Cuprins: Introducere....................... 2 Capitolul I Aspecte conceptuale privind analiza economico-financiar.....................................

5
1.1. Rolul, necesitatea i destinaia analizei economico-financiare..........................5 1.2. Concepte, definiii privind analiza i diagnosticul economico-financiar.........................10

Capitolul II Analiza activitatii operationale...............................................................................15

2.1. Notiuni conceptuale privind indicatorul Activitatea operationala........................................15 2.2. Analiza generala, structurala si factoriala a indicatorului Activitatea operationala.........21

Capitolul III Analiza stocurilor de marfuri si materiale............................................................30

3.1. Notiuni conceptuale privind indicatorul Stocuri de marfuri si materiale.............................30 3.2. Analiza generala, structurala si factoriala a indicatorului Stocuri de marfuri si materiale....33

Concluzii ....................................................40 Bibliografie.......................................41 Anexe......................................42

INTRODUCERE Piaa ca mecanism de reglare a funcionrii economiei are un impact complex i permanent asupra deciziilor libere i autonome ale agenilor economici privind opiunile n alocarea resurselor, dimensiunea alocrii, respectiv investirii, eficiena utilizrii lor n vederea asigurrii marjei concureniale, a viabilitii. n acest context s-a definit ca necesitate i utilitate analiza economico-financiar ca instrument operational de urmarire si verificare a functionarii sistemului economic, in scopul descoperirii disfunctionalitatilor aparute in subsistemele acestuia, al cauzelor acestora si a posibilitatilor de eliminare a lor. Analizei economico-financiare revine un rol important att n activitatea de fundamentare i aplicare a deciziilor curente i de perspectiv, ct i n etapa de control a realizrii deciziilor adoptate. Practica economic a confirmat pe deplin faptul c n condiiile economiei moderne, a complexitii i caracterului ei dinamic, conducerea activitii economico-financiare nu poate fi conceput dect prin adoptarea unor decizii fundamentate pe o analiz ampl i obiectiv a fenomenelor i proceselor din economie. Aparitia unor semnale de dereglare a functionarii sistemului intreprinderii pe baza unor informatii de stare din sistem impune adoptarea unor decizii de corectie, pornind de la cauze. Astfel intervin mai multe functii a analizei-diagnostic:
Depistarea cauzelor perturbatoare ale starii de normalitate; Diagnoza si reglare a functionarii intreprinderii; Evaluarea performantelor intreprinderii; Verificarea realizarii obiectivelor prestabilite in planul de afaceri; Crearea bazei pentru elaborarea strategiilor pe termen scurt, mediu si lung; Oferirea informatiei pentru fundamentarea deciziilor pe criterii de eficienta; Oferirea bazei de date si informatii pentru efectuarea controlului de gestiune si

auditului periodic si sitematic;

Actualitatea analizei economico-financiare rezult din posibilitatea gestiunii eficiente a patrimoniului i capitalurilor prin care are loc concentrarea eforturilor pentru mbuntirea continu a activitii economico-financiare, creterea performanelor financiare, ntrirea sistemului de eviden, expertizare i audit financiar intern. Importana analizei economico-financiare pentru fundamentarea procesului decizional al conducerii la toate nivelurile organizatorice ale vieii economice, sporete odat cu creterea complexitii proceselor economice i a rolului factorilor de tip intensiv, sub incidena general a legilor economice obiective care guverneaz economia de pia. Scopul lucrrii date este nsuirea aspectelor teoretice conceptuale legate de analiza economico-financiar, ct i a particularitilor diagnosticului economic i a celui financiar; de asemenea analiza indicatorilor economici in vederea ameliorarii situatiei economice a unei intreprinderi. Printre obiectivele de baz a lucrrii putem enumera: Sinteza bibliografiei sub aspect teoretic Dezvoltarea deprinderii de a culege i sistematiza informaia nsuirea componentelor de baz a diagnosticului financiar i economic Studiul unei ntreprinderi concrete

Obiectul investigaiei este S.R.L.Glorinal. Funcionarea cii ferate din Moldova i-a luat nceputul la 28 august 1871 ziua n care a fost deschis circulaia trenurilor pe sectorul Tiraspol Chiinu.Aceast linie de cale ferat, care a unit Basarabia cu reelele de cale ferat din Ucraina i Rusia a servit drept baz a formrii sistemului de transport n ara noastr. n prezent ntreprinderea de Stat Calea Ferat din Moldova (S CFM), asigur n volum deplin necesitile statului n transporturile de cltori i mrfuri n trafic local, interstatal i internaional. Conform statutului, principalele genuri de activitate ale ntreprinderii de Stat Calea Ferat din Moldovasunt:
supravegherea tehnica asupra starii edificiilor civile aflate in administrarea altor intreprinderi din cadrul caii ferate, intreprinderea masurilor de prevenire a uzurii premature;

 asigurarea exploatarii corecte a blocurilor locative, comunale si a constructiilor, aflate la bilanta sectiei; executarea lucrarilor de reparatie capitala a cladirilor de deservire tehnica, blocurilor locative, blocurilor cu destinatie culturala si de trai, precum si altor blocuri si constructii ce se afla la balanta de sectiei, cit si cele ce se afla in administrarea altor intreprinderi si organizatii ale caii ferate; executarea lucrarilor de constructii montaj; elaborarea si intreprinderea masurilor de amenajare a localitatilor populate de feroviari si a unor cladiri separate aflate in administrarea sectiei;

n lucrare sunt analizate rezultatele financiare i fluxul capitalului propriu, pentru 3 perioade consecutive de gestiune: 2006, 2007, 2008. Lucrarea este structurat pe 3 capitole: n capitolul I sunt prezentate aspecte conceptuale privind analiza economico-financiar. In capitolul II se analizeaza indicatorul activitatea operationala, din punct de vedere structural si factorial. In capitolul III se analizeaza indicatorul stocuri de marfuri si materiale, din punct de vedere structural si factorial.

Capitolul I Aspecte conceptuale privind analiza economico-financiara 1.1 Rolul, necesitatea i destinaia analizei economico-financiare.
In spatiul socio-economic in care activeaza, intreprinderea trebuie sa-si probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta si adaptare, performanta economico-financiara. Toate acestea isi gasesc reflectarea in eficienta activitatilor care au la baza determinari cantitativ-calitative ale factorilor productiei, randamente maxime ale utilizarii acestora. Orice activitate de conducere economico-financiar la toate nivelurile organizatorice - la nivel macroeconomic, microeconomic i n profil teritorial - este n esena ei o activitate permanent de cunoatere profund i complex a strii economice i financiare, n structura timpului trecut, prezent i viitor, o activitate permanent de fundamentare a unor pachete de decizii operative, tactice i strategice n vederea stabilirii cilor de aciune pentru realizarea obiectivelor de program, precum i o activitate permanent de aplicare a deciziilor adoptate i de urmrire sistematic a nfptuirii acestora. Att n activitatea de fundamentare i aplicare a deciziilor curente i de perspectiv, ct i n etapa de control a realizrii deciziilor adoptate, un rol important revine analizei economico-financiare. Analiza economico-financiar este procesul complex de cunoatere a strii economicofinanciare a unei ntreprinderi a unei ramuri economice sau a economiei naionale n ansamblu, n condiii concrete de timp i loc folosind metode adecvate i indicatori specifici n vederea depistrii dimensionrii factorilor i cauzelor, ct i aciunea acestora care au determinat o anumit situaie economico financiar n scopul optimizrii i dezvoltrii sntoase (pozitive)a acestora. Dezvoltarea analizei economico-financiare, mai ales n ultimii 20 de ani, i are originea n modificarea fundamental a concepiei i locului ntreprinderii n societate. Indiferent de domeniul su de activitate, ntreprinderea este considerat, astzi, ca unul dintre actorii eseniali ai devenirii economiei naionale i, n acelai timp, un cmp al iniiativei personale i loc al inovrii i promovrii. Analiza economico-financiar are un rol important n realizarea tuturor funciilor conducerii activitii economice: prevedere, organizare, coordonare, comand (decizie) i control. Astfel:
realizarea funciei de prevedere necesit att studii prospective ct i postfaptice,

evidenierea rezervelor interne care pot fi valorificate n perioada viitoare, analize indispensabile elaborrii programelor de dezvoltare, cu caracter strategic;

 nfptuirea funciei de organizare presupune un proces permanent de perfecionare a

sistemului de organizare i conducere a aprovizionrii cu resursele necesare produciei, pentru prestarea serviciilor sau pentru activitatea comercial n vederea utilizrii cu eficien maxim a resurselor umane, materiale i financiare pe baza analizei critice a sistemului existent, a evidenierii deficienelor i posibilitilor de perfecionare a acestuia;
ndeplinirea funciei de coordonare implic adoptarea unor soluii optime pentru

atingerea i meninerea echilibrului economic i financiar pe baza analizei indicatorilor economico-financiari, care faciliteaz cunoaterea disproporiilor sau necorelrilor existente ntre diferitele laturi sau subsisteme ale activitii, precum i identificarea cauzelor care le-au determinat;
funcia de comand, prin specificul ei, const n elaborarea unui flux de decizii care

vizeaz aplicarea soluiilor optime pentru utilizarea eficient a resurselor materiale, umane i financiare, fundamentate pe baza rezultatelor analizei economico-financiare;
realizarea funciei de control necesit verificarea i analiza rezultatelor cantitative i

calitative obinute n raport cu obiectivele stabilite i msurile aplicate, identificarea rezervelor existente n vederea reglrii activitii economico-financiare i ndeplinirea indicatorilor de performan stabilii prin programul propus. Totodat, analiza economico-financiar are un rol important n realizarea funciilor agenilor economici: cercetare-dezvoltare tehnologic, producie, comercial, personal, financiar-contabil. ntre analiza economico-financiar, funciile conducerii i cele ale agenilor economici exist urmtoarea relaie de ntreptrundere: efectuarea analizei se realizeaz prin funciile conducerii, iar funciile conducerii acioneaz asupra funciilor agenilor economici. n concluzie, se poate arta c analiza economico-financiar este implicat metodologic n realizarea procesului decizional al conducerii, n activitatea de planificare i de control a activitii, n reglarea dinamic a activitii economico-financiare i creterea rolului factorilor intensivi (calitativi) n dezvoltarea economic prin evidenierea posibilitilor i variantelor de a aciona, precum i prin stabilirea soluiilor de ndeplinire a obiectivelor propuse.

Obiectivele diagnosticului activitii ntreprinderii. Obiectivele diagnosticului sunt deosebit de complexe. Aceast complexitate decurge din varietatea de poziii ocupate de cei care-l realizeaz i, ca o consecin, din diversitatea de puncte de vedere, de obiective pe care i le propun, respectiv de informaiile la care au acces. Diagnosticul economico-financiar poate fi declanat: fie n cazul ntreprinderilor n dificultate, cnd efectuarea diagnosticului reprezint o obligaie legal n cadrul procedurii de reorganizare i lichidare judiciar;
fie n cazul ntreprinderilor sntoase, avnd caracterul unui instrument de control ai

realizrii performanelor. Destinatia diagnosticului depinde de scopul urmarit de utilizatori: manageri, personal, actionari, potentiali investitori, parteneri de afaceri, banci, organe fiscale si el include o baterie de indicatori operationali:
1. Indicatori ai potentialului tehnico-economic: capacitatea de productie, active imobilizate,

active circulante, personalul intreprinderii;

2. Indicatori ai potentialului financiar: structura capitalului, echilibrele financiare, autonomia

financiara, lichiditatea, solvabilitatea;

3. Indicatori ai rezultatelor economico-financiare: cifra de afaceri, valoarea adaugata,

rezultatele financiare (prifit sau piardere);

4. Indicatori de eficienta a utilizarii potentialului tehnico-economic si financiar: ratele de

eficienta a factorilor de productie, ratele de eficienta a cheltuielilor aferente veniturilor, ratele de rentabilitate-profitabilitate, ratele de rotatie. Diagnosticul economic-financiar intern sau extern are diverse destinatii in functie de utilizatori:
Gestionarii (managerii) intreprinderii sunt interesati de aspectele susceptibile de a ameliora

gestiunea si rezultatele intreprinderii prin intermediul echilibrelor financiare, rentabilitatii si riscului financiar.
Investitorii actuali sau potentiali- sunt direct interesati in cresterea valorii intreprinderii,

deoarece investesc capitaluri supuse riscurilor, iar remunerarea lor este constituita din dividende si plus-valoarea sperata a intreprinderii.

 Creditorii bancile sau intreprinderile care consimt sa ofere imprumuturi sau avansuri altor

intreprinderi sau care vind pe credit- sunt interesati de lichiditatea si trezoreria pentru recuperarea imprumuturilor acordate la scadenta.
Partenerii de afaceri- furnizorii si alti creditori comerciali- sunt interesati in continuarea

si/sau initierea relatiilor comerciale si obtinerea de facilitati vizind solvabilitatea intreprinderii si continuitatea activitatii.
Personalul intreprinderii este interesat de mentinerea locului de munca si vizeaza in

primul rind asigurarea perenitatii intreprinderii, dar si perspectiva de participare a salariatilor la beneficii.
Administratia fiscala trebuie sa se asigure de achitarea cu regularitate a deverselor

impozite si de conformitatea tuturor operatiilor cu legislatia in vigoare.

Analistii

economici-financiari, ca intermediari specializati independenti studiaza

informatiile economice si financiare ale intreprinderilor, in vederea evaluarii actiunilor pe piata financiara, intrepreteaza obiectiv documentele, efectueaza analize externe vizind rentabilitatea, riscurile si echilibrul financiar. ntr-o formulare sintetic, motivaia diagnosticului, indiferent de poziia celui care-l efectueaz, o constituie: cercetarea realitii obiective, cunoaterea si interpretarea ei; informarea partenerilor sociali cu privire la starea ntreprinderii, performanele, eficiena utilizrii resurselor; stabilirea variabilelor cheie ale dezvoltrii, a corelaiilor dintre acestea; stabilirea msurilor de redresare sau de ameliorare a performanelor; identificarea noilor surse de avantaj concurenial; fundamentarea strategiilor de dezvoltare ntr-un mediu concurenial dinamic. n ultim instan diagnosticul economico-financiar, ca de altfel toate celelalte discipline economice, are rolul de a gsi soluii problemei puse de insuficiena resurselor fa de nevoi, problema fundamental a tuturor sistemelor i care se face tot mai simit n zilele noastre. Rolul analizei economico-financiare n mecanismul managerial

Conducerea oricrei ntreprinderi, indiferent de formele de proprietate ce-i stau la baz, implic drept component esenial analiza economic cu ajutorul creia se supravegheaz i evalueaz funciunea ei ca sistem - micarea pe coordonatele eficienei economice, asigurarea performanelor concureniale. Simplu i sugestiv, poziionarea analizei economice n mecanismul managerial poate fi reprezentat astfel:
Sistemul conducerii superioare Compartimente funcionale specializate

Analiza Realizarea obiectivelor Procesele economice ca obiect al conducerii Sistemul obiectivelor

Figura 1. Poziionarea analizei realizrii obiectivelor n sistemul conducerii ntreprinderii Analiza economico-financiar realizeaz prin ea nsi n procesul conducerii, o seam de funcii:
funcia informaional a centrelor de decizie economic privind situaia economico-

financiar, poziionri ale unor stri comparativ cu standarde, normative, bugete, nivele ale concurenei pe diferite piee etc.;
funcia de evaluare a valorificrii potenialului tehnico-economic al sistemului

ntreprindere;
funcia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficient att n stadiul preevalurii

potenialului (capacitii de ofert) corelat cu cererea bunurilor i serviciilor, ct i n stadiul execuiei (evaluare i decizie n condiiile funciunii reale);
funcia de realizare a cerinelor gestiunii eficiente a patrimoniului;

 funcia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico-financiar, care presupune

analiza relaiilor cu bncile de la care se fac mprumuturi, cu furnizorii, creditorii, cu sistemele de impozitare a veniturilor, bursa de valori .a.

10

1.2 Definirea, conceptul si tipuri de analiza financiara.

Intreprinderea reprezinta o entitate socio-economica desinestatatoare, cu o structura proprie, delimitata in timp si spatiu, astfel incit partenerii sai sunt considerati ca facind parte din interiorul sau, iar altii din esteriorul sau. Pentru a fi viabile si pentru a putea desfasura o activitate continua in mediul lor institutional, intreprinderile intra in relatii de interconditionare cu factorii existenti in mediul lor ambiant, fiind sustinute in demersul economic de clienti, furnizori, forta de munca, banci, intitutii guvernamentale si bugetare, etc., cu intentia declarata sa demonstreze ca sunt capabile sa desfasoare o activitate eficienta. Problema gestionarii si administrarii intreprinderii, indiferent de obiectiv de activitate si scopul propus, este complexa. Aprecierea diferentelor de performanta depinde de natura intreprinderii si de sistemul instrumentelor utilizate in gestionarea patrimoniului, ceea ce presupune in mod necesar existenta analizei pentru cunoasterea starii economice si financiare a acestora, pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru fundamentarea deciziilor operative, tactice si strategice privind alocarea, dimensionarea si utilizarea eficienta a resurselor, precum si aplicarea deciziilor si urmarirea realizarii acestora. Analiza reprezinta o metoda de cercetare care consta in descompunerea sau desfacerea unui intreg in elementele sale componente, pornind de la identificarea factorilor, cauzelor si conditiilor care l-au generat si, respectiv, influentat. Diagnosticul economico-financiar este un instrument la ndemna managerilor care permite formularea unor judeci de valoare calitative i/sau cantitative privind starea, dinamica i perspectivele unui agent economic, evidenierea forelor i slbiciunilor acestuia, a capacitii de a se dezvolta ntr-o manier profitabil. Cuvntul diagnostic este de origine greac i nseamn apt de a discerne. El are n economie aceeai accepiune ca i n medicin. Indiferent de domeniul de utilizare, demersul diagnosticului impune, ca faz prealabil, analiza complex a mecanismului de formare i modificare a fenomenelor specifice. Analiza activitii ntreprinderii reprezint un ansamblu de concepte, tehnici i instrumente care asigur tratarea informaiilor interne si externe n vederea formulrii unor aprecieri pertinente referitoare la situaia economico-financiar i strategic a acesteia, la nivelul i calitatea performanelor sale, la gradul de risc ntr-un mediu concurenial extrem de dinamic.
11

Astfel definit, analiza economico-financiar integreaz trei accepiuni: analiza ca disciplin tiinific, analiza ca activitate de cercetare, respectiv analiza ca activitate practic. n oricare din aceste accepiuni analiza economico-financiar este deosebit de complex, deoarece n economie: acelai efect poate fi generat de cauze diferite; efecte diferite se pot combina dnd o rezultant a complexului de aciuni i fore; complexitatea i intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci i calitatea lui;
n fenomenul analizat pot aprea nsuiri pe care anterior nu le-a avut nici unul din

elementele fenomenului; n realitatea obiectiv, nsuirile eseniale se combin cu cele neeseniale, secundare sau ntmpltoare. De asemenea, ntreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizaie social, cu o anumit structur specifica, dinamic i complex. Analiza constituie un instrument general de cunoatere folosit n toate tiinele. Analiza fenomenelor de natur economico-financiare, spre deosebire de analiza fenomenelor fizice, chimice, biologice, prezint cteva particulariti eseniale:
a) Analiza economico-financiar se bazeaz pe puterea de a cunoate n mod analitic

comportamentul fenomenelor i proceselor economico-financiare desfurate ntr-o unitate economic, ramur sau la nivelul economiei naionale, deci la diferite nivele organizatorice, precum i n profil teritorial. b) Analiza economico-financiar constituie un proces complex de cercetare determinat de nsi complexitatea fenomenelor din domeniul economico-financiar, sub aspectul studierii relaiilor cauz-efect localizate strict n acest domeniu, precum i al relaiilor de interdependen dintre fenomenele economico-financiare cu cele demografice, sociologice, psihologice, sanitare etc. c) Datorit caracterului dinamic al fenomenelor economico-financiare, al corelaiilor multiple care se formeaz i funcioneaz ntre aceste fenomene i mediu, analiza economico-financiar abordeaz n mod inseparabil latura cantitativ i cea calitativ a acestora.
12

Analiza economico-financiar confer procesului decizional al conducerii un coninut profund tiinific, corespunztor situaiei conjuncturale din fiecare etap, bazat pe luarea n considerare a factorilor interni i externi, a impactului progresului tehnico-tiinific asupra dezvoltrii economice, a tendinelor cantitative i, ndeosebi, calitative asupra cererii de consum productiv i neproductiv. Analiza activitii desfurate de un agent economic are n vedere studierea fenomenelor economice i financiare care au avut loc, n mod analitic i interdependent, pe componente de detaliu, iar pe baza asamblrii concluziilor rezultate se ajunge la sintez. Se dovedete astfel c analiza i sinteza reprezint etape interdependente proprii oricror cercetri ndreptate asupra activitii economico-financiare. Analiza economic cerceteaz activitile sau fenomenele din punct de vedere economic, esenialul constituindu-l sesizarea relaiilor structurale (inclusiv funcionale) i a relaiilor cauzefect. Analiza unei activiti din punct de vedere economic nseamn cercetarea eforturilor angajate ntr-o activitate, n primul rnd, munca i capitalul n raport cu rezultatele (efectele), respectiv performanele economico-financiare ce se realizeaz fr a exclude din ecuaie echilibrul ecologic. n analiza fenomenelor economice un rol nsemnat l are puterea de abstracie, fiind exclus posibilitatea experienelor pure, pentru a desprinde aciunea izolat a unui anumit factor, aa cum este posibil n tiinele naturii. De aceea, n mod implicit un rol nsemnat revine logicii pentru asigurarea unei gndiri corecte n procesul analizei economice. Semnificaia diagnosticului activitii ntreprinderii

Diagnosticul este o component a sistemului de management care permite att

informarea prealabil fixrii obiectivelor, ct i cea privitoare la realizarea lor. Diagnosticul nu nseamn a descrie, ci a identifica variabilele cheie ale strii i dinamicii fenomenelor, a studia interaciunea lor n vederea determinrii obiectivelor de progres ale ntreprinderii. Sursele de progres ce pot fi identificate decurg din incoerenele, vulnerabilitile i potenialitile puse n eviden de diagnostic.

Diagnosticul permite, astfel, ameliorarea coerenei deciziilor importante pentru

asigurarea viabilitii ntreprinderii: coerena ntre tendinele ntreprinderii i forele mediului concurenial;
13

 coerena dintre obiective i mijloace; coerena dintre aciunile tactice, orientrile strategice, sistemul politic i cultural al ntreprinderii. Aceast viziune a diagnosticului aplicat ntr-o economie de tranziie este comparabil cu demersul clasic al teoreticienilor i practicienilor n domeniu. Aa cum sublinia J.P. Thibaut diagnosticul reprezint unitatea urmtoarelor etape:
identificarea disfuncionalitilor i oportunitilor;

analiza situaiei de fapt (a semnelor, a indicatorilor etc.), cutarea cauzelor interne i externe i stabilirea responsabilitilor; propunerea programului de aciune i a msurilor de redresare sau de ameliorare a rezultatelor;
aplicarea msurilor propuse;

controlul realizrii obiectivelor. Se impune totui precizarea c n cazul ntreprinderilor n tranziie, fr a minimaliza importana diagnosticului propriu-zis, atenia trebuie orientat spre condiiile de aplicare a recomandrilor sale. De asemenea, avnd n vedere incoerenele multiple i de natur diferit cu care acestea sunt confruntate, se impune integrarea ntregului demers al analizei ntr-o viziune sistemic, ntr-o modelare particular.

Formularea concluziilor diagnosticului presupune, de regul, raportarea la anumite

referine. n economie, rezultatele obinute n urma analizei nu pot fi raportate dect la referine a cror semnificaie este adesea discutabil, n ciuda ameliorrii informaiilor statistice referitoare la comportamentul economico-financiar al ntreprinderilor, n general, al celor n dificultate, n special. De exemplu, anumite ntreprinderi pot cunoate dificulti de plat n condiiile unui fond de rulment pozitiv, n timp ce altele au o solvabilitate satisfctoare cu un fond de rulment negativ. Problema bazelor de raportare se pune cu att mai mult ntr-o economie n tranziie, unde veridicitatea reperelor istorice i actuale este contestabil.

14

Diagnosticul se bazeaz pe rezultatele analizei, fr s se confunde cu aceasta. Diagnosticul presupune aprecieri, judeci i, n ultim instan, asumarea unei anumite

responsabiliti, n condiiile unor informaii fiabile i corecte, formularea unor judeci de valoare pertinente depinde att de msura n care analistul stpnete teoria economic, cunoate realitatea obiectiv, ct i de experiena acumulat de acesta. Consideraia lui N. Wiener, care preciza c: n absena unor metode standard de calcul sigure, rolul judecii experilor n aprecierea factorilor sociologici, antropologici i economici este att de mare, nct un novice, care nu a acumulat nc uriaa experien nsuit de experi, nu are ce face n acest domeniu, este fundamental, mai ales ntr-un sistem economic perturbat, n care viziunea de perspectiv nu se mai bazeaz pe vechile modele i soluii, ci este subordonat exigenelor schimbrii. Diagnosticul confrunt n permanen o situaie real cu o ipotez de referin. n perioade stabile, recomandrile lor se bazeaz, de regul, pe reproducerea modelului de referin, ntr-un sistem perturbat el este obligat s ias din cadrul clasic, s ia n considerare noile caracteristici ale mediului, care fac imposibil aplicarea unor soluii obinuite. n formularea aprecierilor i recomandrilor analitilor, intuiia joac un rol la fel de important ca orice raionament deductiv. Fiecare ntreprindere este un caz particular. De aceea, demersul diagnosticului trebuie s fie suficient de adaptabil, de flexibil i deschis la aceast varietate de situaii.

Diagnosticul este faza preliminar demersului strategic, care furnizeaz raionamentele

indispensabile confruntrii dezideratelor echipei manageriale cu realitatea intern i extern. El este un instrument n serviciul voinei de schimbare i progres ce anim echipele performante.

Etapele de baz a procesului de analiz a activitii economice:

Drumul pe care l parcurge analiza reprezint inversul evoluiei reale a fenomenului. Analiza pornete de la rezultatele procesului ncheiat ctre elemente i factori. Coninutul procesului de analiz a activitii economice, inclusiv mbinarea acesteia cu sinteza, poate fi redat n urmtoarele etape: 1. Delimitarea obiectului analizei care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate. Frecvent, se consemneaz rezultatele sub forma exprimrii specifice a
15

indicatorilor economici i financiari. Delimitarea obiectului se face n timp i spahiu, calitativ i cantitativ, utiliznd anumite metode de evaluare i calcul.
2. Determinarea elementelor, factorilor i cauzelor fenomenului studiat. Desfacerea n

elemente presupune o analiz structural. Factorii se urmresc, n mod succesiv, trecnd de la cei cu aciune direct la cei care acioneaz indirect (prin intermediul celor cu aciune direct), pn la stabilirea cauzelor finale (primare). Cu alte cuvinte, procesul cunoaterii este adncit de la o esen mai puin profund ctre alta mai profund (principiul descompunerii n trepte).
3. Stabilirea factorilor presupune i determinarea att a corelaiei dintre fiecare factor i

fenomenul analizat, ct i a corelaiei dintre diferiii factori care acioneaz. Este necesar deci determinarea relaiei cauz-efect, respectiv a raporturilor de condiionare. Parcurgerea celor trei etape conduce la elaborarea de modele de analiz a fenomenelor i proceselor economice.
4. Msurarea influentelor diferitelor elemente sau factori, n aceast etap intervine analiza

cantitativ cu scopul cuantificrii influenelor, al msurrii rezervelor interne, al stabilirii ct mai exacte a rezultatelor.
5. Sintetizarea rezultatelor analizei, stabilindu-se concluziile i aprecierile asupra activitii din

sfera cercetat.
6. Elaborarea msurilor care constituie coninutul deciziilor menite s asigure o folosire

optim a resurselor (natur, munc, capitalul) s contribuie la sporirea eficienei activitii n viitor. Parcurgerea acestor etape, cu prilejul analizei oricrui fenomen economic, asigur caracterul complet i, totodat, tiinific al analizei.

16

Capitolul II Analiza activelor pe termen lung 2.1 Notiuni conceptuale privind indicatorul Active pe termen lung
n afaceri i contabilitate, activul semnific un beneficiu economic viitor care este probabil s apar, urmare a unui tranzacii sau evenimente anterioare, i din care este posibil sa se obin beneficii economice n viitor. Activele pe termen lung sunt formate din:

Active nemateriale; Active materiale; Active financiare; Alte active pe termen lung;

Activele materiale pe termen lung reprezinta activele care imbraca o forma fizica naturala

cu durata de functionare utila mai mare de un an, care pot fi utilizate in activitatea intreprinderii pentru a obtine un avantaj economic sau care se afla in process de creare si nu sunt destinate vinzarii. Activele care corespund cerintelor acestei definitii se contabilizeaza in conformitate cu S.N.C. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung. Acele active pe termen lung, care nu sunt folosite in activitatea intreprinderii- investitor, ca terenurile, cladirile etc. se includ in componenta proprietatii de investitie si isi tin evidenta conform cerintelor S.N.C. Contabilitatea investitiilor. Dupa componenta si si omogenitate activele materiale pe termen lung se divizeaza in urmatoarele grupe: 1. Active materiale in curs de executie; 2. Terenuri; 3. Mijloace fixe; 4. Resurse naturale;

17

Uzurabile sunt numite activele mateieriale pe termen lung cu o durata de exploatare limitata, pe parcursul careia se calculeaza uzura. Aceasta grupa o constitituie mijloacele fixe si resursele naturale. Active materiale pe termen lung neuzurabile numim activele care au o durata de utilizare nelimitata sau se afla in proces de creare. Acestea cuprind terenurile si activele material in curs de executie. In functie de apartenenta, distingem active materiale pe termen lung proprii (care apartin intreprinderii date ca patrimoniu) si inchiriate (ce apartin altei personae juridice sau fizice, dar temporar sunt folosite de intreprinderea data, in conformitate cu contractual de inchiriere).

Constatarea activelor materiale pe tremen lung

Modul de constatare i evaluare a activelor materiale pe termen lung este determinat i stipulat n SNC 16 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung. Prin constatare a activelor se nelege examinarea corespunderii nsuirilor, caracteristicilor, particularitilor de care dispune elementul respectiv definiiei activului material i criteriilor stabilite n scopul contabilizrii. A contabiliza nseamn nregistrarea i trecerea activului la intrri n conturile respective. ntreprinderea constat obiectul n scopul contabilizrii ca activ material pe termen lung, dac acesta ntrunete urmtoarele condiii: 1. exist o certitudine ntemeiat c, n urma utilizrii activului, ntreprinderea va obine un avantaj (profit) economic;
2. valoarea activului poate fi determinat cu un grad nalt de certitudine.

Dac obiectul nu ntrunete condiiile menionate, consumurile aferente procurrii sau crerii activului se consider drept cheltuieli a perioadei de gestiune.

Evaluarea iniial a activelor materiale pe termen lung

Evaluarea activelor materiale pe termen lung cuprinde evaluarea iniial i evaluarea ulterioar. Evaluarea iniial are loc n momentul constatrii activului material pe termen lung i se evalueaz la valoarea de intrare, care se determin n funcie de sursele de intrare i natura economic a activelor. Respectiv, valoarea de intrare se compune din:
la crearea activelor materiale pe termen lung n regie proprie toate consumurile aferente

crerii acestora (valoarea materialelor consumate, consumurile aferente retribuiilor

18

muncitorilor, contribuiile pentru asigurarea social i medical, cheltuielile privind uzura i ntreinerea mainilor i mecanismelor de construcie, o parte din consumurile indirecte, etc.);

la creare activelor materiale pe termen lung prin metoda de antrepriz valoarea contractual;

la procurarea activelor materiale pe termen lung valoarea de procurare plus cheltuielile

de transport, taxe vamale, plata serviciilor de asigurare, cheltuielile aferente montajului i instalrii, experimentare i reglare la verificarea utilitii activului, cheltuielile aferente reparaiei i alte cheltuieli pn la aducerea activului n stare de lucru.

Evaluarea iniial a activelor materiale pe termen lung n valoarea de intrare nu se includ: taxa pe valoarea adugat;
rabaturile comerciale i sconturile acordate de furnizor; cheltuielile aferente nlturrii deteriorrii obiectelor n perioada transportrii sau

instalrii

Evaluarea ulterioar. Dup ce activul a fost constatat (nregistrat la intrri) pe parcursul perioadei de utilizare, el poate fi evaluat dup dou metode: 1. recomandat de S.N.C. 16, care prevede ca activul s fie evaluat n bilanul contabil la valoarea iniial diminund-o cu suma uzurii calculate.
2. alternativ admisibil, care prevede de a evalua activele pe parcursul utilizrii acestora la

valoarea de reevaluare. Aceasta prezint valoarea venal a obiectului diminuat cu suma uzurii calculate la data ntocmirii bilanului.

Activele imobilizate - active care nu imbraca o forma materiala, sunt controlate de catre

intreprindere, pot fi utilizate o perioada mai mare de un an in activitatea de productie, comert sau in alte tipuri de activitati, precum si in scopuri administrative sau sunt destinate pentru a fi predate in folosinta persoanei si sunt formate din: 19

1) Imobilizari necorporale (intagibile) sunt valori patrimoniale care nu imbraca fizic o forma materiala concreta. Structura imobilizarilor necorporale cuprinde: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiunile, brevetele de inventie, licenta, know-how, marci de fabrica si comerciale, fond de comert, programe informatice. Cheltuielile de constituire cuprind cheltuielile ocazionate de infiintarea acesteia, cum ar fi: taxe de inscriere, taxe de inmatriculare, cheltuielile de prospectare a pietei,de publicitate. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuieli care se atribuie direct activitatii de dezvoltare in scopul aplicarii rezultatelor cercetarii. Concesiunile reprezinta cheltuieli facute de agentul economic pentru a obtine dreptul de folosire si exploatare a unot bunuri sau exercitarea unei activitati din domeniul public sau privat pe o perioada de timp. Brevetele de inventie reprezinta cheltuielile efectuate de agentul economic in vederea realizariiunei anumite inventii sau comercializarea ei. Licenta este o autorizatie eliberata contacost de inventatori, beneficiarilor interesati in utilizarea unei tehnologii sau autorizatii acordate de stat firmelor importatoare sau exportatoare asupra unor bunuri care fac obiectul unor restrictii. Knoew-how reprezinta ansamblul cunostintelor tehnice detinute de o intrprindere in legatura cu fabricarea unui produs sau aplicarea unei tehnolofii industriale,pe care aceasta intelege sa le pastreze in secret pt a le exploata ea insasi sau a le transmite tertilor interesati. Marca este un semn distinctiv care permite individualizarea si indentificarea unui produs, lucrare sau serviciu de cele ale concurentilor, oferrind garantarea unei calitatisuperioare si constante. Fondul comercial - acele cheltuieli care sunt efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al unui agent economic cum ar fi: vadul comercial, clintela, reputatia firmei. Programele informatice reprezinta dreptul de proprietate intelectuala asupra informatiilor introduse si prelucrate de calculator. B) Imobilizarile corporale (tangibile) au un continut material si sunt reprezentate prin bunuri fizice concrete de folosinta indelungata si cu o valoare mare. Ele se mai numesc imobilizari materiale sau active circulate fixe.

20

C) Imobilizari financiare constau in operatii de investire a sumelor temporar disponibile in cumpararea de efecte publice pe termen lung cu scopul obtinerii de venituri financiare si exercitarea unei influente notabile. In functie de modalitatile de realizare a imobilizarilor financiare si de natura lor ele se pot structira astfel: Titlurile de participare; Interesele de participare ; Creantele imobilizate;

Constatarea si evaluarea Activelor nemateriale

Constatarea Activelor Nemateriale se indeplineste daca sunt indeplinite conditiile: 1. activele se constata si se reflecta in raport financiar in cazul cind exista o conditie ca in viitor intreprinderea va obtine un avantaj economic si rezultat pozitiv din aceasta activitate 2. valoarea Activelor Nemateriale poate fi determinata exact

Evaluarea Activelor nemateriale poate fi:

1.Evaluarea initiala consta din determinarea valorii de intrare a Activelor nemateriale, care poate exista in caz daca sunt: a)procurate contra plata de la alte personae fizice sau juridice si include valoarea de procurare, plati fiscale si cheltuieli directe pentru achizitionarea si pregatirea pentru utilizare b)create la intreprindere pentru utilizarea interna c)putem sa le primim sub forma de subventii de stat si cu titlu gratuity d)obtinute in urma shimbului

21

2.2

Analiza generala, structurala si factoriala a indicatorului Active pe termen lung

La etapa iniial a analizei se studiaz modificrile survenite n mrimile absolute i relative ale fluxurilor activelor pe termen lung n comparaie cu perioada precedent i nivelul prognozat. Din punct de vedere al tehnicii de calcul la analiza mrimii i evoluiei fluxurilor activelor pe termen lung pot fi determinate: abaterea absolut, ritmul creterii, sporul, procentul ndeplinirii planului i procentul abaterii de la plan. Vom efectua analiza expres a activelor a ntreprinderii I.S. Calea Ferata din Moldova:
Tabelul 1

Analiza general a activelor pe termen lung pe perioada 2006-2009 Active pe termen lung
Anul 2006 (lei) Anul 2007 (lei) Anul 2008 (lei) Abaterea 2006-2007 (lei) 1 1.1Active nemateriale Active nemateriale Amortizarea activelor nemateriale Valoarea de bilant a activelor nemateriale 1.2. Active materiale pe termen lung Active materiale in curs de executie Mijloace fixe Uzura si epuizarea activelor materiale pe termen lung Valoarea de bilant a a activelor materiale pe termen lung 17243553 2 17244931 2 160632029 166540026 -11817283 5907997 93,15 103,68 160627722 166531263 -11807810 5903541 93,152 103,67 700000 25842323 1 86687699 0 246597572 85969850 0 255643657 89112394 -700000 -13811879 -717849 0 9046085 3142544 0 95,42 99,172 0 103,67 103,65 2 41817 28037 13780 3 45692 41385 4307 4 13475 4712 8763 5 3875 13348 -9473 Abaterea 2007-2008 (lei) 6 -32000 -36673 4456 Ritmul creterii (%) 20062007 7 109,27 147,61 31,25 Ritmul creterii (%) 20072008 8 29,5 11,38 203,46

Total active pe termen lung

Sursa:[elaborat de autor in baza Rapoartelor financiare]

Concluzie: In perioada anului 2007 I.S. Calea Ferata din Moldova a inregistrat o scadere a activelor nemateriale in valoare de -9473 lei, iar a activelor materiale in valoare de -11807810

22

lei. In perioada anului 2008 insa s-a inregistrat o crestere in valoare de 4456 lei a activelor nemateriale, si in privinta activelor materiale s-a inregistrat o crestere in valoare de 5903541 lei. Analiza arata ca starea activelor cit nemateriale, atit si a celor materiale este pozitiva. Folosind informaiile din coloana 2, 3, i 4 a tabelului 3.1, vom prezenta evoluia activelor pe termen lung (total) pe perioada anilor 2006-2008 la .S. ,,Calea Ferat din Moldova cu ajutorul diagramelor de tip liniar (diagrama 1).

Diagrama 1: Evolutia activelor pe termen lung perioada 2006-2008 la I.S. Calea Ferata din Moldova. Analizind diagrama, putem spune ca activele pe termen lung au avut o descrestere in anul 2007, iar in 2008 iarasi au avut o crestere, dar oricum nu au atins valorile din anul 2006. Folosind informaiile din coloana 5, i 6 a tabelului 1, vom prezenta evoluia abaterilor activelor pe termen lung (pe structur) pe perioada anilor 2006-2008 la .S ,,Calea Ferat din Moldova (diagrama 2).

23

Diagrama 2: Abaterea absoluta a activelor pe termen lung la I.S.Calea Ferata din Moldova In aceasta diagrama observam o scadere a activelor nemateriale si a amortizarii acestora, iar crestere au inregistrat mijloacele fixe si uzura si epuizarea activelor materiale.

Analiza structurala a activelor pe termen lung, permite evidentierea acelor categorii spre care s-a orientat programul investitional al intreprinderii. In cadrul analizei structurale a indicatorului, acesta poate fi clasificat in functie de numeroase criterii. Aceste criterii au putere informativa diferita, oferind utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia deverse aspecte ale activitatii intreprinderii. Analiza structurii activelor pe termen lung pe pri componente presupune determinarea ponderii fiecrui tip de active dn valoarea total a acestora i modificrii acestei ponderi pe parcursul anilor analizai. Vom efectua analiza structural a activelor pe termen lung la .S.,,Calea Ferat din Moldova prin examinarea separat a activelor. n baza datelor Raportului privind activele pe termen lung pentru ultimii trei ani vom alctui tabelul analitic.

24

Tabelul 2 Aprecierea structurii activelor pe termen lung ale intreprinderii pe categorii Active pe termen lung
1 1.1Active nemateriale Active nemateriale Amortizarea activelor nemateriale Valoarea de bilant a activelor nemateriale 1.2. Active materiale Active materiale in curs de executie Mijloace fixe Uzura si epuizarea activelor materiale pe termen lung Valoarea de bilant a a activelor materiale pe termen lung 172435532 99,99 160627722 99,99 -11807810 0 93,152 Perioada precedent Suma,lei 2 41817 28037 13780 Cota,% 3 0,024 0,016 0,008 Perioada raportat Suma,lei 4 45692 41385 4307 Cota,% 5 0,0284 0,026 0,0027 Abaterea 2006-2007 Suma,lei 6 3875 13348 -9473 Cota,% 7 +0,0044 +0,01 -0,0053 Ritmul creterii (%) 2006-2007 8 109,27 147,61 31,255

700000 258423231 86687699

0,402 149,86 50,28

0 246597572 85969850

0 153,52 53,52

-700000 -13811879 -717849

-0,402 +3,66 +3,24

0 95,423 99,172

Total active pe termen lung

172449312

100

160632029

100

-11817283

93,147

Sursa:[intocmit de autor in baza Rapoartelor financiare]

Concluzie: In baza datelor din tabelul 2 se poate constata ca la I.S. Calea Ferata din Moldova valoarea totala a activelor pe termen lung pe parcursul anului de gestiune s-a micsorat cu 11817283. Aceasta abatere a fost determinata de modificarile negative intervenite la activele materiale. Folosind informaiile din coloana 5 a tabelului 1, vom prezenta structura activelor pe termen lung la .S. ,,Calea Ferat din Moldova n perioada raportat (2006-2007) cu ajutorul diagramelor de tip circular (diagram 3;4).

25

Diagrama 3: Structura activelor nemateriale anul 2006 la I.S. Calea Ferata din Moldova

Diagrama 4: Structura activelor materiale anul 2006 la I.S. Calea Ferata din Moldova Folosind informaiile din coloana 7 a tabelului 3, vom prezenta abaterea fluxurilor activelor pe termen lung la .S. ,,Calea Ferat din Moldova n perioada raportat (2007-2008) cu ajutorul diagramelor (Diagrama 5). Active pe termen lung, abaterea 2006-2007

26

Diagrama 5: Abaterea activelor pe termen lung, perioada 2006-2007 Tabelul 3 Aprecierea structurii activelor pe termen lung ale intreprinderii pe categorii Active pe termen lung
1 1.1Active nemateriale Active nemateriale Amortizarea activelor nemateriale Valoarea de bilant a activelor nemateriale 1.2. Active materiale Active materiale in curs de executie Mijloace fixe Uzura si epuizarea activelor materiale pe termen lung Valoarea de bilant a a activelor materiale pe termen lung 160627722 99,99 166531263 99,99 5903541 0 103,67 Perioada precedent Suma,lei 2 45692 41385 4307 Cota,% 3 0,0284 0,026 0,0027 Perioada raportat Suma,lei 4 13475 4712 8763 Cota,% 5 0,0081 0,0028 0,0053 Abaterea 2007-2008 Suma,lei 6 -32000 -36673 4456 Cota,% 7 -0,0203 -0,0232 0,0026 Ritmul creterii (%) 2007-2008 8 29,49 11,385 203,46

0 246597572 85969850

0 153,52 53,52

0 255643657 89112394

0 153,50 53,51

0 9046085 3142544

0 -0,02 -0,01

0 103,67 103,65

Total active pe termen lung

160632029

100

166540026

100

5907997

103,68

Sursa:[intocmit de autor in baza Rapoartelor financiare]

Concluzie: In baza datelor din tabelul 3 se poate constata ca la I.S. Calea Ferata din Moldova valoarea totala a activelor pe termen lung pe parcursul anului de gestiune s-a majorat cu

27

valoarea de 5907997 lei. Aceasta majorare a fost determinata de modificarile pozitive intervenite la activele materiale. Folosind informaiile din coloana 5 a tabelului 1, vom prezenta structura activelor pe termen lung la .S. ,,Calea Ferat din Moldova n perioada raportat cu ajutorul diagramelor de tip circular (diargama 6;7).

Diagrama 6: Structura activelor nemateriale anul 2007 la I.S. Calea Ferata din Moldova

Diagrama 7: Structura activelor materiale anul 2007 la I.S. Calea Ferata din Moldova Folosind informaiile din coloana 7 a tabelului 3, se va prezenta abaterea fluxurilor activelor pe termen lung la .S. ,,Calea Ferat din Moldova n perioada raportat cu ajutorul diagramei (diagrama 8).

28

Diagrama 8: Abaterea activelor pe termen lung, perioada 2007-2008

Diagrama 9: Structura activelor nemateriale anul 2008 la I.S. Calea Ferata din Moldova

Diagrama 10: Structura activelor materiale anul 2008 la

29

I.S. Calea Ferata din Moldova Analiza factoriala. Scopul acestei etape const n determinarea cauzelor principale ce au provocat modificri eseniale n fluxurile activelor pe termen lung. Tabelul 4 Analiza factoriala a Activelor pe termen lung Active pe termen lung
1 1.1Active nemateriale Active nemateriale Amortizarea activelor nemateriale Valoarea de bilant a activelor nemateriale 1.2. Active materiale pe termen lung Active materiale in curs de executie Mijloace fixe Uzura si epuizarea activelor materiale pe termen lung Valoarea de bilant a a activelor materiale pe termen lung 17243553 2 17244931 2 160632029 166540026 -11817283 5907997 160627722 166531263 -11807810 5903541 700000 25842323 1 86687699 0 246597572 85969850 0 255643657 89112394 -700000 -13811879 -717849 0 9046085 3142544 Anul 2006 (lei) 2 41817 28037 13780 Anul 2007 (lei) 3 45692 41385 4307 Anul 2008 (lei) 4 13475 4712 8763 Abaterea 2006-2007 (lei) 5 3875 13348 -9473 Abaterea 2007-2008 (lei) 6 -32000 -36673 4456

Total active pe termen lung

30

Capitolul III Costul vinzarilor 1.1. Notiuni conceptuale privind indicatorul costul vinzarilor

Contabilitatea consumurilor si cheltuielilor intreprinderii constituie unul dintre cele mai importante si dificile sectoare ale noului sistem national de contabilitate. In cadrul acestui sector se formeaza atit indicatorii contabilitatii de gestiune (suma totala a consumurilor de productie, costul produselor fabricate, rentabilitatea productiei etc.), cit si ai contabilitatii financiare (costul marfurilor, produselor vindute, serviciilor prestate, marimea cheltuielilor perioadei, etc.). de exactitatea si oportunitatea calculului acestor indicatori sunt cointeresati atit utilizatorii interni, cit si cei externi ai informatiei contabile. Odata cu trecerea la noul sistem contabil bazat pe standardele nationale, se modifica continutul notiunilor consumuri si cheltuieli, precum si structura si criteriile de clasificare a acestora. Astfel, in conditiile sistemului contabil precedent n-a existat o delimitare clara intre notiunile consumuri si cheltuieli. Acesti termeni se considerau sinonime. In S.N.C. semnificatia notiunilor nu coincide. Consumurile reprezinta resursele utilizate pentru fabricarea produselor si prestarea serviciilor in scopul obtinerii venitului. Acestea sunt nemijlocit legate de procesul de productie, isi gasesc intruchipare materiala in stocurile productiei finite si produselor in curs de executie, la finele perioadei de gestiune se reflecta in bilantul contabil ca active si nu se iau in calcul la determinarea rezultatului financiar al intreprinderii. Cheltuielile (costurile) reprezinta cheltuielile si pierderile carea apar in rezultatul activitatii economico-financiare si nu sunt legate nemijlocit de procesul de productie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se include in costul produselor, se reflecta in raportul privind rezultatele financiare si se scad din venituri la determinarea profitului al perioadei de gestiune. Componenta consumurilor si cheltuielilor, modul de determinare si cinstatare a acsetora sunt determinate de prevederile S.N.C.3 Componenta consumurilor si cheltuielilor intreprinderii. In acest standard componenta consumurilor este prezentata sub aspectul intreprinderilor din trei sfere principale ale activitatii, iar componenta cheltuielilor - pe felurile de activitati ale unei intreprinderi aparte (operationala, de investitii, financiara) si pe evenimente exceptionale.

31

Componenta costurilor
Cheltuielile au loc la intreprinderile cu toate tipurile de activitati. In functie de directiile efectuarii, acestea se subdivizeaza in 3 grupe: 1. Costuri ale activitatii operationale; 2. Costuri ale activitatii neoperationale; 3. Costuri privind impozitul pe venit;

1.

Costurile activitatii operationale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea

activitatii de baza a intreprinderii. Acestea cuprind: Costul vinzarilor; Cheltuielile comerciale; Cheltuielile generale si administrative; Alte cheltuieli operationale; Costul vinzarilor reprezinta o parte din consumurile aferente produselor marfurilor vindute si serviciilor prestate. Acesta cuprinde:

La intreprinderile de productie consumurile materiale directe, consumurile directe

privind retribuirea muncii, inclusiv contributiile pentru asigurarile sociale, consumurile indirecte de productie aferente produselor vindute; La intreprinderile comerciale valoarea de bilant a marfurilor vindute (suma cea mai

mica dintre costul afectiv al marfurilor procurate si valoarea realizabila neta); La intreprinderile de prestari de servicii consumurile pentru materiale si retribuirea

muncii, precum si consumurile indirecte de productie aferente serviciilor prestate. Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, marfurilor si prestarilor de servicii, si anume: cheltuielile privind operatiunile de matketing, pentru ambalare si impachetarea produselor, cheltuieli de transport, chleltuieli pentru reclama, reparatii cu termen de garantie, comisioane, adaosuri, suporturi, etc.
32

Cheltuieli generale si administrative cuprind cheltuielile privind deservirea si gestiunea intreprinderii in ansamblu. Acestea sunt cheltuielile privind uzura, reparatia si intretinerea mijloacelor fixe, amortizarea activelor nemateriale cu destinatie generala gospodareasca; intretinerea personalului administrativ si de conducere, impozitele, taxele si platile potrivit legislatiei in vigoare, taxele pe valoare adaugata nerecuperate, accizele, cu exceptia impozitului pe venit, cheltuielile pentru scopuri de binefacere si sponsorizare, pentru protectia muncii, cheltuielile de reprezentare; cheltuieli pentru deplasare la serviciu ale personalului de conducere; etc. Alte cheltuieli operationale cuprind sumele cheltuielilor sumele cheltuielilor privind vinzarea altor active curente, pentru arenda curenta, cheltuieli sub forma de amenzi, penalitati, despagubiri; cheltuieli din modificarea metodelor de evaluare a activitatilor curente, aferente dobinzilor pentru credite si imprumuturi, consumurile indirecte de productie nerepartizate; lipsurile si pierderile din deteriorarea valorilor, cheltuielile aferente produselor rebutate, precum si sumele cheltuielilor aferente anularii comenzilor de productie, incetarii activitatii unitatii de productie care nu a fabricat produse, cit si a cheltuielilor anticipate, care s-au dovedit a fi inutile.

2.

Cheltuielile activitatii neoperationale cuprind cheltuielile suportate de

intreprindere la efectuarea altor feluri de activitati. Acestea cuprind: Cheltuielile activitatii de investitii; Cheltuielile activitatii financiare; Pierderile exceptionale; Cheltuielile activitatii de investitii rezulta din iesirea activelor pe termen lung si cuprind cheltuielile si pierderile aferente activelor nemateriale, activelor materiale in curs de executie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung, sumele reducerii valorii activelor pe termen lung iesite, pierderile din participatiile in alte intreprinderi si din operatiuni cu partile legate. Cheltuielile activitatii financiare rezulta din modificarea marimii si structurii capitalului propriu, imprumuturilor si creditelor intreprinderii. Acestea cuprind cheltuielile privind operatiunile aferente platii revedentelor, arendei finantate a activelor materiale pe termen lung, diferentelor de curs valutar, etc. Pierderile exceptionale rezulta din evenimentele sau operatiunile rare si netipice care nu sunt legate de activitatea economico-financiara a intreprinderii. Acestea cuprind daunele provocate de calamitatile naturale, pierderile din perturbarile politice, modificarea legislatiei tarii.
33

3.Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totala a cheltuielilor curente si

aminate privind impozitul pe venit, luata in considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.

3.2.

Analiza structurala si factoriala a indicatorului Costul Vinzarilor

Costul vinzarilor detin cea mai importanta pondere in totalul cheltuielilor, suma lor fiind in strinsa dependenta de realizarea obiectivului de activitate al intreprinderii. La prima etapa a analizei se studiaz modificrile survenite n mrimile absolute i relative ale costului vinzarilor n comparaie cu perioada precedent i nivelul prognozat. Din punct de vedere al tehnicii de calcul la analiza mrimii i evoluiei costului vinzarilor pot fi determinate: abaterea absolut, ritmul creterii, sporul, procentul ndeplinirii planului i procentul abaterii de la plan. Vom efectua analiza expres a datoriilor a ntreprinderii I.S. Calea Ferata din Moldova:
Tabelul 5

Analiza general a costului vinzarilor pe perioada 2006-2008 1.Costul vinzarilor

Anul 2006 (lei) Anul 2007 (lei) Anul 2008 (lei) Abaterea 2006-2007 (lei) 1 Servicii prestate, din care: Lucrari de constructiimontaj Servicii din activitatea de arenda 2 10075499 4553434 5522065 3 13218576 7344329 5874247 4 20051961 10971099 9080862 5 3143077 2790895 352182 3143077 Abaterea 2007-2008 (lei) 6 6833385 3626770 3206615 6833385 Ritmul creterii (%) 20062007 7 131,195 161,3 106,38 131,195 Ritmul creterii (%) 20072008 8 151,7 149,4 154,59 151,7

Costul vinzarilor Total

1007549 9

1321857 6

2005196 1

Sursa: [intocmit de autor in baza rapoartelor financiare]

Concluzie: In perioada anului 2007 crestere in valoare de 6833385 lei.

I.S. Calea Ferata din Moldova a inregistrat o

crestere a costului vinzarilor in valoare de 3143077 lei, si in perioada anului 2008 s-a inregistrat o

Analiza arata ca starea costului vinzarilor este pozitiva.

34

Folosind informaiile din coloana 2, 3, i 4 a tabelului 3.1, vom prezenta evoluia costului vinzarilor pe perioada anilor 2006-2008 la .S. ,,Calea Ferat din Moldova cu ajutorul diagramelor de tip liniar.

Diagrama 11: Evolutia costului vinzarilor perioada 2006-2008 la I.S. Calea Ferata din Moldova. Analizind diagrama, putem spune ca costul vinzarilor a avut o crestere in perioada anilor 2006-2008. Folosind informaiile din coloana 5, i 6 a tabelului 1, vom prezenta evoluia abaterilor costului vinzarilor (pe structur) pe perioada anilor 2006-2008 la .S ,,Calea Ferat din Moldova .

Diagrama 12: Abaterea absoluta a costului vinzarilor la I.S.Calea Ferata din Moldova
35

Dn aceasta diagrama se observa cresterea costului vinzarilor. Analiza structurala a costului vinzarilor, permite evidentierea acelor categorii spre care s-a orientat programul investitional al intreprinderii. In cadrul analizei structurale a indicatorului, acesta poate fi clasificat in functie de numeroase criterii. Aceste criterii au putere informativa diferita, oferind utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia deverse aspecte ale activitatii intreprinderii. Analiza structurii costului vinzarilor pe pri componente presupune determinarea ponderii fiecrui tip de cost din valoarea total a acestora i modificrii acestei ponderi pe parcursul anilor analizai. Vom efectua analiza structural a costului vinzarilor la .S.,,Calea Ferat din Moldova prin examinarea separat a serviziilor. n baza datelor Raportului privind costul vinzarilor pentru ultimii trei ani vom alctui tabelul analitic. Tabelul 6 Aprecierea structurii costului vinzarilor ale intreprinderii pe categorii Costul vinzarilor
Perioada precedent Suma,lei 1 Servicii prestate, din care: Lucrari de constructiimontaj Servicii din activitatea de arenda 2 10075499 4553434 5522065 10075499 Cota,% 3 100 45,193 54,807 100 Perioada raportat Suma,lei 4 13218576 7344329 5874247 13218576 Cota,% 5 100 55,56 44,44 100 Abaterea 2006-2007 Suma,lei 6 3143077 2790895 352182 3143077 Cota,% 7 ---+10,367 -10,367 --8 131,19 161,29 106,38 131,19 Ritmul creterii (%) 2006-2007

Costul vinzarilor Total

Sursa:[intocmit de autor in baza Rapoartelor financiare]

Concluzie: In baza datelor din tabelul 2 se poate constata ca la I.S. Calea Ferata din Moldova valoarea totala a costului vinzarilor pe parcursul anului de gestiune s-a marit cu 3143077 lei. Aceasta abatere a fost determinata de modificarile pozitive intervenite la Lucrarile de constructii-montaj si la Serviciile din activitatea de arenda. Folosind informaiile din coloana 5 a tabelului 1, vom prezenta structura costului vinzarilor la .S. ,,Calea Ferat din Moldova n perioada raportat cu ajutorul diagramelor (figura 1).
36

Diagrama 13: Structura costului vinzarilor in anul 2006 la I.S. Calea Ferata din Moldova Folosind informaiile din coloana 7 a tabelului 6, vom prezenta abaterea costului vinzarilor la .S. ,,Calea Ferat din Moldova n perioada raportat cu ajutorul diagramei (diagrama 14). Costul vinzarilor, abaterea 2006-2007

Diagrama 14: Abaterea costului vinzarilor, perioada 2006-2007

37

Tabelul 7 Aprecierea structurii activelor pe termen lung ale intreprinderii pe categorii Costul vinzarilor
Perioada precedent Suma,lei 2 13218576 7344329 5874247 13218576 Cota,% 3 100 55,56 44,44 100 Perioada raportat Suma,lei 4 20051961 10971099 9080862 20051961 Cota,% 5 100 54,71 45,29 100 Abaterea 2007-2008 Suma,lei 6 6833385 3626770 3206615 6833385 Cota,% 7 ----0,85 +0,85 ---Ritmul creterii (%) 2007-2008 1 Servicii prestate, din care: Lucrari de constructiimontaj Servicii din activitatea de arenda 8 151,70 149,38 154,60 151,70

Costul vinzarilor Total

Sursa:[intocmit de autor in baza Rapoartelor financiare]

Concluzie: In baza datelor din tabelul 7 se poate constata ca la I.S. Calea Ferata din Moldova valoarea totala a costului vinzarilor pe parcursul anului de gestiune s-a majorat cu 6833385. Aceasta abatere a fost determinata de modificarile pozitive intervenite la lucrarile de construcii-montaj si la servicii din activitatea de arenda. Folosind informaiile din coloana 5 a tabelului 1, vom prezenta structura costului vinzarilor la .S. ,,Calea Ferat din Moldova n perioada raportat cu ajutorul diagramei (diagrama 15).

Diagrama 15: Structura costului vinzarilor pentru anul 2007 la

38

I.S. Calea Ferata din Moldova

Folosind informaiile din coloana 7 a tabelului 7, se va prezenta abaterea costului vinzarilor la .S. ,,Calea Ferat din Moldova n perioada raportat cu ajutorul diagramei (diagrama 16). Abaterea costului vinzarilor, perioada 2007-2008

Diagrama 16: Abaterea costului vinzarilor, perioada 2007-2008

Diagrama 17: Structura costului vinzarilor anul 2008 la I.S. Calea Ferata din Moldova

Analiza factoriala. Deopotriva cu analiza structurala, costul vinzarilor trebuie sa fie analizat din punct de vedere factorial, prin prisma stabillirii cauzelor ce au conditionat modificarea costului.

39

Necesitatea analizei factoriale rezulta din prevederile S.N.C. Prezentarea rapoartelor financiare conform caruia :raportul financiar anual deseori contine informatii suplimentare, care sunt dezvaluite in nota explicativa, cuprinzind si relevin indicatorii financiari principali, situatia financiara a intreprinderii si analiza intreprinderii si analiza influentei factorilor diversi asupra modificarilor acesteie. Deci analiza factoriala a costului vinzarilor reprezinta o directie integranta a analizei Rapoartelor financiare. Totodata, depistarea factorilor ce au cauzat cresterea sau scaderea vinzarilor nu poate fi efectuata exclusiv in cadrul contabilitatii manageriale. Cu alte cuvinte, executarea analizei factoriale a costului vinzarilor necesita o conexiune foarte strinsa intre contabilitatea manageriala si cea financiara. La efectuarea analizei factoriale a costului vinzarilor, este foarte important sa se ia in consideratie: Tipul activitatii operationale; Specificul ramurii (industrie, comert, servicii); Tabelul 8 Analiza factoriala a costului vinzarilor Costul vinzarilor
Anul 2006 (lei) 1 Servicii prestate, din care: Lucrari de constructiimontaj Servicii din activitatea de arenda 2 10075499 4553434 5522065 Anul 2007 (lei) 3 13218576 7344329 5874247 Anul 2008 (lei) 4 20051961 10971099 9080862 Abaterea 2006-2007 (lei) 5 +3143077 +2790895 +352182 +3143077 Abaterea 2007-2008 (lei) 6 +6833385 +3626770 +3206615 +6833385

Costul vinzarilor Total

1007549 9

1321857 6

2005196 1

Sursa[elaborat de autor in baza Rapoartelor financiare]

40

Concluzii
Activitatea de conducere economico-financiar la toate nivelurile organizatorice - la nivel macroeconomic i microeconomic este n esena ei o activitate mereu de cunoatere profund i complex a strii economice i financiare a ntreprinderii. Aa dup cum se tie, scopul analizei economico-financiare l constituie, n general cunoaterea rezultatelor economico-financiare a activitii agenilor economici, a factorilor care au influenat aceste rezultate, descoperirea posibilitilor practice de a interveni pentru corectarea strii negative i implicit fundamentarea acelor soluii care sunt viabile pentru dezvoltare i faciliteaz creterea performanelor financiare. Analiza economico-financiar confer procesului decizional al conducerii un coninut profund stiinific corespunztor situaiei conjucturale din fiecare etap de activitate a unitii economice, bazat pe luarea n considerare a factorilor interni i externi, a impactului progresului tehnicotiinific asupra dezvoltrii economice, a tendinelor cantitative i calitative asupra cererii de consum productiv i neproductiv. Lucrarea de an este elaborat n scopul prezentrii a unui model de analiz. In cadrul disciplinei Analiza Rapoartelor financiare s-a elaborat lucrarea de an cu tema Analiza economico-financiara a intreprinderii. In acesta lucrare s-au analizat Rapoartele financiare ale Intreprinderii de Stat Calea Ferata din Moldova, pe perioada anilor 2006-2008. In urma analizei a doi indicatori, si anume Activele pe termen lung si Costul Vinzarilor s-a constatat ca anul 2007 pentru intreprindere a fost un an de declin. Indicatorii au valori mai joase in comparatie cu anul 2006. Cauza principala a declinului este lipsa resurselor financiare si lipsa sutinerii din partea statului. In anul 2008 insa, situatia a inceput sa se amelioreze, indicatorii inregistreaza o crestere considerabila. Abaterile in comparatie cu perioadele 2006-2007 si 20072008 inregistreaza valori pozitive, ceea ce semnifica ameloirarea situatiei economico-financiare in cadrul intreprinderii. Toate acestea impun o reorientare pe viitor a intreprinderii spre o politica financiara bine chibzuita pentru cresterea rezultatelor obtinute sit si a rentabilitatii in urma desfasurarii diverselor activitati.

41

Bibliografie
1. Natalia Tiriulinicova, Analiza rapoartelor financiare,Tipograf. Centrala,ASEM Chisinau 2004 2. Aurel Ifnescu, Evaluarea ntreprinderii, Editura Tribuna Economic, Bucureti 2001. 3.Nicolaie Mihilescu, Analiza activitii economico-financiare, Editura Victor,Bucureti 20034. Mihai I., Analiza situaiei financiare a agenilor economici, Editura Mirton, Timioara, 1997. 5.Stancu I, Analiza i gestiunea financiar, Editura Economic, Bucureti, 1996. 6. Niculescu M., Diagnostic global strategic, Ed. Economic, Bucureti, 1997. 7. Btrncea I.,Analiza financiar, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2000. 8.Alexandru Nederita, Noul Sistem Contabil , Combinat.Poligrafic, Chisinau 1998. 9. Maria Niculescu, Diagnostic economic, Editura Economic, Bucureti 2003. 10. Brezeanu P., Gestiunea financiar a ntreprinderii n economia de pia, Ed. Romnia de mine, Bucureti, 1999.

42

ANEXE
Anexa : Rapoarte financiare anuale (2006, 2007, 2008).

43