1 Lactat dehidrogenaza (LDH) Lactat dehidrogenaza reprezinta o enzima citoplasmatica ce participa la glicoliza anaeroba, cataliznd reactia reversibila de conversie

aacidului lactic n acid piruvic. LDH este un indicator nespecific de lezare tisulara. Pentru a identifica sursa cresterii nivelului enzimei, sunt necesare izolarea prin electroforeza si dozarea celor 5 fractiuni diferite ale LDH-ului rezultate prin combinarea n diferite proportii a celor doua tipuri de monomeri H (Heart) si M (Muscle): > LDH1 (H4) reprezinta 20-30% din LDH-ul seric total si se gaseste n inima, eritrocite, rinichi, sistem reticuloendotelial, sistem nervos. Datorita afinitatii mai mari pentru alfa-hidroxibutirat dect pentru lactat, LDH1 mai poarta si numele de alfa-hidroxibutirat dehidrogenaza; > LDH2 (H3M), 20-35% din LDH-ul seric total, se afla n eritrocite, inima, rinichi, sistem reticuloendotelial, plamni, sistem nervos, trombocite; > LDH3 (H2M2), 10-25%, aflat n plamni, placenta, sistem nervos, rinichi, limfocite, splina, tiroida, glande suprarenale, timus, pancreas, leucocite; > LDH4 (HM3), 6-10%, se gaseste n musculatura striata, ficat, rinichi, pancreas, sistem nervos, placenta, splina; > LDH5 (M4), 5-10%, aflat n ficat, musculatura striata, rinichi, pancreas, splina. Recent s-a descoperit o a sasea izoenzima n serul pacientilor cu boala hepatica secundara unei insuficiente cardiace severe. n infarctul miocardic acut, nivelul LDH-ului creste n 10-12 ore, atinge valori maxime n 48-72 de ore si revine la normal n 10-14 zile. Deoarece LDH-ul este un test foarte nespecific, el a fost nlocuit cu troponinele cardiace ca markeri tardivi. Valori mai mari de 2000 U.I/l sugereaza un prognostic prost. n mod normal, raportul LDH1/LDH2 este subunitar. Un raport supraunitar semnifica n cele mai multe cazuriun infarct miocardic acut (supraunitar este si n infarctul renal, dar cresterile LDH-ului nu sunt proportionale cu modificarile valorilor AST-ului si fosfatazei alcaline). n bolile hepatice, un nivel crescut al LDH-ului indica citoliza (LDH5 poate ajunge pna la 50% din LDH-ul total). n cazul n care LDH-ul total este crescut si pattern-ul izoenzimelor e nespecific, trebuie luata n considerare suspiciunea de cancer (LDH-ul este crescut la aproximativ 50% din pacientii cu carcinom). Un nivel al LDH-ului din cavitatea pericardica, pleurala sau peritoneala peste 60% din valoarea LDH-ului seric total este caracteristic exudatului.

*TIPUL TESTULUI: * Sangvin. *VALORI NORMALE* Nou-nascuti: 160-450 U/l (cele 5 izoenzime sunt n proportii egale) Sugari: 100-250 U/l Copii: 60-170 U/l Adulti/vrstnici: 100-190 U/l *INTERACTIUNI* Pot scadea nivelul LDH-ului total amikacina, anticonvulsivantele, cefotaximul, clofibratul, enalaprilul, metronidazolul si vitamina C. Nivelul LDH-ului poate fi crescut de catre: acebutolol, acid acetilsalicilic, acid valproic, alcool, amiodarona, anestezice, azitromicina, captopril, cefalosporine, cimetidina, clorpromazina, dicumarol,etretinat, flufenazin, foscarnet, furosemid, heparina, imipramina, interferon, ketoconazol, ketoprofen, labetalol, methotrexatul, metoprolol, nitrofurantoina, oxacilina, penicilamina, piperacilina, piroxicam, plicamicina, procainamida, propoxifen, simvastatin, sulfonamide, streptokinaza. *VARIATII PATOLOGICE* > Valori crescute ale LDH-ului total: infarct miocardic acut, insuficienta cardiaca congestiva, trombembolism pulmonar, infarct pulmonar, pneumonie, hepatita acuta virala, ciroza hepatica, pancreatita acuta, infarct intestinal, infarct renal, glomerulonefrita, necroza tubulara acuta, tumori testiculare, boli ale musculaturii scheletice, anemie pernicioasa, anemie hemolitica, leucemie limfoblastica acuta, limfoame, neoplasme, colagenoze, mononucleoza infectioasa, soc, hipotensiune, efort fizic excesiv. > Raport LDH1/LDH2>1: angina instabila, infarct miocardic acut, valve cardiace artificiale, infarct renal, anemie pernicioasa, anemie hemolitica, carcinom pulmonar cu celule mici, adenocarcinom ovarian, tumori testiculare ale celulelor germinale, rabdomioliza, efort fizic excesiv. > Activitati crescute ale LDH1 sau LDH2: infarct miocardic acut, anemie pernicioasa, anemie hemolitica, infarct renal, glomerulonefrita. > LDH3 crescut: trombembolism pulmonar, pneumonie, leucemie acuta, limfocitoza, pancreatita acuta, neoplasm. Activitati crescute ale LDH4 sau LDH5: hepatita acuta virala, ciroza hepatica, boli ale musculaturii scheletice, glomerulonefrita, arsuri,

3 traume. Acidul uric seric Acidul uric reprezinta un acid organic ce se gaseste n snge si urina, produs final de catabolizare a purinelor, constituenti ai acidului dezoxiribonucleic. Dozarea acidului uric seric/urinar este indicata pentru punerea diagnosticului de guta, pentru evaluare distructiei tisulare, n litiaza renala sau pentru monitorizarea tratamentelor ce pot modifica nivelul acidului uric. *METODA DE LUCRU* Se recolteaza 5-7 ml snge venos ntr-un vacuum. *VALORI NORMALE* Nou-nascuti: 2-6,2 mg/dl Copii: 2,5-5,5 mg/dl Femei: 2,7-7,3 mg/dl Barbati: 4-8,5 mg/dl Vrstnici: valori usor mai ridicate *INTERACTIUNI* Scad nivelele serice de acid uric: utilizarea recenta a substantelor de contrast radiologic, acidul acetilsalicilic n doze mari, allopurinolul, azatioprina, clofibratul, corticosteroizii, estrogenii, glucoza n pev, manitolul, probenecidul, warfarina. Cresc nivelele serice de acid uric: acidul acetilsalicilic n doze mici, acidul nicotinic, cafeina, cisplatinul, diazoxidul, diureticele, epinefrina, etambutolul, etanolul, fenotiazinele, levodopa, metildopa, teofilina. Stresul poate creste valoarea acidului uric. *VARIATII PATOLOGICE* Valori scazute ale acidului uric seric: boala Wilson, sindrom Fanconi, afectiuni hepatice severe, intoxicatie cu plumb. Valori crescute:guta, ingestie excesiva de purine, defect congenital de metabolizare a purinelor, hemoliza, rabdomioliza, hiperlipoproteinemie,

4 obezitate, diabet zaharat, boli cardiovasculare, acidoza lactica, cetoacidoza, insuficienta renala cronica, boala renala polichistica, hipotiroidie, hipo- si hiperparatiroidism, toxemia de sarcina, sindrom Lesch-Nyhan, alcoolism, soc, metastaze, mielom multiplu, leucemii, chimioterapie, intoxicatie cu metale, boala Paget, poliartrita reumatoida, psoriazis, idiopatic. Albumina seric Albumina reprezinta proteina cu cea mai mare concentratie din plasma (55-65% din totalitatea proteinelor plasmatice). Cele mai importante roluri ale acesteia sunt: mentinerea presiunii coloid-osmotice a plasmei, transportul acizilor grasi, bilirubinei, ionilor (calciu, cupru, zinc), a unor hormoni sau a unor medicamente. Albumina reprezinta si o importanta sursa de aminoacizi esentiali utili n procesele de regenerare tisulara. Cunoasterea nivelului albuminei serice este necesara pentru evaluarea statusului nutritional si n cazul existentei edemelor. *METODA DE LUCRU* Se recolteaza ntr-o eprubeta 5-7 ml snge venos. *VALORI NORMALE* Prematuri: 3-4,2 g/dl Nou-nascuti: 3,5-5,4 g/dl Sugari: 4,4-5,4 g/dl Copii: 4-5,9 g/dl Adulti/vrstnici: 3,5-5 g/dl *INTERACTIUNI* Pot determina nivele scazute ale albuminei serice contraceptivele orale si medicamentele hepatotoxice. *VARIATII PATOLOGICE* Albuminemia scazuta poate avea una din urmatoarele cauze: malnutritie, malabsortie, enteropatii, afectiuni hepatice, sindrom nefrotic, permeabilitate capilara crescuta, boli inflamatorii, disproteinemie idiopatica familiala, sarcina, hiperhidratare. Nivele crescute ale albuminei serice pot aparea n caz de deshidratare. ALT, GPT

Alanil aminotransferaza (ALT) sau glutamic-piruvat transferaza (GPT) serica reprezinta o enzima implicata n metabolizarea aminoacizilor; ea are localizare predominant hepatica, dar se mai gaseste si n musculatura striata, miocard, rinichi si pancreas. Cresterea nivelului seric de ALT este semn de necroza tisulara sau de crestere a permeabilitatii membranei celulare (de exemplu, ntr-un proces inflamator). Transaminazele au drept coenzima piridoxal-5-fosfatul(derivat din vitamina B6), astfel ca deficitul de vitamina B6 (de exemplu, asociat alcoolismului) va estompa o crestere a activitatii acestora (n special a ALT care este mai sensibila la deficitul de vitamina B6 dect AST). *METODA DE LUCRU* Pentru aceasta procedura este necesara prelevarea a circa 7-10 ml snge venos. *VALORI NORMALE* Nou-nascuti: pot fi de doua ori mai mari dect cele nregistrate la adulti Adulti: 4-36 U.I/l Vrstnici: valori identice sau usor mai mari dect cele nregistrate la adulti *INTERACTIUNI* Pot determina nivele crescute ale ALT: injectiile intramusculare, medicamentele (acetaminofen, acid aminosalicilic, acid nalidixic, alopurinol, ampicilina, azatioprina, carbamazepina, cefalosporine, clofibrat, clordiazepoxid, clorpropamida, cloxacilina, codeina, contraceptive orale, dicumarol, fenilbutazona, fenitoina, fenotiazina, indometacina, izoniazida, methotrexate, metildopa, nafcilina, nitrofurantoin, oxacilina, procainamida, propoxifen, propranolol, salicilati, tetracicline, verapamil). *VARIATII PATOLOGICE* Valori crescute ale ALT: hepatita, necroza hepatica, ciroza, colestaza, tumora hepatica, sindrom Reye, arsuri, traumatisme musculare, rabdomioliza, polimiozita, dermatomiozita, pancreatita, infarct pulmonar, infarct renal, infarct miocardic, insuficienta cardiaca congestiva, mononucleoza infectioasa, medicamente hepatoxice (salicilati). Amilaza seric

6 Amilaza reprezinta o enzima ce hidrolizeaza amidonul la maltoza, dextrine, glucoza. Ea prezinta doua izoenzime: izoenzima P (secretata de pancreasul exocrin; reprezinta 40% din activitatea amilazei serice totale) si izoenzima S (avnd ca sursa glandele salivare, viscerele abdominale, tumorile osoase, pulmonare, esofag; reprezinta 60% din activitatea totala a amilazei serice). Aceasta determinare este indicata n cazul pancreatitei acute sau cronice, obstructiei de duct pancreatic, durerilor abdominale intense nsotite de greata si varsaturi, ulcerului peptic perforat, infarct intestinal si a evaluarii functiei pancreatice la copiii cu fibroza chistica si vrsta peste 5 ani. Mai sensibil,n cazul pancreatitei acute, este testul lipazei. *METODA DE LUCRU* Pentru determinarea amilazei serice sunt necesari 5-7 ml snge venos. *VALORI NORMALE ALE AMILAZEI SERICE* Adulti: 30-220 U/l n sarcina si la vrstnici:valori usor mai mari dect n cazul adultilor *INTERACTIUNI* Pot aparea rezultate fals negative n cazul pacientilor cu ser hipelipemic sau a administrarii intravenoase a solutiei de dextroza. Pot determina valori scazute ale amilazei: citratii, glucoza, oxalatii. Nivele crecute pot fi determinate de: acidul aminosalicilic, aztioprina, contraceptive orale, corticosteroizi, dexametazona, diuretice de ansa, etanol, metildopa, narcotice, prednison, substante de contrast ce contin iod. *VARIATII PATOLOGICE* O activitate scazuta a amilazei serice se nregistreaza la sugari (este fiziologic). Valori crescute: pancreatite acuta sau cronica acutizata, obstructie duodenala, traumatism asupra pancreasului, pseudochist pancreatic, neoplasm pancreatic sau peripancreatic, calculi la nivelul canalului biliar comun, colecistita acuta, ulcer peptic perforat/penetrant, necroza intestinala, sindrom de ansa aferenta, oreion, anevrism de aorta, infarct pulmonar, apendicita acuta, peritonita, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, cancer de esofag, plamn sau ovar, metastaze, abces tuboovarian, hiperparatiroidism, macroamilazemie, arsuri, soc, sarcina normala(cresteri moderate) sau ectopica. 1. *HEMATOLOGIE SI COAGULARE*

*HEMOLEUCOGRAMA* - valori normale: /Eritrocite/ * Brbati: 4 700 000-6 100 000 /mm3 * Femei: 4 200 000-5 400 000 /mm3 * Nou-nscui: 4 800 000-7 100 000 /mm3 /Hematocrit/ * Brbati: 42-52% * Femei: 37-47% /Hemoglobina/ * Brbati: 14-18 g/dl * Femei: 12-16 g/dl /Leucocite:/ 5 000-10 000 /mm3, dintre care granulocite i agranulocite * Neutrofile 2 500-8 000 /mm3 * Eozinofile 50-500 /mm3 * Bazofile 25-100 /mm3 * Limfocite: 1 000-4 000 /mm3 * Monocite: 100-700 /mm3 /Trombocite/: 150 000-400 000 /mm3 *ERITROCITE* * Valori sczute: hemoragie, hemoliza, anemie, hemoglobinopatie, talasemie, sferocitoza, siclemie, splenomegalie secundara, leucemie, mielom multiplu, chimioterapie. * Valori crescute: policitemia vera, boala cardiaca congenitala, BPOC severa, cord pulmonar, fibroza pulmonara, altitudine nalta, stres. *HEMATOCRIT* * Valori sczute: sarcina, anemie, hemoragie, hemoliza, deficit de fier, hemoglobinopatie, insuficienta medulara, leucemie. * Valori crescute: policitemia vera, eritrocitoza, deshidratare severa, diaree severa, arsuri, boli cardiace congenitale, BPOC. *HEMOGLOBINA* * Valori sczute: anemie, hemoragie, hemoglobinopatii, splenomegalie, afectiuni renale, neoplasme, malnutritie. * Valori crescute: policitemia vera, hemoconcentratie, arsuri severe, deshidratare, altitudini nalte, boli cardiace congenitale, BPOC.

*LEUCOCITE* * Valori sczute: febra tifoida, febra paratifoida, gripa, rujeola,rubeola, hepatita acuta, boli la nivelul organelor hematopoetice, septicemie, boala de iradiere. * Valori crescute: stres, sarcina, menstruatie, efort fizic intens, infectii (cu exceptia febrei tifoide si febrei paratifoide), necroza tisulara, tumori, interventii chirurgicale, hemoragii mari, hemoliza, uremie crescuta, coma diabetica, guta, leucemie , medicamente (acid acetilsalicilic, adrenalina, corticosteroizi, heparina, triamteren). *NEUTROFILE* * Valori sczute: infectii bacteriene/virale severe, anemie aplastica, LES, mononucleoza, medicamente mielotoxice, radioterapie. * Valori crescute: stres, efort fizic intens, afectiuni inflamatorii, infectii, neoplasme, hemoragie/hemoliza, eclampsie, infarct miocardic acut. *LIMFOCITE* * Valori sczute: administrare de glucocorticoizi sau antineoplazice, sepsis, arsuri, boala Hodgkin, boala Gaucher, purpura trombocitopenica idiopatica, hipersplenism, reactie transfuzionala. * Valori crescute: infectii virale sau bacteriene, leucemie limfocitara, limfoame maligne, mielom multiplu, iradiere. *FIBRINOGEN* * Valori normale: 200-400 mg/dl * Valori sczute: malnutritie, afectiuni hepatice, deficit congenital de fibrinogen. * Valori crescute: sarcina, inflamatii/infectii acute, neoplasme, necroza tisulara. *VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)* * Valori normale: o Barbati: 1-10 mm/1 h, 7-15 mm/2 h o Femei: 2-12 mm/1 h, 12-20 mm/2 h * Valori scazute: siclemie, sferocitoza, hipofibrinogenemie, policitemia vera. * Valori crescute: menstruatie, sarcina, infectii bacteriene, boli inflamatorii, hiperfibrinogenemie, septicemie, neoplasm, insuficienta renala cronica, anemie severa, boli de colagen, trombembolism pulmonar, intoxicatii cu metale grele. *TIMPUL DE COAGULARE (TC)*

9 * Valori normale: 8-10 minute * Valori crescute: deficit de factori ai coagularii (cu exceptia factorului XII), insuficienta hepatica, coagulopatie de consum, medicamente anticoagulante (de tip heparinic, cumarinic sau warfarinic) si fibrinolitice (urokinaza, streptokinaza). *TIMPUL HOWELL* * Valori normale: 2 minute * Valori crescute: vezi Timp de coagulare (TC) * Observatii: Reprezinta principalul test pentru monitorizarea tratamentului cu heparina. *TIMPUL QUICK (PT- timp de protrombina)* * Valori normale: 13-15 secunde * Valori crescute: deficit congenital de factori ai coagularii, deficit de vitamina K, hepatita, ciroza, administrare de cumarinice, intoxicatie cu salicilati, coagulare intravasculara diseminata. *TIMPUL DE SANGERARE (TS)* * Valori normale: o 1-4 minute (lobul urechii) o 8-10 minute (antebrat) * Valori crescute: trombocitopenie, hipersplenism, boala von Willebrand, trombastenie Glanzmann, deficit de factori ai coagularii, fragilitate capilara, coagulare intravasculara diseminata. 2. *BIOCHIMIE* *ACIDUL URIC* * Valori normale: 2.0 - 8.5 mg/dl sau 120 - 510 mol/l * Valori scazute: medicamente (alopurinol, chimioterapice, corticosteroizi, probenecid, salicilati, warfarina), secretie inadecvata de hormon antidiuretic, hemocromatoza, boli hepatice, boala Wilson, sindrom Fanconi. * Valori crescute: guta, deshidratare, insuficienta renala cronica, diuretice tiazidice, diabet zaharat, alcoolism, leucemie, limfom, mielom multiplu, boli mieloproliferative, radioterapie, anemie hemolitica, dieta bogata n nucleoproteine, malnutritie, policitemia vera, diabet insipid, intoxicaie cu plumb. *ALBUMINA* * Valori normale: 3.4 - 5.6 g/dl * Valori scazute: hiperhidratare, malnutritie, hepatita, ciroza, insuficienta hepatica, sindrom nefrotic, glomerulonefrita cronica, enteropatii cu pierdere de proteine ( boala Crohn, colita

10 ulcerativa, boala Whipple), sarcina, arsuri severe, malabsorbtie,disproteinemie idiopatica familiala. * Valori crescute: deshidratare. *AMILAZA SERIC* * Valori normale: 30 - 220 U/l * Valori scazute: pancreatita cronica, insuficienta hepatica, hepatita. * Valori crescute: pancreatita acuta, colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer pancreatic, ocluzie intestinala, infarct intestinal, peritonita, apendicita acuta, sarcina, sarcina extrauterina, ruptura de chist ovarian, oreion, traumatism de glande salivare sau de pancreas, infarct pulmonar, arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, alcoolism acut, macroamilazemie, medicamente (acid acetilsalicilic, contraceptive orale, corticosteroizi, diuretice tiazidice, morfina), ciroza. *ALT , TGP, GPT *(glutamic-piruvat transferaza serica, alanil aminotransferaza) * Valori normale: 4 - 21 U/l * Valori crescute: hepatita, ciroza hepatica, insuficienta hepatica, necroza hepatica, staza hepatica, colestaza, cancer hepatic, obstructie biliara, pancreatita acuta, medicamente (acid acetilsalicilic, aldomet, alopurinol, antibiotice, contraceptive orale, fenitoina, heparina, izoniazida), insuficienta cardiaca congestiva, afectarea musculaturii scheletice, mononucleoza infectioasa, soc, infarct miocardic acut, miocardita. *AST,TGO, GOT* (glutamic-oxaloacetic transaminaza serica, aspartat aminotransferaza) * Valori normale: 22 - 47 U/l * Valori crescute:infarct miocardic acut, hepatita, staza hepatica, necroza hepatica, colestaza, ciroza, obstructie biliara, miocardita, insuficienta cardiaca congestiva, embolism pulmonar, infarct pulmonar, pancreatita acuta, afectarea musculaturii scheletice, arsuri, anemie hemolitica, medicamente (acetaminofen, antihipertensive, contraceptive orale, digitala, izoniazida, opiacee, verapamil), mononucleoza infectioasa. Citete i articolele despre creterea transaminazelor </transaminaze-crescute.html> i analize pentru evaluarea funciei ficatului </analize-pentru-evaluarea-funciei-hepatice.html>. *BILIRUBINA TOTAL* * Valori normale: 0.3 - 1.0 mg/dl sau 5.1 - 17 mol/l * Valori crescute: hepatita, obstructie biliara, colestaza, cancer hepatic primar, metastaze hepatice, pancreatita, ciroza, ficat de

10

11 staza, sepsis, medicamente (alopurinol, antibiotice, cloramfenicol, clorpromazin, contraceptive orale, halotan, indometacin, izoniazida, metildopa, steroizi, sulfonamide, tolbutamida), mononucleoza infectioasa, insuficienta hepatica, ictere ereditare. Observatii: Icterul devine vizibil la valori peste 2.5-3.0 mg/dl *BILIRUBINA DIRECT *(conjugata) * Valori normale:0.1-0.3 mg/dl sau 1.7-5.1 mol/l * Valori crescute: obstructie biliara, metastaze hepatice, hepatom, cancer pancreatic, ampulom, colangiocarcinom, pancreatita, hepatita, sepsis, ciroza, sindrom Dubin Johnson, sindrom Rotor, boala Wilson. *BILIRUBINA INDIRECTA* (neconjugata) * Valori normale: 0.2-0.8 mg/dl sau 3.4-12 mol/l * Valori crescute: hemoliza, transfuzii, anemie hemolitica, anemie pernicioasa, siclemie, hematom n resorbtie, hepatita, ciroza, sepsis, insuficienta hepatica, sindrom Gilbert, sindrom Crigler Najjar. *CALCIU* * Valori normale: 8.5-10.5 mg/dl * Valori scazute: hipovitaminoza D, hipoparatiroidism, tetanii, insuficienta renala, rahitism, osteomalacie. * Valori crescute: hipervitaminoza D, hiperparatiroidism, nefropatii cronice. *CLOR* * Valori normale: 90-106 mEq/l * Valori scazute: hidratare n exces, hiperaldosteronism, sindrom de secretie inadecvata de hormon antidiuretic, varsaturi, arsuri, alcaloza metabolica, hiperkaliemie, medicamente (corticosteroizi, diuretice de ansa si tiazidice, triamteren). * Valori crescute: deshidratare, acidoza tubulara renala, hiperpnee, alcaloza metabolica, aport salin crescut, medicamente (acetazolamida, antiinflamatoare nesteroidiene, estrogeni, metildopa) *COLESTEROL TOTAL* * Valori normale ale colesterolului total: o preferabil sa aiba valori mai mici de 200 mg/dl o risc moderat la valori cuprinse ntre 200 si 240 mg/dl o risc crescut cnd colesterolul depaseste 240 mg/dl * Valori scazute: malnutritie, hipertiroidism, boli hepatice, insuficienta hepatica, mielom multiplu, malabsorbtie, anemie hemolitica, medicamente (alopurinol, cholestiramina, colchicina,

11

12 izoniazida, niacina) * Valori crescute: hipercolesterolemie, diabet zaharat, hipotiroidism, infarct miocardic acut, trimestrul al treilea de sarcina, afectiuni biliare, colestaza, obstructie biliara, sindrom nefrotic, dieta bogata n colesterol, sedentarism, obezitate, hipercolesterolemie familiala, hiperlipoproteinemii, medicamente (contraceptive orale, fenitoina, fenotiazide, steroizi) Observatii: Factorii de risc pentru boala coronariana sunt reprezentati de vrsta (barbati > 44, femei > 54), fumat, hipertensiune arteriala, diabet, antecedente familiale, HDL < 35 mg/dl, raportul Colesterol / HDL > 4.5. *HDL colesterolul* n funcie de valorile HDL-C, pacientul este ncadrat ca risc cardiac sczut la valori ale HDL colesterolului peste 45 mg/dl i risc cardiac crescut cnd HDL colesterolul este sub 35 mg/dl. * Valori scazute: fumat, sedentarism, obezitate, insuficienta renala, diabet, beta blocante. * Valori crescute: sport regulat, aport moderat de alcool, niacina. *LDL colesterolul* * preferabil sa aiba valori mai mici de 130 mg/dl * risc moderat cnd valorile sunt cuprinse ntre 130 si 160 mg/dl * risc crescut la valori de peste 160 mg/dl Observatii: Valorile LDL se afla folosind formula: LDL = colesterol total - TG/5 - HDL *CPK, CK (creatinfosfokinaza)* * Valori normale: 5 - 200 U/l * Valori crescute: Cresterea creatinfosfokinazei totale: infarct miocardic acut, chirurgie cardiaca, dupa injectii intramusculare, traumatisme, sindrom de strivire, politraumatisme, defibrilare, electrocutare, miozita, rabdomioliza, accident vascular cerebral, eforturi intense, soc. * Valori crescute ale CPK - MB : infarct miocardic acut, angina instabila, chirurgie cardiaca, ischemie cardiaca, miocardita acuta, pericardita, cardiomiopatie, defibrilare, rabdomioliza, distrofii musculare. * Valori crescute ale CPK - BB : accident vascular cerebral, hemoragie subarahnoidiana, tumori cerebrale, convulsii, soc, traumatisme craniene, neurochirurgie, embolism / infarct pulmonar, cancer (digestiv, de sn, ovarian, pulmonar).

12

13 * Valori crescute ale CPK - MM : traumatisme, sindrom de strivire, postoperator, injectii intramusculare, electromiograma, rabdomioliza, polimiozita, dermatomiozita, distrofie musculara, efort fizic intens, hipertermie maligna, convulsii. Observatii: Creatinfosfokinaza are 3 izoenzime: MB (se gaseste n miocard, musculatura striata, prostata, uter), BB (creier, plamni, pancreas, rinichi) si MM (musculatura striata, miocard). *CUPRU* * Valori normale: 80-130 g/dl * Valori scazute: boala Menkes, sindrom nefrotic. * Valori crescute: infectii, infarct miocardic acut, leucemii acute, neoplasme, boala Wilson. *FIER* * Valori normale ale sideremiei > barbati: 90-160 g/dl, femei: 80-130 g/dl * Valori scazute: anemii feriprive, hemoragii, tratamente cu vitamina B12, stari infectioase cronice, nefropatii cronice, poliartrita reumatoida, procese neoplazice. * Valori crescute: hemosideroza, hemocromatoza, transfuzii sangvine recente, anemie megaloblastica/hemolitica, talasemie, hepatite, ciroza. *FOSFATAZA ALCALIN* * Valori normale: 25 - 115 U/l * Valori scazute: hipofosfatemie, hipotiroidism, malnutritie. * Valori crescute: obstructie biliara, colecistita acuta, metastaze hepatice, hepatita, mononucleoza infectioasa, ciroza, metastaze osoase, cancer primitiv osos Paget, hiperparatiroidism, fractura osoasa n curs de vindecare, osteomalacie, poliartrita reumatoida, pancreatita acuta, insuficienta cardiaca congestiva, sarcina, mielom multiplu, leucemie, medicamente (medicamente colestatice, antibiotice, contraceptive orale, estrogeni, fenotiazide, indometacin, izoniazida, methotrexat), hipertiroidism, infarct intestinal, sarcoidoza, sepsis. *FOSFOR* * Valori normale: Adulti: 3-4.5 mg/dl, Copii: 4.5-6.5 mg/dl * Valori scazute: rahitism, hipovitaminoza D, hiperparatiroidism, ingestia cronica de antiacide. * Valori crescute: hipoparatiroidism, hipervitaminoza D, insuficienta renala, diabet zaharat. *GGTP, GGT (gamma glutamil transpeptidaza / transferaza)*

13

14 * Valori normale: 10 - 50 U/l * Valori crescute: boli hepatice, colestaza, metastaze hepatice, hepatom, cancer pancreatic, hepatita, icter obstructiv, pancreatita acuta, medicamente (antibiotice, antidepresive, barbiturice, fenobarbital, fenotiazine), insuficienta cardiaca congestiva, sepsis, sindrom nefrotic, mononucleoza infectioasa. * Observatii: Specifica pentru patologia hepatica, GGT se coreleaza cu valorile fosfatazei alcaline. *IOD* * Necesar: 100-200 g/24 h * Valori scazute: gusa endemica. * Valori crescute: boala Basedow. *LDH (lactat dehidrogenaza)* * Valori normale: 60 - 250 U/l * Valori crescute: infarct miocardic acut, miocardita, insuficienta cardiaca congestiva, anemie hemolitica, hemoliza, infarct (pulmonar, renal, intestinal), boli hepatice (hepatita, necroza), cancer, leucemie acuta, limfom, afectari ale musculaturii scheletice, accident vascular cerebral, necroza tisulara, transfuzii, mononucleoza infectioasa. *LIPAZA* * Valori normale: 20 - 140 U/l * Valori crescute: pancreatita acuta, cancer pancreatic, colecistita acuta, obstructie canal pancreatic, ocluzie intestinala, infarct intestinal. *MAGNEZIU* * Valori normale: 2.5 mg/dl * Valori crescute: hipervitaminoza D, hiperparatiroidism, nefropatii cronice. *NICHEL* * Valori normale: 1.2-4.6 g/l * Valori scazute: ciroza hepatica, uremie crescuta. * Valori crescute: infarct miocardic acut. *POTASIU* * Valori normale: 3.5-4.5 mEq/l (intracelular 40-400 mEq/l) * Valori scazute: pierderi digestive prin diaree sau varsaturi, stenoza pilorica, fistule digestive, pierderi urinare. * Valori crescute: insuficienta corticosuprarenaliana, insuficienta

14

15 renala. *PROTEINE TOTALE* * Valori normale: 5.6 - 8.4 g/dl * Valori scazute: hiperhidratare, malnutritie, hepatita, ciroza, insuficienta hepatica, sindrom nefrotic, glomerulonefrita cronica, boala Crohn, colita ulcerativa, boala Whipple, sarcina, arsuri severe, malabsorbtie,disproteinemie idiopatica familiala. * Valori crescute: deshidratare, mielom multiplu, sarcoidoza, inflamatii cronice, colagenoze, macroglobulinemie. *SODIU* * Valori normale: 310-345 mg/dl * Valori scazute: aport salin insuficient, deshidratari globale, ingestie scazuta de lichide,poliurie, insuficienta renala cronica,insuficienta corticosuprarenaliana * Valori crescute: transpiratii excesive, diaree, varsaturi, diabet insipid, insuficienta renala, insuficienta cardiaca, hiperaldosteronism. *TRIGLICERIDE* * Valori normale: 30 -135 mg/dl sau 0.34 - 1.52 mmol/l * Valori scazute: malnutritie, malabsorbtie, hipertiroidism. * Valori crescute: hiperlipoproteinemii primare, diabet zaharat, hipotiroidism, infarct miocardic acut, pancreatita acuta, alcoolism, sindrom nefrotic, boli hepatice, dieta bogata n carbohidrati, guta, sarcina, medicamente (acid acetilsalicilic, contraceptive orale, estrogen, prazosin, propranolol, steroizi, tamoxifen), sindrom Werner. *ZINC* * Valori normale: 0.8-1.4 mg/l * Valori scazute: sarcina, inflamatii/infectii cronice. * Valori crescute: reumatism articular acut, hemoliza. Analize pentru ficat (evaluarea funciei hepatice) Analizele pentru ficat fac parte din analizele uzuale </analize-de-rutin-care-trebuie-fcute-periodic.html> pe care fiecare persoan trebuie s le fac periodic. Testele de funcionalitate hepatic realizeaz 4 sindroame biologice: * sindrom de hepatocitoliz, manifestat prin creterea transaminazelor * sindrom hepatopriv (scderea funciei de sintez), manifestat prin scderea proteinemiei, colesterolului i factorilor de coagulare * sindrom de colestaz (de retenie biliar), manifestat prin creterea enzimelor de colestaz i a bilirubinei * sindrom inflamator (disproteinemic), manifestat prin creterea

15

16 probelor inflamatorii (VSH, CRP, fibrinogen, modificarea raportului albumine/globuline) *1. **Sindromul biologic citolitic* ntr-o baterie de teste uzuale, pe lng hemogram, uree, creatinin, glicemie i sumar de urin, intr i transaminazele, enzime care ofer informaii despre starea ficatului. Transaminazele sunt enzime intracelulare care sunt n mod normal eliberate n cantiti mici n snge; atunci cnd crete permeabilitatea membranei hepatocitelor sau celulele hepatice sunt distruse, crete concentraia transaminazelor. Denumirea de transaminaze vine de la faptul c ele catalizeaz transferul unei grupri amine (NH2) de la un acid aminat la un cetoacid. Exist 2 transaminaze: * ALT/ALAT/GPT (alanil-aminotransferaza, glutamo-piruvat transferaza) se gsete n special n ficat i rinichi. Valori crescute sunt ntlnite n caz de citoliz hepatic hepatite virale, toxice, medicamentoase, autoimune. Enzima este localizat strict n citoplasm. * AST/ASAT/GOT (aspartat-aminotransferaza, glutamo-oxaloacetat transferaza) pe lng ficat, este prezent i n muchii scheletici, miocard, pancreas, esut cerebral, rinichi. Creterea valorii AST nu este aadar foarte specific pentru o afeciune hepatic: ea crete i n infarctul miocardic, pancreatit, embolie pulmonar sau AVC. Enzima este localizat n citosol i mitocondrii. Particulariti ale interpretrii valorilor transaminazelor: * deoarece transaminazele au drept coenzim vitamina B6, alcoolicii (care au deficit de vitamin B6) pot avea valori fals-sczute (n special a ALT, care este mai sensibil dect AST) * afectarea muscular (dermatomiozit, traumatisme, injecii intramusculare, miopatii) poate da creteri ale transaminazelor, caz n care se vor efectua determinri ale altor enzime musculare (CK, aldolaza, LDH) * numeroase medicamente pot da creteri ale transaminazelor * raportul de Ritis (RDR), reprezentnd raportul dintre AST i ALT, ale cui valori normale sunt cuprinse ntre 0.7 i 1.4, este crescut (>2) n ciroza hepatic, hepatit cronic activ, hepatit medicamentoas, ciroz biliar primitiv, metastaze hepatice, hepatit alcoolic (scadere predominent a ALT datorit deficitului de vitamin B6) i sczut n hepatita viral acut, colestaza extrahepatic sau afeciuni inflamatorii. * transaminazele pot fi crescute la obezi, la cei cu steatohepatit non- alcoolic, dup un efort fizic prelungit sau dup consum de ciuperci *2. **Sindrom hepatopriv*

16

17 Sindromul hepatopriv reflect o disfuncie a capacitii hepatice de sintez, detoxifiere i metabolizare. Indicatorii sindromului hepatopriv sunt scderea concentraiei de proteine serice, colesterol, fibrinogen i prelungirea timpilor de coagulare (datorit scderii sintezei factorilor de coagulare II, V, VII). Alterarea probelor de coagulare este cel mai precoce marker al disfunciei hepatice deoarece factorii de coagulare sunt proteine cu timp de njumtire mic. Pentru funcia metabolic i de detoxifiere se folosesc ca indicatori colinesteraza seric i amonemia. Sindromul hepatopriv apare de obicei n stadii avansate de boal hepatic cronic (ciroz hepatic) sau n hepatitele acute fulminante, cnd exist distrucie hepatocitar masiv. *3. **Sindrom colestatic (de retenie biliar)* Disfuncia bilioexcretorie se poate pune n eviden prin creterea bilirubinei (preponderent a bilirubinei directe) i a enzimelor de colestaz (fosfataza alcalin, 5-nucleotidaza, gamma-glutamiltranspeptidaza, leucinaminopeptidaza, glutamat dehidrogenaza). Colestaza se mai poate nsoi de creterea uoar-moderat a transaminazelor, bilirubinurie i prelungirea timpului de protrombin (datorit deficitului de vitamin K, care nu se absoarbe n absena srurilor biliare). Valori mari ale gamma-glutamiltranspeptidazei (GGT), disproporionat fa de cele ale bilirubinei i ale celorlalte enzime de colestaz (fosfataza alcalin) indic o hepatit alcoolic. n evaluarea unei retenii biliare trebuie efectuat i o ecografie abdominal pentru a vedea dac localizarea colestazei este intrahepatic sau extrahepatic; n colestaza intrahepatic, cile biliare intrahepatice sunt nedilatate (cu excepia bolii Caroli), iar n cea extrahepatic sunt dilatate (cu excepia colangitei sclerogene, litiazei de cale biliar principal asociat cu ciroz, obstacolelor intermitente sau colestazei instalate brusc). *4. **Sindrom inflamator mezenchimal* Sindromul inflamator (disproteinemic) evideniaz modificarea (sau chiar inversarea) raportului albumine la globuline i creterea reactanilor de faz acut (protein C reactiv, fibrinogen). Probele inflamatorii pozitive pot indica prezena unei inflamaii oriunde n organism. AST, GOT Aspartat aminotransferaza (AST) sau glutamic-oxaloacetic transaminaza (GOT) serica reprezinta o enzima ce catalizeaza transferul unei grupari aminice de la aspartat la acidul a-cetoglutaric; ea este localizata n miocard, ficat, musculatura striata, sistem nervos, pancreas, hematii si

17

18 plamni. Nivele serice foarte mari ale AST semnifica necroza unuia dintre tesuturile enumerate(de cele mai multe ori, valori >500 U.I/l sugereaza hepatita sau alt tip de necroza hepatocelulara). Raportul de Ritis reprezinta raportul dintre activitatea AST si activitatea ALT si are valori normale cuprinse ntre 0,7 si 1,4 (n functie de metoda de dozare). Valori crescute ale acestuia apar n cazul necrozei: infarct miocardic acut, hepatita alcoolica (RDR>2), ciroza hepatica, hepatita cronica activa, neoplasm hepatic, medicamente hepatotoxice, colestaza intrahepatica. RDR scazut indica cel mai adesea inflamatie si afectare hepatica: afectiuni inflamatorii, hepatita infectioasa, colestaza extrahepatica. *METODA DE LUCRU*** Pentru aceasta procedura este necesara prelevarea a circa 7-10 ml snge venos. *VALORI NORMALE*** Nou-nascuti/sugari: 15-60 U.I/l Copii: valori similare cu cele observate la adulti Femei: 10-35 U.I/l Barbati: 20-50 U.I/l Vrstnici: valori usor mai mari dect cele nregistrate la adulti *INTERACTIUNI*** Exercitiile fizice efectuate recent pot influenta rezultatele acestui test. Pot determina nivele scazute ale AST: metronidazolul, trifluoperazina. Pot creste valorile AST: acetaminofenul, agentii colinergici, anticoagulantele cumarinice, antihipertensivele, contraceptivele orale, digitala, eritromicina, izoniazida, medicamentele hepatotoxice, metildopa, opiaceele, salicilatii, verapamilul. *VARIATII PATOLOGICE*** Valori scazute ale AST: insuficienta renala cronica, dializa renala cronica, uremie, cetoacidoza diabetica, afectiuni hepatice cronice, deficit de piridoxina (beri-beri), sarcina Valori crescute: hepatita, obstructie extrahepatica acuta, ciroza

18

19 hepatica, sindrom Reye, mononucleoza infectioasa, intoxicatie medicamentoasa, stadiul initial al hemocromatozei, tumori sau metastaze hepatice, unele forme de colecistita, consum cronic de alcool, pancreatita, infarct miocardic, aritmii cardiace, insuficienta cardiaca cronica, cateterizare cardiaca, angioplastie, traumatisme la nivelul musculaturii scheletice, arsuri severe, distrofie musculara progresiva, miopatie, miozita, anemie hemolitica acuta, soc. Bilirubina direct (conjugat) Bilirubina conjugata (directa) este excretata prin polul biliar n caile biliare. Iesirea este guvernata de o enzima ce apartine proteinei multirezistente la drog si poate fi influentata de tuberculostatice, anticonceptionale orale, hormoni anabolizanti. Ajunsa n tubul digestiv, nu poate fi absorbita n duoden, si este degradata sub actiunea florei bacteriene la urobilinogen, dupa care: > o parte este transformata n stercobilinogen si eliminata prin fecale (cca. 100-200 mg/zi) sub forma de stercobilina. > aproximativ 20% este reabsorbit n ileon si colon; ulterior intra n circulatia portala si este repreluat de catre ficat (circuit enterohepatic al bilirubinei), de unde fie este reexcretat n bila (90%), fie intra n circulatia sistemica si este excretat urinar (10%), cca. 4 mg/zi Bilirubina este un antioxidant lipofil potent (mpotriva radicalilor peroxid si superoxid) care protejeaza membranele lipidice si proteice de oxidare (inhiba peroxidarea acizilor grasi polinesaturati si capteaza O2). Reciclarea bilirubinei este mai rapida dect cea a glutationului, deoarece implica o singura enzima. *TIPUL TESTULUI* Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 5-7 ml snge venos). *VALORI NORMALE* 0.1-0.3 mg/dl sau 1.7-5.1 mol/l *VARIATII PATOLOGICE* Valori crescute: calculi biliari, metastaze hepatice, hepatom, cancer pancreatic, ampulom, colangiocarcinom, pancreatita, hepatita, sepsis, ciroza, sindrom Dubin-Johnson, sindrom Rotor, boala Wilson. *RECOMANDARI PENTRU PACIENT* Este necesar postul alimentar de cel putin 8 ore (nu mai mult de 36 de ore).

19

20 Bilirubina indirect Bilirubina indirecta (neconjugata) este insolubila n apa (nu traverseaza membrana glomerulara, nu se elimina renal), nalt liposolubila si circula legata de albumina (sub 0,1% circula libera n plasma). Poate traversa bariera hematoencefalica, ducnd la leziuni cerebrale grave (n perioada neonatala, tesutul nervos, n special cel din ganglionii bazali, are o afinitate crescuta pentru bilirubina indirecta, acumularea acesteia ducnd la icter neonatal). Anumite medicamente pot competitiona pentru legarea la albumine (salicilati, sulfonamide), astfel nct pigmentul se poate acumula n tesuturi. Este transportata legata de albumina pna la ficat, unde patrunde la polul sangvin al hepatocitului (enzimatic, sub actiunea ligandinelor Y si Z = glutation-S-tranferaza B; pentru ligandina competitioneaza si acidul flavaspidic [utilizat n tratamentul infectiilor parazitare cu viermi lati], putnd duce la o diminuare a patrunderii bilirubinei indirecte n hepatocit si consecutiv la o hiperbilirubinemie neconjugata). Odata patrunsa n hepatocit, bilirubina este conjugata (n principal cu acid glucuronic, dar si cu glucoza, xiloza) sub actiunea UDPGT (izoforma T1), rezultnd bilirubina biconjugata (90%), monoconjugata (<10%) si cantitati minime de bilirubina neconjugata (2%). Conjugarea poate fi influentata (+) de fenobarbital, tirozina, cortizol, glucagon si (-) de gentamicina, cloramfenicol, inhibitoarele de proteaze HIV, anestezice, etanol, conditii hipoxice. *TIPUL TESTULUI:*** Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 5-7 ml snge venos). *VALORI NORMALE*** 0.2-0.8 mg/dl sau 3.4-12 mol/l *VARIATII PATOLOGICE*** Valori crescute: hemoliza, transfuzii masive, anemie hemolitica, anemie pernicioasa, siclemie, eritroblastoza fetala, hiperbilirubinemie neonatala, hematom voluminos n resorbtie, hepatita, ciroza, sepsis, insuficienta hepatica, sindrom Gilbert, sindrom Crigler - Najjar. Bilirubina total </bilirubina-totala.html> Bilirubina este un pigment rezultat din metabolismul hemoproteinelor (mioglobina, citocromii si hemoglobina). Principala sursa de bilirubina(85%) o reprezinta hemoglobina eliberata din hematiile mbatrnite (au durata de viata de 120 de zile) si captate de macrofage. Hemoglobina este scindata n hem si globina; hemul este catabolizat la biliverdina sub actiunea hemoxigenazei, iar aceasta este

20

21 transformata n continuare, sub actiunea biliverdinreductazei, n bilirubina indirecta (neconjugata). Bilirubina indirecta patrunsa n plasma se leaga reversibil de albumina care o transporta pna la ficat; aici este captata de hepatocite si conjugata cu radicali glucuronid (proces catalizat de bilirubin-glucuroniltransferaza). Bilirubina conjugata (directa) este revarsata cu bila n intestinul subtire unde va fi convertita n urobilinogen. O parte din urobilinogen (20%) se reabsoarbe la nivelul mucoasei colonului, patrunznd n circulatia portala si ajungnd la ficat de unde este ori excretata n bila, ori scapa n vena suprahepatica si este eliminata prin urina. Cea mai mare cantitate de urobilinogen este eliminata prin fecale si transformata prin oxidare n stercobilina ce imprima culoarea bruna a scaunelor. n mod normal, se produc aproximativ 250-350 mg de bilirubina pe zi, iar 75-80% din bilirubina serica este sub forma neconjugata. La valori ale bilirubinei totale de peste 2.5 mg/dl, apare icterul cu colorarea n galben a tegumentelor si mucoaselor. n functie de care fractiune a bilirubinei este crescuta, se poate stabili etiologia sindromului icteric. *TIPUL TESTULUI*** Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 5-7 ml snge venos). *VALORI NORMALE*** Nou-nascuti: 1-12 mg/dl sau 17.1-205 mol/l Adulti/vrstnici/copii: 0.3 - 1.0 mg/dl sau 5.1 - 17 mol/l *INTERACTIUNI*** Pot modifica rezultatele testului: anorexia si postul alimentar prelungit (peste 36 de ore), hemoliza, hiperlipidemia. Pot scadea valorile bilirubinei totale: barbituricele, cafeina, penicilina, salicilatii. Valori crescute ale bilirubinei totale pot fi determinate de: allopurinol, antimalarice, antibiotice, azatioprina, chinidina, clorpropamid, codeina, colinergice, contraceptive orale, corticosteroizi, dextran, diuretice, epinefrina, fenotiazine, halotan, indometacin, inhibitori de monoaminoxidaza, izoniazida, metildopa, metotrexat, morfina, penicilina, pirazinamida, rifampicina, salicilati, steroizi anabolizanti, sulfonamide, teofilina, vitamina A, vitamina C. *VARIATII PATOLOGICE*** Valori crescute: hepatita, obstructie biliara, colestaza, cancer hepatic

21

22 primar, metastaze hepatice, pancreatita, ciroza, ficat de staza, sepsis, mononucleoza infectioasa, insuficienta hepatica, ictere ereditare. *RECOMANDRI PENTRU PACIENT*** Este necesar repaus alimentar de cel putin 8 ore (nu trebuie sa fie prelungit, peste 36 de ore). Calciul seric total </calciul-seric-total.html> Calciul reprezinta cationul aflat n cantitatea cea mai mare n organism (1100 g fata de 80 g sodiu). Cea mai mare parte a calciului (peste 1000 g) se gaseste cantonata la nivelul tesutului osos; restul se afla n interiorul celulelor sau n sectorul extracelular (plasma, lichid interstitial, tesut conjunctiv). Calciul plasmatic se gaseste sub mai multe forme: - forma neionizata: > nedifuzibila, jumatate din cantitea totala de calciu plasmatic, reprezinta calciul legat de proteine, inactiv fiziologic; > difuzibila, n cantitate mica, este reprezentata de citratii si carbonatii de calciu; - forma ionizata(libera) reprezinta fractiunea fiziologica activa n procesele de coagulare, de reglare a excitabilitatii neuromusculare, de reglare intracelulara si de secretie glandulara. Nivelul calciului ionic este indicator al metabolismului calcic mai bun dect nivelul calciului total, el nefiind influentat de nivelul proteinelor serice sau de dezechilibrele acidobazice. Calcemia este reglata de parathormon (hormon secretat de glandele paratiroide) si de vitamina D. *TIPUL TESTULUI*** Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 7 ml snge venos). *VALORI NORMALE*** > Calciul seric total Nou-nascuti(sub 10 zile): 7.6-10.4 mg/dl sau 1.9-2.6 mmol/l Copii: 8.8-10.8 mg/dl sau 2.2-2.7 mmol/l Adulti: 9-10.5 mg/dl sau 2.25-2.75 mmol/l

22

23 > Calciul seric ionic Nou-nascuti: 4.2-5.6 mg/dl sau 1.05-1.37 mmol/l Copii (sub 18 luni): 4.8-5.5 mg/dl sau 1.2-1.38 mmol/l Adulti: 4.5-5.6 mg/dl sau 1.05-1.3 mmol/l *INTERACTIUNI*** Rezultate fals scazute ale nivelului calciului total pot fi datorate unor transfuzii importante sau hipoalbuminemiei. Nivelul seric de calciu este scazut de: acetazolamida, acid acetilsalicilic, albuterol, anticonvulsivante, calcitonina, cisplatin, contraceptive orale, corticosteroizi, diuretice de ansa, estrogeni, heparina, laxative, saruri de magneziu. n cazul intoxicatiei cu vitamina D, pH-ului sangvin scazut sau alimentatiei foarte bogate n calciu, nivelul calciului seric poate fi crescut. *VARIATII PATOLOGICE*** /> Valori scazute (hipocalcemie):/hipoparatiroidism, deficit de vitamina D, malnutritie, malabsortie, insuficienta renala, transfuzii sangvine importante, pancreatita acuta, rabdomioliza, embolie grasa, rickettsioze, alcaloza. /> Valori crescute (hipercalcemie):/hiperparatiroidism, tumori secretante de parathormon, boala Addison, hipertiroidie, acromegalie, intoxicatie cu vitamina D, metastaze osoase, boala Paget, sarcoidoza, sindrom lapte-alcaline, tuberculoza, imobilizare prelungita la pat. CK (creatinkinaza)/CPK (creatinfosfokinaza) </ck-creatinkinaza-cpk-creatinfosfokinaza.html> Cretinkinaza reprezinta o enzima ce catalizeaza formarea de ATP (acid adenozin-trifosforic) din creatinfosfat si ADP (acid adenozin-difosforic). Creatinkinaza are o structura dimerica si prin combinarea celor doua lanturi, M (muscle) si B (brain), rezulta 3 izoenzime: >CK-BB este localizata n creier, plamni, tub digestiv, pancreas, rinichi, plamni, uter, prostata (n ser, n mod normal, nu este detectata CK-BB); >CK-MB prezenta n miocard, musculatura striata, uter si prostata; ea are doua izoforme (CK-MB1 si CK-MB2); n ser, reprezinta 0-5% din creatinkinaza totala;

23

24

>CK-MM este localizata predominant n musculatura striata si n miocard si reprezinta 95-100% din creatinkinaza serica; are trei izoforme (CK-MM1, CK-MM2 si CK-MM3). CK-MB2 si CK-MM3 sunt forme tisulare, prezente n concentratii mici n ser, fiind degradate, sub actiunea carboxipeptidazei serice, la formele circulante (CK-MB1, CK-MM2 si CK-MM1). n infarctul miocardic acut, creste nivelul izoformelor tisulare n ser. Creatinkinaza prezinta si doua forme atipice: macrokinazele CK-1 (complexe formate din CK si IgG, aparute mai frecvent la femei si la persoane cu vrsta peste 50 de ani) si CK-2 (se gaseste n muschi, ficat, sistem nervos; apare n ser n cazul existentei unor anomalii cardiace sau a cancerului). n cazul lezarii cerebrale, a miocardului sau a muschilor scheletici, CK prezinta cresteri mari n primele 6 ore, cu un maxim n 15-20 de ore de la debut si ajung la valorile normale n 48-72 de ore. n miocard, aproximativ 80% din activitatea creatinkinazei e reprezentata de izoenzima CK-MM, CK-MB reprezentnd doar 20% (este oarecum specifica miocardului). O crestere a CK la valori de peste doua ori mai mari peste dublul limitei superioare a normalului si o activitate CK-MB de peste 5% din activitatea totala a CK sunt sugestive pentru infarct miocardic. De asemenea, daca pe doua probe recoltate la interval de 4-12 h CK creste cu 50%, diagnosticul de IMA este cert. Pentru a verifica eficacitatea tratamentului fibrinolitic se determina raportul CK-MM3/CK-MM1 (daca fibrinoliza a fost eficienta, raportul devine maxim la 4 ore; altfel, valorile maxime ale raportului sunt atinse la 12 ore). *TIPUL TESTULUI:*** Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta snge venos, n primele trei zile, zilnic, si apoi la o saptamna). *VALORI NORMALE*** Nou-nascuti: 65-580 U/l Adulti: Femei: 24-174 U/l Barbati: 24-204 U/l *INTERACTIUNI*** Nivelul CK poate fi scazut n primul trimestru de sarcina.

24

25 Nivele crescute ale CK pot aparea n cazul administrarii de: acid acetilsalicilic, acid aminocaproic, amfotericina B, ampicilina, anticoagulante, captopril, clofibrat, clonidina, clorpromazina, colchicina, dexametazona, digoxina, furosemid, haloperidol, insulina, levamisol, lidocaina, litiu, lovastatin, morfina, , proclorperazina, propranolol, succinilcolina, trimetroprim, zalcitabin. *VARIATII PATOLOGICE*** Valorile CK cresc n afectari cardiace, ale muschilor scheletici sau ale sistemului nervos. >Valori crescute ale CPK - BB : accident vascular cerebral, hemoragie subarahnoidiana, tumori cerebrale, convulsii, soc, traumatisme craniene, neurochirurgie, infarct pulmonar sau intestinal, cancer (digestiv, de sn, ovarian, testicular, de prostata, pulmonar), insuficienta renala, stari anoxice, postpartum. >Valori crescute ale CPK - MB : infarct miocardic acut, chirurgie cardiaca, ischemie cardiaca, miocardita, pericardita, cardiomiopatie, aritmii ventriculare, defibrilatie cardiaca. >Valori crescute ale CPK - MM : rabdomioliza, polimiozita, dermatomiozita, distrofie musculara, traumatisme, sindrom de strivire, injectii intramusculare, electromiografie, convulsii, hipotiroidie, hipokaliemie, hipertermie maligna, interventii chirurgicale recente, efort fizic intens, soc. CK-MB </ck-mb.html> CK-MB reprezinta o izoenzima a creatinkinazei localizata n miocard, musculatura striata, uter si prostata; n ser, reprezinta 0-5% din activitatea creatinkinazei totale. CK-MB are doua izoforme: >CK-MB1, forma circulanta, rezultata din degradarea, sub actiunea carboxipeptidazei serice, a izoformei CK-MB2; >CK-MB2, forma tisulara, prezenta n concentratii mici n ser; creste n caz de infarct miocardic acut(IMA) datorita depasirii capacitatii de degradare a carboxipeptidazei serice. n miocard, aproximativ 80% din activitatea creatinkinazei e reprezentata de izoenzima CK-MM, CK-MB reprezentnd doar 20% (este oarecum specifica miocardului). O crestere a CK la valori de peste doua ori mai mari peste dublul limitei superioare a normalului si o activitate CK-MB de peste 5% din activitatea totala a CK sunt sugestive pentru infarct miocardic. Un raport CK-MB2/CK-MB1 maxim la 50-140 de minute de la debutul simptomelor pune precoce diagnosticul de IMA.

25

26

n cazul IMA, CK-MB prezinta cresteri mari n primele 3-6 ore, cu un maxim n 12-24 de ore de la debut, si ajunge la valoarea normala n 12-48 de ore. Sensibilitate si specificitate mai mari dect CK-MB au troponinele I (cTnI) si T (cTnT) *TIPUL TESTULUI:*** Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta snge venos, la debutul simptomatologiei si apoi la 12, 24 si 48 de ore). *VALORI NORMALE*** CK-MB: valori sub 24U/l. *INTERACTIUNI*** Valorile crecute ale trigliceridelor (peste 300 mg/dl) scad nivelul CK-MB. *VARIATII PATOLOGICE*** Valori crescute ale CPK-MB : infarct miocardic acut, chirurgie cardiaca, ischemie cardiaca, miocardita, pericardita, cardiomiopatie, aritmii ventriculare, defibrilatie cardiaca, rabdomioliza, polimiozita, dermatomiozita, distrofie musculara, traumatisme, hipertermie maligna, efort fizic intens. Clorul seric Clorul reprezinta anionul cel mai abundent din mediul extracelular. El ajuta la mentinerea echilibrului acidobazic si influenteaza aciditatea gastrica, balanta hidrica si presiunea osmotica. Manifestarile clinice ale hipocloremiei: hiperexcitabilitate musculara si nervoasa, hipotensiune, tetanie. Hipercloremia are ca manifestari letargia si slabiciunea generalizata. *TIPUL TESTULUI* Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 5-10 ml snge venos). *VALORI NORMALE* Nou-nascuti: 96-106 mEq/l (mmol/l) Copii: 90-110 mEq/l Adulti/vrstnici: 98-106 mEq/l

26

27 *INTERACTIUNI* Nivelul clorului seric poate fi scazut de: aldosteron, bicarbonat, corticosteroizi, diuretice de ansa si tiazidice, triamterenul. Nivelele scazute pot fi datorate: acetazolamidei, androgenilor, antiinflamatoarelor nesteroidiene, clorotiazidei si hidroclorotiazidei, corticosteroizilor, estrogenilor, metildopei, cantitatilor mari de solutii saline perfuzate. *VARIATII PATOLOGICE* > Valori scazute (hipocloremie): hidratare n exces, hiperaldosteronism, sindrom de secretie inadecvata de hormon antidiuretic, boala Addison, varsaturi, arsuri, alcaloza metabolica, acidoza respiratorie, hipokaliemie, nefrita cu pierdere de sare, insuficienta cardiaca congestiva. > Valori crescute (hipercloremie): deshidratare, acidoza tubulara renala, insuficienta renala, sindrom Cushing, hiperparatiroidism, alcaloza respiratorie, aport salin crescut, mielom multiplu, eclampsie, anemie. Colinesteraza seric Colinesterazele sunt un grup de enzime ce hidrolizeaza acetilcolina si alti esteri ai colinei. Exista doua tipuri principale de colinesteraze: > colinesteraza adevarata (acetilcolinesteraza) se gaseste n sistemul nervos, eritrocite si plamni. Ea reprezinta o enzima specifica deoarece hidrolizeaza numai acetilcolina, cu formarea de acid acetic si colina, participnd astfel la reglarea transmiterii impulsurilor nervoase la nivelul sinapsei nervoase si jonctiunii neuromusculare. > pseudocolinesteraza, aflata n plasma, ficat si cord, este o enzima nespecifica, actionnd si asupra altor esteri, pe lnga acetilcolina, ce se gasesc n restul organismului. Determinarea nivelului colinesterazei serice este indicata pentru a aprecia, naintea unei operatii, riscul anestezic, dar si n aprecierea expunerii la insecticide carbamate (inhibitori reversibili ai activitatii colinesterazei) sau organofosforice (inhibitori ireversibili). De asemenea, deoarece colinesteraza este sintetizata n ficat, determinarea ei poate fi un indicator al functionalitatii hepatice, nivele scazute ale colinesterazei serice semnificnd afectiuni hepatice ce evolueaza cu lezarea parenchimului si scaderea numarului de hepatocite. *TIPUL TESTULUI:* Sangvin. *VALORI NORMALE* Colinesteraza serica: 8-18 U/l

27

28

Colinesteraza eritrocitara: 5-10 U/l *INTERACTIUNI* Nivelul colinesterazei poate fi scazut la femeile nsarcinate sau n cazul administrarii unor medicamente (atropina, chinidina, ciclofosfamida, cimetidina, codeina, contraceptive orale, estrogeni, fenotiazina, fizostigmina, litiu, morfina sulfat, neostigmina, ranitidina, streptokinaza, teofilina, vitamina K). Nivelul colinesterazei eritrocitare poate fi crescut de catre acidul valproic, carbamazepina, fenitoina, fenobarbital. *VARIATII PATOLOGICE* > Valori serice scazute: afectiuni hepatocelulare (hepatita, ciroza), deficit congenital de pseudocolinesteraza, ingestie sau absortie tegumentara de insecticide organofosforice (mai ales de parathion-verdele de Paris), malnutritie. > Valori serice crescute: diabet, hiperlipidemie, sindrom nefrotic. > Valori eritrocitare scazute: deficit congenital de colinesteraza, ingestie sau absortie tegumentara de insecticide organofosforice. Valori eritrocitare crescute: reticulocitoza, siclemie. Creatinina seric Creatinina reprezinta forma de eliminare a fosfocreatininei musculare. Ea mai poate proveni si din carnea gatita ingerata (prin prelucrare termica, creatina din carne este transformata n creatinina). Sinteza creatininei are loc n ficat si rinichi, iar cantitatea de creatina convertita n creatinina este constanta n conditii normale, fiind dependenta de masa de tesut muscular din organism (1-2% din creatina musculara). Pe parcursul unei zile, creatinemia variaza foarte putin (maxim 8%). Creatinina este eliminata exclusiv pe cale renala, la nivelul rinichiului ea suferind procese de filtrare glomerulara(85% din creatinina eliminata prin urina) si secretie tubulara (15%), dar nu si de reabsortie. Astfel, creatininemia depinde de fluxul sangvin renal si de rata de filtrare glomerulara. Cretininemia orienteaza asupra progresiei unei afectiuni renale, dar nu este un marker al leziunilor renale precoce deoarece nivelul creatininei serice creste mai lent dect cel al ureei, cnd rata de filtrare glomerulara scade sub 50 ml/min(jumatate din RFG normala).

28

29

Creatinurie fiziologica apare n perioada de crestere, de post sau n sarcina. Clearence-ul renal al creatininei reprezinta volumul de plasma epurat complet de creatinina n unitatea de timp. El se calculeaza dupa formula: Clc = Uc*V/Pc , unde: - V reprezinta debitul urinar (ml/min); - Uc este concentratia urinara de creatinina pe 24 de ore; - Pc este concentratia serica de creatinina. Creatinina fiind filtrata si secretata la nivelul nefronului, clearence-ul ei este mai mare dect RFG. *TIPUL TESTULUI: * Sangvin. *VALORI NORMALE* Nou-nascuti: 0.3-1.2 mg/dl Sugari: 0.2-0.4 mg/dl Copii: 0.3-0.7 mg/dl Femei: 0.5-1.1 mg/dl Barbati: 0.6-1.2 mg/dl Vrstnicii pot avea nivele ale creatininei serice mai mici dect adultii datorita scaderii masei musculare. *INTERACTIUNI* Nivelele serice crescute ale glucozei, bilirubinei si ale lipidelor pot determina valori fals scazute ale creatininei. Pot scadea nivelele creatininei serice: citratii, dopamina, ibuprofenul si lisinoprilul. Nivelele creatininei serice pot fi crescute datorita efortului fizic, ingerarii unei mari cantitati de carne, cetoacidozei sau datorita unor substante (acebutolol, acetaminofen, acid acetilsalicilic, acid mefenamic, acid nalidixic, aciclovir, albendazol, alprazolam, amikacina, amilorid, amiodarona, amfotericina B, arginina, asparaginaza,

29

30 azatioprina, azitromicina, aztreonam, barbiturice, bisoprolol, captopril, carbamazepina, carvedilol, cefaclor, cefalexin, cefaloridin, cefalotin, cefamandol, cefazolin, cefixim, cefoperazon, cefotaxim, cefotetan, cefoxitin, ceftriaxona, cefuroxim, cetirizin, ciclosporina, cidofovir, cimetidina, cinoxacin, ciprofloxacina, cisplatin, claritromicina, clofibrat, clonidina, clorotiazida, clorpropamida, clortalidona, cotrimoxazol, colistin, ciclosporina, dextran, diclofenac, disopiramida, diuretice, doxiciclina, doxorubicina, enalapril, enfluran, eprosartan, etambutol, etidronat, fenoprofen, flucitozina, fludarabina, foscarnet, furosemid, gemfibrozil, gentamicina, griseofulvina, guanidina, hidantoina, hidralazina, hidroclorotiazida, hidroxiuree, ibuprofen, idarubicina, imipramina, indometacin, isotretinoin, kanamicina, ketoprofen, labetalol, leuprolid, levodopa, lidocaina, lisinopril, litiu, losartan, lovastatin, manitol, meropenem, meticilina, methotrexat, metildopa, metilprednisolon, metoprolol, mitomicina, mitoxantrona, moxalactam, naproxen, neomicina, netilmicina, nifedipina, nitrofurantoina, norfloxacina, ofloxacina, oxacilina, pamidronat, penicilamina, penicilina, pentamidina, pentostatin, piperacilina, piroxicam, prednison, propafenona, ramipril, ranitidina, streptokinaza, streptomicina, streptozocin, sulfametoxazol, sulfasalazina, sulindac, tacrolimus, tetraciclina, ticarcilina, ticlopidin, tobramicina, tramadol, trandolapril, tretinoin, triamteren, triazolam, trimetroprim, ursodiol, valsartan, vancomicina, vasopresina, vitaminele C si D. *VARIATII PATOLOGICE* > Valori scazute: malnutritie, masa musculara redusa (n afectiuni ca distrofia musculara, miastenia gravis s.a.), boli hepatice severe, sarcina. > Valori crescute: glomerulonefrita, pielonefrita, necroza tubulara acuta, obstructie de tract urinar, nefropatie diabetica, insuficienta cardiaca congestiva, ateroscleroza, rabdomioliza, poliomielita, acromegalie, gigantism, eclampsie, deshidratare, soc. > Clearence al creatininei scazut: insuficienta renala (glomerulonefrita, pielonefrita, necroza tubulara acuta, obstructie de tract urinar), insuficienta cardiaca congestiva,hipertiroidism, leucemie, paralizii, dieta vegetariana, deshidratare, soc. Clearence al creatininei crescut: (afectiuni cardiace cu debit crescut) hipotiroidism, infectii, deshidratare, sarcina, efort. Fierul Desi aflat n cantitate redusa n organismul (4-5 g), fierul are o deosebita importanta fiziologica, deficitul acestuia ducnd la tulburari functionale si chiar modificari morfologice evidente. Fierul este distribuit n organism astfel: - fier legat de porfirine:

30

31

> hemoglobina (55-60%) > mioglobina (5-7%) > citocromi, peroxidaze, catalaze (16%) - fier nelegat de porfirine > feritina (15-20%) > hemosiderina (7%) > Fe3+ legat de transferina (siderofilina) (0.1%), forma circulanta n plasma. Necesarul zilnic de fier exogen este relativ redus deoarece organismul reutilizeaza continuu fierul eliberat din degradarea hemoglobinei si a celorlalti compusi continnd fier. n functie de nevoile organismului, viteza de absortie a fierului este reglata astfel nct sa mentina sideremia ntre limite normale. Fierul este absorbit ca fier feros (Fe2+) de catre celulele endoteliale ale mucoasei duodenale, este reoxidat n interiorul celulei la Fe3+ si legat de apoferitina, rezultnd feritina (forma de depozitare a fierului n celula). Feritina elibereaza Fe3+ care, dupa reducerea la Fe2+, paraseste celula mucoasei duodenale, trece n snge si aici, sub forma de Fe3+, sunt legati de transferina. Fierul circula sub aceasta forma si este cedat celulelor reticuloendoteliale (din ficat, maduva osoasa, splina) care l depoziteaza ca feritina (sursa imediata de fier). Eliminarile de fier din organism se fac prin descuamarea tegumentelor, descuamarile si hemoragiilor minime fiziologice de la nivelul mucoasei intestinale, excretie biliara, urina(cantitati foarte mici), pierderi menstruale (n cazul femeilor). *TIPUL TESTULUI:*** Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 5-7 ml snge venos). *VALORI NORMALE:*** Sideremia: Nou-nascuti: 100-250 g/dl Copii: 50-120 g/dl Femei: 60-160 g/dl Barbati: 80-180 g/dl

31

32 Capacitatea totala de legare a fierului (CTLF): 250-460 g/dl Transferina: Nou-nascuti: 130-275 mg/dl Copii: 203-360 mg/dl Femei: 250-380 mg/dl Barbati: 215-365 mg/dl Coeficientul de saturatie a transferinei (CS=Sideremia/CTLF): Femei : 15-50% Barbati : 20-50% *INTERACTIUNI*** Pot scadea nivelul sideremiei: acidul acetilsalicilic, allopurinolul, cloramfenicolul, colchicina, colestiramina, cortizonul, metforminul, meticilina, pirazinamida, testosteronul. Pot creste valorile fierului seric: alcoolul etilic, cefotaximul, chimioterapicele, cloramfenicolul, cisplatinul, contraceptivele orale, dextranul, estrogenii, methotrexatul, metildopa, metimazolul, preparatele care contin fier, rifampicina. *VARIATII PATOLOGICE*** /> Valori scazute ale sideremiei:///aport scazut de fier, malnutritie proteica, malabsortie,anemie feripriva, hemoragie, stari infectioase acute sau cronice, nefropatii cronice, procese neoplazice, hipotiroidie, sarcina (ultimul trimestru). /> Valori crescute ale sideremiei:/hemosideroza, hemocromatoza, transfuzii sangvine importante, anemie hemolitica, anemie aplastica, talasemie, hepatita, ciroza, intoxicatie cu fier sau plumb, leucemie acuta, glomerulonefrita. /> Capacitatea totala de legare a fierului/este scazuta n urmatoarele situatii : anemie hemolitica, anemie megaloblastica, anemie aplastica, siclemie, boli inflamatorii, hipoproteinemie. Valorile cresc n anemia feripriva, policitemia vera si n ultimul trimestru de sarcina. /> Coeficientul de saturatie a transferinei/este scazut n cazul anemiei feriprive si creste n anemiile hemolitice si megaloblastice si n intoxicatiile cu fier.

32

33

Fosfataza alcalin Fosfataza alcalina reprezinta o enzima nefunctionala, a secretiei exocrine, cu rol n hidrolizarea esterilor organici ai acidului fosforic la pH 10. Fosfataza alcalina are patru izoenzime: > osoasa (50-70% din fosfataza alcalina totala) este localizata n osteoblaste; > hepatica (30-50%), situata pe membrana hepatocitelor (la polul biliar al celulelor); sarurile biliare au efect inductor asupra ei; > intestinala (0-20%) ; > placentara (forma tranzitorie). Izoenzima osoasa e termolabila, pe cnd fractiunile hepatica, placentara si Reagan (secretata de unele tumori maligne) sunt rezistente la temperaturi crescute, peste 65 C. Valori crescute ale fosfatazei alcaline se inregistreaza n afectiuni hepatice si boli osoase; cauza cresterii fosfatazei alcaline se apreciaza n functie de valoarea gama glutamil transpeptidazei sau a 5 -nucleotidazei (daca aceste valori sunt crescute, cauza e reprezentata de o afectiune hepatica, n bolile osoase ele fiind normale). Fosfataza alcalina mai este secretata de tumori (fosfataza oncofetala) sau de tesuturile invadate de metastaze. *TIPUL TESTULUI: * Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 7-10 ml snge venos). *VALORI NORMALE* Copii cu vrsta: > sub 2 ani: 80 - 230 U/l > ntre 2 si 8 ani: 60-210 U/l > ntre 9 si 15 ani: 60-300 U/l > ntre 16 si 21 ani: 30-200 U/l Adulti: 30-120 U/l (la vrstnici, valorile sunt putin mai crescute). *INTERACTIUNI*

33

34 Scad nivelul fosfatazei alcaline: arsenicul, cianurile, fluorurile, nitrofurantoina, oxalatii, sarurile de zinc. Cresc nivelul fosfatazei alcaline: consumul recent de carne, medicamente-medicamente colestatice (acidul aminosalicilic, acidul clavulanic, amitriptilina, androgenii, azatioprina, benzodiazepinele, carbamazepina, carbazona, clorotiazida, clorpropamida, steroizii anabolizanti), acetaminofen, acid valproic, alopurinol, amiodarona, antibiotice, chinidina, contraceptive orale, disulfiram, estrogeni, fenilbutazona, fenobarbital, fenitoina, fenotiazina, fluconazol, halotan, ibuprofen, imipramina, indometacin, izoniazida, mercaptopurina,methotrexat, metildopa, naproxen, papaverina, pirazinamida, probenecid, procainamida, propiltiouracil, propoxifen, sulfonamide, sulindac, sulfasalazina, tamoxifen, tolbutamida, trimetadiona, verapamil, zalcitabin. *VARIATII PATOLOGICE* > Valori scazute: malnutritie, scorbut, sindrom lapte alcalii, anemie pernicioasa, hipofosfatemie, hipotiroidism, boala celiaca. Valori crescute: obstructie biliara, colecistita acuta, metastaze hepatice, hepatita, mononucleoza infectioasa, ciroza, pancreatita acuta, infarct intestinal, insuficienta cardiaca congestiva, metastaze osoase, boala Paget, fractura osoasa n curs de vindecare, osteomalacie, hiperparatiroidism, hipertiroidism, poliartrita reumatoida, mielom multiplu, leucemie, sarcoidoza, sepsis, sarcina. Fosforul seric Fosforul repezinta, dupa calciu, elementul cel mai abundent n organism (1% din greutatea corpului). El se gaseste n oase (85%), muschi, nervi si snge, avnd multiple roluri (de sustinere, energetic, n mentinerea echilibrului acido-bazic). Fosforul seric se afla n forma organica (n fosfolipide, mai ales) sau anorganica, ca fosfati(H2PO4- , HPO42-). Fosfatemia este influentata de metabolismul calciului (reglat de parathormon, calcitonina si calcitriol), de absortia intestinala (ntr-o mica masura) si de excretia renala. Hipofosfatemia, se manifesta clinic prin: astenie musculara, parestezii, hiporeflexie, tremor, ataxie. Excesul de fosfor determina depunerea sarurilor de fosfat n articulatii, rinichi, peretii arterelor si la nivelul ochilor (initiaza aparitia cataractei). *TIPUL TESTULUI*** Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 5-10 ml snge venos). /Observatii./Se evita hemoliza (poate determina valori fals crescute).

34

35

*VALORI NORMALE*** Nou-nascuti: 4.3-9.3 mg/dl sau 1.4-3 mmol/l Copii: 4.5-6.5 mg/dl sau 1.45-2.1 mmol/l Adulti: 3-4.5 mg/dl sau 0.97-1.45 mmol/l Vrstnici au valori ale fosfatemiei usor mai scazute. *INTERACTIUNI*** Antiacidele, aportul recent de carbohidrati pot scadea valorile fosfatemiei, n timp ce laxativele, meticilina si excesul de vitamina D pot creste nivelul fosforului seric. *VARIATII PATOLOGICE*** /> Valori scazute:/aport scazut de fosfor, hipovitaminoza D, hipercalcemie, malnutritie, hiperparatiroidism, hiperinsulinism, cetoacidoza, alcaloza, etilism cronic, sepsis. /> Valori crescute:/aport crescut de fosfor, hipervitaminoza D, hipercalcemie, hipoparatiroidism, acromegalie, boli hepatice, insuficienta renala, sarcoidoza, limfoame, mielom multiplu, metastaze osoase, rabdomioliza, anemie hemolitica, alcaloza. Gamma-glutamil transpeptidaza (GGT) </gamma-glutamil-transpeptidaza-ggt.html> GGT reprezinta o enzima ce catalizeaza transferul restului de gama-glutamil de pe glutation pe aminoacizi si polipeptide, avnd rol n reglarea concentratiei de glutation, n absortia aminoacizilor din intestin si filtratul glomerular si n sinteza de peptide. GGT este localizata n principal n ficat si tract biliar (GGT serica provine, n principal, de aici) si, n cantitati mici, n rinichi, splina, intestin, cord, creier si prostata. Eliminarea ei se face pe cale biliara. Substantele narcotice, hormonii sexuali si alcoolul induc sinteza GGT. Influenta celui din urma asupra GGT face ca acest test sa poata fi utilizat pentru monitorizarea pacientilor consumatori cronici de alcool (activitatea GGT serice revine la normal la 2-3 saptamni dupa ncetarea consumului de alcool). GGT este cea mai sensibila enzima hepatica de colestaza (fata de leucinaminopeptidaza, 5'-nucleotidaza si fosfataza alcalina) n diagnosticul colecistitei, colangitei sau obstructiei tractului biliar.

35

36

Deoarece nivelul GGT este normal n sarcina, boli osoase si la copii (spre deosebire de fosfataza alcalina care este fiziologic crescuta), aceasta enzima poate fi folosita ca marker de boala hepatobiliara. *TIPUL TESTULUI: * Sangvin. *VALORI NORMALE* Nou-nascuti: valori de 5 ori mai mari dect ale adultilor Copii/Adulti: 8-38 U/l Vrstnici: valori usor mai ridicate dect ale adultilor *INTERACTIUNI* Nivelul GGT poate fi scazut de clofibrat sau contraceptive orale si n trimestrul al treilea de sarcina. Pot creste nivelul GGT: acetaminofenul, alcoolul, aminoglutetimida, antibioticele, anticonvulsivantele, antidepresivele, antifungicele, barbituricele, captoprilul, clotiazepamul, disulfiramul, fenotiazinele, fenitoina, fenobarbitalul,metildopa, primidona, propoxifenul, streptokinaza, testosteronul. *VARIATII PATOLOGICE* > Nivel scazut al activitatii GGT poate aparea n hipotiroidism. Nivel crescut: colestaza, hepatopatii alcoolice, ciroza, hepatita, tumori hepatice, metastaze hepatice, pancreatita, cancer de pancreas, insuficienta cardiaca congestiva (cu congestie hepatica secundara),infarct miocardic, transplant renal, mononucleoza infectioasa, infectie cu citomegalovirus, sindrom Reye, hipertiroidism. Glicemia </glicemia.html> *1. GLICEMIA A JEUN (pe nemncate)*** Glucoza reprezinta principala sursa de energie a celulelor. Nivelul glucozei din snge (glicemia) reflecta n principal echilibrul dintre secretia de insulina si cea de glucagon. Dozarea glicemiei este indicata pentru diagnosticarea insulinomului, screeningul pentru diabet zaharat, calcularea necesarului de insulina si evaluarea tulburarilor de metabolizare a carbohidratilor. *METODA DE LUCRU***

36

37 Se recolteaza aproximativ 7 ml de snge venos ntr-o eprubeta sterila. *VALORI NORMALE*** Prematuri: 20-60 mg/dl Nou-nascuti: 30-60 mg/dl Sugari: 40-90 mg/dl Copii sub 2 ani: 60-100 mg/dl Copii cu vrsta mai mare de 2 ani si adulti: 70-105 mg/dl *INTERACTIUNI*** Pot determina valori scazute ale glicemiei: acetaminofenul, alcoolul, clofibratul, contraceptivele orale, disopiramida, enalaprilul, eritromicina, fenfluramina, gemfibrozilul, gliburidul, guanetidina, inhibitorii monoaminoxidazei, insulina, nitrazepamul, oxandrolona, oximetolona, pentamidina, prometazina, propranololul, steroizii anabolizanti, sulfonilureicele, tolazamida, tolbutamida, verapamilul. Rezultate fals scazute ale glicemiei pot aparea n cazul unei leucocitoze importante. Valori crescute ale glucozei serice pot fi determinate de: antidepresivele triciclice, betablocantele, clonidina, clorpromazina, contraceptivele orale, corticosteroizii, dextroza, dextrotiroxina, diazoxidul, diureticele, epinefrina, fenitoina, fenotiazinele, furosemidul, glucagonul, hormonii secretati de glanda tiroida, isoniazida, litiul, nifedipina, nortriptilina, octreotidul, piperacetazina, rezerpina, rifampicina, salbutamolul, salicilatii, secretina, somatostatina, tiazidele, triamcinolonul, triamterenul. Nivele fals crescute ale glicemiei apar datorita valorilor ridicate ale uremiei sau nerespectarii postului alimentar. *VARIATII PATOLOGICE*** /> Valori scazute (hipoglicemie):/supradozare de insulina, inanitie, sindroame de malabsortie, postgastrectomie, consum de alcool, insulinom, afectiuni hepatice severe, insuficienta hipofizara, hipotiroidie, boala Addison, galactozemie, intoleranta ereditara la fructoza, deficit de glucagon, boala von Gierke, boala urinii de artar. /> Valori crescute (hiperglicemie):/diabet zaharat, diabet gestational, glucagonom, feocromocitom, sindrom Cushing, hemocromatoza, insuficienta renala cronica, pancreatita acuta, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, administrare de dextroza/ diuretice/ corticosteroizi,

37

38 sarcina, raspuns acut la stres, acromegalie. *RECOMANDRI PENTRU PACIENT*** Pentru determinarea glicemiei jeun este necesar postul alimentar de cel putin 8 ore(acesta nu trebuie sa depaseasca 16 ore pentru a preveni hiperglicemia de rebound). NU se administreaza insulina sau medicatie antidiabetica orala naintea recoltarii. ** *2. GLICEMIA POSTPRANDIAL*** Este indicata pentru diagnosticarea insulinomului, screeningul pentru diabet zaharat si cel pentru diabetul gestational (saptamna 24-28 de sarcina- se determina glicemia postprandiala la 1 ora). *METODA DE LUCRU*** Testul consta n nregistrarea valorilor glicemiei la 1 sau 2 ore dupa administrarea unui prnz-test(acesta consta n 75 g de carbohidrati n cazul testului de 2 ore si 50 g de glucoza per os pentru testul de 1 ora). Se recolteaza circa 7 ml de snge la 1 sau 2 ore dupa acest prnz. n cazul testului postprandial la 2 ore, valori cuprinse ntre 140 si 200 mg/dl vor avea ca indicatie testul de toleranta orala a glucozei pentru confirmarea diagnosticului de diabet zaharat; valori peste 200 mg/dl semnifica diabet zaharat. *VALORI NORMALE*** Glicemia la 1 ora: sub 140mg/dl Glicemia la 2 ore: adulti sub 50 de ani - valori mai mici de 140 mg/dl ntre 50 si 60 de ani - valori sub 160 mg/dl *INTERACTIUNI*** Stresul poate determina valori crescute ale glicemiei. Valori fals scazute apar daca pacientul nu poate ingera ntreg prnzul sau varsa imediat dupa ce mannca *VARIATII PATOLOGICE*** /> Valori scazute:/supradozarea insulinei, maldigestie, malabsortie, insulinom, insuficienta hipofizara, hipotiroidie, boala Addison. /> Valori crescute:/diabet zaharat, diabet gestational, glucagonom, feocromocitom, sindrom Cushing, insuficienta renala cronica,

38

39 administrare de diuretice/ dextroza/ corticosteroizi, pancreatita acuta, acromegalie, sarcina, raspuns acut la stres. *RECOMANDRI PENTRU PACIENT*** n timpul celor 1-2 ore (ntre administrarea prnzului-test si recoltarea probei) sunt interzise alimentarea si fumatul;trebuie evitat orice stres sau efort fizic. HDL-colesterolul Numit i colesterolul bun, *HDL-colesterolul* este acea fraciune lipidic implicat n transportul colesterolului care confer protecia cardiovascular. HDL-C (lipoproteinele cu densitate mare) are rolul de a transporta colesterolul de la esuturile extrahepatice ctre ficat, pentru a fi procesat. Astfel, particulele de HDL-C pot extrage colesterolul din plcile de aterom, promovnd un transport invers al grsimii fa de LDL-colesterol </ldl-colesterolul.html> (colesterolul ru). Prin scderea ncrcrii cu colesterol a vaselor de snge, HDL are un efect protector cardiovascular </rolul-protector-cardiovascular-al-hdl-colesterol.html>. *Valori normale i interpretarea HDL-Colesterol * Valorile normale ale HDL-C sunt peste 40 mg/dl. Valorile optime (pentru care putem vorbi despre protecie cardiovascular) sunt peste 60 mg/dl. O valoare sczut a HDL-colesterol (sub 40 mg/dl la brbai, sub 50 mg/dl la femei) este asociat cu un risc crescut de boal coronarian. Pentru aprecierea riscului cardiovascular pe lng valorile parametrilor profilului lipidic (colesterol total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride) mai este folosit i raportul colesterol total/HDL-colesterol, care indic un risc sczut dac este sub 4.5, un risc mediu dac este ntre 4.5-11 i un risc crescut dac este peste 11. Valori sczute ale HDL-colesterol pot fi ntlnite la pacienii cu hepatopatii cronice, boal renal cronic, tireopatii i boli acute, la fumtori i sedentari. Anumite medicamente pot de asemenea influena concentraia HDL. /Variante particulare ale HDL/ Exist un numr foarte mic de persoane care sintetizeaz o variant mai eficient a apolipoproteinei ApoA1 din structura HDL-C, numit ApoA1-Milano (variant care a fost identificat pentru prima oar de Dr. Cesare Sirtori din Milano). Dei au valori sczute ale HDL-C i niveluri

39

40 crescute de trigliceride, pacienii cu ApoA1 Milano au o frecven sczut a evenimentelor cardiovasculare (/Journal of Clinical Investigation <http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7430351>/). *Cum se determin HDL-Colesterolul?* HDL-colesterolul se poate determina fie prin metode directe, fie prin metode indirecte (prin precipitarea ntr-o prim etap a lipoproteinelor care conin ApoB i separarea HDL-C n supernatant). *Cnd trebuie efectuat determinarea HDL-Colesterolului?* Determinarea HDL-C se recomand persoanelor sntoase pentru screeningul riscului cardiovascular, pentru diagnosticul dislipidemiilor i pentru evaluarea pacienilor aflai sub tratament hipolipemiant </medicatia-lipolipemianta.html>. inta terapeutic este obinerea unei valori crescute a HDL-colesterol. Valoarea HDL-colesterolului n aprecierea riscului cardiovascular pare s fie mai importat dect cea a LDL-colesterolului. *Cum poate fi crescut nivelul HDL?* Creterea nivelului HDL-C poate fi obinut fie prin medicaie hipolipemiant (cel mai frecvent niacina; statinele </statine.html> sunt mai puin eficiente n creterea HDL), fie prin modificarea stilului de via: * exerciiu fizic </cat-exercitiu-fizic-trebuie-sa-facem.html> aerob (durata i nu intensitatea efortului este mai important n creterea HDL-C, potivit unui meta-analize publicate n /Archives of Internal Medicine <http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17533202>/) * scderea n greutate la persoanele supraponderale sau obeze * restricionarea grsimilor trans i a grsimilor saturate, cu favorizarea grsimilor mononesaturate i polinesaturate * renunarea la fumat * suplimentele de calciu la femeile n postmenopauz au fost asociate cu o cretere a HDL-colesterolului * consumul moderat de alcool poate crete nivelul HDL * creterea consumului de fibre alimentare i de acizi grai omega-3 //Tripla terapie hipolipemiant cu niacin, colestiramin i gemfibrozil poate crete semnificativ nivelul HDL-colesterol, dar este dificil tolerat. Dei o valoare crescut a HDL-colesterol este asociat cu o sntate cardiovascular mai bun, creterea colesterolului bun prin msuri

40

41 farmacologice nu este neaparat asociat cu acelai grad de protecie cardiovascular (aa cum a reieit din studiul AIM-HIGH Lipaza seric </lipaza-seric.html> Lipaza reprezinta o enzima pancreatica secretata n duoden ce hidrolizeaza esteri ai glicerolului n prezenta colipazei si a sarurilor biliare. Eliminarea ei se face pe cale renala. Valori crescute al lipazei indica lezarea acinilor pancreatici. Nivelul lipazei serice creste la 24-28 de ore de la debutul simptomelor si se mentine pna la 5-7 zile, fiind util n diagnosticul retrospectiv al pancreatitei acute. Daca raportul dintre lipaza si amilaza serica este foarte crescut, pancreatita este de etiologie etanolica. *TIPUL TESTULUI: * Sangvin. *VALORI NORMALE: * 0-160 U/l. *INTERACTIUNI* Nivelul lipazei poate fi scazut de catre calciu, protamina, somatostatin si solutii hipersaline. Pot creste nivelul lipazei: colangiopancreatografia endoscopica retrograda, hemodializa si anumite substante medicamentoase (acetaminofen, acid valproic, asparaginaza, azatioprina, betanecol, cerivastatin, cimetidina, clozapin, clorotiazida, codeina, contraceptive orale, ciclosporina, deoxicolat, desimipramin, diazoxid, didanozina, doxorubicina, enalapril, fluvastatin, furosemid, glicocolat, ibuprofen, indometacin, lisinopril, meperidina, mercaptopurina, metacolina, metilprednisolon, morfina, naproxen, nitrofurantoina, norfloxacina, pancreozimina, pentazocina, piroxicam, prazosin, prednison, quinapril, secretina, simvastatina, sulfametoxazol, taurocolat, zalcitabin). *VARIATII PATOLOGICE* Valori crescute: pancreatita acuta, cancer de pancreas, pseudochist de pancreas, colecistita acuta, colangita, obstructie extrahepatica, insuficienta renala, ocluzie intestinala, infarct intestinal, inflamatia glandelor salivare, tumori maligne ale glandelor salivare, ulcer gastroduodenal perforat sau penetrant (n special cu implicarea pancreasului), cetoacidoza diabetica, alcoolism. Magneziu seric </magneziu-seric.html>

41

42 Magneziul reprezinta un element mineral cu nenumarate roluri, desi se gaseste n cantitate mica n organism. 50% din cantitatea totala de magneziu din organism se afla n oase, combinat cu calciu si fosfor, restul fiind distribuit n tesuturile moi (predominant n muschi) si n fluide. n plasma, magneziul se gaseste n proportie de 75% sub forma ionizata si 25% legat de proteine. Dintre rolurile magneziului n organism, cele mai importante sunt urmatoarele: rol plastic, activator al unor enzime, rol n excitabilitatea neuromusculara si n coagulare. Hipomagneziemia este frecvent ntlnita n practica medicala ; cu toate acestea, datorita manifestarilor clinice nespecifice si a aparitiei ei n asociere cu alte afectiuni, ea nu este ntotdeauna identificata. Simptomele ei sunt: insomnie, anxietate, depresie, cefalee, slabiciune musculara, crampe, parestezii, hiperreflexie osteotendinoasa, dificultati de deglutitie, constipatie, senzatie de constrictie toracica, palpitatii, tulburari de adaptare a vederii. Hipermagneziemia are ca manifestari clinice : greata, varsaturi, bradicardie, hipotensiune, hiporeflexie, hipotonie musculara (pna la paralizia diafragmului). *TIPUL TESTULUI* Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 5-10 ml snge venos). Observatii. Se evita hemoliza (poate determina valori fals crescute). *VALORI NORMALE* Nou-nascuti: 1.4-2 mEq/l Copii: 1.4-1.7 mEq/l Adulti: 1.3-2.1 mEq/l *INTERACTIUNI* Determina nivele scazute ale magneziului seric: albuterolul, amfotericina B, azatioprina, cisplatinul, citratii, contraceptivele orale, digoxinul, diureticele, gentamicina, haloperidolul, gluconatul de calciu, neomicina, insulina, abuzul de laxative, pamidronatul, pentamidina, prednisolonul, teofilina. Cresc nivelele magneziemiei: acidul acetisalicilic, amiloridul, aminoglicozidele, cefotaximul, diureticele de ansa, laxativele, litiul, sarurile de magneziu, triamterenul. *VARIATII PATOLOGICE*

42

43 > Valori scazute (hipomagneziemia): malabsortie, malnutritie, diaree, arsuri severe, abuzul de diuretice, boli renale cronice, etilism cronic, hiperaldosteronism, hipoparatiroidism, hipertiroidism, cetoacidoza diabetica, hipercalcemie, pancreatita, sarcina. Valori crescute (hipermagneziemia): hipervitaminoza D, deshidratare, hiperparatiroidism, hipertiroidie, diabet zaharat, boala Addison, nefropatii cronice, lupus eritematos sistemic, mielom multiplu, traumatisme. Potasiul seric Potasiul reprezinta principalul cation din lichidul intracelular (150 mEq/l). Din cele 150 g de potasiu aflat n organism, 90 % se gaseste n celule, doar o mica parte din potasiu fiind ditribuita n oase si snge. n plasma, potasiul se afla sub forma ionizata (90%) sau sub forma neionizata (legat de proteine). Potasiul este implicat n mentinerea presiunii osmotice si a echilibrului acidobazic, n mentinerea balantei hidrice a organismului, are rol n metabolismul glucidelor,al lipidelor si al proteinelor, n sinteza unor hormoni (STH, insulina, glucagon, adrenalina), regleaza excitabilitatea neuromusculara, accelereaza ritmul cardiac, are efect diuretic. Deoarece potasiul se gaseste n cantitate mare n alimente, hipopotasemiile apar rar, de cele mai multe ori prin pierderi. Clinic, deficitul de potasiu se manifesta prin oboseala, anorexie, greata, varsaturi, ileus paralitic, hipotonie musculara, hiporeflexie, iritabilitate, tahicardii, aritmii (paraclinic, pe EKG apar subdenivelarea segmentului ST si aplatizarea undei T). Semnele si simptomele hiperpotasemiei sunt reprezentate de astenie musculara, abolirea reflexelor osteotendinoase, paralizia musculaturii extremitatilor si deficienta musculaturii respiratorii, confuzie mintala, hipotensiune arteriala, bradicardie, aritmii(paraclinic, pe EKG apar complexe QRS largi, denivelare de ST si unde T nalte, simetrice), lipotimie, stop cardiac. *TIPUL TESTULUI:*** Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 5-7 ml snge venos). *VALORI NORMALE*** Nou-nascuti: 3.9-5.9 mEq/l Sugari: 4.1-5.3 mEq/l Adulti: 3.5-4.5 mEq/l *INTERACTIUNI***

43

44 Nivelul kaliemiei poate fi scazut de: acetazolamida, acid acetilsalicilic, albuterol, amfotericina B, azatioprin, bumetanid, carbamazepina, carbenicilina, cefalexin, clorochina, clorotiazida, cisplatin, dexametazona, dobutamida, fenotiazine, fluconazol, flucitozina, furosemid, gentamicina,glucoza, imatinib, insulina, itraconazol, ketoprofen, laxative, levodopa, litiu, metilprednisolon, metoclopramid, moxalactam, naproxen, neomicina, nifedipina, ondansetron, pamidronat, penicilina, piperacilina, plicamicina, prednisolon, prednison, spironolactona, streptozocin, tacrolimus, tetraciclina, teofilina, ticarcilina, tobramicina, triamteren, trimetoprim, zalcitabin. Nivelul potasiului seric poate fi crescut de: acid aminocaproic, amilorid, amfotericina B, atenolol, azatioprina, azitromicina, captopril, canabis, cefotaxim, ciclosporina, clofibrat, dexametazona, digoxin, doxorubicina, enalapril, epinefrina, indometacin, heparina, histamina, izoniazida, ketoconazol, labetalol, litiu, lovastatin, manitol, meticilina, metoprolol, naproxen, nifedipina, norfloxacin, ofloxacin, penicilina, pentamidina, pindolol, piroxicam, propranolol, spironolactona, sulindac, timolol, triamteren, trimetoprim, zalcitabin. Hemoliza si leucocitoza determina valori fals crescute. *VARIATII PATOLOGICE*** /> Valori scazute:/deficit de potasiu n dieta, pierderi digestive prin diaree sau varsaturi, stenoza pilorica, fistule digestive, arsuri, hiperaldosteronism, sindrom Cushing, stenoza de artera renala, acidoza tubulara renala, alcaloza metabolica, ascita, fibroza chistica, traumatisme, etilism. /> Valori crescute:/aport excesiv de potasiu, deshidratare, hipoaldosteronism, insuficienta corticosuprarenaliana, insuficienta renala acuta sau cronica (faza de oligo-anurie), hipoxie severa, acidoza, procese infectioase. Profilul lipidic Profilul lipidic reprezint un grup de analize de snge care evalueaz metabolismul grsimilor. El include lipidele serice (lipemie), colesterolul total, HDL-colesterol, LDL-colesterol i trigliceride. Profilul lipidic este recomandat ca analiz uzual la aduli, i n special celor cu risc de boal cardiovascular (cardiopatie ischemic </boala-cardiac-ischemic-bci-cardiopatie-ischemic-boal-coronarian-ischemic.html>) sau metabolic (prediabet </pre-diabetul.html>, diabet </diabetul-zaharat.html>, sindrom metabolic </sindromul-metabolic.html>). El identific dislipidemiile, ajut la monitorizarea tratamentului hipolipemiant i este un factor prognostic pentru riscul de boli cardiometabolice i pancreatit. De multe ori screeningul

44

45 dislipidemiilor se face numai prin dozarea colesterolemiei, i rareori se face un profil lipidic extins care s includ i VLDL sau lipoproteina (a). Se recomand ca persoanele sntoase, fr ali factori de risc cardiovascular s-i determine profilul lipidic o dat la 5 ani; persoanele cu istoric personal sau familial de dislipidemie sau cu ali factori de risc cardiovascular necesit determinri mai frecvente. Testarea lipidelor la copii i adolesceni nu este recomandat de rutin: primul profil lipidic trebuie efectuat ntre 2-10 ani la copiii cu risc cardiovascular nalt. nainte de recoltarea de snge pentru determinarea profilului lipidic este necesar un repaus alimentar de 9-12 ore. Schimbarea regimului alimentar n ultimele 3 sptmni poate duce la modificri ale lipidelor sangvine. *Lipemia total *are valori normale ntre 400-800 mg/dl. *Colesterolul total *reflect att producia endogen de colesterol (din metabolismul lipidic), ct i aportul exogen (din alimentaie). Valorile normale sunt sub 200 mg/dl. Pentru persoanele cu risc cardiovascular nalt inta este sub 180 mg/dl. Valori crescute apar n hipercolesterolemie, colestaz, boli pancreatice, hipotiroidism, sindrom nefrotic, alcoolism, diabet zaharat, obezitate, sarcin, diete bogate n grsimi. Valori sczute se ntlnesc n afeciuni hepatice severe (care evolueaz cu insuficien hepatic), hipertiroidism, malabsorbie i boli acute. S-a constatat o diferen sezonier a valorilor colesterolului, care pot fi cu pn la 10% mai mari iarna dect vara. Concentraia colesterolului poate fi influenat i de unele medicamente. *LDL-colesterolul* numit i colesterolul ru, este fraciunea care declaneaz procesul de ateroscleroz. Valorile normale sunt ntre 60-130 mg/dl. Cu ct valorile LDL-C sunt mai mari, cu att riscul cardiovascular este mai mare. *HDL-colesterolul* numit i colesterolul bun, transport colesterolul de la vasele de snge spre ficat. Nivelul su se coreleaz cu gradul de protecie cardiovascular: cu ct este mai mare cu att riscul de ateroscleroz este mai mic. Valorile normale sunt peste 40 mg/dl. Despre protecie cardiovascular se poate vorbi la valori de peste 60 mg/dl. Valorile HDL pot fi crescute dup efort fizic, tratament cu insulin sau statine *Raportul colesterol total/HDL-colesterol* este un alt parametru folosit pentru evaluarea riscului cardiovascular: o valoare sub 4.5 indic un risc sczut, pe cnd o valoare peste 11 indic un risc crescut. *Trigliceridele *sunt fraciunea lipidic care ncorporeaz acizii grai. Valoarea normal este sub 150 mg/dl, ns recent s-a propus un nou prag de 100 mg/dl </valoare-normala-trigliceride.html> (care confer protecie cardiovascular mai bun). Valor crescute apar n dislipidemii, gut, pancreatit, hepatopatii (inclusiv cea alcoolic), sindrom nefrotic, hipotiroidism, diabet zaharat. Valori sczute se pot constata n malabsorbie, malnutriie, hipertiroidism i BPOC.

45

46

Sodiul seric Sodiul reprezinta principalul cation extracelular. Din cantitatea totala aflata n organism (90-100 g), 30% se gaseste n oase, iar restul este distribuit n tesuturile moi unde are importante roluri fiziologice. Sodiul influenteaza permeabilitatea membranelor celulare, reglarea echilibrului acidobazic, reglarea presiunii osmotice, absortia glucozei, reglarea excitabilitatii neuromusculare. Deficitul de sodiu se manifesta clinic prin stare de confuzie, letargie, coma. Hipernatremia prezinta o simptomatologie polimorfa: sete puternica, deshidratarea tegumentelor si mucoaselor, disfagie, hipertonie musculara, somnolenta, iritabilitate. *TIPUL TESTULUI:*** Sangvin (se recolteaza ntr-o eprubeta 5-10 ml snge venos). *VALORI NORMALE*** Nou-nascuti: 134-144 mEq/l Copii/adulti: 136-145 mEq/l *INTERACTIUNI*** Nivelul natremiei poate fi scazut de: amilorid, aminoglutetimid, amfotericina B, antiinflamatoare nesteroidiene, benazepril, bicarbonat, captopril, carbamazepina, ciclofosfamida, cisplatin, clorotiazida, clorpropamida, clortalidona, clozapin, dapsona, desmopresin, doxepin, fluoxetina, foscarnet, furosemid, gentamicina, glimepirid, haloperidol, heparina, isosorbit dinitrat, itraconazol, ketoconazol, laxative, lisinopril, litiu, manitol, metalazona, metilprednisolon, miconazol, morfina, nicardipina, nifedipina, omeprazol, pentostatin, propafenona, sertralin, somatostatin, spironolactona, tacrolimus, teofilina, ticlopidin, tobramicin, triamteren, trimetoprim, vasopresina, vincristina. Nivelul natremiei poate fi crescut de: amilorid, ampicilina, betametazona, bicarbonat, carbamazepina, carbenicilina, carbenoxolona, cefotaxim, cisplatin, clonidina, colestiramina, clonidina, contraceptive orale, corticosteroizi, corticotropina, cortizon, diazoxid, doxorubicina, estrogeni, laxative, manitol, metildopa, metiltestosteron, prednisolon, prednison, progesteron, ramipril, tetraciclina, zalcitabin. *VARIATII PATOLOGICE*** /> Valori scazute:/aport scazut de sodiu,aport crescut de apa,

46

47 varsaturi, diaree, aspiratie nazogastrica, insuficienta cardiaca congestiva, insuficienta renala cronica,insuficienta corticosuprarenaliana, sindrom de secretie inadecvata de hormon antidiuretic, ascita, revarsat lichidian pleural, obstructie intestinala mecanica. /> Valori crescute:/aport crecut de sodiu (alimentatie bogata n sare), transpiratii excesive, arsuri, diabet insipid, hiperaldosteronism, sindrom Cushing. Uree seric Ureea reprezinta produsul final al metabolismului proteinelor. Ea este sintetizata aproape exclusiv n ficat si eliminata pe cale renala, reprezentnd unul din mecanismele principale de detoxifiere a organismului. La nivelul rinichiului, ureea sufera procese de filtrare glomerulara si reabsortie rezultnd astfel un clearence al ureei mai mic dect rata de filtrare glomerulara (75 ml/min). Ureea serica este un indicator util att n evaluare functiei hepatice, ct si n ce a functiei renale. Fiind influentat de mai multi parametri (aportul proteic alimentar, statusul hidric, functia hepatica, functia renala), nivelul ureei serice nsa nu este la fel de folositor n masurarea ratei de filtrare glomerulare cum este cel al creatininei serice. *TIPUL TESTULUI:* Sangvin. *VALORI NORMALE* Nou-nascuti: 3-12 mg/dl Copii: 5-18 Adulti: 10-20 Vrstnici: usor mai ridicate dect valorile adultilor. Uree serica/creatinina serica: 6/25 *INTERACTIUNI* Pot scadea nivelul ureei serice: cloramfenicolul, fenotiazinele si streptomicina. Nivelul ureei serice poate fi crescut n trimestrul al treilea de sarcina. Pot creste nivelul ureei serice: acidul acetilsalicilic, acetaminofenul,

47

48 acetazolamida, acidul aminocaproic, acidul mefenamic, acidul nalidixic, aciclovirul, albendazolul, allopurinolul, amantadina, amfotericina B, amikacina, amiloridul, amiodarona, aminoglicozidele, asparaginaza, atenololul, azatioprinul, azitromicina, bacitracina, benazeprilul, bisoprololul, calcitriolul, capreomicina, captoprilul, carbamazepina, carvedilolul, cefalosporinele, ciclosporina, cimetidina, ciprofloxacina, cisplatina, claritromicina, clindamicina, clonidina, cloralhidratul, cloroformul, clorotiazida, clorfeniramina, clortalidona, codeina, colistinul, cotrimoxazolul, dexametozona, dextranul, diazepamul, diazoxidul, diclofenacul, disopiramida, diureticele tiazidice, doxorubicina, doxiciclina, enalaprilul, ergotamina, eprosartanul, etambutolul, eterul, etidronatul, etretinatul, fenoprofenul, flucitozina, fludarabina, foscarnetul, furosemidul, ganciclovirul, gentamicina, griseofulvina, guanetidina, hidralazina, hidroclorotiazida, hidroxiureea, ibuprofenul, idarubicina, ifosfamida, imipramina, indometacinul, isotretinoina, kanamicina, ketoprofenul, labetalolul, leuprolidul, levodopa, lidocaina, lisinoprilul, litiul, losartanul, lovastatina, manitolul, meropenemul, meticilina, metisergidul, metoprololul, methotrexatul, metildopa, metilprednisolonul, metoprololul, mitomicina, mitoxantronul, moxalactamul, naproxenul, neomicina, netilmicina, nifedipina, nitrofurantoina, norfloxacina, ofloxacina, oxacilina, pamidronatul, penicilamina, penicilina, pentamidina, pentostatinul, piperacilina, piroxicam, polimixina B, probenecidul, propafenona, propranololul, rifampicina, ramiprilul, sarurile de aur, spironolactona, streptokinaza, streptomicina, streptozocina, sulfametoxazolul, sulfasalazina, sulindacul, tetraciclina, taliul, ticarcilina, ticlopidina, tobramicina, tramadolul, trandolaprilul, tretinoina, triamterenul, triazolamul, trimetroprimul, ursodiolul, valsartanul, vancomicina, vasopresina, vitamina D, zalcitabina. *VARIATII PATOLOGICE* > Valori scazute: hidratare excesiva, malnutritie, malabsortie, secretie inadecvata de hormon antidiuretic, insuficienta hepatica, sindrom nefrotic, sarcina. Valori crescute: deshidratare, hipovolemie, arsuri, soc, insuficienta cardiaca congestiva, infarct miocardic, hemoragie digestiva, aport proteic alimentar foarte mare, nutritie parenterala totala, catabolism proteic excesiv, sindrom Reye, defecte congenitale ale enzimelor implicate n ciclul ureei, sinrom HHH (hiperamoniemie, homocitrulinurie, hiperornitinemie), sepsis, nefrite, infectii ale tractului urinar cu distensie si staza, necroza tubulara, insuficienta renala, obstructie la nivelul tractului urinar, ureterosigmoidostomie. INR *INR* (international normalized ratio) reprezint o analiz care exploreaz capacitatea de coagulare a sngelui unui pacient. Calculul INR este derivat din timpul de protrombin (timpul Quick, valori normale 12-15 secunde), care reprezint timpul de coagulare a unei plasme srace n trombocite la adaos de calciu i tromboplastin

48

49 tisular (reactiv care determin coagularea sngelui). Deoarece s-a constatat c exist o mare variabilitate n valoarea timpului de protrombin n funcie de calitatea tromboplastinei tisulare folosit n laborator, s-a cutat standardizarea acestui test de coagulare pentru a putea fi formulate ghiduri i recomandri privind terapia anticoagulant. Astfel, INR reprezint valoarea indicelui de protrombin (raportul dintre timpul de protrombin al pacientului i timpul de protrombin normal) ridicat la puterea ISI (international sensitivity index) indice standardizat internaional care este atribuit tromboplastinei tisulare folosite pentru determinarea timpului de protrombin. *Valori normale, sczute sau crescute. Interpretarea INR* n mod normal, valoarea INR este 1 (0.8-1.2). Cu ct este mai mare valoarea INR, coagularea sngelui se face mai greu. Determinarea INR este folosit pentru monitorizarea tratamentului anticoagulant dac este administrat n scop profilactic inta este de 2-3, iar dac este administrat n scop terapeutic inta este de 2.5-4. La pacientul aflat sub tratament anticoagulant oral (warfarin sau acenocumarol Trombostop, Sintrom), monitorizarea se face astfel: * la iniierea tratamentului i pentru stabilirea dozei de ntreinere se fac determinri la fiecare 1-2 zile, cu pacientul spitalizat * ulterior se dozeaz INR la 2 sptmni n prima lun (pentru a verifica dac doza de ntreinere este potrivit i nu realizeaz o stare de hipo/hipercoagulabilitate) * apoi determinri lunare Pacienii aflai sub tratament anticoagulant oral trebuie informai cu privire la multiplele interaciuni medicamentoase i alimentare pe care le pot avea medicamentele din aceast clas. Totodat, medicul trebuie s sublinieze necesitatea determinrii lunare a INR pentru c supradoza de anticoagulante poate determina fenomene hemoragipare (echimoze, purpur, epistaxis, gingivoragii, hematurie, hemoptizie, hemoragie digestive, hemoragie cerebral). Noile anticoagulante (dabigatran/Pradaxa, Apixaban/Eliquis, rivaroxaban/Xarelto) nu necesit monitorizare prin INR.

49