Sunteți pe pagina 1din 8

Hipodinamia i sntatea omului

Hipodinamie (gr.hypo mai puin i dynamis putere, for) reducerea eforturilor musculare. Este o urmare a progresului tehnico-tiinific, care a modificat esenial structura muncii omului, reducnd necesitatea de a folosi fora muscular, a mbunti condiiile de trai, deservirea social etc. La apariia hipodinamiei contribuie, de asemenea, rspndirea formelor pasive de odihn. Astfel, omul contemporan pentru a-i asigura existena sa depune o munc manual minim i deci, un efort fizic mult mai mic dect strmoii lui. Micorarea eforturilor musculare provoac n organism diferite schimbri morfologice i funcionale cu caracter adaptiv (adaptarea la reducerea eforturilor fizice) i predominant (lipsa de antrenare i atrofie din cauza inactivitii). Aceast stare se caracterizeaz prin micorarea consumului de energie, activitatea redus a sistemului cardiovascular, n special a miocardului, dereglarea metabolismului lipidic, cu depozitarea grsimilor n stratul adipos cutanat, demineralizarea esutului osos etc. Ca urmare, organismul i pierde rezistena fa de factorii dezvolt nefavorabili astenia. ai mediului extern (temperatur, umezeal, infecii etc.), se Aceste modificri favorizeaz dezvoltarea aterosclerozei (cea ce grbete

mbtrnirea organismului), obezitii, diabetului zaharat etc. Hipodinamie se deosebete de hipochinezie, care prezint o reducere general a activitii motoare datorit automatizrii i mecanizrii proceselor de producie, folosirii pe larg a transportului, modului de via sedentar, regimului de pat, imobilizrii articulaiilor, ct i a unor tulburri ale sistemului nervos. Consecinele hipochineziei se manifest mai evident prin reducerea mobilitii articulaiilor, dereglrii stereotipului motor i coordonrii micrilor. ntruct hipochinezia, de regul, este nsoit de hipodinamie, profilaxia i tratamentul lor sunt identice. Msurile curative i profilactice includ, n primul rnd, antrenamentul fizic, specificul cruia depinde de condiiile de apariie, durata i gradul de dezvoltare al hipodinamiei; electrostimularea micrilor; folosirea preparatelor hormonale din grupul steroizilor anabolici, precum i srurilor de potasiu, calciu, fosfor, care se adaug n alimente etc. Consecinele scderii presiunii hidrostatice a sngelui la cosmonaui i la pacieni care au stat timp ndelungat la pat pot fi prevenite prin aplicarea unor procedee speciale de antrenament, care asigur exercitarea sistemului cardiovascular (camere cu vid pentru partea inferioar a corpului, manjete de ocluzie pentru membre, respiraia sub presiune ridicat, rotire n centrifug etc.). Urmele duntoare ale hipodinamiei asupra sntii populaiei pot fi prevenite prin practicarea n mas a educaiei fizice i sportului.

Modul de via sntos


ntotdeauna muli dintre noi nu atrag atenia asupra multor lucruri att de mici, elementare, dar cu un rol foarte important n viaa cotidian, drept exemplu, am putea lua modul de a ne organiza timpul, de a ne alimenta, de a ne informa Exista unele stri care ne pot direciona foarte uor spre o stare de boal cum ar fi: alimentaia dezechilibrata, stresul psihic cu ntregul cortegiu de boli pe care acestea le direcioneaz: obezitate, boli cardiovasculare, cancer, etc. Pentru combaterea acestor boli trebuie sa adoptam un mod sntos de via. Acest mod de via sntos include: alimentaie sntoasa, exerciiu fizic, respectarea ritmului de somn-veghe, comportamente preventive, vizite medicale regulate, utilizarea centurii de sigurana, comportament sexual protejat, etc.). Sntatea omului se formeaz sub influenta factorilor interdependeni naturali i social-economici. Acetia sunt apa, aerul, solul, factorii climaterici, precum i condiiile de munca, alimentare, de trai. Influena factorilor naturali i sociali este interconexat, adic dezvoltarea industriei, transportului, oraelor exercit influenta asupra componentelor naturale a apei, aerului, solului, iar factorii naturali se rsfrng asupra caracterului alimentrii i condiiilor de via a populaiei, asupra dezvoltrii industriei, alegerea locului de trai, etc. Factorul esenial ce determina sntatea omului constituie modul lui de viata. n aceast noiune intra regimul corect de munc, odihna, alimentarea raional, meninerea la nivel cuvenit a activitii fizice, clirea, respectarea regulilor de igiena individual, renunarea la deprinderile cotidiene duntoare, priceperea de a menine echilibrul neuro-emoional n situaii conflictuale. Sntatea este starea deplinei bunstri fizice, spirituale i sociale, dar nu numai lipsa bolilor. Formarea modului sntos de via nu se limiteaz doar la propaganda sau la anumite forme de activitate medico-sociali. Modul sntos de viata este determinat de toate aspectele si manifestrile societarii. Pentru consolidarea modului sntos de viata este necesara concentrarea eforturilor asupra depirii factorilor de risc a diferitor boli, luptei cu alcoolismul, fumatul, hipodinamia, alimentarea neraionala, relaiile conflictuale. Modul sntos de viata este temelia profilaxiei bolilor. Trebuie sa subliniem ca el realizeaza cel mai preios mod de profilaxie profilaxia iniiala a bolilor ce prentmpina aparitia lor, extinde diapazonul posibilitatilor de adaptare a omului. Copilul sanatos poate fi educat mai usor. Este un fapt general cunoscut. Lui I se formeaza mai repede toate priceperile si deprinderile necesare, el se adapteaza mai usor la schimbul conditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt inaintate. Sanatatea este cea mai importanta premisa a formarii corecte a caracterului, initiativei, a vointei puternice, capacitatilor si aptitudinilor naturale. Igiena este foarte importanata in viata fiecarei persoane. Igiena este stiinta care se ocupa cu promovarea si mentinerea sanatatii individului si comunitatii si reprezinta, de fapt, o serie de conditii si practice care au ca scop sa mentina sanatatea si viata sanatoasa. Igiena are multe aspecte care incep cu igiena personala (deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a hainelor, alimentatie sanatoasa, un regimm echilibrat de odihna si miscare), continua cu igiena gospodariei(pregatirea in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea casei ), terminind cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminarea riscurilor aparitiei bolilor profesionale si a accidentelor), sanatatea publica (supraveherea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea raspindirii bolilor infectioase, eliminarea gunoaielor menajere si a apelor reziduale, controlul poluarii aerului si a apei) si igiena mentala recunoasterea factorilor psihologici si emotionali care contribuie la o viata sanatoasa.

Importana exerciiului fizic


Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice: determina scaderea ponderala cu mentinerea musculaturii; reduce obezitatea abdominala, reduce riscul de aparitie a diabetului zaharat tip 2 si a bolilor cardio-vasculare; mentinerea controlului glicerinei si a lipidelor serice ; reduce valorile tensiunii arteriale in hipertensiunea arteriala cu valori moderat crescute: creste tonusul si forta musculara, mobilitatea articulara, previne articulatiile osteo-articulare, da sens si calitate vietii, combate stresul.

Pentru a fi eficient, este bine ca exercitiul fizic sa se efectueze regulat ( de 4-5 ori/saptamina), se recomanda sa dureze 30-50 minute si sa fie de efeintensitate moderata (mers pe jos rapid, dans, ingrijirea propriei gradini, etc.). exercitiile fizice aerobice, dinamice, cu implicarea multor grupe musculare( inot, tennis, gimnastica, jogging) efectuate regulat, duc, de asemenea, la reducerea masei adipoase. O atentie mai deosebita, in sensul monitorizarii stricte a activitatii fizice, se impune la cei cu afectiuni ale membrelor inferioare, afectiuni cardio-vasculare si respiratorii. Stresul este folosit pentru a descrie o reactie de discomfort a organismului (nervozitate, neliniste, tensiune), determninata de un eveniment negativ. Multe personae ajung sa aiba excese alimentare ca modalitate de a face fata situatiilor de stres. Consumul de alimente este folosit ca mijloc de abatere a atentiei de la anumite probleme, de relaxare si destindere. Pentru a face fata in mod eficient situatiilor de stress si suprasolicitare , trebuie dezvoltate abilitati specifice de reducere a stresului, de tipul: exprimare emotionala, practicarea exercitiilor de relaxare, practicarea exercitiilor fizice, cautarea sprijinului la cei din jur, identificarea activitatilor placute, relazante si practicarea lor periodica, identificarea micilor succese zilnice si autoacordarea de recompense, psihoterapie.

Importanta unui somn odihnitor


Somnul normal are rol in reflectarea metaboloica (durata somnului este direct proportionala cu rata metabolismului), in conservarea energieie si in consolidarea amnezica. Pentru desfasurarea unei activitati fizice si psihice normale, sunt necesare 8 ore de somn pe zi, cu respectarea ritmului somnveghe.

Concluzii
Toate componentele modului de viata sint importante pentru mentinerea starii de sanatate, de aceea trebuie acordata o atentie deosebita implementarii si respectarii la nivelul intregii populatii a masurilor de optimizare a modului de viata. Ca motivatie interioara pentru a mentine un mod de viata sanatos, trebuie sa ne amintim ca : Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate, totul este nimic!

Condiia fizic a omului


In general, starea de bine a unei persoane este determinata de mai multi factori: de calitatea vietii, de starea de sanatate, de satisfactiile si placerile vietii, de gradul de adaptare la mediul fizic si uman si de conditia fizica. Iata o definitie eminamente practica a conditiei fizice: "capacitatea de a indeplini sarcinile cotidiene fara a resimti o oboseala neobisnuita si de a pastra o rezerva pentru activitati fizice, sportive sau de petrecere a timpului liber". In plus, capacitatea de a face fata neprevazutului, de pilda, de a prinde un autobuz din mers. Aceasta definitie atrage atentia asupra necesitatii unei bune conditii fizice, dar si a relativitatii acesteia. Intradevar, conditia fizica variaza de la o persoana la alta in functie de sarcinile de indeplinit. A fi in forma pentru a tunde iarba sau pentru pentru a face menajul nu echivaleaza cu o conditie fizica necesara pentru a muta pianul din alt loc sau pentru a urca pe scari 20 de etaje. Dupa Claude Bouchard, specialist in fiziologia exercitiilor, o buna conditie fizica trebuie sa se refere, in principal, la urmatoarele aspecte:

rezistenta organica; forta si rezistenta musculara; pozitia, mai ales cea a bazinului; tesutul adipos raportat la greutatea corporala; capacitatea de destindere si relaxare. Adaug acestei liste supletea articulatiilor si calitatea respiratiei.

Rezistena organic
Rezistenta organica se manifesta printr-o buna conditie si eficacitate a inimii, circulatiei sanguine si respiratiei, in timpul unor eforturi musculare dinamice, realizate in conditiile de oxigenare. La 70 de ani, rezistenta organica nu mai este decat jumatate din cea de la 20 de ani. Exercitiile fizice pot insa mentine acest parametru la valori ridicate. Toate exercitiile fizice in care este antrenata o mare parte din masa musculara si contin miscari sau deplasari importante, contribuie la ameliorarea rezistentei organice. Pe termen lung, unul dintre efectele cele mai importante ale practicarii exercitiilor de rezistenta organica este stimularea metabolismului bazal, adica cresterea cantitatii de oxigen produsa de organism in repaus, pe ora si pe metru patrat de suprafata a corpului. Aceasta inseamna ca, efectuand mai multe exercitii fizice, organismul nostru va produce din ce in ce mai multa energie, chiar in repaus! Dupa o luna de exercitii menite sa amelioreze functionarea sistemului cardiovascular, vom constata ca, in timpul unui efort moderat, respiram mai rar si mai profund; in acest fel aerul ramane mai mult in plamani intre doua respiratii si organismul poate sa absoarba mai mult oxigen.

Fora muscular
Forta musculara se evalueaza in functie de capacitatea unui muschi de a lucra in timpul unui efort. Ameliorarea fortei musculare se traduce prin cresterea volumului muschilor pe care ii solicitam si printro mai mare mobilizare a acestora in timpul unui efort.

Rezistena muscular
Rezistenta musculara este crescuta tocmai de perseverenta cu care repetam un exercitiu care ne solicita un efort redus sau mediu. Practicand astfel de exercitii, constatam si o amelioare semnificativa a circulatiei sanguine la nivelul muschilor cu care lucram. Forta si rezistenta musculara se dezvolta prin activitati fizice care solicita intens regiuni musculare intinse: gat, brate, umeri, abdomen si picioare, cum ar fi exercitiile de gimnastica si exercitiile cu haltere si greutati.

O poziie corect a corpului


O pozitie corecta a corpului si a bazinului contribuie la protejarea coloanei vertebrale, acest "arbore al vietii", in jurul caruia se organizeaza scheletul si organele. Obiceiurile noastre de viata si de miscare au un impact considerabil asupra coloanei vertebrale. Trebuie sa invatam sa ne-o menajam, mai ales cand ridicam sau purtam obiecte grele. De asemenea, trebuie sa ne supraveghem pozitia bazinului in mers, cand stam in picioare sau asezati. Exercitiile de intindere si cele care intaresc musculatura abdominala si regiunea dorso-lombara au efecte favorabile asupra pozitiei. Pozitia noastra este afectata si de viata psihica: daca nu reusim sa ne exprimam sau sa ne rezolvam starile de tensiune, temerile, angoasele si emotiile refulate, care se acumuleaza tot mai mult cu inaintarea in varsta, vor avea de suferit coloana vertebrala, umerii si gatul, modificand in cele din urma pozitia corpului nostru. Sub greutatea grijilor curbam spatele, arcuim regiunea lombara, care va avea ca efect impingerea inainte a bazinului, vom adopta o pozitie care, nu numai ca va fi inestetica si lipsita de armonie, dar ne va provoca si o tensiune musculara inutila, risipindu-ne energia. In timp, o pozitie defectuoasa provoaca dureri de spate, cervicale si lombare cronice sau situatii mai grave, cand se blocheaza traseele nervilor din vecinatatea coloanei vertebrale. O pozitie corecta nu are numai un efect pozitiv asupra aspectului fizic si estetic general (avem un aer mai tanar), dar si asupra respiratiei, digestiei, eliminarii toxinelor din organism, functiilor cerebrale, emotiilor. O tinuta dreapta, cu capul si umerii ridicati, este in acelasi timp un semn de incredere in sine, de entuziastm, de bucurie de a trai, de echilibru fizic si psihologic.

Raportul tesutul gras-greutate corporala


Raportul tesut gras - greutate corporala creste pe masura ce imbatranim. Efectuand in mod regulat exercitiile fizice, putem sa atenuam acest proces, diminuand masa de grasime in favoarea masei musculare. Daca exercitiile fizice sunt asociate si cu o alimentatie sanatoasa si echilibrata, rezultatele sunt cu atat mai rapide si mai vizibile. Toate exercitiile fizice permit micsorarea raportului de grasime greutate corporala, rezultatele fiind diferite in functie de intensitatea si durata acestora.

Capacitatea de relaxare i destindere a musculaturii


Capacitatea de relaxare si destindere a musculaturii este un factor la fel de important pentru asigurarea unei bune conditii fizice, ajutandu-ne sa luptam mai eficient impotriva tensiunilor fizice si psihiologice ale vietii cotidiene. Exercitiile fizice riguroase, destinderea in mod regulat a intregului organism, controlul asupra obiceiurilor mentale, toate acestea contribuie la eliberarea tensiunilor si la mentinerea unei stari de sanatate buna.

Supleea articulaiilor
Supletea articulatiilor conditioneaza eficienta si forta miscarilor. Pe masura ce imbatranim, articulatiile tind sa degenereze, influentand aparitia artrozei si a artritei. Exercitiile fizice au ca scop intarzierea procesului de rigidizare a articulatiilor si a efectelor provocate de bolile amintite, care creeaza multe neplaceri persoanelor in varsta.

Calitatea respiraiei
O respiratie naturala si profunda este o sursa de sanatate si energie. Respiratia permite nu numai destinderea si relaxarea musculaturii, dar si amelioarea circulatiei sanguine si limfatice, asigurandu-se astfel un transport crescut de oxigen catre celulele tuturor organelor din corp, mai ales ale creierului, un mare consumator de oxigen. Respiratia are un rol esential in cresterea vitalitatii tuturor organelor interne. In concluzie, starea fizica a corpului nostru se afla intr-o relatie de reciprocitate cu starea spiritului si cu natura emotiilor. Pentru a ne pastra o buna conditie fizica, mentala si intelectuala, trebuie sa practicam exercitii pentru intarirea si elasticitatea musculaturii, pentru sistemul cardiovascular, trebuie sa invatam sa respiram eficient si sa ne destindem.

Rolul culturii fizice n formarea personalitii umane


Educatia fizica, ca principala activitate de tip motric, este accesibila tuturor vrstelor scolare, si nu numai, si are obiective - cadru (generale) si diferentiate (specifice) pe fiecare subsistem. Educatia fizica, ca proces instructiv - educativ n mod deosebit - dar si ca autoeducatie fizica - este o activitate deliberat construita si desfasurata n vederea perfectionarii dezvoltarii fizice si capacitatii motrice ale practicantilor exercitiilor fizice, n functie de particularitatile de varsta si sex, cerintele de integrare sociala, specificul unor viitoare profesii etc. Educatia fizica are un caracter predominant formativ (n sensul ca, face pregatire pentru "viata"), nefiind exclus - ba chiar recomandat, din ce n ce mai mult - caracterul competitiv. Educatia fizica beneficiaza de un foarte mare numar de exercitii fizice, diferentiate si adaptate la toate subsistemele si variabilele. Ea presupune practicarea sistematica si dupa reguli stiintifice a acestor exercitii. Necesitatea practicarii sistematice a exercitiilor fizice, ca parte componenta a regimului de viata, a capatat un caracter axiomatic pentru omul contemporan. n schimb, punerea n practica a acestui concept are rezolvari diferite si, n foarte multe cazuri, el nu depaseste stadiul de deziderat.

Cultura fizic
Este o componenta deosebit de importanta i interesanta a culturii universale. Cultur universala sintetizeaza toate valorile materiale i spirituale puse n slujba dezvoltrii personalitii umane. Cultur fizic intetizeaza toate valorice (elgitati, categorii, institutii, bunuri materiale i informationale, etc.), menite a fructifica exerciiile fizice n scopul perfecionarii petentialelor biologic, spiritual i motric al omului. Sfera culturii este deosebit de larga. In aceasta fera, dup opinia majoritatii specialistilor, intra urmtoarele categorii de valori: - valori create n scopul organizarii superioare a practicrii exerciiilor fizice de-a lungul istoriei sociale, concretizate n discipline tiinifice n domeniu, regulamente competiionale, imbunatatite permanent, performane, maestria tehnica i tactica, etc. - Valori create n dezvoltarea filogenetica a omului, concretizate n : armonioasa dezvoltare fizic a acestuia, idealul despre dezvoltarea armonioasa corporal, reflectat n unele opere clasice, cum este de exemplu Discobolul lui Miron, etc. Nu tot ceea ce cuprinde cultur fizic se creaz n procesele concrete de educaie fizic, antrenament sportiv, activitate competiional, activitate recuperatorie. Exist i creatii adic valori n ultim instan de ordin spiritual, gnduri i reacii scrise (teorii, idei, cursuri, etc.) despre practicarea exerciiilor fizice. La acestea se pot aduga unele proiecte de baze sportive materiale sau instalaii sportive i alte idei sau realizri pentru domeniul sportiv.

Funciile educaiei fizice Funciile sunt destinaii constante ale unui fenomen i ele deriv din ideal, n sensul c se subordoneaz acestuia.Prin funcii se realizeaz idealul educaiei fizice, se face apropierea fa de aceasta. Toate funciile educaiei fizice sunt foarte importante i i dovedesc eficiena numai dac sunt ndeplinite n sistem influenndu-se i completndu-se reciproc. Funciile educaiei fizice sunt de dou feluri, specifice i asociate. Funciile specifice vizeaz cele dou

coordonate ale obiceiului de studiu propriu Teoriei i Metodici : dezvoltarea fizic i capacitatea motric. Funciile asociate ntregesc efectele practicrii exerciiilor fizice asupra fiinei umane. Funcia de perfecionare a dezvoltrii fizice face parte din categoria celor specifice i are rol prioritar mai ales n educaie fizic a tinerei generaii. Rolul dezvoltrii fizice armonioase , a unor indici superiori pe plan somatic i pe cel funcional , pentru via i activitatea oamenilor de toate vrstele este prea binecunoscut i nu este negat sau contestat de nimeni. Funcia de perfecionare a capacitii motrice face parte tot din categoria celor specifice educaiei fizice. Prin aceast funcie sunt vizate cele dou elemente componente ale capacitii motrice : calitiile motrice, deprinderile i priceperile motrice. Rolul capacitii motrice pentru un randament sporit pe toate planurile vieii i n ntregirea personalitii umane nu mai trebuie argumentat. Funcia igienica face parte din categoria celor asociate i vizeaz cerina fundamentala de meninere a unei stri optime de sntate a oamenilor. Prin educaia fizic se acioneaza prioritar preventiv pe acest plan. Se poate , cu ajutorul exerciiilor fizice s se acioneze i pentru corectarea unor deficiene pe planul sntii. Funciia recreativa este o alta funcie asociat pentru educaia fizic . Ea trebuie neleas cel putin n urmtoarele dou sensuri: - asigurarea , prin activitatea de educaie fizic a fondului de calitii , deprinderi i priceperi motrice necesare c oameni de diferite vrste s poat petrece n mod util i plcut , adic recreativ timpul lor liber ( cotidian, sau n vacante i concedii ). -asigurarea condiiilor i dezvoltarea interesului pentru urmrirea, tot n timpul liber , direct sau prin mass-media , a ntrecerilor motrice de bun calitate sau a unor activitii motrice desfurate necompetitiv. Funcia de emulatie face parte tot din categoria celor asociate pentru educaia fizic. Aceasta funcie trebuie sa se materializeze prin dezvlotarea spiritului competitiv care caracterizeaza n general fiina umana, a dorinei permanenei de depire i autodepire dar numai n limitele regulamentare corecte i cu atitudine de fair-play. n acest sens se impune promovarea frecvent n educaia fizic a ntrecerii prin jocuri de micare sau jocuri sportive, tafete, parcursuri aplicative, concursuri, etc. Prin aceast modalitate se dezvolt i creativitatea subiecilor, dorina de a ctiga, de a obine victoria, de a se situa pe primele locuri, etc., aspecte deosebit de importante mai ales pentru elevi. Funcia educativa este tot o funcie asociat a educaiei fizice dar este considerat c fiind mai complex prin prisma influenelor asupra dezvoltrii personalitii umane n integritatea sa. Influena educaiei fizice este eviden pe planul dezvoltrii laturii fizice a personalitii. n acelai timp, nsa sunt influene deosebite pe care le poate avea educaia fizic, bine conceput i realizat asupra dezvoltrii celorlate laturi ale personalitii umane: intelectual, moral, estetic i tehnico-profesional. Pe plan intelectual se pot desprinde cel puin urmtoarele dou direcii evidene: narmarea subieciilor cu cunotine de baz din domeniul fiziologiei i igiena efortului fizic, al biomecanicii de execuie a actelor i aciunilor motrice, psihologiei activitilor motrice, metodicii, etc., toate aceste cunostiinte, transmise conform i cerinelor principiului accesabilitatii, asigura fondul de baza pentru cunoasterea tiinifica a practicrii exerciiilor fizice pentru constientizarea acesteia. Contribuie n procesul direct de practicare a exerciiilor fizice la dezvoltarea unor trsturi i caliti intelectuale foarte importante cum sunt: atentia, memoria, spiritul de observatie, imaginatia, rapiditatea gandirii, etc. Pe plan moral se poate realiza, de asemenea, o acionare eficienta prin toate activitiile de educaie fizic. Accentul trebuie pus pe formarea unor deprinderi i obiceiuri de comportament

corect n intreceri i competitii, n spiritul respectarii adversarilor i partenerilor de intrecere, al acceptarii deciziilor arbitrilor, a disciplinei n munca. Pe plan estetic, prin exerciiile tehnice i tactice, ituate uneori la nivelul de maiestrie, se contribuie cu eficienta la educarea gustului pentru frumos. Practicarea exerciiilor fizice pe fond muzical, atat n leciile de educaie fizic cat i n alte forme de organizare, sporeste evident influenele educaiei fizice asupra unor caliti i trsturi de ordin estetic (ritm, armonie, graie, etc.). Pe plan tehnico-profesional, contribuia educaiei fizice este de asemenea evidenta. n primul rnd este expresiv aportul la creterea indicilor unor caliti motrice necesare exerciiului cu eficien a profesiilor social-economice. De asemenea, acelai aport este vizibil i n sensul asigurrii unor indici superiori de dezvoltare morfo-funcional i de capacitate cu temeinice deprinderi motrice de baza i utilitar-aplicative implicate n desfurarea eficienta a majoritatii profesiilor.