4 Distribuiri catre creditorii chirografari prev de art. 100 alin. (3) lit.e) si art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006 Planul de reorganizare prevede, fa de creditorii chirografari, conform esalonarii Planului de plati de mai jos. In ipoteza falimentului, acesti creditori nu incaseaza nicio suma. Pentru compararea sumelor distribuite in cazul Planului de reorganizare cu cele platite in faliment, mai jos este Tabelul creantelor in acest din urma caz:
TABELUL DEFINITIV AL CREANTELOR IN CAZUL FALIMENTULUI Categorie creante NR. CRT. I. Creante garantate art.121 alin. 1 pct 2 si art. 123 pct. 7 RBS BANK (Romania) SA II. Creante bugetare art. 123 pct. 3 DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE a MUNICIPIULUI BUCURESTI DIRECTIA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 3 CONSILIUL LOCAL JILAVA - Serviciul Impozite si Taxe Locale III. Creante salariale art.123 pct. 2 IV. Creante chirografare art. 123 pct. 7 BERTSCH NAHRUNGSMITTELTECHNIK GMBH SC CCM IMPORT EXPORT SC DELTALACT SA SC COMPANIA DE FACTORING SRL SC DIRECT LINE INOX IMPEX SRL S.C.MOTORACTIVE SA SC AT KEARNEY MANAGEMENT CONS. SRL SC BIG FAMILY SRL SC LACTOCORV SRL SC PROTA PROD-CONSTRUCT SRL SC ROEXPERT SRL Creanta admisa in Tabelul definitiv 11.867.669 11.867.669 679.726 477.928 118.220 83.578 94.335 8.980.152 2.829.846 1.731.000 1.448.056 1.184.095 507.581 339.190 240.000 106.606 106.517 66.624 61.286 Pondere in categorie % 100 100 70,31% 17,39% 12,30% 100 100 31,51% 19,28% 16,13% 13,19% 5,65% 3,78% 2,67% 1,19% 1,19% 0,74% 0,68% Creanta admisa % 0 44,18% 44,18% 43,00% 43,00% 43,00% 44,18% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% RON Creanta admisa
plata a 20% din creantele admise
5.243.134 5.243.134 300.303 211.148 52.230 36.925 41.677 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 4 5
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 69

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 SC PANEM SRL S.C.MAXIMA MILK SRL SC CASA MEDITERANA IMPORT SRL SC TUDIA SRL SC LACTATE BRAILA SRL SC COMALACT SRL SC BINCO LACT SRL SC DERA ROMANIA SA SC LACTA SA TOFALVI ANDREIU SIGMA PRINTING SC UGO TRADING S.C. EXPERT BUSINESS S.R.L. S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L. SC SOCIETATEA GEN. A EXP.TEHNICI SA SC PROTECT SECURITY SRL S.C. MARSAL PRODUCTION GROUP S.R.L. SC BACTOLACT SRL S.C. EXPO PROIECT S.R.L.( TURA VICTORIA) TOTAL I+II+III+IV 55.788 51.216 49.935 33.372 31.542 20.460 16.066 14.829 14.179 11.904 10.812 10.000 8.512 7.683 5.910 4.817 4.602 4.575 3.149 21.621.882 0,62% 0,57% 0,56% 0,37% 0,35% 0,23% 0,18% 0,17% 0,16% 0,13% 0,12% 0,11% 0,09% 0,09% 0,07% 0,05% 0,05% 0,05% 0,04% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5.585.114
8.3. Tratamentul creanelor Fiecare creana defavorizata va fi supusa unui tratament corect i echitabil. In conformitate cu art. 101 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, tratament corect i echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) niciuna dintre categoriile care resping planul i nicio creana care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului; b) nicio categorie sau nicio creana apartinand unei categorii nu primete mai mult decat valoarea totala a creane i sale; c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nicio categorie de creane cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, nu primete mai mult decat ar primi in cazul falimentului. De asemenea, in conformitate cu art. 96 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, planul stabilete acelai tratament pentru fiecare creana din cadrul unei categorii distincte. Tratamentul corect i echitabil aplicat creanelor defavorizate prin Planul de reorganizare se apreciaza in functie de urmatoarele elemente de referinta: Asa cum se prevede in Sectiunea a V-a din Legea nr. 85/2006 a insolventei Planul , in cadrul acestuia se vor mentiona categoriile de creane care nu sunt defavorizate (art. 95 alin. 5 lit a), tratamentul categoriilor de creane defavorizate (art.95 alin.5 lit.b), precum si ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, in comparatie cu valoarea ce ar fi primita prin distribuirea in caz de faliment (art.95 alin.5, lit.d). 8.3.1. Categoriile de creana care nu sunt defavorizate prin plan
70

Potrivit definiiei data de catre legiuitor creanelor defavorizate la punctul 21 al art. 3 din Legea nr. 85/2006 o categorie de creane defavorizate este prezumat a fi categoria de creane pentru care
planul de reorganizare prevede cel putin una dintre: a) o reducere a cuantumului creanei
b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a BNR, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creana respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscris in tabelul definitiv de creane.
In prezentul Plan de reorganizare nu exista categorii de creante care sa nu fie defavorizate in sensul legii.
8.3.2. Categoriile de creana care sunt defavorizate prin plan Categoriile de creane defavorizate prin prezentul plan de reorganizare potrivit legii sunt urmatoarele : Categoria creanelor garantate categoria creanelor bugetare categoria creantelor salariale categoria creanelor chirografare Dat fiind faptul ca plata creanelor nu se va realiza in termen de 30 de zile de la data confirmarii planului, urmeaza ca toate categoriile de creante sa voteze cu privire la planul propus, nefiind considerate ca acceptand planul in sensul dispozitiilor art. 101 alin. (1) lit. D) din Legea nr. 85/2006. 8.4 Programul de plata al creanelor Potrivit dispozitiilor art. 3 pct.22 din Legea nr. 85/2006, programul de plata al creanelor este tabelul de
creane mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor prin raportare la tabelul definitiv de creane si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare si care cuprinde : a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creane pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume.
Programul de plata al creanelor este urmatorul:
EUROCHEESE PRODUCTIE SRL -IN INSOLVENTA ANEXA
PROGRAMUL DE PLATI A CREANTELOR

71

SUMA DE PLATA DITL BUCURESTI 660.201 1.000.000 1.000.000 745.103 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.088.831 44.333 DITL Jilava 31.342
Chiro -grafari
PERIOADA Trim IV 2012 Trim I 2013 Trim III 2013 Trim IV 2013 Trim I 2014 Trim II 2014 Trim III 2014 Trim IV 2014 Trim I 2015 Trim II 2015 Trim III 2015 TOTAL
TOTAL 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.500.000 1.384.862 11.884.862
RBS
DGFP 179.223
salariati 84.902
44.333
179.223
31.342
411.169 1.384.862 88.665 358.446 62.684 84.902 1.796.031
9.494.135
8.5. Creanele nascute dupa data deschiderii procedurii de insolvena Creantele nascute dupa deschiderea procedurii insolventei impotriva Societaii, ca urmare a derularii activitaii curente a acesteia, inclusiv activitate de investitie, urmeaza a fi achitate pe perioada implementarii planului de reorganizare, in conformitate cu actele juridice care constituie izvorul acestor creane, in funcie de natura juridica a acestora. Creanele bugetare nascute in cursul perioadei de reorganizare vor fi achitate in conformitate cu dispoziiile Codului fiscal i a actelor normative incidente. Menionam faptul ca la elaborarea previziunilor cu privire la Bugetul de Venituri si Cheltuieli si a Fluxului de numerar s-a tinut cont de creantele nascute in timpul procedurii.
8.6 Plata retribuiei administratorului judiciar Retribuia administratorului judiciar are urmatoarea structura: - Onorariu lunar aprobat de adunarea creditorilor de 9.000 lei; - Onorariul de succes in valoare de: 5% din valoarea sumelor efectiv distribuite catre creditori prin planul de reorganizare - Contributia catre UNPIR. Plata retribuiei cuvenite administratorului judiciar va fi efectuata in termen de 5 zile de la data facturarii, fiind o cheltuiala de procedura, platita din averea debitoarei, avand invedere natura sa juridica i prioritatea conferita de Legea nr. 85/2006.
9. Controlul implementarii Planului

72
n condiiile Sectiunii a 6 din Legea nr. 85/2006, aplicarea Planului de reorganizare de catre societatea debitoare este supravegheata de 3 autoritati independente, care colaboreaza pentru punerea in practica a prevederilor din cuprinsul acestuia, respectiv: Judecatorul-sindic: - reprezinta forul suprem, sub conducerea caruia se deruleaza intreaga procedura. Creditorii: - sunt ochiul critic al activitatii desfaurate in perioada de reorganizare. Interesul evident al acestora pentru indeplinirea obiectivelor propuse prin Plan (acoperirea pasivului) reprezinta un suport practic pentru activitatea administratorului judiciar, intrucat din coroborarea opiniilor divergente ale creditorilor se pot contura cu o mai mare claritate modalitatile de interventie, in vederea corectarii sau optimizarii din mers a modului de lucru i de aplicare a Planului. Creditori nu sunt numai beneficiarii procedurii, ci sunt si un organ de supraveghere a modului in care Planul de reorganizare este dus la indeplinire. Prezena creditorilor in cadrul desfaurarii procedurii reorganizrii se manifest in genere prin intermediul prerogativelor prevazute de legiuitor la: art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivit caruia daca debitorul nu se conformeaza planului sau
desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale (..) comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori ... poate solicita oricand judecatorului sa aprobe intrarea in faliment in conditiile art. 107 si urm.
Art. 106 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivita caruia Debitorul , prin administratorul special , sau dupa caz administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobarii lor de care comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul, sau dupa caz administratorul judiciar va notifica acest fapt tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor. Administratorul special isi va indeplini obligatiile legale prevazute de lege, in conditiile in care a fost retras dreptul de administrare al debitorului. Planul prevede pentru conducerea executiva a societatii formarea unui Consiliu de administratie prevazut de altfel si in actul constitutiv - format dintr-un director general, directorul economic si directorul de productie si dezvoltare, angajati cu contract de management, cu obligatii si obiective derivand din prezentul Plan. Administratorul judiciar: - este entitatea care are legatura directa cu latura palpabila a activitatii debitoarei, exercitand un control riguros asupra derularii intregii proceduri, conducand din punct de vedere operaional Societatea i avand posibilitatea i obligatia legala de a interveni acolo unde constata ca, din varii motive, s-a deviat de la punerea in practica a planului votat de creditori. De asemenea, administratorul judiciar, prin departamentele sale specializate, asigura debitoarei sprijinul logistic i faptic pentru aplicarea strategiilor economice, juridice i de marketing optime. Aa cu am mai aratat, controlul aplicarii Planului de reorganizare se face de catre administratorul judiciar prin: - Supravegherea tuturor actelor, operatiunilor i platilor efectuate de debitoare, cuprinse in registrul special prevazut de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 85/2006; - Informari si rapoarte periodice din partea debitoarei catre administratorul judiciar; - Intocmirea si prezentarea saptamanala de catre conducerea debitoarei a previziunilor de ncasari si plati pentru saptamana urmatoare;
73

- Sistemul de comunicare cu debitoarea prin intermediul notelor interne, si prin prezenta unui reprezentatnt al administratorului judiciar la sediul acesteia ori de cate ori este necesar; - Rapoartele financiare trimestriale, prezentate de catre administratorul judiciar, in conformitate cu disp art. 106 din Legea nr. 85/2006 - Supravegherea indeplinirii, fara intarziere, a schimbarilor de structura prevazute prin Plan; - Sesizarea judecatorului sindic cu orice problema care necesita o solutionare din partea acestuia. n concluzie, controlul strict al aplicarii prezentului Plan de reorganizare i monitorizarea permanenta a derularii acestuia de catre factorii mentionati mai sus, constituie o garantie solida a realizarii obiectivelor pe care i le propune, respectiv plata pasivului i mentinerea debitoarei in viaa comercial.
74

10. Descarcarea de obligatii si de raspundere a debitorului Potrivit art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, la data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul
este descarcat de diferenta dintre valoarea obligaiilor pe care le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta in plan.
Creanele ce urmeaz a se naste pe parcursul implementarii Planului de reorganizare urmeaza a fi achitate in conformitate cu actele juridice din care acestea se nasc, potrivit prevederilor art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006. Prezentul Plan de reorganizare a fost intocmit pe premiza ca prima luna a Planului va fi luna septembrie 2012, iar ultima luna septembrie 2015. 11.Concluzii Apreciem faptul ca scopul instituit de prevederile legii privind procedura insolvenei i anume acoperirea pasivului Societaii, nu poate fi atins intr-o mai mare masura decat prin implementarea prezentului Plan de reorganizare. Aa cum am prezentat i in cuprinsul Planului de reorganizare, falimentul Societaii nu reprezinta o alternativa viabila in vederea acoperirii pasivului Societaii, cea mai mare parte a creditorilor acesteia urmand a beneficia de distribuiri de sume cu mult diminuate faa de cele propuse a fi distribuite prin prezentul Plan de reorganizare. Menionam faptul ca implementarea prezentului Plan de reorganizare va avea consecine i pe plan economic i social, asigurand meninerea in circuitul comercial a unei afaceri viabile, restructurate atat din punct de vedere operaional cat i financiar, un viitor contribuabil la bugetul consolidat al statului. Debitor, S.C. EUROCHEESE PRODUCTIE S.R.L
Administrator special, Tura Victoria Amarda
______________________
75

Plan de Reorganizare Eurocheese Productie - 19 Iulie 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Reorganizare Eurocheese Productie - 19 Iulie 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.

EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE JUDICIARA S.C . EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

Administrator judiciar: PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

1.1 Justificarea legala

1.2 Autorul planului i durata acestuia

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

1.3 Scopul planului

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

2. Necesitatea procedurii reorganizarii

2.1 Aspectul economic

2.2 Aspecte sociale

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

2.3 Avantajele reorganizarii

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

Domeniu de activitate procesarea principal lactate Cod CAEN (Rev.2) 1051

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

3.3. Structura asociativa. Capitalul social

3.4.Scurt istoric al societatii debitoare

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

4.1. Structura personalului si organizarea interna

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

EFFORT PROPRIU 695.251

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

COMISIOANE, TAXE LEGALE, COSTURI DE FINANTARE 389.114 DIVERSE SI NEPREVAZUTE 0

CHELTUIELI PENTRU 12 EXPLOATARE 0 13 TVA 0 14 TOTAL 8.980.230 Sursa: documentatie Sapard

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

Fabrica de lapte Jilava

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

Arie Aria Aria Aria Aria

utila utila utila utila utila

31,3 mp 122,1 mp 5,6 mp 37,6 mp

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

4.4. Pasivul societatii

RON Creanta admisa

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

5. Prezentarea pieei careia i se adreseaza societatea

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

Cresterea globala a pietei de EUR)Sursa: Planet Retail

Vanzarile Eur/loc,Sursa : Deloitte

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

categorii de produse Sursa: Euromonitor

Segmentarea pietei de lactate din Romania in 2007, pe

Consum anual de lactate pe cap de locuitor

Consum anual de branza pe cap de

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

CRESTERE PRONUNTATA A PRETURILOR PRODUSELOR ALIMENTARE PE PLAN INTERNATIONAL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

GRUPA cascaval branza topita telemea crme