CUPRINS

1.EDEMUL PULMONAR ACUT.......................................................................................................2 Definitie......................................................................................................................................2 Etiologie......................................................................................................................................3 Simptome comune.......................................................................................................................3 Conduita de urgenta....................................................................................................................3 2.INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (IMA)......................................................................................5 Definitie......................................................................................................................................5 Etiologie......................................................................................................................................5 Simptome....................................................................................................................................6 Conduita de urgenta....................................................................................................................7 3.SOCUL TRAUMATIC....................................................................................................................10 Definitie....................................................................................................................................10 Etiologie....................................................................................................................................10 Simptome..................................................................................................................................10 Conduita de urgenta..................................................................................................................11 Pretratamentul socului traumatic ..............................................................................................11 4.HEMOPTIZIA.................................................................................................................................12 Definitie ..................................................................................................................................12 Cauze.........................................................................................................................................12 Simptome..................................................................................................................................13 Conduita de urgenta..................................................................................................................13 5.HIPOTERMIA................................................................................................................................14 6.CRIZA HIPERTENSIVA................................................................................................................14 Definitie....................................................................................................................................14 7.HDS.................................................................................................................................................14 Definitie....................................................................................................................................14 Cauze ........................................................................................................................................15 Diagnostic diferentiat................................................................................................................15 Simptome..................................................................................................................................16 Conduita de urgenta..................................................................................................................16 8.COMA HIPERGLICEMICA...........................................................................................................18 Definitie...................................................................................................................................18 Conduita de urgenta generala....................................................................................................19 Definitie Coma Diabetica..........................................................................................................19 Cauze.........................................................................................................................................19 Simptome..................................................................................................................................20 Tratamentul de urgenta..............................................................................................................20 9.INTOXICATIA CU CO...................................................................................................................21 Antidot= OXIGEN....................................................................................................................21 Definitie....................................................................................................................................21 Simptome..................................................................................................................................21 Conduita de urgenta..................................................................................................................22 10.STOPUL CARDIO RESPIRATOR DIN SARCINA....................................................................22 Cauzele stopului cardiorespirator in sarcina.............................................................................23 Interventii importante................................................................................................................23 Managementul femeii gravide aflata in suferinta include.........................................................23 Modificari ale SVB...................................................................................................................23 Modificari ale SVA...................................................................................................................23 Tehnica resuscitarii cardiorespiratorii.......................................................................................24 1

1.PNEUMOLOGIE............................................................................................................................24 1.1BRONSITA ACUTA............................................................................................................24 Definitie....................................................................................................................................24 Simptome..................................................................................................................................24 Cauze.........................................................................................................................................25 Investigatii.................................................................................................................................25 Interventii..................................................................................................................................25 PNEUMONIA BACTERIANA PNEUMOCOCICA.........................................................................26 Definitie....................................................................................................................................26 Cauze.........................................................................................................................................26 Simptome..................................................................................................................................26 Investigatii.................................................................................................................................26 Particularitati:............................................................................................................................27 PNEUMONIA STAFILOCOCICA....................................................................................................27 Definitie....................................................................................................................................27 Cauze.........................................................................................................................................27 Simptome..................................................................................................................................27 Investigatii.................................................................................................................................27 BRONHO-PNEUMONIA..................................................................................................................28 Definitie....................................................................................................................................28 Simptome..................................................................................................................................28 Investigatii.................................................................................................................................28 Tratament general in pneumonii...............................................................................................28 PNEUMONIILE VIRALE ATIPICE..................................................................................................29 Definitie....................................................................................................................................29 Etiologie....................................................................................................................................29 Simptome..................................................................................................................................29 Investigatii.................................................................................................................................29 Tratament .................................................................................................................................29

1.EDEMUL PULMONAR ACUT

Definitie
EPA survine prin inundarea brutala a alveolelor de catre un transsudat sangvinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, provocata de -cresterea presiunii sangelui in capilarele venoase pulmonare -cresterea permeabilitatii membranei alveolo-capilare -alte cauze Alterarea permeabilitatii capilare este mecanismul fundamental al EPA si este prezent in 2

ambele tipuri de EPA

Etiologie
EPA CARDIOGEN(hemodinamic) insuficienta ventriculara stanga IMA cardiopatie ischemica HTA cardiopatii valvulare tulburari de ritm paroxistice EPA LEZIONAL(necardiogen) Toxice-gaze sufocante-Cl, CO2, CO, benzen, organo-fosforice Infectioase-infectii pulmonare, gripa, bronsiolita capilara Neurologice-leziuni ale SNC, AVC, abcese, tumori cerebrale, encefalite acute Iatrogene-hipervolemie prin incarcarea patului vascular-perfuzii, transfuzii EPA la inecati EPA "uremic" EPA in bronhoalveolita de deglutitie la copii mici, etilici, comatosi

Simptome comune
Se instaleaza de cele mai multe ori in cursul noptii dispnee intensa severa, survenita brusc polipnee zgomotoasa, sete de aer ortopnee anxietate extrema tuse uscata initial, apoi cu sputa spumoasa, rozata, aerata, caracteristica transpiratii cianoza turgescenta jugularelor raluri subcrepitante tahicardie TA poate fi normala, crescuta, scazuta dureri toracice, febra, expectoratie mucopurulenta

Conduita de urgenta
Tratament Simptomatic Incepe de la domiciliul bolnavului, in timpul transportului catre spital, in unitatile ambulatorii, in spital instalarea P in pozitie sezanda aspirarea expectoratiei si curatarea gurii P aplicarea garourilor la radacina a 3 membre fara comprimarea arterelor si schimbarea din 10 in 10 minute la al 4 membru

 EPA cardiogen cu TA normala sau usor EPA cardiogen cu TA

O2 terapie pe sonda nazofaringiana umifificata in barbotaj 2/3 alcool+1/3 apa aerosoli antispuma cu alcool etilic(C2H5OH)+bronhodilatatoare intubatie cu aspiratie artificiala Morfina im/iv 1 sau fiola dar NU se administreaza in caz de astm bronsic, AVC, BPOC. Se inlocuieste cu Mialgin 1 fiola Atropina im 1 sau fiola Digitalice -deslanozid 2 fiole initial iv -lanatozid 2 fiole -digoxina 2 fioleiv lent Diuretice-furosemid 2 fiole iv lent Venesectie rapida 300-500ml sange/5 minute dar NU in IMA si varstnici cu ateroscleroza cerebrala Ventilatie mecanica prin IOT Nitroglicerina 1-4 tb sublingual in specoal la coronarieni antihipertensive in functie de TA

Sunt contraindicate: emisiunea de sange morfina hipotensoarele la TA prabusita, P va fi asezat in DD EPA NECARDIOGEN Scoaterea din mediul toxic Antidot-atunci cand exista Ventilatie artificiala NU MORFINA Corticoterapie-HHC in PEV 1g/zi Tetraciclina 2g/zi Cotrimoxazol 3tb/zi Tonicardiace O2 terapie Sangerare de necesitate NU MORFINA Tatament simptomatic Sangerare abundenta 300-500ml Diureza osmotica cu Manitol si Furosemid Sangerare abundenta 300-500ml Furosemid 3-5 fiole iv

INTOXICATII

INFECTIOS

NEUROLOGIC

IATROGEN

INECATI

IOT, aspiratie bronsica, ventilatie mecanica O2 terapie masiva 10-12l/min In apa dulce -sangerare 300-500 ml -furosemid 2 fiole im/iv In apa sarata -NU sangerare - NU diuretice -Dextran 70 in PEV 500ml sub controlul TA NU MORFINA NU SANGERAREA O2 terapie Aerosoli antispumanti Aplicare garouri la radacina membrelor Tonicardiace Epuratie extrarenala Respiratie asistata

UREMICI

BRONHO ALVEOLITA de DEGLUTITIE

2.INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (IMA)

Definitie
IMA este o zona de necroza ischemica in miocard, produsa de obliterarea unei ramuri coronariene.

Etiologie
in 90-95% din cazuri ateroscleroza coronariana varsta sex HTA DZ hiperlipemia obezitatea fumat stres sedentarism efort 5 Factori de risc:

Factori declansatori:

mese copioase stres infectii acute ale tractului respirator factori meteorologici

Simptome
Durerea Durerea retrosternala, precordiala -senzatie de constrictie sau de "gheara" -senzatie de presiune sau "corset de fier" -simpla jena retrosternala -senzatie de arsura, de greutate -senzatie de apasare suportabila Durerea iradiaza in -umar si brat stang -regiunea cervicala -mandibula Localizarea durerii mai poate fi -extratoracic -epigastru -abdomen -brate, antebrate, coate, pumni -depaseste in sus gatul si in jos poate iradia in epigastru, hipocondrul stang sau drept Durata durereii poate fi de la 30 minute pana la 48 ore Durerea nu cedeaza la nitriti Durerea apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului Durerea e insotita de -anxietate extrema -senzatie de moarte iminenta -greata si varsaturi, mai rar diaree -distensie abdominala -senzatie de plenitudine epigastrica -transpiratii reci, adinamie, astenie, ameteli Hipotensiunea arteriala poate aparea imediat sau la cateva ore precedata de o usoara crestere a TA datorita durerii cand TA scade brusc pericolul socului cardiogen e iminent TA trebuie supravegheata permanent 6

 Febra

hTA este insotita de obicei de tahicardie absenta la inceput apare la 12-14 ore de la debut, ~38oC uneori stare de soc cu -paloare -tegumente umede si reci -puls rapid filiform -alterarea starii generale -oligurie grava -edem pulmonar -insuficienta cardiaca rapid progresiva -tulburari de ritm

Alte semne

uneori debut atipic frecvent la varstinici cu debut nedureros

Conduita de urgenta
In faza de prespitalizare Prevenirea mortii subite: DD interzicerea oricarui efort fizic psihoterapie sedarea durerii -morfina 1 fiola sc/im/PEV sub controlul respiratiei -mialgin 1 fiola sc/im/iv in 10 ml NaCl sau glucoza -fortral 1 fiola iv/im -morfina se poate asocia cu atropina pentru prevenirea hTA -la durere micaalgocalmin, fenobarbital, codeina urmarirea TA si P -glucoza 5% -dextran -marisang -HHC -xilina de uz cardiologic pentru corectarea extrasistolelor -permeabilitatea cailor respiratorii prin aspiratie -O2 terapie transportul de urgenta la spital obligatoriu cu targa

Preintampinarea complicatiilor:

In unitatile spitalicesti 1.Instalarea bolnavului in pat: trasportul P se face direct in sectie, cu targa, intr-un timp cat mai scurt mutarea P de pe targa pe pat se face fara nici un efort din partea P climat de liniste, salon bine incalzit, aerisit pozitie cat mai comoda in pat sedarea durerii cu derivatii de opiacee sau amestecuri litice combaterea anxietatii cu sedative se evita administrarea sedativelor concomitent cu opiaceele O2 terapie monitorizarea permanenta a TA,P, R, T, EKG si ritm cardiac dozari enzimatice fibrinogen glicemie leucocitoza VSH colesterol acid uric anticoagulante-heparina 2 fiole/4-6 ore concomitent trombostop 4-6 tb/zi, apoi in functie de timpul Quick xilina 200 mg/im/iv/PEV cu mare punctualitate la pat, in pozitie orizontala nitroglicerina si O2 in caz de urgenta ca rol propriu medicamente pregatite in caz de complicatii mese fractionate pt evitarea consumului> la o masa alimentatie pasiva la pat 8

2.Aplicarea in continuare a masurilor de prim ajutor:

3.Supravegherea FV 4.Recoltarea probelor de laborator

5.Prevenirea complicatiilor tromboembolitice

6.Preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului 7.Administrarea medicatiei

8.Alimentatia bolnavului

treptat se trece la alimentatia activa la pat regim hiposodat si hipocaloric lichide si pireuri in primele zile, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, compoturi, oua moi, administrate lent, cu lingura se evita alimentele flatulente se interzice total fumatul urinar si bazinet la pat, in pozitie culcal-DD combaterea constipatiei cu clisma uleioasa sau laxative usoare diureza si scaunul se noteaza in FO baie generala sau partiala la pat in primele zile, fara sa fie ridicat repaus absolut la pat in prima saptamana miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare daca B nu are dureri treptat schimbarea positiei in pat, miscari active ale membrelor mobilizare progresiva, la marginea patului, in fotoliu, sub controlul P si TA in prezenta medicului evitarea discutiilor cu voce tare, chemarile la telefon nu se permite vizitarea in grup se evita vizitele lungi nu se comunica vesti neplacute se va facilita contactul cu B restabiliti, cu efect psihic bun modul cum trebuie luate medicamentele semnele supradozarii digitalice prezentarea la control periodic restabilirea increderii in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii respectarea regimului alimentar program rational de munca si viata fumatul interzis

9.Urmarirea evacuarilor de urina si fecale

10.Igiena bolnavului 11.Mobilizarea bolnavului

12.Crearea mediului psihologic favorabil

13.Educatia sanitara

3.SOCUL TRAUMATIC
Definitie
Socul este o grava tulburare functionala a intregului organism, ca raspuns la actiunea unui agent agresiv, in urma careia se instaleaza anoxia tesuturilor si acumularea produsilor de catabolism. Socul este o reactie organica post-agresiva, decompensata

Etiologie
Hemoragiile traumatismele arsurile electrocutarea deshidratarea masiva IMA tamponada cardiaca embolia pulmonara masiva septicemiile anafilaxia unele cauze neuroendocrine oboseala insomnie starea de denutritie frig caldura excesiva

Factori favorizanti:

Simptome
B sta in DD, nemiscat, inert, somnolent, indiferent facies palid, frecvent livid cu transpiratii reci, privirea in gol ochi incercanati si infundati in orbite buze uscate, frecvent cianotice tegumente reci si palide, uneori cianotice, cu aspect cenusiu, marmorat, acoperit cu transpiratie rece, vascoasa cianoza patului unghiilor

10

tahicardie-puls mic filiform, frecvent > 100p/minut hTA polipnee superficiala=dispnee+tahipnee cu batai ale aripilor nasului oligurie extrema pana la anurie

Faza de inceput se numeste "SOC COMPENSAT", asimptomatic, nemanifest clinic. Este faza in care, imediat post-agresiv, prin mecanisme de aparare si compensare, organismul mentine o perioada de la 15-45 minute la 2-3 ore un echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. In aceasta faza incep primele masuri de ajutor si pretratament al socului.

Conduita de urgenta
Inlaturarea factorului socogen eliberarea victimei de sub actiunea agentului traumatizant evitarea expunerii B la noi traumatisme aprecierea rapida a FV -stabilirea P la arterele mari(carotida si femurala)

-stabilirea eficientei si prezentei miscarilor respiratorii -permeabilitatea cailor respiratorii -O2 pe masca sau sau sonda nazofaringiana daca este posibil evaluarea rapida a leziunilor -examinarea craniului -examinarea toracelui -examinarea abdomenului -examinarea membrelor -efectuarea hemostazei daca este cazul mentinera B in pozitie orizontala cu membrele inferioare ridicate la 30-450 deasupra planului toracic(trendelenburg) cu evitarea brutalizarii si miscarilor inutile crearea unui confort general si termic in general nu se administreaza nimic pe gura pana la precizarea diagnosticului si internarea in spital

Pretratamentul socului traumatic

Pretratamentul se aplica imediat dupa agresiune, adesea reusindu-se preintampinarea decompensarii incdepe la locul accidentului si se mentine pe timpul transportului punctionarea unei vene cu un ac de calibru mare pentru mentinerea unei cai venoase libere intarzierea prinderii unei linii venoase paote duce la dificultati in abordul venos datorita colabarii venelor datorita decompensarii recoltarea sangelui necesar pentru laborator sangele pentru determinarea grupului sangvin se recolteaza inainte de administrarea unor 11

substituenti de plasma deoarece pot da erori refacerea volemiei obligatorie si de prim ordin in desocare sau preintampinarea socului PEV cu solutii macromoleculare -dextran 40-ameliorarea fluxului sangvin, imbunatateste perfuzia tisulara, corecteaza hipoxia sau anoxia celulara, se elibereaza mai rapid in urina(3-4 ore), pseda efecte antitrombotice

-dextran 70-are timp de injumatatire(intre 8-12 ore) -marisang(substituienti de plasma)-preparat din gelatina-contine si electroliti PEV cu 500-100ml solutie inlocuitoare de plasma mentine volemia traumatizantului, prelungeste compensarea socului in timpul transportului la spital. In lipsa solutiilor macromoleculare se folosesc solutii electrolitice(cristaloide)-ser fiziologic, solutie Ringer, glucoza 5% dar aceste solutii parasesc repede patul intravascular combaterea durerii prin administrarea de analgetice majore la indicatia medicului

-mialgin 1 fiola -fortral 1 fiola -diazepam 1 fiola in caz de depresie respiratorie se recomanda nalorphina 1 fiola dizolvata in 5 ml NaCl administrata fractionat, cate 1-2 ml odata. Se completeaza pansamentele si imobilizarile provizorii ale focarelor de fractura in timpul transportului la psital se continua masurile deja instituite-oerfuzia, terapia analgetica, urmarirea FV, O2 terapia.

4.HEMOPTIZIA
Definitie
Hemoptizia este expectorarea unei cantitati de sange provenind din caile respiratorii.

Cauze
TBC pulmonar bronsectazia bronsita cronica cancer bronhopulmonar stenoza mitrala si staza pulmonara din insuficienta cardiaca anevrism aortic traumatisme toracice si pulmonare alte afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni cardio-vasculare, intoxicatii,etc

12

Simptome
Senzatie de gadilare a laringelui caldura retrosternala gust de sange in gura tuse iritativa care expulzeaza sangele aspect rosu aprins, aerat, spumos, al sangelui expectorat sangele este amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent paloare, anxietate, transpiratii, tahipnee, tahicardie, scadere TA

Diagnostic diferential se face cu hematemeza, epistaxis, hemoragia de origine faringiana, dentara

Conduita de urgenta
Repaus absolut in pozitie semisezanda, in camera bine aerisita repaus vocal absolut, soapte sau semnecu gesturi minime sau miscarea buzelor P sa respire pe nas, lent si profund P sa bea lichide reci in cantitati mici si repetate aplicarea unei pungi cu gheata in regiunea sternala sau asupra zonei presupus sangeranda, ca si pe zona genitala(reflex vaso-constrictor) P va fi cat mai putin perturbat de cei din jur, cu examinari minime-P, TA, R in hemoptiziile abundente(stenoza mitrala) se face ligaturarea celor 4 membre alternativ pentru a diminua intoarcerea venoasa(20-30 minute), chiar de mai multe ori in cursul zilei. Dezlegarea se face progresiv, lent si alternativ pentru a nu mari brusc intoarcerea venoasa a sangelui la inima combaterea tusei cu -codenal 2-3 tb o data -dionina sau calmotusin 10-12 picaturi/2 ore pregatirea medicatiei si administrarea ei la indicatia medicului se evita administrarea preparatelor morfinice care au riscul parezei bronhiilor si retentiei sangelui in arborele bronsic-se dau solutii hipertoote iv-NaCl 10% 10-20 ml -Glucoza 40% 40-50 ml -o lingura cu sare la un pahar cu apa peroral medicatie hemostatica -clorura de calciu 10% iv lent 10-30 ml -vitamina C im/iv g sau 1g -clauden 1-2-4 fiole/zi -coagulen 1-2-4 fiole/zi -venostat 1-2-4 fiole/zi -adrenostazin 1-2-4 fiole/zi -novocaina 1% 5-10 ml iv foarte lent dupa testare sensibiliattii 13

-vasopresina 20 UI in 200 ml glucozas PEV lent cu control TA -extract de hipofiza posterioara im/iv 1 fiola in forme grave transfuzii de sange proaspat in cazuri extreme se incearca crearea unui emfizem subcutanat pe fata anterioara a hemitoracelui afectat prin introducerea a 400-600 ml aer sau O2 cu o seringa de 20 ml scimbarea P, igiena corporala reducand la minim mobilizarea bolnavului transportul cu grija la spital desi e de dorit evitarea deplasarii pneumoperitoneu-500-1000 cm3 aer pneumotorax artificial hemostatic, de partea plamanului afectat-500-700 cm3 aer in hemoptiziile persistente din stenoza mitrala-sangerare 400-500 ml tratament chirurgical

In spital se completeaza cu:

5.HIPOTERMIA 6.CRIZA HIPERTENSIVA

Definitie

7.HDS
Definitie
HDS este sangerarea care are loc in esofag, stomac, duoden si jejunul proximal, exteriorizandu-se in special prin: -varsatura-HEMATEMEZA -sange rosu, cu cheaguri sau brun inchis ca zatul de cafea, eventual amestecat cu resturi alimentare.Apare brusc, fiind adesea precedata de greutate epigastrica, greata, ameteli, slabiciune, transpiratii, anxietate -si/sau prin scaun-MELENA-.negru ca pacura, fiind digerat pe parcurs de sucurile digestive. Apare cand in intestinul subtire patrund cel putin 50-80 ml sange. Socul si moartea consecutive unei HDS abundente si rapide pot surveni inainte de exteriorizarea sangerarii. Atata in hematemeza cat si in melena, sangele poate fi si rosu deschis, daca hemoragia este fulgeratoare si masiva, declansand un tranzit intestinal accelerat. HDS mica=250 ml sange, nu apar efecte sistemice HDS moderata=intre 250-1000 ml sange, Ta nu scade semnificativ, Hb>10% HDS mare= >1000ml sange, apare starea de soc, Hb<8% 14

Cauze
Boli ale esofagului -varice esofagiene -ulcer peptic al esofagului -tumori maligne si benigne -sindrom Mallory-Weiss -diverticul esofagian -hernie gastrica transhiatala, etc Boli ale stomacului si duodenului -ulcer gastric si duodenal-80% -ulcer acut de stres -gastrite hemoragice -tumori maligne si benigne ale stomacului si duodenului -varice gastrice -traumatisme Boli ale intestinului subtire -Crohn (pana la unghiul Treitz) -Malabsorbtie -Enterite -Diverticul Mekel Hipertensiune portala -Ciroza hepatica -Tromboza a venei porte, etc Cauze generale -boli ale vaselor(hemangioame, telangiectazia Rendu-Osler) -boli de sange(trombocitopenie) -soc grav Boli ale organelor invecinate -sange inghitit(provenit din gura, faringe, epistaxis, hemoptizie) -ruptura unui anevrism, abces, tumori Gravitatea unei hemoragii nu depinde numai de cantitatea de sange pierdut ci si de rapiditatea pierderii.

Diagnostic diferentiat
Hemoptizia epistaxis hemoragia mucoasei bucale hemoragii digestive inferioare(anorectoragii)

Diagnosticul de HDS in absenta hematemezei si melenei se pune pe prezenta semnelor clinice si de laborator ale hemoragiilor interne si pe antecedentele digestive.

15

Evaluarea cantitatii de sange pierdut se face pentru diagnosticul formei clinice de hemoragie(<,=,>) aplicarea masurilor terapeutice potrivite

Simptome
HDS mica: in general sunt absente slabiciune transpiratii reci hTA lipotimie tahicardie ameteli vedere incetosata hTA lipotimie soc hipovolemic paloare intensa polipnee anxietate extremitati reci puls rapid si filiform sudori reci sete intensa greturi adinamie hTA tendinta de pierdere a cunostintei

HDS moderata:

HDS mare:

REGULA GENERALA:in orice HDS internarea in soital este obligatorie intr-un serviciu chirurgical sau terapie intensiva

Conduita de urgenta
Rapaus strict la pat in DD fara perna 16

in HDS masive pozitia Trendelenburg interzicerea oricarui efort fizic calmarea si linistirea bolnavului colectarea sangelui intr-un vas si prezentarea medicului curatarea gurii B cu capul asezat intr-o parte prevenirea socului hemoragic PEV cu solutii cristaloide-glucoza 5%, NaCl 0,9% obligatoriu internarea supravegherea FV In HDS mari FV se supravegheaza din ora in ora recoltare de sange pentru Ht, numarul hematiilor, Hg(hemograma) recoltarea scaunului pentru testul Adler in cazuri grave(soc) se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, teste de coagulare, determinarea volumului sangvin punga cu gheata in regiunea epigastrica pregatirea de sange izogrup izoRh si instalarea transfuziei de sange administrarea medicatiei hemostatice-CaCl2, gluconat de Ca, vitaminele K, C, venostat, trombina, adrenostazin PEV cu substituenti de volum-dextran 70, dextran 40, ser fiziologic sau glucozat sedative-fenobarbital, diazepam- pentru calmarea starii de agitatie aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui; evacuarea stomacului favorizeaza hemostaza se controleaza daca sangerarea gastrica este activa in momentul examinarii se determina cantitatea de sange pierdut intr-un interval de timp se apreciaza eficacitatea terapiei instituite in scop hemostatic refrigeratie gastrica prin spalatura continua cu apa de la gheata dupa iesirea din socul hemoragic se practica de urgenta endoscopia digestiva se suprima alimentatia pe gura-doar lichide reci cu lingurita si bucatele de gheata in prima zi eventual lapte rece in cantitati mici-20-30 ml a doua zi 12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte, regim hidrozaharat a treia zi-supe mucilaginoase, gris cu lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ou moale, carne slaba de vita sau de pasare, legume fierte

Conduita in spital:

La indicatia medicului:

Alimentatia

17

in 5-7 zile se va ajunge la o ratie calorica de 1500-2000 calorii cand hemoragia este produsa de ruptura varicelor esofagiene, se introduc in esofag pentru 24-36 ore sonda speciala cu balonas esofagian compresiv sau se recurge la scleroza vaselor esofagiene se recomanda evacuarea sangelui din intestin prin clisma, apoi facandu-se spalatura intestinala in gastritele hemoragice se administreaza pansamente gastrice amestecate cu trombina uscata sterila in hemoragiile de orice sursa se administreaza o fiola de noratrinal peroral cu 60 ml ceai daca hemoragia nu cedeaza, se recurge la interventia chirurgicala ulcerul duodenal hemoragic la B peste 45 ani este bine sa fie tratat chirurgical de la prima complicatie hemoragica

Particularitati terapeutice

8.COMA HIPERGLICEMICA
Definitie
Coma este o suferinta grava a creierului, caracterizata prin alterarea pana la pierderea totala a functiilor de relatie, cu conservarea partiala a functiilor vegetative. Dpdv etiologic, comele pot fi de origine cerebrala si de origine extracerebrala In functie de gravitatea ei, se deosebesc 4 grade ale comei: 1. Coma superficiala cunostinta nu este complet pierduta reflexe, circulatia si respiratia sunt normale pierderea completa a cunostintei B nu raspunde la intrebari si nue xecuta ordine reflexele OT si corneean sunt pastrate functiile vegetative sunt pastrate-respiratie, circulatie pierderea totala a starii de constienta reflexele OT, pupilare si de deglutitie se abolesc treptat deglutitia si mictiunea nu mai sunt controlate de centrii cerebrali tulburari respiratorii-polipnee, bradipnee, Cheynne-Stokes sau Kussmaul tulburari circulatorii-soc tulburari metabolice-deshidratare, acidoza, alcaloza

2. Coma de profunzime medie

3. Coma profunda-Carus

18

Conduita de urgenta generala

1. Prevenirea si combaterea insuficientei respiratorii acute: DD curatirea cavitatii buco-faringiene de mucozitati, resturi alimentare si scoaterea protezei hipertextensia capului introducerea unei canule orofaringiene-pipa Guedel in caz de stop respirator se aplica respiratia artificiala pana cand B va fi intubat punctia venoasa sau denudarea venei recoltarea de sange pentru uree, glicemie, determinarea hemoragiei, etc PEV cu glucoza 5%, eventual abord venos la ambele brate trebuiesc luate toate masurile de heostaza si inlocuirea masei sangvine supravegherea permanenta a FV si Fvg, R, P, TA, pupilele, deglutitia, tegumentul, comportamentul B. interogatoriul apartinatorilor pentru aflarea antecedentelor circumstantele in care a aparut coma debutul brusc sau progresiv mirosul aeruluie xpirat-halena-, miros de alcool, etc daca se varsa, se pastreaza varsatura se perchezitioneaza hainele, toate amanuntele se transmit medicului transport la spital in DL in stationar se recolteaza probe de laborator: glicemie, glicozurie, acetonemie, uree, probe toxicologice

2. Crearea accesului la o vena si instituirea unei PEV

3. Oprirea hemoragiei 4. Aprecierea FV si Fvg

5. Cercetarea tuturor amanuntelor la fata locului

Definitie Coma Diabetica

Coma Diabetica este cea mai grava complicatie a DZ, este o complicatie amenintatoare de viata. Lasata newtratata, coma diabetica poate fi fatala.

Cauze
Eroare dietetica-post prelungit oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina erori in dozarea insulinei

19

surmenaj, factori psihici infectii, intoxicatii corticoterapie

Simptome
In precoma: este intotdeauna precedata de o faza prodromala anorexie totala greturi, varsaturi, greutate epigastrica polidipsie, poliurie polipnee cu halena acetonica sunt 3 semne majore:

In coma: 1. dispnee-respiratie Kussmaul, ampla, zgomotoasa 2. tulburari de constiinta-coma calma 3. deshidratare globala -tegument uscat -extremitati reci cu aspect violaceu -pliu cutanat persistenteuscaciunea limbii(rosie, prajita), a mucoaselor -facies supt, nas ascutit -hipotonia globilor oculari, infundatiin orbite -hTA, colaps Alte semne-hipotermie, varsaturi, dureri abdominale, midriaza, halena acetonica se fac determinari-glicozurie, acetonurie

Tratamentul de urgenta
Insulina 20U iv chiar de la domiciliul transportul de urgenta la spital tratamentul se etapizeaza pe pe ore si strict individualizat pentru combaterea acidozei si hidratare recoltarea probelor de laborator pentru determinarea glicemiei, glicozuriei cantitative, acetonuriei, hematocritului, azotemiei, ionogramei, rezervei alcaline

20

9.INTOXICATIA CU CO
Antidot= OXIGEN Definitie
Patrunderea in organismul uman, voluntara sau involuntara, pe cale digestiva, respiratorie sau cutanata a unor substante toxice care determina tulburari grave, uneori letale, poarta numele de intoxicatie acuta. Intoxicatia cu CO este in majoritatea cazurilor accidentala si uneori colectiva, mai cu seama in mediul industrial, fiind una din cele mai frecvente intoxicatii accidentale ale copilului. CO este un gaz incolor, inodor, mai greu ca aerul, poate patrunde in atmosfera spatiilor locuite, ca urmare a defectiunilor ale sistemelor de incalzire. Co se combina cu Hb(hemoglobina) formand carboxihemoglobina. Afinitatea Hb pentru CO este de 200-300 ori mai mare decat pentru O2, astfel reactia de combinare a CO cu Hb este foarte rapida. Consecinta formarii carboxihemoglobinei este scaderea capacitatii de oxigenare a sangelui, determinand astfel procese de oxidare celulara care da leziuni hemoragice, edematoase si neurotice in organe-creier, ficat, miocard, rinichi.

Simptome
Depind de -concentratia CO -durata expunerii -sensibilitatea individuala 1. primele simptome: cefalee violenta frontala si bitemporala ameteli tulburari de echilibru senzatie de oboseala palpitatii la efort vajieturi in urechi varsaturi greturi tulburari de vedere slabiciunea musculaturii, in special a membrelor inferioare confuzie mintala P, R, TA

2. alte simptome agravante:

3. la peste 50% concentratie carboxihemoglobina, apar: 21

pierderea cunostintei coma de respiratie accelerata, superficiala, care ulterior deine neregulata-Cheyne Stokes incarcare traheo-bronsica EPA convulsii puls rapid TA moartea este iminenta deprimarea activitatii cardiace si respiratorii

4. la peste 60% concentratie carboxihemoglobina, apar:

5. la peste 70% concentratie carboxihemoglobina coloratia clasica este "rosu-ciresiu"

Conduita de urgenta
Scoaterea imediata din mediul toxic aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor, la nevoie se sparg geamurile B asezat in DL, avand degajate caile aeriene, cu capul in hiperextensie respiratie artificiala (gura la gura) O2 terapie cu sonda nazala 10-15l/min, masca faciala, izoleta la copii, in concentratie de 100% in primele 30 min. Transportul de urgenta la spital respiratie gura la gura in caz de stop respirator se recolteaza sange inainte de administrarea O2 pentru determinarea concentratiei de carboxihemoglobina, respectandu-se urmatoarele conditii: 1. sangele sa fie ferit de contactul cu aerul 2. se recolteaza sub un strat de ulei de parafina sau in recipiente umplute complet si astupate ermetic sau 3. se recolteaza pe anticoagulant 4. in cazurile grave(come) se face O2 terapia hiperbara( O2 sub presiune max 3 atm), tratament de electie 5. dupa intoxicatiile grave, B trebuie supravegheat pentru depistarea complicatiilor si tratarea lor

10.STOPUL CARDIO RESPIRATOR DIN SARCINA

Particularitatile abordarii oricarei urgente cardiovasculare la femeia gravida consta in consecintele directe asupra fatului din uter. Decizia privind operatia eczariana de urgenta trebuie luata rapid, deoarece reprezinta cea mai mare sansa de salvare a mamei si a fatului.

22

Cauzele stopului cardiorespirator in sarcina

embolie cu lichid amniotic eclampsie toxicitatea data de medicamente cardiomiopatie congestiva disectie de aorta embolie pulmonara hemoragii legate de conditiile patologice ale sarcinii

Interventii importante
Uterul femeii gravide, marit datorita copilului, comprima vena cava inferioara reducand sau blocand intoarcerea venoasa ca urmare a scaderii intoarcerii venoase, poate sa apara HTA si soc

Managementul femeii gravide aflata in suferinta include

Pozitionarea gravidei in DLS sau impingerea manuala a uterului spre stanga administrarea de O2 100% administrarea de fluide cu debit mare

Modificari ale SVB

Modificarea compresiei aorto-cavei prin impingerea manuala, blanda, spre stanga, a uterului gravidei Compresiile sterna;e nu trebuiesc facute in treimea inferioara a sternului Compresiile sternale sunt ineficiente cand femeia gravida in ultimul trimestru de sarcina este intinsa in DD, deoarece uterul gravid impiedicaintoarcerea venoasa prin vena cava inferioara Se vor incepe compresiile sternale, dupa ce femeia este asezata pe partea stanga cu spatele inclinat la 30-450 fata de podea, astfel: 1. cu perne de forma triunghiulara, dar acest echipament nu este de obicei disponibil 2. folosirea scaunelor cu spatar sau a coapselor salvatorilor 3. dupa ce am asezat femeia gravida in pozitie lateral-stanga, putem incepe compresiile sternale

Modificari ale SVA

Nu exista modificari in ceea ce priveste 1. medicatia 2. intubatia 3. defibrilarea ventilatia se realizeaza cu greu, deoarece uterul gravid impinge cranial diafragmul si duce la scaderea volumelor ventilatorii nu exista transfer semnificativ al curentului la fat in urma defibrilarii mamei, a.i. Aplicarea socurilor electrice se face dupaprotocolul standard administrarea medicamentelor necesare in resuscitare se face tot urmand protocolul standard resuscitarea cardiorespiratorie trebuie completata cu o decizie importanta: 1. momentul optim pentru efectuarea cezarienei 2. cand manevrele standard de SVA si SVB esueaza si exista sanse ca fatul sa fie 23

viabil, trebuie luata in considerare operatia de cezariana PERIMORTEM. Scopul este acela de a scoate fatul in 4-5 minute dupa intrarea mamei in SCR 3. Cand mama se afla in SCR, fluxul sangvin spre fat se opreste, determinand suferinta fetala prin hipoxie si acidoza Conduita esentiala pentru reusita resuscitarii este reluarea intoarcerii venoase de la mama. Daca SCR este consecinta unor cauze imediat reversibile(anestezice in exces, reactii alergice la analgezice sau bronhospasm sever), atunci nu trebuie efectuata operatia de cezariana. Daca SCR este consecinta unor cauze fatale, operatia cezariana trebuie efectuata pentru scoaterea copilului.

Tehnica resuscitarii cardiorespiratorii

1.Eliberarea cailor aeriene superioare Hiperextensia capului E-eliberarea CR L-luxarea(proiectarea) mandibulei inainte P-pensarea nasului 2.Respiratie -gura la gura -gura la nas 3.Masaj cardiac extern 14-16 r/min 60-70 compresiuni sternale 1 insuflare la 5 compresiuni(1/5 raport) 4.Medicamente folosite in SVA: adrenalina 3-4ml 1/10.000 CaCl2 10% droguri antiaritmice-chinidina, lidocaina, amiodarona, propranolol, verpamil trusa pentru dezobstructia cailor aeriene subglotice prin IOT defibrilatoare monitoare aparate automate pentru respiratie artificiala truse de PEV, solutii de PEV-substituenti plasmatici si solutii coloidale O2

1.PNEUMOLOGIE
1.1BRONSITA ACUTA

Definitie
Inflamatia acuta a mucoasei bronsice care provoaca tulburari de secretie si permeabilitate.

Simptome
debut precedat de un catar(prodrom) al CRS(angina) dupa expunerea la frig in 2 faze: 1. Faza de Debut sau Bronsita Uscata-dureaza 2-3 zile -febra 38-390C(moderata) -frisoane 24

-cefalee -mialgii -tuse uscata iritativa+/-jena dureroasa retrosternala 2. Faza Umeda -dureaza 4-5 zile -tuse cu expectoratie mucopurulenta -raluri R,S,SC(ronflante, sibilante, subcrepitante)

Cauze
-virale sau bacteriene

Investigatii
Examen radiologic-normal radiologic examen hematologic -VSH

-leucocite (leucocitoza) -neutrofile examenul sputei-flora microbiana+antibiograma(AB)

Interventii
Tratament profilactic-alimentatie echilibrata -evitarea expunerii la frig -umidifierea atmosferei -ingestia de lichide calde -vaccinarea antigripala a persoanelor cu risc(copii, batrani, P cu BPOC) Tratament curativ-antibiotice active pe flora oro-faringiana 2. Simptomatic: antitusiv- in faza uscata codeina febra-ibuprofen, paracetamol, aspirina in caz de sindrom distructiv-bronhodilatatoare- HHC+ salbutamol -in faza umeda bromhexin, ACC, -eritromicina 500mgx4/zi -biseptol(trimetoprim+sulfametoxazol) -tetraciclina -penicilina G 1. De electie:

25

PNEUMONIA BACTERIANA PNEUMOCOCICA

Definitie
Este o boala caracterizata prin inflamatia parenchimului pulmonar, cauzata de bacterii, cel mai frecvent-70%- data de pneumococ.

Cauze
Infectia se produce pe cale aeriana, fiind favorizata de umiditate, expunere la frig

Simptome
1. Debut: Debut brusc, in plina stare de sanatate aparenta frison intens, prelungit-45-60 min junghi submamelonar exacerbat de tuse tuse seaca dispnee de tip polipnee superficiala-respiratie deasa si ineficienta febra 39-400C-febra mare tahicardie-110-120b/min herpes nazo-labial roseata pometului de partea bolnava febra in platou-410C-intre dimineata si seara P in raport cu febra oligurie tusea, junghiul si dispneea diminua in intensitate expectoratia este rosie-caramizie sau ruginie Inspectia-scade amplitudinea miscarilor respiratorii Palparea-exagerarea vibratiilor vocale la "33" Percutia-matitate, se intalneste o zona de matitate Auscultatia-raluri crepitante

2. Stare:

3. Examen Obiectiv

Investigatii
Radiologic-se observa o matitate densa cu baza la periferie si varful la hil -marginea triunghiulara se evidentiaza clar

26

Hematologic -VSH

-leucotite -neutrofile Examenul sputei-se evidentiaza pneumococii

Particularitati:
De obicei PNM-P dureaza intre 5-12 zile, vindecarea producandu-se brusc, ca si debutul De obicei, in cursul noptii 7 sau 9 de evolutie, se produce criza pneumococica care este -termica(temperatura scade brusc la normal)

-sudorala(transpiratie abundenta) -urinara(poliurie) -sangvina(scade nivelul leucocitelor la normal) -clinica(stare generala buna, puls normal si absenta dispneei) Convalescenta este scurta si vindecarea rapida

PNEUMONIA STAFILOCOCICA
Definitie
Este o boala caracterizata prin inflamatia parenchimului pulmonar, cauzata de Stafilococcus Aureus. Apare frecvent la P cu varste mai mici de 6 ani

Cauze
Infectia se produce pe cale aeriana, fiind favorizata de umiditate, expunere la frig

Simptome
Debut progresiv cu febra, frisoane tuse, expectoratie purulenta dureri toracice dispnee cianoza alterarea starii generale

Investigatii
Hematologic -VSH -leucotite -neutrofile Examenul sputei-se evidentiaza Stafilococcus Aureus 27

Examen Radiologic- se evidentiaza opacitati multiple, rotunde, de diferite marimi, unele cu nivel de lichid sau cu bule de aer.

BRONHO-PNEUMONIA
Definitie
Este o boala grava ce apare la sugari sau batrani si este determinata de asociatii de germeni

Simptome
La copii se manifesta prin-febra 400C stare generala alterata delir tuse chintoasa(in rafale) cu expectoratie vascoasa dispnee de tip polipnee superficiala cu batai ale aripilor nasului tahicardie raluri crepitante, subcrepitante, sibilante, ronflante

Investigatii
Hematologic -VSH -leucotite -neutrofile Examen Radiologic-opacitati rotunde, multiple, diseminate in ambele arii pulmonare La adult-febra, stare generala alterata, adinamie -dispnee importanta -tuse chintoasa cu expectoratie mucopurulenta, uneori hemoptoica -raluri crepitante si subcrepitante

Tratament general in pneumonii

1. Forma usoara/moderata de boala eritromicina 7-10 zile+hidratare orala analgezice penru durerea toracica antitusive in functie de agentul patogen in PNM-P de prima intentie Penicilina G sau Penicilina V Daca sunt rezistenti la cele de sus, dam eritromicina sau cefalosporina generatia I(cefalexim) 28

2. Forma severa:

oxigenoterapie hidratare analgezice In PNM-S -oxacilina sau nafcilina sau cefalosporine generatia II(cefuroxine, clindamicina)

PNEUMONIILE VIRALE ATIPICE

Definitie
Reprezinta un proces inflamator acut la nivelul interstitiului pulmonar, asociat sau nu cu alveolita si care se caracterizeaza prin discordanta dintre saracia semnelor clinice pulmonare si gravitatea sindromului functional respirator.

Etiologie
Agentul etiologic la sugari il reprezinta de cele mai multe ori virusul sincitial respirator Agentul etiologic la adult il reprezinta Mycoplasma Pneumoniae

Simptome
Debut: In general progresiv cu astenie, cefalee, mialgii frisoane mici si repetate tuse uscata si rebela tuse intensa, rebela la tratament, adesea paroxistica si chintoasa expectoratia putin abundenta, mucoasa sau mucopurulenta, rareori hemoptoica febra, astenie

Perioada de Stare:

Investigatii
La Examenul Obiectiv se evidentiaza raluri R, S, <SC, murmur vezicular diseminat Examenul Radiologic evidentiaza opacitati hilifuge, dispuse in forma de evantai Examenul Hematologic arata leucocite normale><, cresc doar cand apare suprainfectia bacteriana, VSH

Tratament
Antiviral, simptomatice antibiotice daca apare infectia bacteriana

29

30