Universitatea Dunarea de Jos, Galati Facultatea de Medicina si Farmacie

-2009-

Immanuel Kant Tratat de pedagogie - Prezentare de carte

Editura Agora S.R.L., Iasi, 1992. Reproducere a editiei Tratat de pedagogie aparuta in anul 1912

Immanuel Kant s-a nascut la Kenigsberg, pe data de 22 aprilie 1724 si a murit in acelasi oras pe data de 12 februarie 1804. Filozof german, Immanuel Kant este socotit unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii apusene, si se inscrie in randul celor mai mari filozofi ai istoriei timpurilor moderne. Tratatul de pedagogie nu este un tratat scris de Kant; el reprezinta note pe diferite foi, care il ajutau in prelegerile sale de la Universitate, de cate ori era nevoit, ca profesor de filosofie, sa tina un curs de pedagogie. Aceste note au fost date de Kant putin inainte de a muri, unuia dintre colegii sai, Rink, care le publica in 1803. Prima fraza care deschide capitolul Introducere, reprezinta o delimitare clara in ceea ce priveste necesitatea educatiei: Necesitatea educatiei pentru om si numai pentru om. Disciplina ne face sa trecem de la starea de animal la cea de om. Inca din primul capitol, Kant evidentiaza raportul dintre om si animal / instinct si ratiune: Un animal este numai prin instinctul sau tot ce poate sa fie; o ratiune straina a luat pentru el dinainte toate ingrijirile indispensabile. Dar omul are nevoie de propria sa ratiune. El n-are instinct si trebuie sa-si faca singur planul sau cum sa se poarte. Insa, cum el nu este imediat capabil de aceasta si vine in lume in stare salbatica, el are nevoie de ajutorul altora. Una dintre ideile de baza ale acestui prim capitol, si anume o generatie face educatia alteia, privita in ansamblu si logica ei, reprezinta practic una dintre legile naturale pe care le urmam. In ceea ce priveste educatia copiilor, acestia sunt trimisi la scoala nu numai pentru a invata ceva, ci si pentru a se obisnui cu o anumita disciplina. Omul are de la natura o inclinare pentru libertate, si tocmai din acest motiv trebuie sa ne impunem inca de mici a ne supune perceptelor ratiunii. O alta idee reliefata de Kant, Omul nu poate deveni om decat prin educatie. El nu este decat ceea ce-l face ea, ne face sa ne indreptam atentia asupra celui care ofera educatia. Faptul; ca omul nu poate primi aceasta educatie decat de la alti oameni, care au primit-o si ei la randul lor. Pentru ca el, profesorul, sa nu devina o influenta negativa asupra celui pe care il educa. In incheierea primului capitol, Tratatul de padegogie al lui Immanuel Kant propune o serie de obiective ale educatiei: educatia trebuie sa disciplineze pe oameni; educatia trebuie sa-i cultive; prin educatie omul trebuie sa dobandeasca prudenta si morala.

Tratat de pedagogie de Immanuel Kant propune doua tipuri de educatie in ultimele doua capitole ale cartii: A. Despre educatia fizica si B. Despre educatia practica. Deosebirea dintre educatia fizica si educatia practica: Pedagogia sau stiinta educatiei este sau fizica, sau practica. Educatia fizica este aceea pe care omul o impartaseste cu animalele, adica ingrijirile pe care le cere. Educatia practica sau morala consta in cultura pe care omul are nevoie sa o primeasca pentru a putea trai sau a fi liber. A. Despre educatia fizica propune o cronologie fireasca, naturala a evenimentelor ce se petrec in viata unui copil de la nastere si pana la incadrarea acestuia intr-un ciclu de invatamant. Immanuel Kant sistematizeaza educatia fizica astfel: despre educatia fizica propriu-zisa; despre alaptarea materna; despre leagane si cum sa ne jucam cu copiii; despre joc si libertatea copiilor in invatare; despre cultura libera si cultura scolara; despre munca si ierarhia facultatilor in educatie; despre cultura memoriei si gramatica; despre cultura generala si particulara; despre metoda socratica; despre rabdare; despre abordarea copiilor; despre ordine, supunere si pedepse; despre sociabilitate; despre dispozitia temperamentului care convine copilului. B. Despre educatia practica cuprinde trei caracteristici: 1. Indemanarea se urmareste sa fie solida, si nu fugitiva. 2. Prudenta consta in arta de a aplica omului indemanarea noastra; priveste temperamentul. 3. Moralitatea priveste caracterul. Immanuel Kant sistematizeaza educatia practica in: indemanare si prudenta; despre caracter si demnitate omeneasca; despre respect al drepturilor oamenilor; despre binefacere; despre dorinte, vicii si virtuti; despre firea omului; despre religie in educatie; despre pubertate si sfaturi generale. In concluzie, consider ca Immanuel Kant are o viziune de ansamblu in privinta educatiei si o maniera deosebit de complexa in ceea ce priveste tratarea si abordarea unor subiecte importante din evolutia educatiei la copii. Prin urmare, ceea ce este impresionant la aceasta carte, sunt frazele care au o semnificatie aparte, cu rol de reguli in educatie: Necesitatea educatiei pentru om si numai pentru om. Disciplina ne face sa trecem de la starea de animal la cea de om. Salbaticia este independenta fata de toate legile. Omul este singura fiinta capabila de educatie. Omul are nevoie de ingrijiri si de cultura. Omul nu poate deveni om decat prin educatie. Educatia este o arta a carei practica are nevoie de a fi perfectionata de mai multe generatii. Educatia cuprinde ingrijirile pe care le cere copilaria si cultura.

 Omul este singura fiinta harazita muncii. Sustine et abstine Indura si abtine-te Festina lente Gabeste-te incet