Revista Vox Philosophiae

http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069

Revista Vox Philosophiae

Recenzie:
Frederick Charles Copleston, Istoria filosofiei,
volumul I, Grecia şi Roma

Drd. Adriana Mihaela Macsut

Frederick Charles Copleston, Istoria filosofiei, volumul I, Grecia şi Roma,

Editura ALL, An aparitie: 2008, 544 pagini, ISBN: 973-571-554-0

1
 Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069

Filosofia antică, este, în zona românească, un fel de Cenuşereasă. Atenţia se

îndreaptă îndeosebi spre modern şi postmodern. Chiar şi lucrările de doctorat pe acest
subiect sunt putine. Traducerea romanească a operei lui Platon apare de abia în
secolul XX. Problema este însă că filosofia modernă nu poate fi studiată fără a
cunoaşte rădăcinile sale antice. De exemplu logica modală îşi are originea în logica
lui Aristotel. Istoria filosofiei antice începe cu Thales din Milet ( Greacă:Θαλής ο
Μιλήσιος) (c. 635 î.Hr. – c. 543 î.Cr).

Primul volum din Istoria Filosofiei al lui Frederich Coplestone ( apărut la

Editura ALL, Bucureşti, 2008) este un tratat de filosofie antică în care se porneşte cu
Thales din Milet şi se ajunge la neoplatonicul Plotin. Adept al neotomismului,
Copleston consideră că există religia relevată creştină dar şi o ştiinţă nobilă –
philosophia perennis.

În introducere, Copleston răspunde la întrebări esenţiale care sunt determinante

pentru studiul filosofiei antice: la ce bun istoria filosofiei antice, răspunsul este că
studierea filosofiei antice europene,,ţine de o anume educaţie,deoarece gânditorii
noştri, la fel fel ca şi artiştii ... au ajutat la constituirea prezentului”(p.1) ; care este
natura filosofiei, văzută nu ca ,, simplă îngrămădire de opinii” (p.4) ci
reprezentând ,,căutarea de către om a adevărului prin întermediu raţiunii discursive” (
p.5): cum se studiază istoria filosofiei, studiul fiind văzut ,, în contextul şi legăturile
sale istorice” (p.7).

Primul volum, abordat în acestă recenzie, este dedicat filosofiei antice a

grecilor şi romanilor. Autorul arată că filosofia grecilor antici este importantă în
istoria filosofiei pentru că este ,, o creaţie proprie, fruct al vigorii şi prospeţimii lor

2
 Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069

mentale” (p.9). Culmea filosofiei Eladei este întruchipată de către Platon şi Aristotel
care au dezvoltat ,, două dintre cele mai mari filosofii care au apărut vreodată” ( p.
437) iar neoplatonismul reprezintă ,, ultima suflare a filosofiei antice” ( p.453)

Autorul este însă modest arătând că ,, există multe istorii ale filosofiei”
( prefaţă, p.XLVII) şi că această istorie este dedicată ,, nu pentru savanţi ... ci pentru
un numit tip de studenţi, care în majoritate iau primul contact cu istoria filosofiei”
( prefaţă, p.XLVIII). Filosofia antică nu este o simplă poveste ci o încrengătură
fascinantă de concepte filosofice raţionale care arată cum a evoluat gândirea umană
de la simple propoziţii sapienţiale la sistemele filosofice complicate ale lui Platon şi
Aristotel.

Această noua istorie a fiosofiei antice nu este scrisă într-un stil greoi ci într-un
stil, modern, antrenant care reuşeşte să-l întroducă pe cititorul actual în universul
gândirii antice. Un om nu se poate numi cultivat dacă nu are cunoştiinţe despre
fascinanta gândire antică din spaţiu greco-roman. Fără aceşti gînditori vechi, cultura
europenă nu ar fi existat şi ,, a şti câte cevadespe evoluţia filosofiei europene, ţine de
o anumită educaţie ... deorece gânditorii noştri ... au ajutat la construirea prezentului"
( p.1).