Grile Contabilitate de Gestiune Test

CONTABILITATE DE GESTIUNE- AN III -CIG
MULTIPLE CHOICE
1. Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care se
efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea
utilajelor (CIFU), cheltuieli generale de sectie (CGS) si cheltuieli generale de administratie
(CGA), conform tabelului urmator:
EXPLICATIA
Sortimentul
A
Sortimentul
B
Materii prime 150 250
Manopera 200 300
CIFU 800
CGS 1.000
CGA 2.700
Cost complet de
productie
Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime
pentru CIFU (cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor), cheltuielile cu salariile
personalului direct productiv (manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de sectie) si
costurile de productie pentru CGA (cheltuieli generale de administratie).
Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune inchiderea contului costului complet
de productie al produsului A la sfarsitul perioadei de gestiune ?
A
901 = 931A 1.575
B
902 = 931A 1.575
C
903 = 931A 1.575
D
931 = 901A 1.575
E
901 = 931A 1.375
ANS: A
2.
O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie.
Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de
repartizare ale acestora pe produse:
Sectia 1 Sectia 2 Sectia 3
Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m.
Bazele de repartizare
(total)
3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.
- A 1.500 u.m. 250 u.m. -
- B 500 u.m. - 2.000 u.m.
- C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.
Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune "Repartizarea cheltuielilor indirecte
de productie pentru produsul A" ?
A
921A = 923 12.500
B
921A = 923 15.200
C
921A = 923 21.500
D
923A = 921 12.500
E
923A = 901 12.500
ANS: A
3.
O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii de fabricatie.
Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si
cheltuielile directe ca baze de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse:
Sectia 1 Sectia 2
Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m.
Baze de repartizare
(total cheltuieli directe)
3,0 u.m. 0,4 u.m.
Produsul A 1,5 u.m. 0,25 u.m.
Produsul B 0,5 u.m. -
Produsul C 1,0 u.m. 0,15 u.m.
Cunoscand ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de
1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "A" si "B", iar la sfarsitul perioadei exista productie in
curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "B" si "C", sa se
efectueze inregistrarea privind "Decontarea productiei obtinute" la suma cheltuililor efective
pentru produsul A:
A
902A = 921A 15,25
B
902A = 921A 25,25
C
921A = 902A 15,25
D
921A = 902A 25,15
E
902A = 931A 15,25
ANS: A
4. Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produse A si B:
cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. si B = 2.000 u.m.;
cheltuieli cu materiile prime si materialele, 4.000 u.m. pentru A si 6.000 u.m. pentru B;
cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor 26.000 u.m.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe
totale care intra in componenta costurilor produselor.
Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune "Decontarea diferentelor de pret"
pentru produsul A cunoscand ca preturile de inregistrare sunt de 20.000 lei pentru fiecare
sortiment in parte.
A
903A = 902A 5.000 (in rosu)
B
903A = 902A 5.000 (in negru)
C
921A = 902A 5.000 (in negru)
D
921A = 902A 5.000 (in rosu)
E
903A = 902A 15.000 (in rosu)
ANS: A
5.
O societate comerciala fabrica doua (sortimente de) produse A si B. Produsul A se
fabrica numai in Sectia I iar produsul B in Sectiile I si II. Se cunosc datele (in u.m.): cheltuieli
directe (200 -A si 100 - B), cheltuieli de sectie (indirecte de productie) S
I
(60) si S
II
(90),
cheltuieli de administratie (50), productia in curs de executie la inceputul perioadei (10 - A) si
la finele perioadei (10 - B), bazele de repartizare a cheltuielilor indirecte (de productie),
respectiv, cheltuielile directe.
Cum se inregistreaza "Repartizarea cheltuielior indirecte de productie" in sectia S
II
pentru produsul B ?
A
923S
II
= 921A 90
B
921B = 923S
II
90
C
921B = 923S
II
60
D
923B = 921S
II
90
E
931B = 923S
II
90
ANS: B
6.
O societate comerciala detine la inceputul lunii 1.000 buc. produse finite realizate la
costul de productie de 130 u.m. / buc. si inregistrate la pretul (costul) standard (de
inregistrare) de 100 u.m. / buc.
In data de 05. N societatea obtine 1.000 buc. produse finite la costul de productie de
110 u.m./buc., le depoziteaza si le inregistreaza la pretul standard (de inregistrare) de 100 u.m.
/ buc.
In data de 10. N societatea comerciala vinde 500 buc. produse finite.
In data de 15. N societatea obtine, depoziteaza si inregistreaza, in aceleasi conditii, 500
buc. produse finite cu costul de productie de 80 u.m./buc.
In data de 20. N are loc o ultima vanzare a lunii de 1.000 buc. produse finite.
Sa se calculeze coeficientul "K" de repartizare a diferentelor de pret asupra valorii
produselor finite vandute
A
18.000
B
- 18.000
C
12.000
D
100.000
E
0,12 (12 %)
ANS: E
7.
O intreprindere industriala realizeaza trei sortimente de butoaie metalice (cilindrice)
din acelasi fel de material, cu aceiasi grosime, pentru care se cunosc:
Tip Cantitatea
(buc.)
Diametrul
2R (cm)
Inaltimea (generatoarea) H
(cm)
Cheltuieli directe
materiale ChM (lei)
A 6.000 40 80
275.000 B 8.000 50 100
C 4.000 60 120
Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor materiale
pentru produsele de tip B.
Nota: cheltuielile materiale sunt direct proportionale cu suprafata laterala (aria) totala a
butoiului.
A
345B = 711B 90.000
B
921B = 901 125.000
C
711B = 348B 60.000
D
903B = 902B 60.000
E
933B = 921B 90.000
ANS: B
8. O intreprindere industriala realizeaza trei sortimente de butoaie metalice (cilindrice) din
acelasi fel de material cu aceiasi grosime, dupa cum urmeaza:
Tip Cantitatea
(buc.)
Diametrul
2R (cm)
Inaltimea
(generatoarea) H (cm)
Cheltuieli directe de prelucrare
de natura salariala ChP (lei)
A 6.000 40 80
179.840 B 8.000 50 100
C 4.000 60 120
Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor de prelucrare
de natura salariala pentru produsele de tip B.
Nota: cheltuielile de prelucrare sunt direct proportionale cu volumul butoaielor.
A
345B = 711B 90.000
B
921B = 901 80.000
C
711B = 348B 30.720
D
903B = 902B 69.120
E
933B = 921B 90.000
ANS: B
9. O intreprindere industriala realizeaza trei sortimente de butoaie metalice (cilindrice) din
acelasi fel de material cu aceiasi grosime, dupa cum urmeaza:
Tip Cantitatea (buc.) Diametrul
2R (cm)
Inaltimea
(generatoarea) (cm) H
Cheltuieli directe privind
sudura ChS (lei)
A 6.000 40 80
110.000 B 8.000 50 100
C 4.000 60 120
Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor materiale si
salariale (Cheltuieli directe privind sudura) pentru produsele de tip B.
Nota: cheltuielile de sudura (materiale si salariale) sunt proportionale cu lungimea cordonului
de sudura necesar pentru imbinare (a doua capace si pe o generatoare).
A
345B = 711B 30.000
B
921B = 901 50.000
C
711B = 348B 60.000
D
903B = 902B 30.000
E
933B = 921B 80.000
ANS: B
10. Un automat pentru cafea amplasat in holul unei institutii publice distribuie trei
sortimente de cafea: mica, mijlocie si mare, servite in pahare de unica folosinta.
Intreprinderea detinatoare practica un adaos comercial de 100 %.
La sfarsitul unei perioade de gestiune au fost consumate 600 pahare mici, 400 pahare medii
(cu capacitate dubla fata de cele mici) si 500 pahare mari (cu capacitate dubla fata de paharele
medii) si au fost colectati 1.700 lei.
Cat costa, in ordine, fiecare pahar cu cafea (in lei)?
A B C
A
0,50 0,75 1,00
B
0,60 0,40 0,50
C
0,25 0,50 1,00
D
0,75 0,50 0,90
E
1,25 1,50 2,00
ANS: C
11. O intreprindere care fabrica semiconductori realizeaza circuite integrate in straturi subtiri
astfel:
Tip Cantitatea (buc.) Grosimea depunerii (microni) Cheltuieli de prelucrare (lei)
A 10.000 10
2.700.000 B 18.000 12
C 9.000 18
Nota: cheltuielile de prelucrare sunt invers proportionale cu grosimea straturilor depuse iar
cheltuielile materiale sunt nesemnificative fata de cheltuielile de prelucrare.
Sa se calculeze costurile unitare de productie ale fiecarui fel de circuit integrat A, B si C.
A
10 12 18
B
10.000 18.000 9.000
C
90 75 50
D
75 50 90
E
50 75 90
ANS: C
12. O intreprindere realizeaza saibe metalice circulare de aceiasi calitate si grosime conform
nomenclatorului:
TIPUL
SAIBEI
DIAMETRUL
EXTERIOR
DE (MM)
DIAMETRUL
INTERIOR
DI (MM)
CANTITATEA
FABRICATA
Q (BUC.)
CHELTUIELILE
COLECTATE
CH (LEI)
A 13 5 10.000
16.200 B 15 9 15.000
C 20 16 20.000
Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune Decontarea costului efectiv de productie
(cheltuielile efective) al produselor din sortimentul C ?
A
345C = 711C 2.700
B
711C = 348C 7.200
C
902C = 921C 7.200
D
903C = 902C 2.700
E
903C = 923C 2.700
ANS: C
13.
Sunt date urmatoarele sectii de productie auxiliara interdependenta:
Cheltuieli de
productie
Productia
obtinuta
Sectii consumatoare
S1 S2 S3 S4 S5 Alte sectii
S1 28.875,00 3.000,00 - 25,00 60,00 20,00 85,00 2.810,00
S2 57.150,00 4.000,00 10,00 - 55,00 10,00 75,00 3.850,00
S3 108.050,00 5.500,00 20,00 45,00 - 3,00 40,00 5.392,00
S4 86.190,00 3.500,00 5,00 50,00 15,00 - 30,00 3.400,00
S5 176.475,00 6.000,00 15,00 15,00 5,00 30,00 - 5.935,00
Mai jos sunt redate costurile unitare ale productiei de fabricatie interdependenta: Cu1
= 10, Cu2 = 15, Cu3 = 20, Cu4 = 25.
Sa se determine costul unitar Cu5 al productiei de fabricatie interdependenta din
sectia S5.
A
10
B
15
C
20
D
25
E
30
ANS: E
14.
Trei sectii cu productie de fabricatie interdependenta prezinta situatia cheltuielilor de
productie, a productiei si a destinatiei acesteia, din tabelul urmator:
Nr.
crt.
Sectii auxiliare
producatoare
Cheltuieli
de productie
u.m.
Productia
obtinuta
u.f.
Sectii consumatoare
S1 S2 S3
Alte
sectii
1 Sectia 1 (S1) 700 300 - 60 80 160
2 Sectia 2 (S2) 1.300 200 40 - 90 70
3 Sectia 3 (S3) 4.900 250 50 70 - 130
In conditiile in care costul unitar in sectia S1 este de 10 u.m., costurile unitare prezentate in
ordinea sectiilor S2 si S3 prezinta valorile:
A
20 si 30
B
30 si 40
C
40 si 50
D
20 si 40
E
10 si 20
ANS: A
15.
O intreprindere realizeaza cinci sortimente de produse in cinci sectii de fabricatie
pentru care se cunosc datele (in unitati monetare):
A B C D E
Cheltuieli directe 50 150 250 350 450
Cheltuieli indirecte de productie S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80
Costul productiei in
curs de executie (PICE)
La inceputul lunii 40 5 10 5 20
La sfarsitul lunii 10 30 35 25 60
Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S
1
si S
2
, produsele
B in S
2
si S
3
, produsele C in S
3
si S
4
, produsele D in S
4
si S
5
si produsele E in S
1
si S
5
. Bazele
de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt cheltuielile directe.
In aceste conditii, "Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie" din sectia S2
asupra produselor B, se realizeaza:
A
922B = 923S2 35
B
921B = 923S2 45
C
923B = 923S2 35
D
924B = 923S2 45
E
925B = 923S2 45
ANS: B
COMPLETION
1.
Nr.
crt.
Sectii auxiliare
producatoare
Cheltuieli
de productie
Productia
obtinuta
Sectii consumatoare
S1 S2 S3
Alte
sectii
1 Sectia 1 (S1) 700 300 - 60 80 160
2 Sectia 2 (S2) 1.300 200 40 - 90 70
3 Sectia 3 (S3) 4.900 250 50 70 - 130
In situatia in care costurile unitare sunt de "10", in Sectia 1 si de "30" in Sectia 3, ce valoare
are costul unitar al productiei din Sectia 2 ?
ANS:
20
2.
Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care
se efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea
EXPLICATIA
Sortimentul
A
Sortimentul
B
Manopera 200 300
CIFU 800
CGS 1.000
Numar de produse 10 10
CGA 2.700
Cost comercial unitar
Sa se calculeze costul complet sau comercial unitar al produsului B.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula
ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).
ANS:
330
3.
O societate comerciala trebuia sa realizeze 1.000 unitati fizice (bucati) produse finite.
In urma procesului tehnologic au rezultat numai 900 unitati fizice (bucati) pentru care au fost
efectuate cheltuieli indirecte de productie de 340 u.m. dintre care cheltuielile fixe ale
perioadei au fost de 200 u.m.. Cheltuielile directe ale produsului A au fost de 200 u.m.,
cheltuielile directe ale produsului B de 600 u.m.. Productia in curs de executie a fost pentru
produsul A de 20 u.m., la sfarsitul perioadei, si de 20 u.m. pentru produsul B, la inceputul
perioadei. Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe.
Sa se stabileasca diferenta dintre costurile de productie ale produselor B si A.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).
ANS:
600
4.
O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. Folosind unul dintre procedeele de
separare a cheltuielilor (indirecte de productie) in cheltuieli variabile si fixe, sa se calculeze
productia lunii august in conditiile unor cheltuieli de productie preconizate la suma de 49.000
u.m.
EXPLICATIA
VOLUMUL
PRODUCTIEI
Q (ore)
CHELTUIELI DE
PRODUCTIE (INDIRECTE)
Ch. (u.m.)
IANUARIE 1.500 50.000
FEBRUARIE 1.600 52.000
MARTIE 1.700 54.000
APRILIE 1.400 48.000
TOTAL 6.200 204.000
AUGUST ? 49.000
ANS:
1.450
5.
O intreprindere realizeaza cinci sortimente de produse in cinci sectii de fabricatie
A B C D E
Cheltuieli directe 50 150 250 350 450
Cheltuieli indirecte de productie S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80
curs de executie (PICE)
La inceputul lunii 40 5 10 5 20
La sfarsitul lunii 10 30 35 25 60
1
si S
2
, produsele B in S
2

si S
3
, produsele C in S
3
si S
4
, produsele D in S
4
si S
5
si produsele E in S
1
si S
5
. Bazele de
repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt cheltuielile directe.
Care este costul de productie al produsului A ?
ANS:
100
6.
O societate comerciala detine la inceputul lunii 1.000 buc. produse finite realizate la
costul de productie de 130 u.m. / buc. si inregistrate la pretul (costul) standard (de
inregistrare) de 100 u.m. / buc.
In data de 05. N societatea obtine 1.000 buc. produse finite la costul de productie de
110 u.m./buc., le depoziteaza si le inregistreaza la pretul standard (de inregistrare) de 100 u.m.
/ buc.
In data de 10. N societatea comerciala vinde 500 buc. produse finite.
In data de 15. N societatea obtine, depoziteaza si inregistreaza, in aceleasi conditii, 500
buc. produse finite cu costul de productie de 80 u.m./buc.
In data de 20. N are loc o ultima vanzare a lunii de 1.500 buc. produse finite.
Sa se calculeze varitia stocurilor (Stoc final la produse cumulat cu diferente de pret la
produse, minus Stoc initial la produse cumulat cu diferente de pret la produse).
Nota: se va preciza, dupa caz, semnul algebric "+ (plus") sau "- (minus)" al rezultatului. Se va
utiliza punctul ca separator al miilor. Nu se vor folosi zecimale. Exemplu: -100.000 (fara
spatii intre semne si/sau caractere)
ANS:
-74.000
7.
O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceiasi calitate (material):
A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc.
Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie
se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1
kg, B = 2 kg, C = 3 kg.
Folosind unul dintre procedeele de echivalenta sa se calculeze costul unitar al
produsului B.
ANS:
5
8.
O societate comerciala fabrica doua (sortimente de) produse A si B. Produsul A se
fabrica numai in Sectia I iar produsul B in Sectiile I si II. Se cunosc datele (in u.m.): cheltuieli
directe (200 -A si 100 - B), cheltuieli de sectie (indirecte de productie) S
I
(60) si S
II
(90),
cheltuieli de administratie (50), productia in curs de executie la inceputul perioadei (10 - A) si
la finele perioadei (10 - B), bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte (de productie), sunt
respectiv, cheltuielile directe (cheltuieli de administratie nu sunt cheltuieli incorporabile).
Sa se calculeze costul de productie al produsului A.
ANS:
250
9.
Intr-o sectie de confectii s-au obtinut trei sortimente de paltoane, din acelasi fel de
material (cupon) si anume: tip B (pentru "Barbati") = 300 buc., tip C (pentru "Copii") = 400
buc. si tip D (pentru "Dame") = 200 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m.
Care este costul efectiv unitar de productie, al produsului D, cunoscandu-se ca
lungimea materialului (metrajul) pentru fiecare tip de palton este: pentru "Barbati" = 5,00
m./buc., pentru "Copii" = 2,50 m./buc. si pentru "Dame" = 3,75 m./buc. ?
ANS:
30
10.
O intreprindere industriala produce fire sintetice din acelasi material, conform
nomenclatorului:
Sectiunea firului
(mm
2
)
Cantitatea
realizata (kg)
Cheltuieli
materiale (u.m.)
Cheltuieli de
prelucrare (u.m.)
0,2 6.000
1.850.000 1.200.000 0,3 3.000
0,4 4.000
Nota: Cheltuielile de prelucrare se repartizeaza invers proportional cu sectiunea (finetea)
firelor in timp ce cheltuielile materiale sunt direct proportionale cu aceasta.
Sa se calculeze costul kilogramului de fir cu grosimea de 0,3 mm
2
.
ANS:
230
230
11.
O intreprindere realizeaza patru sortimente de produse in patru sectii de fabricatie
A B C D
Cheltuieli directe 50 150 250 350
Cheltuieli indirecte de productie S
1
= 40; S
2
= 20; S
3
= 80; S
4
= 60
curs de executie
La inceputul lunii 10 15 0 0
La sfarsitul lunii 25 75 100 105
Cheltuieli generale de administratie si
desfacere
80
Cantitatea fabricata 50 150 250 350
1
si S
2
, produsele
B in S
2
si S
3
, produsele C in S
3
si S
4
si produsele D in S
1
si S
4
.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte sunt cheltuielile directe de productie. In
aceste conditii costul de productie unitar al produsului D are valoarea:
ANS:
0,9
12.
O intreprindere prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei
acesteia, din tabelul urmator:
Nr.
crt.
Sectii auxiliare
producatoare
Cheltuieli
de productie
(lei)
Productia
obtinuta
Sectii consumatoare
S.T. C.T. S.P.
Alte
sectii
1 Statia de transformare
(S.T.)
125.000.000 300 kwh - 75 100 125
2 Centrala termica (C.T.) 175.000.000 275 t 50 - 125 100
3 Statia de preparare a
apei (S.P.)
250.000.000 200 m3 25 100 - 75
Care este costul unitar al tonei de apa calda realizata in Centrala termica, determinat
conform procedeului algebric de calcul al costului productiei de fabricatie interdependenta ?
ANS:
2.000.000
13.
O intreprindere industrializeaza trei tipuri de cascaval, dupa cum urmeaza:
A = 20.000 buc., B = 30.000 buc., C = 40.000 buc., cu cheltuieli totale de 7.060.000.000 u.m.
Cascavalul este ambalat in baxuri de carton cu laturile de A = 20 cm.; B = 30 cm.; C = 40 cm.
Care este costul de productie al baxului cu cascaval de tip C ?
ANS:
128.000
14.
O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie.
Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de
repartizare ale acestora pe produse:
Sectia 1 Sectia 2 Sectia 3
Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m.
Bazele de repartizare
(total)
3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.
- A 1.500 u.m. 250 u.m. -
- B 500 u.m. - 2.000 u.m.
- C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.
Care este cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata asupra produsului B ?
ANS:
4.500
15.
Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produse A si
B: cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. si B = 2.000 u.m.;
cheltuieli cu materiile prime si materialele, 4.000 u.m. pentru A si 6.000 u.m. pentru B;
cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor 26.000 u.m.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe
totale care intra in componenta costurilor produselor.
Care este costul de productie al produsului A ?
ANS:
15.000
16.
Intr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalatia de electroliza a clorurii de
sodiu sunt de 800.000 u.m. iar productia obtinuta este formata din: 10.000 tone lesie soda
caustica, 10 tone hidrogen si 9.990 tone clor.
In timpul depozitarii produselor intervin pierderi tehnologice la cantitatile de hidrogen
si clor fabricate, fiind utilizate 8 tone hidrogen si 6.660 tone clor.
Sa se calculeze costul unitar (in u.m.) al produsului clor.
ANS:
60
60
17.
O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.
PERIOADA
(luna)
PRODUCTIA
Q (ore)
CH. INDIRECTE
Ch. (u.m.)
1) Ianuarie 2.100 51.000
2) Februarie 1.900 49.000
3) Martie 2.000 50.000
Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli
variabile si fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii
preconizate de 2.150 ore.
ANS: 51.500
18.
O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite,
din acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului:
Diametrul rondelei
(mm)
Cantitate fabricata
(buc.)
Cheltuieli materiale
(u.m.)
20 6.000
5.400.000 30 4.000
40 3.000
Folosind unul dintre procedeele de echivalenta, sa se calculeze costul unitar al rondelei
cu diametrul de 30 mm (pierderile de prelucrare se neglijeaza).
ANS:
450
19.
O sonda petroliera produce 59,9 to petrol si 100 m
3
gaze de sonda. Cheltuielile
ocazionate de obtinerea ambelor produse sunt 1.200 u.m. Productia de gaze de sonda,
considerate produs secundar, se echivaleaza cu productia de petrol, considerat produs
principal, conform relatiei: 1,0 m
3
gaze sonda = 1,0 kg petrol.
Folosind procedeul echivalarii cantitative, determinati care este marimea costului
unitar al produsului secundar (u.m. / m
3
).
separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, 2 zecimale: 3.971,54.
ANS:
.02
0.02
20.
Intr-o intreprindere s-au obtinut 100 t produs principal A si 30 t produs secundar B.
Cheltuielile totale de productie au fost de 22.000 u.m. Cunoscand ca 5 t produs secundar au
fost consumate in intreprindere iar restul au fost vandute la pretul de 500 u.m. / t si cheltuielile
ocazionate de valorificare au fost 5.000 u.m., folosind procedeul deducerii valorii produselor
secundare, calculati costul unitar al produsului principal (u.m./t).
ANS:
120
21.
O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform
nomenclatorului:
Diametrul bilei
(mm)
Cantitatea
produsa (buc.)
Cheltuieli de productie
(milioane u.m.)
2 6.000.000
5.220 3 4.000.000
4 3.000.000
Costul bilei de rulment, de 3 mm, (in unitati monetare) este:
ANS:
405
22.
O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii de fabricatie.
Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si
cheltuielile directe ca baze de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse:
Sectia 1 Sectia 2
Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m.
Baze de repartizare
(total cheltuieli directe)
3,0 u.m. 0,4 u.m.
Produsul A 1,5 u.m. 0,25 u.m.
Produsul B 0,5 u.m. -
Produsul C 1,0 u.m. 0,15 u.m.
Cunoscand ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de
1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "A" si "B", iar la sfarsitul perioadei exista productie in
curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "B" si "C", calculati
folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care este costul efectiv al
produsului B ?
ANS:
3
23.
O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:
Grosimea geamului
(mm)
Dimensiunile
geamului (m)
Cantitatea
(bucati)
Cheltuieli de productie
(milioane u.m.)
2 2 1,50 6.000
12.960 3 4 0,75 4.000
4 3 1,00 3.000
Costul unitar al foii de geam, de 4 mm, in unitati monetare, este:
ANS:
1.440.000
24.
Intr-o sectie de productie se fabrica ace de cusut de aceiasi lungime si calitate
(material) dar de grosimi diferite, astfel:
Sortimentul
Cantitate
(buc.)
Diametrul
(mm)
Cheltuieli
materiale (u.m.)
Cheltuieli de
prelucrare (u.m)
A 5.000 0,2
36.400.000 3.810.000 B 9.000 0,4
C 8.000 0,5
Sa se calculeze costul unitar al acelor din sortimentul C, cunoscand ca cheltuielile
materiale sunt proportionale cu sectiunea (suprafata transversala) iar cheltuielile de prelucrare
sunt cu atat mai mari cu cat diametrul acelor este mai mic.
ANS:
2.620
25.
separare a cheltuielilor (indirecte de productie) in cheltuieli variabile si fixe, sa se calculeze
cheltuielile standard ale lunii august in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore.
EXPLICATIA
VOLUMUL
PRODUCTIEI
Q (ore)
CHELTUIELI
INDIRECTE DE
PRODUCTIE
Ch. (u.m.)
IANUARIE 1.500 95.000
FEBRUARIE 1.600 100.000
MARTIE 1.400 90.000
APRILIE 1.300 85.000
MAI 1.800 110.000
IUNIE 1.700 105.000
TOTAL 9.300 585.000
AUGUST 2.200 = ?
ANS: 130.000
MATCHING
MATCHING
Sunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune:
Sa se stabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol).
A
Cheltuielile activitatilor auxiliare
B
Decontari interne privind cheltuielile
C
Decontari interne privind productia obtinuta
D
Decontari interne privind diferentele de pret
E
Cheltuielile activitatii de baza
1. 901
2. 902
3. 903
4. 921
5. 922
1. ANS: B
2. ANS: C
3. ANS: D
4. ANS: E
5. ANS: A
MATCHING
Sunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune:
Sa se restabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol).
A
Costul productiei in curs de executie
B
Cheltuieli indirecte de productie
C
Cheltuieli generale de administratie
D
Cheltuieli de desfacere
E
Costul productiei obtinute
6. 923
7. 924
8. 925
9. 931
10. 933
6. ANS: B
7. ANS: C
8. ANS: D
9. ANS: E
10. ANS: A
MATCHING
Sunt date urmatoarele simboluri si denumiri ale conturilor din contabilitatea financiara
si de gestiune.
Sa se stabileasca o corespondenta de continut intre conturile Contabilitatii de gestiune
si cele ale Contabilitatii financiare.
A
"601" Cheltuieli cu materiile prime
B
"345" Produse finite
C
"331" Produse in curs de executie
D
"348" Diferente de pret la produse
E
"602" Cheltuieli cu materialele consumabile
11. "931" Costul productiei obtinute
12. "923" Cheltuieli indirecte de productie
13. "921" Cheltuielile activitatii de baza
14. "903" Decontari interne privind diferentele de pret
15. "933" Costul productiei in curs de executie
11. ANS: B
12. ANS: E
13. ANS: A
14. ANS: D
15. ANS: C
MATCHING
Sunt date urmatoarele conturi din contabilitatea de gestiune.
Sa se stabileasca corespondenta contabila posibila a conturilor numerotate cu cifre
arabe pe pozitia de Credit a unei inregistrari (formule) contabile.
A
901 "Decontari interne privind cheltuielile"
B
902 "Decontari interne privind productia obtinuta"
C
922
ST
"Cheltuielile activitatii auxiliare"
D
921 "Cheltuielile activitatii de baza"
E
931 "Costul productiei obtinute"
16. 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"
17. 931 "Costul productiei obtinute"
18. 921 "Cheltuielile activitatii de baza"
19. 922
CT
"Cheltuielile activitatii auxiliare"
20. 901 "Decontari interne privind cheltuielile"
16. ANS: E
17. ANS: A
18. ANS: B
19. ANS: C
20. ANS: D
MATCHING
Sunt date urmatoarele inregistrari contabile din contabilitatea financiara si de gestiune.
Data fiind caracteristica de reflectare a contabilitatii de gestiune, sa se stabileasca o
corespondenta de continut intre formulele contabile din Contabilitatea de gestiune si cele din
Contabilitatea financiara.
A
345 = 711
B
601 = 301
C
641 = 421
D
331 = 711
E
711 = 331
21. 921 = 933 Inregistrarea productiei in curs de executie de la inceputul perioadei
22. 933 = 921 Inregistrarea productiei in curs de executie de la sfarsitul perioadei
23. 921 = 901 Decontarea consumului de materii prime
24. 923 = 901 Decontarea salariilor personalului TESA
25. 931 = 902 Decontarea produselor finite (la pret de inregistrare)
21. ANS: E
22. ANS: D
23. ANS: B
24. ANS: C
25. ANS: A
MATCHING
Sunt date urmatoarele procedee de calculatie a costurilor si trasaturile lor
caracteristice.
Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu de calcul trasatura caracteristica.
A
Se aplica in cazul cand cheltuielile sau o parte din acestea se modifica direct
proportional cu anumiti parametrii
B
Se utilizeaza pentru calculul costului unitar al produselor asociate (colaterale sau
simultane)
C
Se aplica in cazul productiei perfect omogene
D
Se utilizeaza pentru calculul costului unitar in procese de productie din care rezulta
un produs principal si un produs care se considera secundar.
E
Se aplica in cazul cand cheltuielile sau o parte din acestea se modifica invers
proportional cu anumite caracteristici
26. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE
27. PROCEDEUL CANTITATIV
28. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA N RAPORT DIRECT
29. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA N RAPORT INVERS
30. PROCEDEUL ECHIVALARII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU
PRODUSUL PRINCIPAL
26. ANS: C
27. ANS: B
28. ANS: A
29. ANS: E
30. ANS: D
MATCHING
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si metodologia
specifica.
Sa se atribuie fiecarui procedeu de calcul metodologia (trasatura) definitorie.
A
Alegerea parametrilor si a produsului care serveste drept baza de comparatie
(raportare)
B
Stabilirea (si raportarea) extremelor de cheltuieli si productie
C
Rezolvarea unor sisteme de ecuatii liniare
D
Stabilirea abaterilor de productie si de cheltuieli fata de media perioadei
E
Debitarea si creditarea conturilor de cheltuieli din sectiile auxiliare interdependente
31. PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE
32. PROCEDEUL ALGEBRIC
33. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM SI MINIM
34. PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE
35. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA
31. ANS: E
32. ANS: C
33. ANS: B
34. ANS: D
35. ANS: A
MATCHING
Sunt date urmatoarele procedee de determinare a costurilor de productie si relatiile lor
de calcul reprezentative.
Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu relatia de calcul reprezentativa.
A
E
q
q
s
sp

B
Q
Chi
C

qj
Chi
C
D
j s j
j
IND
J
B K B
B
Ch
Cota
.
E
j IND
j
j
IND J
G Ch
B
B
Ch Cota
.
36. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE
37. PROCEDEUL CANTITATIV
38. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA COEFICIENTULUI UNIC
39. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA CIFRELOR RELATIVE LA
STRUCTURA (PONDERILOR)
40. PROCEDEUL ECHIVALARII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU
PRODUSUL PRINCIPAL
36. ANS: B
37. ANS: C
38. ANS: D
39. ANS: E
40. ANS: A
MATCHING
Sunt date urmatoarele categorii si trasaturi ale cheltuielilor din contabilitatea de
gestiune. Sa se indice pentru fiecare categorie de cheltuieli caracteristica reprezentativa.
A
Sunt variabile cu modificarea volumului fizic al productiei
B
Sunt efectuate, spre exemplu, pentru intretinerea si functionarea utilajelor
C
Sunt efectuate, de regula, in depozitele produse finite (finale)
D
Sunt cuprinse in costul stocurilor cumparate
E
Sunt relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei
41. Cheltuieli variabile unitare
42. Cheltuieli fixe unitare
43. Cheltuieli indirecte de productie (unitare)
44. Cheltuieli de desfacere (unitare)
45. Cheltuieli de aprovizionare unitare
41. ANS: E
42. ANS: A
43. ANS: B
44. ANS: C
45. ANS: D
MATCHING
Sunt date cinci conturi din contabilitatea de gestiune si semnificatia soldurilor acestora
inainte de inchidere intr-o ordine oarecare.
Sa se atribuie fiecarui cont semnificatia soldului respectiv.
A
Cheltuielile efective (costul efectiv) ale productiei finite obtinute
B
Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute, repartizate
C
Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute
D
Costul efectiv al productiei in curs de executie (sold final debitor)
E
Costul efectiv al productiei in curs de executie (sold final creditor)
48. 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"
50. 933 "Costul productiei in curs de executie"
46. ANS: E
47. ANS: C
48. ANS: B
49. ANS: A
50. ANS: D
MATCHING
Sunt date urmatoarele conturi de gestiune, functia contabila si dezvoltarea in analitic.
Sa se atribuie fiecarui cont functia contabila sau dezvoltarea in analitic
corespunzatoare.
A
ACTIV; in analitic contul se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice
sectorului de desfacere
B
BIFUNCTIONAL dar functioneaza ca un cont de pasiv
C
BIFUNCTIONAL
D
ACTIV; in analitic contul se dezvolta pe obiecte de calculatie
E
ACTIV; in analitic contul se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si pe articole
de calculatie.
53. 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"
55. 925 "Cheltuieli de desfacere"
51. ANS: B
52. ANS: C
53. ANS: D
54. ANS: E
55. ANS: A
MATCHING
Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia
inregistrarilor in debitul conturilor:
Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare.
A
Salariile personalului din sectorul de transformatoare electrice
B
Cheltuielile generale de sectie
C
Cheltuielile administrativ gospodaresti ale intreprinderii
D
Cheltuielile de manipulare si transport ale produselor finite
E
Cheltuieli cu materiile prime
56. 921 Cheltuielile activitatii de baza
57. 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare
58. 923 Cheltuieli indirecte de productie
59. 924 Cheltuieli generale de administratie
60. 925 Cheltuieli de desfacere
56. ANS: E
57. ANS: A
58. ANS: B
59. ANS: C
60. ANS: D
MATCHING
Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia
inregistrarilor in debitul conturilor:
Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare.
A
Diferentele (abaterile) de pret ale productiei finite obtinute
B
Pretul de inregistrare (costul standard) al productiei finite obtinute
C
Costul efectiv al productiei finite si al productiei in curs de executie
D
Costul efectiv al productiei in curs de executie
E
Costul efectiv al productiei finite obtinute
61. 901 Decontari interne privind cheltuielile
62. 902 Decontari interne privind productia obtinuta
63. 903 Decontari interne privind diferentele de pret
64. 931 Costul productiei obtinute
65. 933 Costul productiei in curs de executie
61. ANS: C
62. ANS: E
63. ANS: A
64. ANS: B
65. ANS: D
MATCHING
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si unele din
trasaturile lor caracteristice:
Sa se atribuie fiecarui procedeu trasatura definitorie.
A
Este cunoscut si sub denumirea de procedeul restului sau procedeul valorii ramase
B
Calculeaza un singur coeficient de suplimentare (coeficient unic)
C
Calculeaza coeficienti de suplimentare separati pentru fiecare grupa de cheltuieli
indirecte de productie
D
Calculeaza coeficienti de suplimentare pentru fiecare grupa de cheltuiala in raport
cu un alt criteriu
E
Calculeaza ponderea bazelor de repartizare in totalul bazelor sub forma unor cote
(coeficienti) fractionare sau procentuale
66. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE
67. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA COEFICIENTILOR SELECTIVI
68. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA COEFICIENTILOR DIFERENTIATI
69. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N FORMA NUMERELOR (CIFRELOR) RELATIVE LA
STRUCTURA
70. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N FORMA CLASICA - varianta ceficientului unic sau
global
66. ANS: A
67. ANS: C
68. ANS: D
69. ANS: E
70. ANS: B
MATCHING
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si relatiile lor de
calcul reprezentative.
Sa se atribuie fiecarui procedeu relatia de calcul reprezentativa.
A
ii alte Q
Sold
Cu
ST
sec
922
B
min max
min max
Q Q
Ch Ch
Chvu
C
( ) ( ) [ ]
P
SU S SV i
UP
Q
p q Ch p q Ch
C

+
'
+
+
1 12 2 2 2
2 21 1 1 1
Cu q Ch Q Cu
Cu q Ch Q Cu
E
i X
i XY
Chvu
2
) (
71. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE
72. PROCEDEUL (CALCULULUI) ALGEBRIC
73. PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE
74. PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE
75. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM SI DE MAXIM
71. ANS: C
72. ANS: D
73. ANS: E
74. ANS: A
75. ANS: B
MATCHING
n tabelul urmator sunt prezentate exemple privind baze de repartizare ale cheltuielilor
indirecte de productie precum si trasaturi caracteristice aletrasaturile acestora.
Sa se realizeze asocierea dintre trasaturile acestora si bazele de repartizare.
A
Bazele de repartizare de natura tehnica
B
Bazele de repartizare cu caracter economic
C
Bazele de repartizare simple
D
Bazele de repartizare complexe
E
Bazele de repartizare (in general)
76. exprima prin intermediul unor marimi economice masura in care diferiti purtatori, preiau cote
din totalul cheltuielilor indirecte
77. au un continut unitar sau omogen, fiind formate dintr-un singur element valoric (economic)
sau tehnic.
78. sunt formate din mai multe elemente, a caror utilizare in comun este impusa de repartizarea
mai exacta a cheltuielilor indirecte in costul productiei
79. trebuie sa fie utilizate pentru repartizarea unei singure cheltuieli sau cel mult ale unei anumite
grupe de cheltuieli indirecte
80. se considera a fi acei parametri cu caracter fizic care prin marimea lor conditioneaza marimea
cheltuielilor de repartizat
76. ANS: B
77. ANS: C
78. ANS: D
79. ANS: E
80. ANS: A
MATCHING
n cele ce urmeaza sunt date, pe de o parte o serie de conturi din contabilitatea de
gestiune si pe de alta parte, modul cum se pot dezvolta acestea in analitic.
Sa se stabileasca dezvoltarea corecta in analitic a fiecarui cont
Sa se stabileasca dezvoltarea corecta in analitic a fiecarui cont
A
Se dezvolta pe obiecte de calculatie
B
Se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de conducere
C
Se dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli comune de productie
D
Nu se dezvolta in analitic
E
Se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si articole de calculatie
81. "901" Decontari interne privind cheltuielile
82. "902" Decontari interne privind productia obtinuta
83. "921" Cheltuielile activitatii de baza
84. "923" Cheltuieli indirecte de productie
85. "924" Cheltuieli generale de administratie
81. ANS: D
82. ANS: A
83. ANS: E
84. ANS: C
85. ANS: B
MATCHING
Sunt date urmatoarele inregistrari contabile precum si explicatiile eferente.
Sa se atribuie fiecarei explicatii inregistrarea contabila corespunzatoare.
A
933 = 901
B
933 = 921
C
921 = 901
D
923 = 901
E
931 = 902
86. Decontarea productiei in curs de executie de la inceputul perioadei
87. Inregistrarea productiei in curs de executie de la sfarsitul perioadei
88. Decontarea consumului de materii prime
89. Decontarea cheltuieilor generale ale sectiilor
90. Decontarea produselor finite (la pret de inregistrare)
86. ANS: A
87. ANS: B
88. ANS: C
89. ANS: D
90. ANS: E
MATCHING
Sunt date urmatoarele inregistrari contabile din contabilitatea de gestiune precum si
explicatiile eferente. Sa se asocieze fiecarei explicatii inregistrarea contabila corespunzatoare.
A
921 = 901
B
922 = 901
C
923 = 901
D
924 = 901
E
925 = 901
91. Decontarea cheltuielilor directe
92. Decontarea cheltuielilor aferente activitatii auxiliare
93. Decontarea cheltuielilor indirecte de productie
94. Decontarea cheltuielilor generale de administratie
95. Decontarea cheltuielilor de desfacere
91. ANS: A
92. ANS: B
93. ANS: C
94. ANS: D
95. ANS: E
MATCHING
Sunt date urmatoarele inregistrari contabile din contabilitatea de gestiune precum si
explicatiile aferente. Sa se asocieze fiecarei explicatii inregistrarea contabila aferenta.
A
921 = 933
B
902 = 921
C
903 = 902
D
931 = 902
E
933 = 921
96. Inregistrarea productiei in curs de executie la inceputul perioadei
97. Decontarea productiei obtinute la suma cheltuielilor efective (cost efectiv)
98. Decontarea diferntelor de pret
99. Decontarea productiei obtinute la pret de inregistrare
100. Inregistrarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei
96. ANS: A
97. ANS: B
98. ANS: C
99. ANS: D
100. ANS: E
MULTIPLE CHOICE
1.
Din punct de vedere al contabilitatii de gestiune, costul de productie reprezinta:
A
expresia valorica a consumului celor trei factori de productie: natura, munca si
capitalul;
B
totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea financiara si preluate in
contabilitatea de gestiune;
C
costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe
de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod
rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.
D
expresia valorica a consumului de resurse;
E
totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluate in
contabilitatea financiara;
ANS: C
2.
In raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se utilizeaza
o serie de procedee specifice.
Care dintre procedeele enuntate mai jos nu este specific calculului costului unitar?
A
procedeul diviziunii simple;
B
procedeul valorii ramase;
C
procedeul cifrelor de echivalenta;
D
procedeul indicilor de echivalenta;
E
procedeul suplimentarii;
ANS: E
3.
Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se poate realiza prin
urmatorul procedeu:
A
B
procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;
C
procedeul calculului algebric;
D
E
procedeul celor mai mici patrate;
ANS: C
4.
Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
A
raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;
B
nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor;
C
nu se includ in costul produselor obtinute;
D
nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara;
E
se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
ANS: E
5.
Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care:
A
raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;
B
nu se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
C
isi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei
realizate;
D
isi modifica nivelul total odata cu trecerea timpului;
E
se refera la o perioada variabila de gestiune;
ANS: C
6.
Care clasificare a cheltuielilor de mai jos este utilizata de catre procedeul suplimentarii
de calculatie a costului de productie ?
A
fixe si variabile;
B
directe si indirecte;
C
financiare si de exploatare;
D
supletive si aditionale;
E
simple si complexe;
ANS: B
7.
Formula contabila: 922
CT
= 922
ST
serveste decontarii prestatiilor reciproce privind
productiile livrate intre sectiile auxiliare "Centrala termica" si "Statia de transformare" in
cadrul procedeului:
A
reiterarii;
B
calculului algebric;
C
suplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic);
D
suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);
E
indicilor de echivalenta;
ANS: A
8.
Relatia de calcul: j s j
j
IND
J
B K B
B
Ch
Cota
.
, in care Ch
IND
reprezinta cheltuieli
indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul:
A
reiterarii;
B
C
D
E
indicilor de echivalenta, in varianta cifrelor in marimi absolute;
ANS: C
9.
Relatia de calcul: j IND
j
j
IND J
G Ch
B
B
Ch Cota
. , in care Ch
IND
reprezinta
cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustreaza in Contabilitatea de gestiune
procedeul:
A
reiterarii;
B
C
D
E
indicilor de echivalenta, in varianta cifrelor in valori absolute;
ANS: D
10.
Relatia de calcul a costului de productie al unui obiect de calculatie "J" (Produs,
Lucrare, Serviciu s.a.):
( )
( )
( )
( ) i Ch J i Ch J Ch C
PROD IND J DIR i S L P PJ
+
. . . , ,
. cot . .
, in care
"i" sunt articole de calculatie (exemplu: materii prime si materiale, salarii, amortizari s.a.),
ilustreaza in Contabilitatea de gestiune:
A
procedeul restului (procedeul valorii ramase);
B
procedeul indicilor de echivalenta in raport direct;
C
D
procedeul calculului algebric;
E
procedeul cifrelor de echivalenta in valori absolute;
ANS: C
11.
Relatia de calcul:
,
_

n
r
N
N
C 1 S
F A , in care C
F
sunt costurile fixe; N
r
este nivelul real
(realizat) al activitatii; N
n
este nivelul normal (planificat) al activitatii, calculeaza in
Contabilitatea de gestiune, costul:
A
unitar;
B
indirect;
C
variabil;
D
direct;
E
subactivitatii;
ANS: E
12.
Care dintre procedeele specifice contabilitatii de gestiune, enuntate mai jos, are ca
specific repartizarea cheltuielilor indirecte?
A
B
C
D
procedeul valorii ramase
E
procedeul reiterarii;
ANS: B
13.
Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
A
nu se includ in costul produselor obtinute;
B
se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe purtatorii de
costuri (produse, servicii s.a.);
C
sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie
electrica;
D
sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a
intreprinderii;
E
se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
ANS: B
14.
Procedeul reiterarii (calculelor iterative) se utilizeaza in contabilitatea de gestiune
pentru:
A
determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori;
B
determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie;
C
repartizarea cheltuielilor indirecte.
D
repartizarea cheltuielilor generale de administratie;
E
decontarea prestatiilor reciproce;
ANS: E
15.
Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape
metodologice, intr-o anumita succesiune.
Care dintre etapele enuntate mai jos nu este specifica procedeului mentionat ?
A
alegerea parametrilor si stabilirea parametrului de baza;
B
calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta;
C
echivalarea calculatorie a productiei fabricate;
D
decontarea costului produselor obtinute;
E
calculul costurilor pe unitatea conventionala;
ANS: D
16.
Conform metodologiei, in cadrul procedeului calculelor iterative, se considera ca
numarul de runde suficient pentru iterarea costului prestatiilor reciproce este:
(N este numarul sectiilor din sistemul interdependent)
A
N + o trecere pentru prima sectie
B
N + doua treceri pentru primele doua sectii
C
N + trei treceri pentru primele trei sectii
D
2N + o trecere pentru prima sectie
E
3N + o trecere pentru prima sectie
ANS: A
17.
Costul unitar de productie calculat cu formula:
l
i p l
U
qjl Qj
Chl Chp Chi
C , in care:
Chi - reprezinta cheltuielile initiale ale sectiei (atelierului);
Chp - cheltuielile aferente prestatiilor primite de la celelalte sectii (ateliere);
Chl - cheltuielile privind produsele livrate celorlalte sectii (ateliere) in cadrul
prestatiilor reciproce;
Qj - cantitatea de produse fabricata de catre sectia furnizoare;
qjl - cantitatea de produse livrata unei alte sectii (atelier) in cadrul prestatiilor
reciproce;
este caracteristic procedeului:
A
B
procedeul valorii ramase;
C
procedeul reiterarii;
D
E
ANS: C
18.
Unul dintre procedeele enumerate mai jos este inadecvat pentru calculul costului
productiei de fabricatie interdependenta.
Care este acesta ?
A
procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in considerare
prestatiile reciproce;
B
procedeul punctelor de maxim si de minim;
C
procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit,
cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut;
D
procedeul calculelor iterative (procedeul reiterarii);
E
procedeul algebric.
ANS: B
19.
Procedeul indicilor de echivalenta se aplica atunci cand:
A
nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale;
B
produsele se prelucreaza din materiale diverse cu un consum diferit de forta de
munca;
C
acelasi material se prelucreaza in diverse produse cu un consum diferit de forta de
munca;
D
toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare;
E
produsele se prelucreaza din materiale diverse cu acelasi consum de forta de
munca;
ANS: C
20.
Indicii de echivalenta, utilizati in procedeele de echivalenta sunt de mai multe feluri.
Dintre indicii mentionati mai jos, unii sunt foarte rar utilizati in activitatea practica.
Care sunt acestia ?
A
indici de echivalenta calculati ca raport direct;
B
indici de echivalenta calculati ca raport invers.
C
indici de echivalenta simpli;
D
indici de echivalenta complecsi;
E
indici de echivalenta agregati.
ANS: E
21. Se cunosc urmatoarele date (in EURO):
Pret unitar (de
vanzare)
Cost variabil unitar
(cheltuieli variabile unitare)
Cost fix total
(cheltuieli fixe)
6.000 2.000 200.000
Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate :
A
60
B
50
C
30
D
2.000
E
180
ANS: B
22. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):
Pret unitar (de
vanzare)
Cost fix total
(cheltuieli fixe)
200 100 4.000
Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate (cifra de afaceri critica):
A
6.000
B
3.000
C
2.000
D
4.000
E
8.000
ANS: E
23. Una din metodele de calculatie a costurilor de tip partial este
A
metoda target- costing
B
metoda globala
C
metoda pe comenzi
D
metoda Direct Costing
E
metoda costurilor normate
ANS: D
24. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de
gestiune, in conturi specifice. Astfel, inregistrarii contabile:
641 = 421, (pentru personalul direct productiv) ii corespunde, corespunzator metodei globale,
inregistrarea:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
923 = 901
D
933 = 921
E
924 = 901
ANS: A
gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:
348 = 711, ii poate corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarea:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
903 = 902
D
933 = 921
E
924 = 901
ANS: C
26. Structura tipica a unui cost total de productie (absorbant), calculat dupa metoda costurilor
standard cuprinde, de regula, trei articole principale pentru calculatie:
A
materiale, manopera si costuri de regie
B
materiale, manopera si amortizari
C
energie, manopera si costuri de regie
D
dobanzi, manopera si costuri de regie
E
materiale, utilitati si costuri de regie
ANS: A
27. In aplicarea metodei costurilor standard, relatia: A
PM
= (P
E
- P
S
)

C
J
(unde: P
E
= pret unitar
efectiv; P
S
= pret unitar standard; C
J
= cantitatea de materiale aprovizionata), reprezinta:
A
abaterea de calitate si abaterea de nomenclator
B
abaterea din diferenta de pret la materiale
C
abaterea de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pret
D
abaterile de manopera si costuri de regie
E
abaterile de la consumurile standard pentru materii prime si materiale
ANS: B
28. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile
unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24
u.m.
Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.:
A
10 buc.
B
6 buc.
C
24 buc.
D
12 buc.
E
15 buc.
ANS: E
29. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile directe colectate
pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentand 25% din totalul cheltuielilor directe.
Cheltuielile comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte
de productie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Productia in curs de executie la finele
perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de
inregistrare) pentru produsul B este de 150 u.m.
Care este valoarea abaterii pentru produsul B ?
A
20 u.m
B
100 u.m.
C
50 u.m.
D
80 u.m.
E
30 u.m.
ANS: E
30. Conform normelor contabile romanesti, corespunzator metodei globale, contul 931 "Costul
productiei obtinute" poate functiona astfel:
A
931 = 933
B
902 = 931
C
931 = 902
D
933 = 931
E
923 = 931
ANS: C
Pret unitar (de
vanzare)
Cost fix total
(cheltuieli fixe)
200 100 4.000
Care este Factorul de acoperire:
A
50 %
B
30 %
C
20 %
D
40 %
E
100 %
ANS: A
gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarea contabila:
331 = 711, corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarii:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
923 = 901
D
933 = 921
E
924 = 901
ANS: D
345 = 711, (la pret prestabilit) ii corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarea:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
923 = 901
D
933 = 921
E
931 = 902
ANS: E
34. Factorul de acoperire (F
A
) reprezinta (conform metodei Direct Costing):
A
raportul dintre contributia bruta (totala) adusa de un produs si cifra de afaceri
realizata prin vanzarea produsului
B
raportul dintre cifra de afaceri realizata prin vanzarea produsului si contributia
bruta (totala) adusa de un produs
C
raportul dintre costurile fixe si contributia bruta (totala) adusa de un produs
D
raportul dintre cifra de afaceri realizata prin vanzarea produsului si costurile fixe
ale unui produs
E
cantitatea de produse fabricata si vanduta pentru care veniturile sunt egale cu
costurile
ANS: A
35. In sucesiunea urmatoare, un singur cont este considerat cont de calculatie. Care este acesta?

A
901. Decontari interne privind cheltuielile
B
902. Decontari interne privind productia obtinuta
C
903. Decontari interne privind diferentele de pret
D
931. Costul productiei obtinute
E
925. Cheltuieli de desfacere
ANS: E
36. Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de
gestiune se transfera in costuri, se numesc:
A
cheltuieli directe
B
cheltuieli indirecte
C
cheltuieli incorporabile
D
cheltuieli fixe
E
cheltuieli variabile
ANS: C
37. O intreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe
unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vanzarea produselor finite 500.000 u.m., iar
cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m.
Care este marimea intervalului de siguranta (Is).
Is (u.m.)
A
300.000
B
250.000
C
500.000
D
500.000
E
475.000
ANS: E
38. In sucesiunea urmatoare, intr-un singur cont nu se deconteaza cheltuieli pe pozitia de debit.
Care este acesta?
A
901
B
922
C
923
D
924
E
925
ANS: A
Cifra de afaceri Cost variabil
(cheltuieli variabile)
Cost fix total
(cheltuieli fixe)
1.000 800 12.000
Care este Factorul de acoperire:
A
200 %
B
20 %
C
60 %
D
80 %
E
600 %
ANS: B
Pret unitar (de
vanzare)
Cost fix total
(cheltuieli fixe)
80 60 3.000
Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate (cifra de afaceri critica) :
A
6.000
B
3.000
C
12.000
D
20.000
E
10.000
ANS: C
41. In cadrul metodei pe comenzi compartimentul post-calcul efectueaza lucrari precum:
A
stabilirea valorii productiei nedeterminate la sfarsitul lunii
B
decontarea productiei fabricate
C
contabilizarea decontarilor cu tertii
D
eliminarea costurilor fara legatura cu obiectul principal de activitate
E
inregistrarea profitului net la nivel de comanda
ANS: B
42. In cadrul metodei Direct costing stocurile de productie terminata sunt evaluate
A
la nivel de cost programat
B
la nivel de cost standard
C
la nivel de cost complet comercial
D
la nivel de cost efectiv total
E
metoda nu presupune existenta stocurilor de produse finite
ANS: E
43. Fluxul de informatii dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara se refera la:
A
informatii despre trezorerie
B
informatii despre cheltuieli/costuri
C
informatii despre terti
D
informatii despre actionari
E
informatii despre provizioane
ANS: B
711 = 345, ii poate corespunde, conform metodei globale, inregistrarea:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
nu are corespondenta
D
933 = 921
E
931 = 902
ANS: C
u.m.
Ce Cifra de afaceri trebuie realizata pentru a realiza un profit de 6 u.m.:
A
100 u.m.
B
60 u.m.
C
240 u.m.
D
120 u.m.
E
180 u.m.
ANS: E
46. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie"
poate functiona, conform metodei globale, astfel:
A
933 = 921
B
933 = 923
C
933 = 924
D
933 = 925
E
925 = 933
ANS: A
47. In cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile fixe:
A
raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate
B
se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor
C
isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate
D
sunt fixe in raport cu timpul de lucru
E
se refera la o perioada fixa de gestiune
ANS: A
48.
SC Rulmentul a inregistrat urmatoarele date privind costurile (cheltuielile):
- costuri (cheltuielile) variabile 30.000 euro
- costuri (cheltuielile) directe 28.000 euro
- costuri (cheltuielile) fixe 27.000 euro
- costuri (cheltuielile) deductibile 100.000 euro
- costuri (cheltuielile) extraordinare 60.000 euro
Nivelul costurilor (cheltuielile) indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro):
A
97.000
B
29.000
C
11.000
D
41.000
E
31.000
ANS: B
49. Fiind date conturile urmatoare, unul dintre ele nu este considerat cont de calculatie in
contabilitatea de gestiune:
A
921
B
922
C
923
D
933
E
925
ANS: D
Productia fabricata
(buc.)
Marja pe costuri variabile
(contributia bruta unitara)
(u.m.)
Cost fix total
(cheltuieli fixe)
(u.m.)
60 800 12.000
Care este Coeficientul de siguranta dinamic :
A
20 %
B
25 %
C
80 %
D
75 %
E
60 %
ANS: D
51. In aplicarea metodei costurilor standard, abaterile de la costurile standard pentru materiale
sunt:
A
abateri de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pret
B
abateri de calitate si abateri de nomenclator
C
abateri de manopera si costuri de regie
D
abateri de productie si costuri de utilitati
E
abateri de manopera si preturi
ANS: A
52. Metoda Direct - Costing se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor in:
A
supletive si aditionale
B
variabile si fixe
C
deductibile si nedeductibile
D
financiare si de exploatare
E
imputabile si neimputabile
ANS: B
53. Metoda globala de calculatie a costului de productie se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor in:
A
simple si complexe
B
fixe si variabile
C
directe si indirecte
D
financiare si de exploatare
E
supletive si aditionale
ANS: C
54. Relatia de calcul:
A
AE A
C
C C
, in care C
A
reprezinta cifra de afaceri, C
AE
cifra de afaceri la
pragul de rentabilitate, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
A
pragul de rentabilitate
B
coeficientul de siguranta dinamic
C
intervalul de siguranta;
D
marja pe costuri variabile
E
participarea fiecarui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea
profitului
ANS: B
55. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile directe colectate
pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentand 25% din totalul cheltuielilor directe.
Cheltuielile comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte
de productie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Productia in curs de executie la finele
perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de
inregistrare) pentru produsul B este de 150 u.m.
Cum se inregistreaza abaterea (diferenta de pret) pentru produsul B ?
A
903 = 902 in rosu
B
903 = 901 in rosu
C
901 = 902 in rosu
D
903 = 902 in negru
E
902 = 901 in negru
ANS: A
Care este marimea Coeficientului de siguranta dinamic (Cs).
A
80 %
B
40 %
C
20 %
D
95 %
E
50 %
ANS: D
Pret unitar (de
vanzare)
Cost fix total
(cheltuieli
fixe)
Cantitatea
fabricata
1.200 1.000 15.000 100
Care este Intervalul de siguranta :
A
20.000
B
75.000
C
30.000
D
57.000
E
60.000
ANS: C
Pret unitar (de
vanzare)
Cost fix total
(cheltuieli fixe)
6.000 2.000 200.000
Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate (cifra de afaceri critica) :
A
600.000
B
500.000
C
300.000
D
200.000
E
180.000
ANS: C
59. Unul din principiile calculatiei costurilor este:
A
principiul delimitarii cheltuielilor de exploatare de cele financiare
B
principiul continuitatii activitatii
C
principiul necompensarii profiturilor conjuncturale cu pierderi ocazionale
D
principiul separarii cheltuielilor productive de cele parazitare (neproductive)
E
principiul concentrarii calculatiei costurilor intr-un singur departament
ANS: D
60. Una dintre metodele de calculatie de mai jos foloseste pentru postcalcul drept purtator de
costuri, comanda :
A
metoda Direct - Costing
B
metoda globala
C
metoda Standard cost
D
metoda costurilor normate
E
metoda pe comenzi
ANS: E
u.m.
Care este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate (cifra de afaceri critica):
A
96 u.m.
B
57 u.m.
C
230 u.m
D
192 u.m.
E
144 u.m.
ANS: E
62. O societate comerciala, inregistreaza in perioada curenta cheltuieli directe cu caracter variabil
cu volumul fizic al productiei obtinute si cheltuieli indirecte de productie cu caracter
conventional constant in raport variatia volumului fizic al productiei obtinute.
In aceste conditii, costul productiei obtinute, determinat prin metoda Direct costing este:
A
egal cu costul calculat prin "metoda globala"
B
mai mare decat costul calculat prin "metoda globala"
C
mai mic decat costul calculat prin "metoda globala"
D
egal cu costul calculat prin "metoda pe comenzi"
E
mai mare decat costul calculat prin "metoda pe comenzi"
ANS: C
63. In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" conform metodei globale se
inregistreaza:
A
diferentele de pret aferente activitatii de baza
B
cheltuielile cu materiile prime si materialele
C
cheltuielile standard ale productiei de baza obtinute
D
cheltuielile subactivitatii de baza
E
costul productiei in curs de executie de la sfarsitul lunii
ANS: B
64. In cadrul metodei globale de calculatie a costurilor una dintre etapele metodologice de mai jos
nu-i este caracteristica:
A
colectarea cheltuielilor de productie
B
stabilirea indicilor de echivalenta
C
repartizrea cheltuielilor indirecte de productie
D
determinarea cantitativa si valorica aproductiei in curs de executie
E
determinarea costului de productie pe unitatea de produs
ANS: B
65. In cadrul metodei de calculatie a costurilor direct costing, cheltuielile fixe unitare:
A
B
C
isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizat
D
E
se refera la o perioada fixa de gestiune
ANS: C
Pret unitar (de
vanzare)
Cost fix total
(cheltuieli fixe)
1.000 800 12.000
A
200
B
20
C
60
D
80
E
600
ANS: C
67. Metoda globala de calculatie a costurilor nu presupune:
A
decontarea livrarilor de produse lucrari si servicii intre activitatile auxiliare pentru
nevoile lor de productie
B
calculul cosrului efectiv al productiei auxiliare si repartizarea cheltuielilor aferente
productiei respective .....
C
repartizarea cheltuielilor generale de administratie asupra costului produselor
fabricate ..
D
repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra costului produselor fabricate ..
E
determinarea cheltuielilor medii pe baza datelor din perioadele de gestiune luate in
calcul
ANS: E
68. In cadrul metodei de calculatie pe comenzi nu este necesara una din urmatoarele etape
metodologice:
A
colectarea cheltuielilor de productie
B
repartizrea cheltuielilor indirecte de productie
C
repartizarea cheltuielilor generale de administratie asupra costului produselor
fabricate..
D
delimitarea cheltuielilor in variabile si fixe
E
determinarea costului de productie pe unitatea de produs
ANS: D
gestiune, in conturi specifice. Astfel, inregistrarii contabile:
601 = 301, ii corespunde, conform metodei globale, inregistrarea:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
923 = 901
D
933 = 921
E
924 = 901
ANS: A
70. Relatia de calcul a costului unitar de productie:
Q
a CH CH P q C
C
M
Y
INDY
N
X
DX
K
P
U
US
+ +

) ( ) (
1 1 1
,
in care C
U
- reprezinta costul unitar; CH
DX
- reprezinta cheltuielile directe; CH
INDY
- reprezinta
cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinuta; X si Y - reprezinta
articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, q - reprezinta consumul specific; P
- reprezinta piese, repere, subansamble sau semifabricate; a - reprezinta asamblare, ilustreaza
in Contabilitatea de gestiune, metoda:
A
metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate"
B
metoda pe comenzi, varianta " fara semifabricate"
C
ANS: A
71. In cadrul metodei pe comenzi compartimentul post - calcul efectueaza una dintre operatiile
urmatoare:
A
calculatia costurilor marginale
B
colectarea cheltuielilor directe de productie pe fiecare comanda
C
colectarea cheltuielilor nedeductibile fiscal
D
colectarea cheltuielilor financiare altele decat dobanzile
E
colectarea cheltuielilor exceptionale sau a celor extraordinare
ANS: B
A
F R
C
C P +
, in care P
R
reprezinta profitul, C
F
costurile fixe si C
A
cifra de afaceri, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct
Costing):
A
pragul de rentabilitate
B
factorul de acoperire
C
D
intervalul de siguranta
E
ANS: B
73. O intreprindere fabrica doua comenzi aferente fiecare la produsele A si B. Cheltuielile de
productie directe sunt pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de
productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m.
Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80%.
Care este costul de productie efectiv al comenzilor A si B ?
Comanda A Comanda B
A
53 u.m. 45 u.m.
B
30 u.m. 50 u.m.
C
80 u.m. 30 u.m.
D
40 u.m. 60 u.m.
E
60 u.m. 40 u.m.
ANS: D
74. Conform normelor contabile romanesti - metoda globala, contul 921 "Cheltuielile activitatii
de baza" poate functiona astfel:
A
903 = 921
B
924 = 921
C
925 = 921
D
921 = 902
E
921 = 901
ANS: E
75. In debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" - conform metodei globale se
inregistreaza:
A
cheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologice
B
cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza
C
cheltuielile cu salariile muncitorilor indirect productivi din sectiile de baza
D
cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie
E
cheltuielile cu materialele auxiliare de natura obiectelor de inventar
ANS: A
76. In cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare:
A
B
C
isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizat
D
E
se refera la o perioada variabila de gestiune
ANS: A
77. Se cunosc urmatoarele date :
Pret unitar (de
vanzare)
Cost fix total
(cheltuieli fixe)
4.000 3.000 30.000
A
30
B
45
C
60
D
1.000
E
18
ANS: A
78. Relatia de calcul: C
A
- C
AE
, in care C
A
reprezinta cifra de afaceri, C
AE
reprezinta cifra de
afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct
Costing):
A
pragul de rentabilitate;
B
participarea fiecarui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea
profitului
C
D
intervalul de siguranta
E
ANS: D
BU
F
VU V
F
C
C
Ch P
C
Q
, in care P
V
reprezinta pretul de vanzare, C
F
costurile fixe si Ch
VU
cheltuielile variabile unitare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune
(metoda Direct Costing):
A
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza costurile fixe
B
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza anumite preturi de
vanzare
C
cantitatea de produse fabricata si stocata care realizeaza venituri din productia
stocata
D
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza marja pe costuri variabile
E
cantitatea de produse fabricata si vanduta la pragul de rentabilitate (punctul de
echilibru)
ANS: E
80.
O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care cheltuielile fixe ale perioadei sunt
de 24 u.m.
De cate ori este mai mare cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza un profit
de 6 u.m. decat cantitatea realizata la pragul de rentabilitate:
A
1
B
1,25
C
2
D
2,5
E
3
ANS: B
81. Din punct de vedere al reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene, costul de
productie reprezinta:
A
totalitatea cheltuielilor variabile
B
costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe
de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod
rational ca fiind legate de fabricatia acestuia
C
totalitatea cheltuielilor fixe
D
totalitatea cheltuielilor directe
E
totalitatea cheltuielilor indirecte de productie
ANS: B
Care este marimea Coeficientului de siguranta dinamic:
A
95 %
B
20 %
C
25 %
D
80 %
E
30 %
ANS: A
83. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul
complet 250 u.m.; costurile variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea Cifra de
afaceri la pragul de rentabilitate:
A
200 u.m.
B
300 u.m.
C
50 u.m.
D
50 u.m.
E
150 u.m
ANS: B
84. Dispuneti de urmatoarele informatii din tabelul alaturat:
Indicator Unitar Total
Cifra de afaceri 35 u.m. 35.000 u.m.
Cost variabil
(cheltuieli variabile)
15 u.m. 15.000 u.m.
Costuri fixe - 16.000 u.m.
Care este Coeficientul de siguranta dinamic?
A
20 %
B
40 %
C
75 %
D
30 %
E
50 %
ANS: A
85. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia
obtinuta" poate functiona astfel:
A
921 = 902
B
922 = 902
C
902 = 921
D
923 = 902
E
902 = 931
ANS: C
86. SC Rulmentul a inregistrat in anul 2007 urmatoarele date privind costurile (cheltuielile):
- costuri (cheltuielile) variabile 30.000 euro
- costuri (cheltuielile) directe 40.000 euro
- costuri (cheltuielile) deductibile 27.000 euro
- costuri (cheltuielile) fixe 20.000 euro
- costuri (cheltuielile) financiare exclusiv dobanzi 28.940 euro
Nivelul costurilor (cheltuielile) indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro):
A
13.000
B
50.000
C
10.000
D
30.000
E
40.000
ANS: C
87. Fluxul de informatii dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune se refera la:
A
informatii despre trezorerie
B
informatii despre valoarea firmei
C
informatii despre terti
D
informatii despre cheltuieli/venituri
E
informatii despre diferente de valoare
ANS: D
88. Relatia de calcul a costului unitar de productie:
Q
CH CH
C
K
S
M
Y
INDY
N
X
DX
U
S

+
1 1 1
) (
,
in care:
C
U
- reprezinta costul unitar; CH
DX
- reprezinta cheltuielile directe; CH
INDY
- reprezinta
cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinute; X si Y - reprezinta
articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, ilustreaza in Contabilitatea de
gestiune, metoda:
A
metoda pe comenzi, varianta "fara semifabricate"
B
metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate
C
ANS: A
89.
O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile fixe ale
perioadei 24 u.m., pragul de rentabilitate 12 buc.
Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.:
A
10 buc.
B
6 buc.
C
24 buc.
D
15 buc.
E
12 buc.
ANS: D
90. Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" -
metoda globala, poate functiona astfel:
A
923 = 924
B
923 = 901
C
901 = 923
D
923 = 925
E
923 = 926
ANS: B
91. Conform normelor contabile romanesti, contul 903 "Decontari interne privind diferentele de
pret" poate functiona - metoda globala - astfel:
A
903 = 901
B
903 = 902
C
903 = 921
D
924 = 903
E
925 = 903
ANS: B
92. Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este disciplina contabila care, printre altele:
A
inregistreaza in contul de profit si pierdere informatii despre costurile de productie
B
inregistreaza in bilant informatii privind costurile de productie
C
inregistreaza in conturi operatiile privind cumpararea produselor
D
inregistreaza in conturi operatiile privind vanzarea produselor;
E
inregistreaza in conturi informatii privind costurile de productie
ANS: E
93. In conceptia metodei Direct - Costing, notiunea de "direct" trebuie legata de:
A
particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor care depind
in mod direct de variatia volumului productiei fizice
B
gruparea cheltuielilor de productie in directe si indirecte
C
particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor directe de
productie
D
gruparea cheltuielilor de productie pe centre de costuri
E
gruparea cheltuielilor de productie pe purtatori de costuri
ANS: A
94. Se cunosc urmatoarele date (EURO):
Pret unitar (de
vanzare)
Cost fix total
(cheltuieli fixe)
7.000 4.000 90.000
A
30
B
45
C
180
D
60
E
1.000
ANS: A
BU
R F
VU V
R F
C
P C
Ch P
P C
Q
+
, in care P
R
reprezinta profitul, P
V
pretul de vanzare, C
F
costurile fixe si Ch
VU
cheltuielile variabile unitare, ilustreaza in
Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
A
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza costurile variabile
B
cantitatea de produse fabricata si stocata care realizeaza venituri din productia
stocata
C
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza un anumit profit
D
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza anumite preturi de
vanzare
E
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza marja pe costuri fixe
ANS: C
96.
separare a cheltuielilor (indirecte de productie) in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se
determine cheltuielile variabile unitare.
EXPLICATIA
VOLUMUL
PRODUCTIEI
Q (ore)
CHELTUIELI DE PRODUCTIE
(INDIRECTE)
Ch. (u.m.)
IANUARIE 1.500 50.000
FEBRUARIE 1.600 52.000
MARTIE 1.700 54.000
APRILIE 1.400 48.000
TOTAL 6.200 204.000
A
10 u.m.
B
20 u.m.
C
30 u.m.
D
40 u.m.
E
50 u.m.
ANS: B
97.
Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care
se efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea
EXPLICATIA
Sortimentul
A
Sortimentul
B
Manopera 200 300
CIFU 800
CGS 1.000
Numar de produse 10 10
CGA 1.350
Cost complet
(comercial) unitar
Sa se calculeze costul complet sau comercial unitar al produsului B.
A
147,5
B
247,5
C
274,5
D
157,5
E
175,5
ANS: B
98.
Nr.
crt.
Sectii auxiliare
producatoare
Cheltuieli
de productie
Productia
obtinuta
Sectii consumatoare
S1 S2 S3
Alte
sectii
1 Sectia 1 (S1) 700 300 - 60 80 160
2 Sectia 2 (S2) 1.300 200 40 - 90 70
3 Sectia 3 (S3) 4.900 250 50 70 - 130
Conform procedeului calculelor iterative (Reiterarii) Runda I debuteaza cu inregistrarea
contabila:
A
922 S2 = 922 S2 60
B
922 S2 = 922 S1 60
C
922 S2 = 922 S1 140
D
922 S2 = 922 S3 80
E
922 S2 = 922 S2 60
ANS: C
99. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care raportul dintre cheltuielile fixe si
profit este de 4.
De cate ori este mai mare cantitatea de produse fabricata si vanduta, in acest caz, decat
cantitatea realizata la pragul de rentabilitate:
A
1,00
B
1,52
C
2,00
D
1,25
E
3,125
ANS: D
100. In insiruirea urmatoare, un element nu poate fi considerat articol de calculatie:
A
cheltuieli cu materii prime si materiale
B
cheltuieli cu salarii si contributii sociale
C
cheltuieli cu amortizari si alte costuri
D
cheltuieli cu combustibili, apa, energie
E
cheltuieli variabile
ANS: E
TRUE/FALSE
1.
In debitul contului 924 "Cheltuieli generale de administratie" se inregistreaza
cheltuielile dublu indirecte privind conducerea intreprinderii.
ANS: T
2.
Conform normelor contabile romanesti, Contul 901 "Decontari interne privind
cheltuielile" poate functiona astfel:
922 = 901
ANS: T
3.
Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de
productie" poate functiona astfel:
923 = 901
ANS: T
4.
In debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" se inregistreaza cheltuielile
cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie;
ANS: F
5.
In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se inregistreaza cheltuielile cu
materiile prime si materialele
ANS: T
6.
Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind
productia obtinuta" poate functiona astfel:
902 = 921
ANS: T
7.
Conform normelor contabile romanesti, contul 903 "Decontari interne privind
diferentele de pret" poate functiona astfel:
903 = 902
ANS: T
8.
Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"
poate functiona (in analitic - procedeul reiterarii) astfel:
922 = 922
ANS: T
9.
Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie"
poate functiona astfel:
923 = 902
ANS: F
10.
Conform normelor contabile romanesti, contul 924 "Cheltuieli generale de
administratie" poate functiona astfel:
921 = 924
ANS: T
11.
Conform normelor contabile romanesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" poate
functiona astfel:
921 = 925
ANS: T
12.
Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de
executie" poate functiona astfel:
933 = 921
ANS: T
13.
Conform normelor contabile romanesti, contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza"
poate functiona astfel:
921 = 901
ANS: T
14.
Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate
functiona astfel:
931 = 902
ANS: T
15.
Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate
functiona astfel:
931 = 933
ANS: F
16.
Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" face
parte din grupa de conturi intitulata "Decontari interne privind costul productiei":
ANS: F
17.
Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie"
face parte din grupa de conturi intitulata "Decontari interne privind cheltuielile indirecte de
productie":
ANS: F
18.
Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este
necesara in cadrul unitatilor cu activitate industriala in care au loc livrari reciproce de produse,
lucrari si servicii intre sectii sau ateliere pentru nevoile lor de productie ?
ANS: T
19.
Numarul de runde de calcul efectuate in cadrul procedeului reiterarii, este, de regula,
egal cu numarul sectiilor din sistemul prestatiilor reciproce, plus o runda numai pentru prima
sectie ?
ANS: T
20.
Procedeul algebric privind calculul costurilor productiei de fabricatie interdependenta
presupune rezolvarea unui sistem de ecuatii lineare in care necunoscutele sunt abaterile de
productie ?
ANS: F
21.
In creditul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" conform metodei globale se
inregistreaza cheltuielile cu materialele auxiliare utilizate in procesul de productie;
ANS: F
22.
In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" metoda globala, se
inregistreaza cheltuielile cu materiile prime si materialele
ANS: T
23.
Conform normelor contabile romanesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" conform
metodei globale, poate functiona astfel:
925 = 901
ANS: T
24.
Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" face
parte din grupa de conturi intitulata "Costul productiei":
ANS: T
25.
In practica contabila din Romania, conform Legii contabilitatii si OMFP 1826/2003
publicat in M.Of. nr. 23 din 2004, utilizarea exclusiv a conturilor de gestiune (clasa a 9-a) este
obligatorie.
ANS: F
26.
Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul
contabilitatii de gestiune devin costuri, se numesc cheltuieli incorporabile.
ANS: T
27.
Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care se identifica pe
obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.
ANS: T
28.
Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, procedeul suplimentarii, in forma
cifrelor relative la structura, presupune inmultirea cheltuielilor de repartizat cu ponderile
fiecarei baze de repartizare (G
J
) in totalul bazelor ( j IND
j
j
IND J
G Ch
B
B
Ch Cota
. )
ANS: T
29.
Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, prin procedeul suplimentarii, in
forma clasica, se face impartirea cheltuielilor la suma bazelor si se inmulteste rezultatul (K
S
)
cu fiecare baza de repartizare, conform relatiei (
j s j
j
IND
J
B K B
B
Ch
Cota
.
).
ANS: T
30.
Urmatoarea relatie
Q
Ch
C
n
i
i
1
reprezinta costul unitar calculat prin procedeul
cantitativ ?
ANS: F
31.
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se caracterizeaza, de regula, prin
confidentialitatea rezultatelor (informatiilor).
ANS: T
32.
Din punct de vedere al modului de repartizare si includere in costul obiectelor de
calculatie, costurile se clasifica in costuri directe si costuri variabile
ANS: F
33.
Din punct de vedere al momentului elaborarii, calculatiile de cost se clasifica in
antecalculatii si postcalculatii.
ANS: T
34.
In debitul contului 925 "Cheltuieli de desfacere" se inregistreaza marja comerciala in
magazinele de desfacere cu amanuntul:
ANS: F
35.
Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care raman relativ constante cu trecerea
timpului intr-o perioada medie de gestiune:
ANS: F
36.
In debitul conturilor de gestiune din grupa 90 "Decontari interne" se inregistreaza
decontarea cheltuielilor cu deplasarea, detasarea sau transferarea ?
ANS: F
37.
Bugetul poate fi definit ca expresia monetara a obiectivelor pe care o firma si-a propus
sa le atinga intr-o perioada de timp determinata, de regula un an. Sau cu alte cuvinte, bugetele
reprezinta planuri numerice. Considerati verosimile aceste afirmatii ?
ANS: T
38.
Conturile de gestiune din grupa 92 se debiteaza cu cheltuielile incorporabile in costuri,
in conformitate cu destinatia lor:
ANS: T
39.
Contul simbolizat 931 se numeste "Cheltuielile activitatii de baza privind productia in
curs de executie".
ANS: F
40.
Contul simbolizat 931 se numeste "Decontari interne privind productia obtinuta".
ANS: F
41.
Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in
Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:
331 = 711
ii corespunde inregistrarea:
933 = 921
ANS: T
42.
607 = 371
921 = 901
ANS: F
43.
641 = 421 (pentru personalul indirect productiv)
921 = 901
ANS: F
44. Contabilitatea de gestiune realizeaza o reclasificare a cheltuielilor incorporabile impartite
dupa natura in contabilitatea financiara pe destinatii in contabilitatea de gestiune.
ANS: T
45.
711 = 331
921 = 933
ANS: T
COMPLETION
1.
Procedeul punctelor de maxim si de minim este un procedeu de separatie a
cheltuielilor de productie (indirecte) in cheltuieli . . . . . . . . . . . . . (2 cuvinte separate numai
printr-un singur spatiu, primul cuvant 4 litere)
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)
ANS:
fixe variabile
2.
Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe care utilizeaza
abaterile de productie si de cheltuieli in vederea calculului cheltuielilor variabile unitare este
intitulat "Procedeul celor mai mici . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
patrate
3.
Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe care utilizeaza
maximul si minimul de productie si de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare
este intitulat "Procedeul . . . . . . . . . de maxim si de minim" (1 cuvant).
ANS:
punctelor
4.
Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs (costul unitar) se
numeste "Procedeul diviziunii . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
simple
5.
Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in cazul
produselor asociate (colaterale, simultane sau cuplate) care au valori de intrebuintare apropiate
sunt considerate in totalitate produse principale, iar la unele dintre ele nu se intrebuinteaza
intreaga cantitate rezultata, se numeste "Procedeul . . . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
cantitativ
6.
Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in cazul in
care toate produsele sunt obtinute simultan si cel putin doua dintre ele sunt considerate
produse principale, se numeste "Procedeul indicilor de . . . . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
echivalenta
7.
Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza un raport direct
proportional dintre cheltuielile de productie repartizabile si marimea unui anumit parametru se
numeste "Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport . . . . . . " (1 cuvant).
ANS: direct
8.
Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea
cheltuielilor in functie de marimea parametrilor se numeste "Procedeul cifrelor de echivalenta
in marimi . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
absolute
9.
Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea unor
cheltuieli de productie invers proportional cu marimea unui parametru care exprima efortul de
fabricatie se numeste "Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport . . . . . . " (1
cuvant).
ANS:
invers
10.
Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in unitatile care obtin din
procesul de productie un produs principal si un produs care se considera secundar se numeste
"Procedeul echivalarii . . . . . . . . . . . a produsului secundar cu produsul principal" (1 cuvant).
ANS:
cantitative
11.
Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in unitatile care obtin din
procesul de productie concomitent un produs principal si unul sau mai multe produse
secundare si nu exista alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte se
numeste "Procedeul . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
restului
12.
Dupa numarul parametrilor, indicii de echivalentii utilizati in cadrul procedeelor de
echivalenta pot fi indici de echivalenta . . . . . . . . . . . . . . . (2 cuvinte separate printr-un
singur spatiu in ordinea complexitatii).
ANS:
simpli complecsi
13.
Procedeul calculelor iterative care face parte din categoria procedeelor de evaluare si
calculare a costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este cunoscut si sub
denumirea de "Procedeul . . . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
reiterarii
14.
Procedeul deducerii valorii produselor secundare sau procedeul restului este cunoscut
si sub denumirea "Procedeul valorii . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
ramase
15.
Procedeul care presupune calculul costului de productie cu ajutorul unui sistem de
ecuatii lineare in care necunoscutele sunt costurile unitare ale productiei de fabricatie
interdependenta este cunoscut sub denumirea de "Procedeul . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
16.
Grupa 90 din clasa conturilor de gestiune poarta denumirea de "Decontari . . . . . . . "
(1 cuvant).
ANS:
interne
17.
Grupa 92 din clasa conturilor de gestiune poarta denumirea de "Conturi de
. . . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
18.
Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin
procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in considerare prestatiile
reciproce, este utilizata mai ales la elaborarea . . . . . . . . . . . . . . . . . (1 cuvant).
ANS:
antecalculatiilor
19.
Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta
(omogena) prin procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere se poate
efectua la cost prestabilit, cum ar fi costul . . . . . . . . (1 cuvant), normat sau alt cost cunoscut.
ANS:
standard
20.
Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin
procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi
costul standard normat sau alt cost cunoscut (ex.: costul efectiv din perioada precedenta), se
poate folosi numai in cazul sectiilor sau atelierelor cu productie . . . . . . . (1 cuvant).
ANS:
omogena

Grile Contabilitate de Gestiune Test

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Contabilitate de Gestiune Test

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE DE GESTIUNE- AN III -CIG

S-ar putea să vă placă și