T.

08

Melancolia

Melancolia este o anomalie de trire a timpului subiectiv. Adic fat de timpul obiectiv se produce o derulare deosebit, n manie viteza creste, iar n melancolie scade Pentru Binswanger, melancolia este ca o nmormntare pe viu; nu este numai scderea vitezei miscrilor fiecare clip este deci dar si pierderea vointei de a face aceste miscri rigid o glgie si tot ce se ntmpl n jur este ce nu se poate potoli. o furie, un absurd ntunecat, foarte rece

Melancolicul nu se teme de moarte si i se pare un fel de coordonat a vietii lui; ce se observ dup suicid nu se coordoneaz cu tririle lui Pentru el, care clip de clip, sptmni si luni de zile, chiar ani, s-a gndit; aceste accese erau experiente continue ale mortii si nu ale mortilor subiectul este coplesit de obiect (relatia kantiana obiectsubiect)

n melancolie e inversul maniei: obiectul este att de dilatat nct subiectul nu mai conteaz

ca o imposibilitate de a tri Experienta melancolic este descris, ca si cum obiectul e coplesitor si blocheaz total subiectul. ncurcturi Concluzia c nu mai are nici un rost vine si din trirea imenselor si dificultti. prsit de D-zeu El se consider ntr-o soart nefast, ntr-o lume nebun absurd care i d inconstient,

vitalitatea automatismului, masinriei

iresponsabil nefunctional n obiect intr si corpul lui, care poate fi sau chiar distrus (ca n sindromul Cotard) se va chinui vesnic rezulta impresia c nu va dispare niciodat.

Este evident o extrem a suferintei umane. orice libertate dispar Oricum subiectul si-a pierdut, orice sperant, orice sens fi ajutat si mijloacele lor inhibitie psihomotorie tristete, idei de suicid; n melancolie catatonia alimentar negativism si verbal, sugestibilitate, catalepsie maxim; pierderea obiectului si pe care o simtim n melancolie fundamental nghetarea

face tot posibilul s si de aceea si nu crede c poate de psihiatri

este tocmai ncetinirea ritmului al tririi psihice

Aplicatia cuplului noional spirit/sex: prevaleaz sexul asupra spiritului

Prin urmare, scopul este sexul si mijlocul este spiritul, melancolie Sindromul persistent dominant si pentru melancolie caracteristic

sexul este e obsedant n

SINDROMUL DEPRESIV

Tabloul clinic al melancoliei este situat la polul opus maniei.

dispoziia trist, ideaia ncetinit, lipsa poftei de mncare sunt simptome ce preced apariia unei senzaii neplcute, cu uneori tabloul melancolic lipsa de imbold n activitate abtut trist, abulic,

n faza de stare, melancolicul este fi activ. inhibitie psihic

iniiativ adic nu are i nici plcerea de a

vorbeste n oapt, rspunznd monosilabic la ntrebri.

capul plecat pe piept inhibiie motorie cu minile ncruciate, cu mimica exprimnd o adnc durere moral

psihic dureroas".

se plng c nu mai pot simi aceleai sentimente "Anestezie nu mai pot participa la viaa

devin nelinitii se plimb agitai i frng minile, implor de la cei din jur ajutor sau cer s li se curme viaa. Halucinaiile i iluziile auditive apar rar i au caracter depresiv. Nu rareori gndirilor li se adaug idei delirante, cu coninut depresiv. cnd se adaug teama (anxietatea)

ntr-o form mai grav, melancolia mbrac forma stuporoas: melancolicul rmne la pat, refuz alimentaia, nu comunic cu nimeni, nu se mic din pat, nici chiar pentru ndeplinirea unor necesiti fiziologice (urineaz n pat).

Dup un timp, din stupoare, pot trece la acte impulsive brute se automutileaz, se dau cu capul de perei, se pot chiar sinucide. de obicei la ieirea din inhibiia motorie sau n perioadele de ieire din acces.

Sinuciderea survine cu o frecven maxim,

Simptome de ordin somatic:

melancolicii sunt n general constipai zile ntregi, au palpitaii, dureri precordiale.

Tratament
n tratamentul antidepresiv al melancoliei se pot produce anumite fenomene secundare nedorite. De exemplu se poate produce o dezinhibiie a stuporosului.

Bolnavul melancolic care nu avea puterea s se omoare o are acum, deci se poate produce suicidul sub tratament prin inhibitia medicamentoas, de aceea melancolicii nu se trateaz la domiciliu. O alt complicaie este dezlntuirea accesului de manie. Deci exist posibilitatea ca pacientul s treac la polul cellalt (viraj).