DEFINITIE - traumatisme articulare inchise in care aparatul capsuloligamentar sufera leziuni de distensie, elongatie, rupturi insertiile osoase , dar

care nu articulare

(partiale/totale) sau smulgere de pe

permit deplasarea permanenta a extremitatilor Du Verney (1751) intorsus=sucit

ETIOLOGIE - adulti, sportivi - articulatiile cele mai frecvent implicate sunt glezna - genunchiul

ANATOMIE PATOLOGICA - leziunea ligamentara este caracteristica - variaza de la simpla elongatie la ruptura partiala sau totala , dezinsertii , smulgeri osoase

- leziuni asociate-capsulare, sinoviale, meniscale, musculo- tendinose, nervoase

CLASIFICARE - entorsa de gradul 1 - elongatie - entorsa de gradul 2 - ruptura partiala ligamentara - entorsa de gradul 3 - ruptura ligamentara totala sau smulgerea insertiei osoase
2

FIZIOPATOLOGIE - inervatia bogata capsulo ligamentara declanseaza posttraumatic o reactie vasomotorie = vasodilatatie activa 8-10 zile - durere, edem, hemartroza, hipertermie locala - contractura musculara - hipotrofia si atrofia musculara 48 h, in special m.extensori - vasodilatatia - tranzitorie - persistenta - in luni sinovita proliferanta, hidartroza, osteoporoza algica posttraumatica=sdr Sudeck-Leriche - 3 faze - a precolagenica - 5-6 zile - fenomene catabolice, apar neocapilarele - b colagenica - 6-21 zile - sinteza macromoleculelor de colagen, a substantei fundamentale si polimerizarea fibrelor de colagen -maturarea neovaselor -colagenul trece in faza insolubila= la 14 zile ajungem la 85% din rezistenta finala a structurilor - c - maturare a zonei lezate - saracirea in celule fibroblaste si in colagen matur - dupa lunile 4-6 tensiunea mecanica a cicatricei scade prin colagenoliza si remodelare regionala
3

SIMPTOMATOLOGIE -durere vie sincopala -uneori fenomenele algice scad in intensitate iar dupa cateva ore durerea creste si se instaleaza contractura musculara ce blocheaza articulatia 1. Examenul clinic - tumefierea regiunilor articulare - stergerea reliefurilor osoase normale - crestera temperaturii locale - miscari anormale(laxitate articulara)=entorsa grava 2.Rx f+p+stres 3. trei forme clinice - entorsa usoara - entorsa moderata - entorsa grava EVOLUTIE functie de - localizare - gradul entorsei - varsta pacientului - in general este favorabila TRATAMENT - functie de gradul si sediul entorsei
4

= 20% din totalul entorselor = leziuni ale aparatului capsulo ligamentar - lg colaterale int si ext - lg incrucisate ant si post - capsula meniscala

MECANISME - abductie + flexie + rotatie externa - adductie +flexie + rotatie interna

TRIADA NEFASTA ( ODonoghue )= lg colateral intern + LIA + menisc intern PENTADA NEFASTA ( Trillat ) externa = colateral ext + LIA +LIP + menisc + capsula articulara, dezinsertia bicepsului, bandeleta lui Maissait - interna =colateral int +LIA + LIP +menisc +capsula articulara, dezinsertii ale muschilor din pes anserinus

CLINICA

- miscari articulare anormale - inspectie : genunchiul tumefiat; gamba in semiflexie - durere - impotenta functionala - eventuala instabilitate in timpul mersului - echimoza apare precoce apoi difuzeaza - la palpare : identificarea punctelor dureroase CLASIFICARE

-Ruperea unui nr limitat de fibre ligamentare - Durere locala - FARA instabilitate

-Ruperea mai multor fibre lig -Reactie articulara mai mare

-Rupere ligamentara completa - Instabilitate marcata

- instabililtatea in valgus stres = lez. lg colateral intern

-instabilitatea in varus stres =lez. lg colateral extern totdeauna se verifica posibilitatea dorsiflexiei piciorului pt leziunea n.peronier comun - n.sciatic popliteu extern

- testul sertarului anterior = lez LIA

- Testul Lachman = lez LIA

- Testul sertarului posterior = leziune LIP

10

Manevre pt identificarea instabilitatii rotatorii

Manevre pt identificarea leziunilor meniscale -McMurray -Apley TRATAMENT : - ortopedic - chirurgical

11

= 50% din totalul entorselor Elemente de anatomie:

- Lig colateral medial -

12

ELEMENTE DE ANATOMIE: - Lig colateral lateral -

13

. in miscarea de inversiune fortata a piciorului (supinatie + adductie) sunt lezate cele trei fascicule ale lg colateral extern : - lg talofibular post - lg talofibular ant - lg calcaneofibular daca forta traumatica isi continua actiunea astragalul sufera o basculare in scoaba bimaleolara cu ruperea lg tibio peroniere inferioare (ant si post) rezultand diastazisul tibioperonier cel mai expus este lg talofibular ant

14

2. in miscarea de eversiune fortata a piciorului (pronatie +abductie) lg deltoidian: - lg tibiotalar post - lg tibiocalcanean - lg tibionavicular - lg tibiotalar ant - lg deltoidian este puternic de aceea ruptura sa conduce la echivalenta de fractura bimaleolara ( fractura de maleola peroniera + diastazis tibio peronier )

15

SIMPTOMATOLOGIE: - durere initial vie (in momentul accidentului) - in urmatoarele 3 ore durere sedata - ulterior, durere cronica - impotenta functionala, uneori totala - tumefierea locala prin hematom sau hemartroza - entorse prin inversiune simptomatologia este localizata pe fata antero-externa a gleznei - puncte dureroase : inainte + sub varful maleolei peroniere - entorse prin eversiune simptomatologia localizata pe fata interna a gleznei - puncte dureroase: sub varful maleolei tibiale - entorsa medio-tarsiana - tumefactia + durerea la presiune se evidentiaza pe fata dorsala a piciorului

- entorsele subastragaliene semnele clinice sunt situate inferior, submaleolar

16

CLASIFICARE: Gradul I (entorsa usoara) ruptura minora la nivelul ligamentelor - glezna perfect stabila Gradul II (entorsa medie) - Ruptura partiala a ligamentelor - Instabilitate usoara la nivelul articulatiei gleznei - De obicei implica lezarea a doua ligamente Gradul III (entorsa grava) -leziunea completa a doua sau trei ligamente - Instabilitate completa a gleznei

TRATAMENT: - entorse usoare si medii imobilizare 14-21 zile - entorse grave la pers adulte ce NU fac efort fizic aparat gipsat 3-6 sapt - entorse grave tineri / diastazis tibio-peronier tratament chirurgical

17

1. Entorsele: A. implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulare B. implica leziuni osoase C. pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor D. apar frecvent la copii E. implica deformarea articulatiei respective. 2. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul: A. gleznei B. genunchiului C. soldului D. cotului E. degetelor 3. Entorsa de gradul II presupune: A. elongatie ligamentara B. o simpla distorsiune a terminatiilor nervoase C. ruptura partiala a ligamentului D. ruptura ligamentara totala E. smulgerea insertiei osoase a ligamentului 4. La examenul clinic al unei entorse NU apare: A. tumefierea articulatiei B. stergerea reliefurilor osoase C. crepitatie osoasa D. edem E. miscare anormala in articulatie
18

5. Impotenta functionala totala apare in: A. entorsa usoara B. entorsa moderata C. entorsa grava D. toate entorsele E. nu apare in nici un tip de entorsa 6. In entorsele genunchiului, cel mai frecvent e interesat: A. ligamentul colateral extern B. aparatul ligamentar intern C. ligamentele incrucisate D. tendonul cvadricepsului E. toate ligamentel, cu aceeasi frecventa 7. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are: A. tumefierea B. echimoza C. durerea D. impotenta functionala E.miscarile articulare anormale 8. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului colateral intern este: A. abductia gambei B. adductia gambei C. mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femur D. mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femur E. rotatia externa a tibiei
19

9. Apar in entorsa de genunchi, cu exceptia: A. gamba in semiflexie B. fund de sac cvadricipital destins C. durere localizata odata cu trecerea timpului D. echimoza E. durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea genunchiului 10. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand: A. suprimarea durerii B. stabilitatea articulatiei C. suprimarea reflexelor nociceptive D. fortarea genunchiului in valg E. fixarea cu fixator extern 11. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au: A. ligamentele B. muschii C. tibia D. peroneul E. capsula articulara 12. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului, semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar intern B. pe planta C. pe fata dorsala a piciorului D. pe fata interna a gleznei E. pe fata externa a gleznei
20

13. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului, semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar extern B. pe planta C. pe fata dorsala a piciorului D. pe fata interna a gleznei E. pe fata externa a gleznei 14. In entorsele medio-tarsiene semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar B. pe planta C. pe fata dorsala a piciorului D. pe fata interna a gleznei E. pe fata externa a gleznei 15. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina: A. inferior, submaleolar B. pe planta C. pe fata dorsala a piciorului D. pe fata interna a gleznei E. pe fata externa a gleznei 16. Entorsele membrului superior: A. sunt mai frecvente decat cele ale membrului inferior B. sunt mai grave decat cele ale membrului inferior C. intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana D. dau hemoragii importante E. necesita frecvent tratament chirurgical.
21

Raspunsuri corecte: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. C A C C C B E A C B B E D C A C

22