Infarctul miocardic

-reprezinta o necroza a miocardului produsa printr-o ischemie a unei portiuni mai mari a muschiului cardic Caracterele EKG depind de: marimea impactului (stadiu evolutiv, timp scurs de la debut), topografie ( localizarea lui) Diagnosticul pozitiv EKG al infarctului miocardic (IM) se pune pe existenta necrozei (unde Q patologica cu atat mai adanca si mai larga cu cat impactul este mai adanc si mai intins) pe baza existentei leziunii (supradevierea segmentului S-T care are o forma arcuata si concava), si pe baza ischemiei (unde T negative, ample, ascutite, simetrice) Simptome: durerea este de tip anginos localizata retrosternal in jumatatea inferioara a sternului si putin la stanga sau localizata precordial pe o suprafata mare indicata de bolnav cu intreaga palma (sediu tipic) Sediu atipic: in epigastrul superior, axila stanga sau manubriu sternal ( nu stiu ce inseamna asta :D) Iradierea: tipic: iradiaza in umarul stang, marginea cubitala a bratului, antebratului, palmei si ultimele 2 degete ale membrului superior stang. Iradierea atipica: are loc la nivelul omoplatilor, regiunea inerscapulovertebrala, epigastru, mandibula, ureche, baza gatului, ceafa. intensitate crescuta, sub forma de lovitura de pumnal sau sfasiere avand durate de minute, ore, pana la 1-2 zile, in general depaseste 30 minute. durerea apare de obicei in repaus, in tipmul somnului sau in conditii de suprasolocitare a inimii ( emotii, o masa copioasa) Conditii de disparitii a durerii: cedeaza de obicei la opiacee( mialgin, morfina etc) si nu cedeaza la repaus sau la nitroglicerina Alte simptome in afara de durere: - digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdomina - transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea T.A. - agitatie psihomotorie, febra moderata sau subfebrilitate Investigatii paraclinice: EKG, examen hematologic (VSH crescut, leucocitoza, neutrofilie, fibrinogen crescut, proteina c reactiva crescuta, lacticdehidrogenaza crescuta) Complicatii: -precoce: ruptura inimii, insuficienta cardiaca acuta sau globala, tulburari de ritm si de conducere, accidente trombembolitice -tardive: anevrisme cardiace, tulburari de ritm, sindrom postinfarct manifestat prin durere toracica stanga, semne de pericardita si pleurita

ASTMUL BRONSIC

- este o afectiune respiratorie caracterizata prin crize de dispnee paroxistica de tip expirator Cauze: a) poate fi de cauza alergica si apare in special la persoane sub 40 ani, la cei cu antecedente familiale alergice si cu sensibilitate la diversi alergeni (polen, praf, par de animale etc) b) cauze infectioase (intrinseaca)(din interior) apare de obicei dupa 40 de ani din infectii respiratorii Simptome: evolueaza in crize de astm bronsic Evolueaza in 3 faze: Faza 1: faza prodormala (aura asmatica) in care pacientul recunoaste iminenta atacului asmatic prin prodroamele care apar si care sunt: a) de ordin respirator (stranut, greturi) b) de ordin digestiv c) de ordin nervos (cefalee, anxietate) Faza 2: dispneica (faza uscata) are inceput brutal, adesea in timpul noptii, pacientul se trezeste cu senzatie de plenitudine toracica si sentimentul lipsei de aer, se trezeste din pat, se ridica in pozitia ortopnee ( bolnavul sta la marginea patului, sau in pat cu capataiul ridicat, sprijinit in maini), privirea anxioasa, ochii injectati, jugularele turgescente, se chinuie sa respire, "lupta pt aer" Dispneea are urmatoarele caracteristici: - este de tip bradipnee (10-15 r/min) este de tip expirator ( inspir scurt, expir prelungit si suerator) Faza3: faza catarala (umeda): in aceasta faza tusea care era initial uscata devine productiva cu expectoratia mucoasa, albicioasa, gelatinoasa, putin abundenta cu mici particule opalescente, avand aspect de sputa perlata si prezinta caracter eliberator (tusea anunta sfarsitul crizei) Durata crizei variaza 15min-3 ore. se poate repeta in zilele urmatoare. intre ctize, pacientul poate fi asimptomatic, iar examenul obiectiv pulmonar poate fi normal Starea de rau asmatic ( status asmaticus): reprezinta forma dramatica a dispneei asmatice, dispnee c se intensifica progresiv ajungandu-se la o stare de asfixie permanenta cu evolutie de cateva zile si in unele cazuri cu evolutie catre existus ( deces) daca nu se intervine cu tratament. aceasta stare de rau asmatic survine in infectia bronsica, intreruperea brusca a unei corticoterapii prelungite sau in c P abuzeaza de simpatomnezice INVESTIGATII: - se face examen radiologic unde se observa toracele dilatat,coastele orizontalizare, diafragmul coborat si transparenta pulmonara crescuta - examenul sputeri: intalnim eozinofilie (normal 0-1%, peste 1% inseamna o alergie) cristalele chercot-teyden, spirale cruschman, mulaje bronhiolare (un grup de celule) -exemen hematologic: eozinofilie 5-20% la bolnavi, se inflameaza VSH, Leucocite, Proteina C, Fibrinogen ( astia sunt mercheri inflamatori) - probe functionale respiratorii, c in afara crizelor cand bolnavul are aspect normal sunt mai relevante

- volumele pulmonare sunt in general normale, cu exceptia asmaticilor vechi care au ca si complicatie emfizem pulmonar ( se distrug peretii de la strugurasii din plamani de care spunea profa de puericultura). Apar modificate volumul expirator maxim pe secunda si se reduce ventilatia maxim pe minut - spirometria este importanta deoarece cuprinde toate etapele functiei respiratorii. Determinarea volumului pulmonar si a debitelor ventilatorii TRATAMENT: a) tratament profilactic ( de prevenire) -evitarea factorilor declansatori: prin identificarea si evitarea lor, controlul astmului, evitarea zonelor cu poluare atmosferica intensa, eliminarea aspirinei si a antiinflamatorilor nesteroidieni - imunoterapie specifica: se utilizeaza cand nu este posibil c P sa emita alergeni si at cand o medicatie corespunzatoare nu controleaza bine simptomele de astm.Aceasta terapie consta in injectarea de extracte alergenice. b) tratament curativ: cuprinde totalitatea bronhodilatatoarelor di antiinflamatoarelor. Se mai utilizeaza antibiotice ( pt P cu asmt bronsic infecto-alergic, c prezinta febra si sputa purulenta), mucosecretolitice ( sunt utile in toate formele de astm infectoalergic, antihistaminice-ketotifen este utilizat in criza de durata a astmului bronsic, in special alergic). Alte masuri terapeutice: -oxigenoterapie, hidratare corespunzatoare pt fluidifierea secretiilor bronhice -bromhodilatatoare - antiinflamatori

Spalatura Auriculara
Definitie: spalarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid. Scop: terapeutic: indepartarea secretiilor (puroi,cerumen) indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar tratamentul otitelor cronice Pregatiri: materiale-de protectie: doua sorturi de cauciuc, musama, prosop, aleza -sterile: seringa Guyon, vata lichidul de spalatura la 37 grade celsius solutia medicamentoasa prescrisa solutie de bicarbonat de sodiu 1%o - nesterile: masa de tratamente tavita renalam scaun pacient: psihic: se anunta pacientul, i se explica scopul tehnicii

fizic:- in cazul dopului de cerumen, cu 24 ore inainte se instileaza in conductul audutiv extern de 3 ori pe si solutie de bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20 - in cazul dpului epidemic se instileaza solutie de acid salicilic de 1% in ulei de vaselina - in cazul corpilor straini hidrofili (boabe de legume si cereale) se insliteaza alcool - in cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se aplica un tampon cu alcool cu efect narcotizant - pacientul se aseaza in potitie sezand pe scaun - se asaza tavita sub urechea pacientului care va tine capul inclinat spre tavita Executie: - asistenta se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc - verifica temperatura lichidului de spalatura si incarca seringa Guyon - solicita pacientul sa dschida gura, conductul se largeste si continutul patologic se indeparteaza mai usor - trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga, iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura spre peretele postero-superior si asteapta evacuarea - operatia se repeta la nevoie - se usuca conductul auditiv extern - medicul controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopie - se introduce tampon cu tata in conduct - se asaza pacientul in decubit dorsal 1,5-1 ora Se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii

Spalatura gastrica

Definitie: prin spalatura gastrica intelegem evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine Scop: terapeutic: pentru evacuarea continutului stomacal toxic Indicatii: - intoxicatii alimentare sau cu substante toxice - staza gastrica insotita de procese fermentative - pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac

- pregatirea pentru examen gastroscopic Contraindicatii: - intoxicatii cu substante caustice - hepatite cronice, varice esofagiene - imbolnaviri cardio-pulmonare decompensate - ulcer gastric in perioada dureroasa - cancer gastric Pregatiri: materiale: de protectie: -2 sorturi din material plastic - musama, traversa, prosoape - sterile: sonda gastrica Faucher 2 seringi de 20 ml casoleta cu manusi de cauciuc pensa hemostatica - nesterile : cana de sticla sau de metal de 5 L palnie, apa calda la 25-26 grade celsius recipient pentru captarea lichidului ... galeata,lighean scaun -medicamente: carbune animal, alt antidot la indicatia medicului Pacient fizic: -se asaza pacientul pe scaun si se protejeaza cu un prosop in jurul gatului -se asaza sortul de cauciuc -se indeparteaza proteza dentara daca este cazul -i se ofera tavita renala si este rugat sa o tina sub barbie pentru captarea salivei si pentru imobilizarea pacientului Executie: -asistenta se spala pe maini . imbraca manusi sterile si sortul din cauciuc -umezeste sonda, se asaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul intre mana si torace -cere pacientului sa deschida gura si sa respire adanc -introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii invitand pacientul sa inghita prin deglutitie, sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere ajunge -in stomac, la marcajul de 40-50 cm la arcada dentara -la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se aduce la nivelul toracelui -se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umple palnia -se ridica palnia deasupra capului pacientului -inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cn sub nivelul epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac -se goleste continul palniei in vasul colector -se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi alimentare sau substante straine -se indeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se extrage cu atentie, pentru a se impiedica scurgerea continului ei in faringe

Pregatirea produsului pentru examen de laborator: daca spalatura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante toxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru examinarea de catre medic, iar un esantion va fi trimis la laborator Ingrijirea ulterioara a pacientului: i se ofera un pahar cu apa sa isi clateasca gura -se sterg mucozitatile de pe fata si barbie - se indeparteaza tavita renala si sortul -se asaza pacientul in pozitie comoda Reorganizare...

Spalatura vaginala
Definitie: prin spalatura vaginala se intelege introducerea unui curent de lichid in vagin , care, dupa ce spala peretii vaginali, se evacueaza pe langa canula Scop: terapetic: - indepartarea continutului vaginal (produse normale sau patologice), dezlipirea exsudatelor patologice de pe mucoasa - dezinfectia locala inaintea interventiilor chirurgicale - calmarea durerilor -reducerea proceselor inflamatoare Pregatire: materiale: de protectie: paravan, prosoape, traversa, musama, invelitori de flanela sterile: canula vaginala irigator, vata nesterile: stativ pentru irigator bazinet medicamente: 2L solutie medicamentoasa (apa oxigenata, solutie cloramina, permanganat de K 1/2000, oxicianura de mercur 1/4000) pacienta: psihic: se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examenului fizic:- se izoleaza patul cu paravan daca nu se efectueaza in sala de tratamente - se protejeaza patul cu musama si aleza - se asazapacienta in pozitie ginecologica - se introduce bazinetul sub bazinul pacientei - se spala organele genitale cu apa si sapun

- se acopera reginuea vulvei cu un strat subtire de vaselina pentru spalaturile calde Executie: - incepe cu spalarea si dezinfectarea mainilor - adapteaza canula la tubul irigatorului, se elimina aerul - asaza irigatorul la 50-75 cm inaltime fata de simfiza pubiana - se verifica temperatura solutiei - se repereaza orificiul de intrare in vagin, se deschide robinetul si se introduce canula odata cu curentul de lichid pana in fundul de sac posterior vaginului - se retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca, se penseaza tubul si se depune in tavita renala Ingrijirea ulterioara a pacientei: - se usuca regiunea genitala cu vata si prosoape - se indeparteaza materialele folosite - se ajuta sa se imbrace -se asaza comod pe pat - se aeriseste salonul Pregatirea produsului pentru laborator: se examineaza lichidul de spalatura, care poate contine flocoane de mucus, puroi, cheaguri de sange -se trimite la laborator la solicitarea medicului Reorganizare.... Notare in foaia de observatie.....

Spalatura oculara

Definitie: prin spalatura oculara se intelege introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival. Scop: terapeutic:- in procesele inflamatoare ale conjunctivei - in prezenta unor secretii conjuntivale abundente - pentru indepartarea corpilor straini Pregatire:- materiale de protectie: prosoape sterile: comprese, tampoane de vata undina sau alt recipient (picurator) nesterile: tavita renala medicamente: acid boric, ser fiziologic, oxicianat de mercur 1/5000, apa bicarbonatata 22%o - pacient:- psihic: se anunta pacientul si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii

- fizic:- se aseaza p in pozitie sezand, cu capul aplecat pe spate cu privirea in sus - se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila - se protejeaza cu un prosop in jurul gatului - se se aseaza tavita renala lipita de gat, de partea ochiului ce urmeaza a fi spalat - daca starea generala nu permite pozitia sezand, pacientul va sta in decubit dorsal sau lateral, cu capul aplecat inapoi Executie:- participa doua asistente: una supravegheaza pacientul si il mentine in pozitia aleaza, cealalta efectueaza tehnica - se spala pe maini si se dezinfecteaza - verifica temperatura lichidului de spalatura :37 grade celsius - aseaza pe cele doua pleoape cate o compresa imbibata in solutia antiseptica de spalare - deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lichidul din undina in sacul conjunctival, evitand corneea - solicita pacientul sa roteasca ochiul in toate directiile - repeta tehnica la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul de spalatura Ingrijirea ulterioara: -usuca fata pacientului - aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului -indeparteaza compresa de pe ochiul protejat -aseaza pacientul in pozitie comoda Reorganizarea... Notarea in foaia de observatie: se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o, se verifica aspectul lichidului de spalatura