Rspunderea penala Reprezint instituia fundamentala a D.P. alturi de instituia infraciunii si de cea a sanciunilor penale.

Rspunderea penala se bazeaz pe urmtoarele principii : 1. infraciunea este singurul temei al rspunderii penale - nu poate fi trasa la rspundere penala dect persoana care a savarsit o infraciune 2. este personala - nu poate fi tras la rspundere penala dect cel care a savarsit infraciunea si nici o alta persoana in locul acesteia 3. este unica - in urma savarsirii unei fapte penale o persoana poate fi trasa la rspundere penala o singura data si aplica o singura pedeapsa 4. principiul legalitii rspunderii penale adic aceasta nu poate fi aplicata dect in limitele prevzute de lege 5. principiul prescriptibilitii rspunderii penale potrivit acestui principiu cu excepia infraciunii contra pcii si omenirii,pentru toate celelalte infraciuni prevzute fie de Cp fie de legi speciale ,daca nu se realizeaz tragerea la rspundere penala intr-un anumit interval de timp intervine prescripia rspunderii penale nlocuirea rspunderii penale Este o instituie juridica prin intermediul creia instana de judecata nlocuiete in condiiile prevzute de lege rspunderea penala cu alta forma de rspundere juridica ce atrage aplicarea unei sanciuni cu caracter administrativ Ea se dispune numai de instana de judecata daca sunt ndeplinite urmtoarele condiii : 1.Conditii cu privire la fapta a. pentru infraciunea savarsita legea sa prevad pedeapsa nchisorii de cel mult 1 an sau amenda cu excepia infraciunii de furt , inselaciune ,delapidare ,distrugere si distrugere din culpa cnd legea cere ca valoarea pagubei sa nu depaseasca 100000 lei si a infraciunii de neglijenta in serviciu cnd legea cere ca valoarea pagubei sa nu depaseasca 500000 lei. b. atitudinea fptuitorului dup savarsirea faptei din care sa rezulte expres ca acesta regreta savarsirea infraciunii c. mprejurrile concrete ale savarsirii faptei ,coninutul acesteia si urmrile foarte puin grave ,rezultate in urma infraciunii d. repararea in totalitate a pagubei pricinuite pana la pronunarea hotrrii judectoreti e. instana sa aprecieze ca reeducarea infractorului este posibila si fara aplicarea unei pedepse 2.Conditii cu privire la fptuitor Fptuitorul sa nu fi fost anterior condamnat sau sa nu i se fi aplicat anterior doua masuri cu caracter administrativ . Nu se tine cont in aceasta situaie de condamnrile prevzute la articolul 38 CP si anume de acelea care nu atrag starea de recidiva (cele amnistiate,cele savarsite din culpa ,savarsite in timpul minoritatii, cele care nu mai sunt considerate infraciuni) Daca sunt ndeplinite toate condiiile de mai sus instana de judecata dispune aplicarea uneia din urmtoarele sanciuni cu caracter administrativ : a. mustrarea , b. mustrarea cu avertisment , c. amenda de la 100 mii la 10 milioane lei . Masurile educative si pedepsele aplicabile minorilor Potrivit CP pana la vrsta de 14 ani o persoana nu rspunde dpdv penal ,intre 14 si 16 ani se prezuma relativ ca nu rspund penal , intre 16 si 18 ani se prezuma relativ ca rspund penal iar o data cu mplinirea vrstei de 18 ani rspund penal . Masurile educative sunt : 1.mustrarea - se ia de ctre instana de judecata fata de minorul care a savarsit o infraciune si consta in dojenirea acestuia, in artarea pericolului social al faptei savarsita si sftuirea ca pe viitor sa aib o conduita buna sa dovedeasc ca s-a ndreptat iar in acelai timp i-se atrage atenia ca daca savarseste o noua infraciune se va lua o msura educativa mai severa sau i se va aplica o pedeapsa 2.libertatea supravegheata consta in punerea minorului care a savarsit o infraciune sub atenia deosebita pe o perioada de 1 an ,in acest interval minorul va fi dat in supravegherea printelui,tutorelui,curatorului iar in cazul cnd acetia sunt deczui unei instituii de ocrotire acestora punndu-li-se in vedere faptul ca trebuie sa supravegheze minorul si sa infatiseze instanei de judecata daca acesta se sustrage de la supraveghere ,are o conduita rea, nu-si ndeplinete obligaiile sau savarseste o infraciune. Instana de judecata poate fixa minorului pe perioada de libertate supravegheata una din urmtoarele obligaii: a. sa nu frecventeze anumite locuri, b. sa nu intre in contact cu anumite persoane, c. sa ndeplineasc anumite atribuii de interes public pe o perioada de 50-200 ore dup cursuri,in weekend-ul sau pe perioada vacantei si cel mult 3 ore pe zi . Daca minorul nu-si ndeplinete aceste obligaii printele,tutorele,curatorele sau instituia publica in cadrul creia acesta trebuia sa-si ndeplineasc obligaia fixata sunt obligai sa incunostinteze instana de judecata care are posibilitatea sa dispun nlocuirea acestei metode educative cu cea a internrii intr-un centru de reeducare. Daca pe perioada supravegherii minorul savarseste o infraciune ,instana poate aplica o pedeapsa sau va lua msura internrii intr-un centru de reeducare. 3.internarea intr-un centru de reeducare - se poate lua de instana de judecata atunci cnd considera ca mustrarea sau libertatea supravegheata nu sunt suficiente pentru reeducarea minorului. Aceasta msura se poate lua pe o perioada nedeterminata si poate dura pana la mplinirea vrstei de 18 ani putnd fi prelungita cu pana la 2 ani in interesul minorului pentru ca acesta sa isi desavarseasca pregtirea profesionala. Totui msura internrii intr-un centru de reeducare poate fi revocata dup trecerea unui an de la data la care a fost luata daca minorul a dat dovada temeinica de ndreptare. Daca dup revocarea msurii minorul savarseste din nou o fapta prevzuta de legea penala sau are o purtare necorespunztoare se poate dispune reinternarea intr-un centru de reeducare sau aplicarea unei pedepse . 4.internarea intr-un institut medical-educativ este metoda educativa ce consta in internarea minorului infractor care din cauza strii sale fizice sau psihice are nevoie de tratament si de regim de reeducare ,aceasta msura se ia pe o durata nedeterminata si poate dura pana la mplinirea vrstei de 18 ani ,fie pana la insanatosirea minorului,in acest din urma caz instanta fie va revoca msura fie o va transforma intro internare intr-un centru de reeducare Pedepsele aplicate minorului Fata de minorul infractor se poate aplica pedeapsa nchisorii cat si pedeapsa amenzii insa niciodat pedeapsa deteniei pe viata.

In ceea ce privete pedeapsa nchisorii spre deosebire de infractorii majori fata de infractorii minori limitele pedepsei se reduc la jumtate att in raport de infraciunea ce s-a consumat cat si in raport de alte forme ale acesteia. In ceea ce privete pedeapsa amenzii limitele acesteia vor fi reduse la jumtate instana nefiind obligata sa tina seama de faptul ca minorul are sau nu venituri. Individualizarea pedepselor - reprezint o operaie juridica prin intermediul cruia legiuitorul , fixeaz cadrul legal si limitele de executare a pedepselor. Individualizarea poate fi : 1.legala - stabilita de legiuitor prin prevederea in CP a limitelor generale si speciale ale pedepselor pentru fiecare infraciune savarsita a strilor ,mprejurrilor ,circumstanelor de agravare sau atenuare a pedepselor 2.judiciara - este acea informare pe care o face judectorul atunci cnd stabilete o pedeapsa concreta in urma savarsirii unei infraciuni. 3.administrativa este aceea individualizare pe care o face organul de executare la locul de executare. In realizarea oricrei forme de individualizare a pedepsei dar cu deosebire in cazul individualizrii juridice un rol foarte important l au strile,mprejurrile ,situaiile,concomitente,anterioare sau ulterioare savarsirii infraciunii si care reflecta un grad de pericol social mai ridicat sau sczut al infractorului In cazul cauzelor de atenuare sau agravare a pedepselor distingem intre : 1. stri - sunt anumite fapte ,situaii ,mprejurri cu semnificaii in ceea ce privete gradul de pericol social al faptei si de periculozitatea fptuitorului si care sunt reglementate de partea generala a CP ,ca instituii distincte ,cum ar fi starea de recidiva ,infraciunea continuata ,concursul de infraciuni ,tentativa etc.. 2. circumstane - sunt situaii, nsuiri si calitati ,sau alte date ale realitii care se refera la fapta sau fptuitor. Ele pot fii : 1. legale in msura in care sunt prevzute expres de lege , 2. judiciare atunci cnd sunt lsate la latitudinea instanei de judecata , 3. agravante atunci cnd reflecta periculozitatea sporita a infractorului , 4. atenuante permit instanei de judecata sa se pronune asupra infraciunilor cu grad de pericol social redus , 5. reale privesc fapta , 6. personale - privesc anumite atitudini si aptitudini ale fptuitorului . Circumstanele personale nu se rsfrng asupra celorlali participani ,pe cnd cele reale da, dar numai in msura in care acetia le-au cunoscut si le-au prevzut. La stabilirea si aplicarea pedepsei instana de judecata va tine seama de : a. prevederile parii generale a CP , b. limitele de pedeapsa prevzute in partea speciala a CP , c. gradul de pericol social al faptei savarsite , d. mprejurrile care atenueaz sau agraveaz rspunderea penala , e. persoana celui care a savarsit infraciunea . Circumstanele atenuante reprezint strile , situaiile , mprejurrile ori alte date ale realitii anterioare ,concomitente sau subsecvente savarsirii unei infraciuni ce au legtura cu fapta infracionala sau cu fptuitorul . 1. Circumstanele atenuante legale : a. depirea limitelor legitimei aparari b. depirea limitelor strii de necesitate ,sunt depite limitele strii de necesitate atunci cnd persoana si-a dat seama ca prin fapta sa producea urmri mai grave dect cele care ar fi putut fi produse daca pericolul nu era nlturat . c. provocarea reprezint savarsirea infraciunii sub stpnirea unei puternice tulburri sau emoii din partea persoanei vtmate produse prin violenta (care poate fi fizica sau morala) printr-o atingere grava a demnitatii persoanei ( savarsirea infraciunii de insulta ) sau prin alta aciune ilicita grava ( surprinderea in flagrant a infraciunii de adulter de so sau soie ). 2. Circumstanele atenuante judiciare : 1. Struina depusa de infractor pentru a nltura rezultatul infraciunii sau a repara paguba produsa 2. Atitudinea infractorului dup savarsirea infraciunii ,constnd in prezentarea acestuia in fata autoritatilor competente in timpul procesului penal ,nlesnirea descoperirii ori arestrii celorlali participani. 3. In situaia in care in cauza sunt implicate numai circumstane atenuante instana este obligata sa reduc sau sa schimbe pedeapsa principala astfel : a. cnd minimul special este de 10 ani sau mai mare pedeapsa se coboar sub minimul special dar nu mai jos de 3 ani b. cnd minimul special este de 5 ani sau mai mare pedeapsa se coboar sub minimul special dar nu mai jos de 1 an c. cnd minimul special este de 3 ani sau mai mare pedeapsa se coboar sub minimul special dar nu mai jos de 3 luni d. cnd minimul special este de 1 an sau mai mare pedeapsa se coboar sub minimul special dar nu mai jos de 15 zile Cnd pedeapsa este amenda aceasta se coboar sub minimul special putnd fi redusa pana la 1.5 milioane cnd minimul special este de 5 milioane sau mai mare. In cazul infraciunilor contra siguranei statului ,pcii si omenirii , a infraciunii de omor ,a celor savarsite cu intenie care au ca urmare moartea unei persoane sau acelora prin care s-au produs circumstane deosebit de grave ,pedeapsa nchisorii poate fi redusa cel mult pana la 1/3 din minimul special cu precizarea ca pedepsele complinitoare pot fi si ele nlturate Circumstanele agravante constau in stri , situaii , mprejurri , calitati sau alte date ale realitii , exterioare coninutului infraciunii , anterioare , concomitente sau subsecvente savarsirii infraciunii ce au legtura cu fapta infracionala sau cu infractorul . 1. Circumstanele agravante legale a. savarsirea faptei de ctre 3 sau mai multe persoane mpreuna , b. savarsirea faptei prin violenta asupra membrilor familiei ,prin metode si mijloace care prezint pericol public , c. savarsirea faptei de ctre un major mpreuna cu minor , d. savarsirea faptei din motive josnice(dorina de imbogatire rapida) , e. savarsirea infraciunii in stare de beie anume provocata , f. savarsirea faptei de ctre o persoana care a profitat de o calamitate . 2. Circumstanele agravante judiciare sunt constatate de instana de judecata care are facultatea sa aprecieze ca unele mprejurri imprima faptei un caracter grav

In situaia in care intr-o cauza penala sunt incidente numai circumstanele agravante instana va aplica pedeapsa intre limitele cuprinse intre minimul special si maximul special la care se adaug 5 ani. Sunt anumite situaii in care intr-o cauza penala intervin att circumstane agravante cat si circumstane atenuante precum si starea de recidiva ,in acest context se va da prioritate circumstanelor agravante apoi celor atenuante si in cele din urma strii de recidiva. In situaia in care intr-o cauza exista att circumstane agravante cat si circumstane atenuante instana numai este obligata sa coboare sub minimul special al pedepsei. Tentativa - consta in punerea in executare a hotrri infracionale ,execuie care a fost ntrerupta au care nu si-a produs efectele dei ea a fost ndeplinita in totalitate ;pentru existenta tentativei este necesar ndeplinirea urmtoarelor condiii : a. existenta unei rezoluii infracionale , b. punerea in executare a acestei rezoluii infracionale , c. executarea sa fie ntrerupta sau dei dusa pana la capt sa nu-si produc efectele . Tentativa este ; 1. imperfecta (neterminata) este atunci cnd se pune in practica hotrrea infracionala dar este ntrerupta ,fie datorita unei persoane sau a unui obstacol imposibil de trecut . 2. perfecta (terminata) consta in punerea in execuie a hotrrii infracionale ,execuie dusa pana la capt ,dar rezultatul nu se produce a . proprie apare atunci cnd mijloacele folosite sunt suficiente sa produc rezultatul urmrit b. improprie apare atunci cnd mijloacele respective nu sunt suficiente sa produc rezultatul dorit Tentativa nu este posibila la urmtoarele categorii de infraciuni : 1. datorata elementului subiectiv : 2. datorata elementului obiectiv : a. savarsita din culpa a. de obicei b. savarsita cu praeterintentie b. savarsite prin inaciuni c. continui c. cu executare prompta (dintr-o data) Corelativ tentativei legiuitorul roman a reglementat instituia desistrii si mpiedicrii producerii rezultatului . Desistarea consta in nepunerea in executare a hotrrii de a savarsi o infraciune ,executare care este ntrerupta din voina fptuitorului. mpiedicarea producerii rezultatului consta in punerea in executare a hotrrii infracionale in ntregime si mpiedicarea producerii rezultatului de buna voie de ctre fptuitor . Tentativele sunt cauze de nepedepsire insa pentru a opera in ambele situaii trebuie sa fie voina proprie si personala din partea fptuitorului de a se desista ,respectiv de a mpiedica producerea rezultatului ,iar aceasta voina sa intervin nainte ca fapta sa fie descoperita de o tera persoana . Daca pana in momentul desistrii sau al mpiedicrii producerii rezultatului s-au reunit elementele altei infraciuni fptuitorul poate fi tras la rspundere penala pentru savarsirea acelei infraciuni . Pluralitatea de infraciuni Concursul de infraciuni este aceea situaie juridica in care o persoana savarseste 2 sau mai multe infraciuni pana sa fie condamnata definitiv pentru cel puin una dintre ele . Pentru a exista concurs de infraciuni trebuiesc ndeplinite urmtoarele condiii : a. savarsirea a 2 sau mai multe infraciuni ,nu are relevanta daca infraciunile sunt de aceeai natura sau de natura diferita ,daca unele au rmas in faza de tentative sau fapt consumat,epuizat. b. sa existe unitate de subiect infracional adic aceeai persoana sa fi participat la savarsirea tuturor infraciunilor ,indiferent de calitatea pe care persoana a avut-o(instigator,complice,autor) indiferent de faptul daca unele dintre infraciuni au fost savarsite in perioada minoritatii ,iar altele dup ndeplinirea vrstei de 18 ani. c. pentru cel puin 2 dintre ele sa poat fi angajata rspunderea penala ,adic sa poat fi supuse judecaii d. sa nu existe vreo condamnare definitiva pentru vreuna din ele . Concursul de infraciuni poate fi : 1. real atunci cnd prin 2 sau mai multe fapte se savarsesc 2 sau mai multe infraciuni Concursul real poate fi omogen cnd se savarsesc infraciuni de acelai fel si eterogen cnd infraciunile au natura diferita . In funcie de legturile care exista intre infraciuni se disting 2 modalitati ale concursului a. real simplu intre infraciuni nu exista dect o legtura personala b. real calificat se caracterizeaz prin existenta anumitor legturi (conexiuni ) intre infraciuni Din formele variate de concurs real ,legiuitorul roman a reinut conexitatea etiologica si conexitatea consecventionala Prin concurs real in conexitate etiologica nelegem situaia in care o persoana savarseste o infraciune pentru a pregtii savarsirea unei alte infraciuni (ex. savarsirea unei infraciuni de fals asupra paaportului pentru a putea trece frontiera ). Prin concurs real prin conexitate consecventionala nelegem situaia in care o infraciune este savarsita pentru a ascunde savarsirea altei infraciuni,in acest caz prima infraciune poate fi savarsita fie cu intenie fie din culpa ,fie din praeterintentie,pe cnd a doua se savarseste ntotdeauna numai cu intenie (rezoluia infracionala cu privire la cea de a 2 infraciune este luata ntotdeauna dup savarsirea primei infraciuni. 2. formal (ideal) atunci cnd prin aceeai aciune sau inaciune ,datorita mprejurrilor in care a avut loc si urmrilor produse ntrunete elementul constitutiv ale mai multor infraciuni . Concursul ideal omogen - in situaia in care infraciunile sunt de aceeai natura Concursul ideal - eterogen - cnd infraciunile sunt de natura diferita. Tratamentul penal al concursului de infraciuni. In doctrina penala sunt cunoscute 3 sisteme de sancionare a concursului de infraciuni: a. sistemul cumulului aritmetic care presupune aplicare ca pedeapsa a sumei tuturor pedepselor aplicate pentru infraciunile in parte. b. sistemul absortiei potrivit creia instana de judecata trebuie sa aplice pentru condamnat pedeapsa cea mai mare ,acest sistem a fost criticat deoarece ddea posibilitatea infractorului care a savarsit o infraciune mai grava sa savarseasca o multitudine de infraciuni mai uoare ,pentru care nu era pedepsit .

c. sistemul cumulului juridic ,sistem adoptat de legiuitorul roman potrivit creia in situaia concursului se va aplica pedeapsa cea mai mare ,care poate fi sporita in doua trepte: odat pana la maximul special iar apoi cu un spor pana la 5 ani ,precizarea care trebuie fcuta este ca pedeapsa rezultata nu trebuie sa depaseasca suma pedepselor aplicate si nici maximul general al pedepsii nchisorii. In situaia in care instana aplica si un spor ,sporul trebuie artat si motivat In concret aplicarea pedepsei in cazul concursului de infraciuni are loc astfel : a. daca avem o pedeapsa cu nchisoarea si una cu detenia pe viata se aplica pedeapsa deteniei pe viata b. daca avem mai multe pedepse cu nchisoarea se va aplica cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul special si a doua oara cu un spor pana la 5 ani. c. in situaia in care avem mai multe pedepse cu amenda se alege pedeapsa cea mai mare care poate fi sporita pana la maximul special in prima treapta ,la care se poate adaug ca spor inca jumtate din maximul amenzii respective. d. daca avem mai multe pedepse cu nchisoarea si mai multe pedepse cu amenda se aplica pedeapsa cea mai mare care poate fi sporita dup regulile de mai sus la care se adaug in tot sau in parte rezultanta pedepsei amenzii . In situaia in care pe langa pedeapsa principala sau luat si metode de sancionare si sau aplicat pedepse complinitoare acestea se vor aplica toate daca sunt de natura diferita iar daca sunt de aceeai fel se va aplica msura cea mai severa . In practica putem ntlni situaii cnd dup condamnarea definitiva a unei persoane pentru savarsirea concursului de infraciuni se descoper ulterior savarsita si a unei alte infraciuni in concurs cu primele ,in acest caz instana de judecata este obligata sa stabileasc pedeapsa avnd in vedere pedepsele stabilite pentru fiecare in parte din infraciunile respective ,iar daca acesteia aplicase si un spor este obligata sa menin acel spor ,cu att mai mult cu cat a mai descoperit savarsirea unei noi infraciuni. De asemenea putem ntlni situaii in care cu excepia unei singure infraciuni din cazul concursului pentru toate celelalte nu se mai poate realiza tragerea la rspundere penala in acest caz daca iniial instana aplicase un spor ea are posibilitatea sa renune la sporul respectiv ,nu este insa si obligata sa fac acest lucru . Recidiva - Desemneaz situaia in care cel condamnat definitiv pentru savarsirea unei infraciuni savarseste o noua infraciune. Clasificare : a. postcondamnatorie , b. postexecutorie , c. mica , d. mare , e. teritoriala (naionala) , f. internaionala (legiuitorul roman a recunoscut si recidiva internaionala dar numai in cazul recidivei mari si numai daca sunt ndeplinite condiiile prevzute de legea nr. 302/2004, dispoziiile referitoare la recunoaterea hotrrii penale strine). g. efect sanctionar unic si diferit, legiuitorul roman recunoscnd cea de-a doua modalitate, in sensul ca recidiva va fi sancionata diferit in funcie de momentul la care este savarsita. Este generala fr sa tina cont de natura infraciunii savarsite anterior, este speciala atunci cnd se are in vedere numai savarsirea aceluiai gen de infraciuni. Legiuitorul roman a recunoscut recidiva generala. Recidiva postcondamnatorie Desemneaz situaia juridica in care cel condamnat la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni savarseste in timpul executrii pedepsei sau in stare de evadare o noua infraciune cu intenie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 1 an. Pentru a ne afla in astfel de situaii trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: 1. condiii cu privire la primul termen al recidivei a) sa se fi savarsit o infraciune cu intenie b) pedeapsa aplicata pentru infraciunea respectiva sa fi fost mai mare de 6 luni c) infraciunea savarsita sa nu fie din categoria acelora care nu atrage starea de recidiva si anume infraciunile savarsite din culpa, in timpul minoritatii, infraciuni dezincriminate. 2. condiii cu privire la cel de al doilea termen a) sa se savarseasca o noua infraciune cu intenie b) pedeapsa pentru noua infraciune sa fie nchisoarea de cel puin 1 an c) infraciunea sa fie savarsita dup condamnare sau in timpul executrii pedepsei sau in stare de evadare Consideram ca si infraciunea de evadare poate constitui cel de-al doilea termen al recidivei. Recidiva mare postexecutorie Desemneaz situaia in care se savarseste cu intenie o noua infraciune dup executarea pedepsei, dup graierea totala sau a restului de pedeapsa sau dup prescripia executrii pedepsei, iar pedeapsa pentru noua infraciune este nchisoarea de cel puin un an. Condiiile primului termen: - infractorul sa fi fost condamnat pentru savarsirea unei infraciuni cu intenie la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni; - pedeapsa respectiva sa fi fost executata sau sa fi intervenit graierea totala sau a restului de pedeapsa sau prescripia pedepsei; - sa nu ne aflam in cazurile in care nu atrag starea de recidiva enumerate mai sus la recidiva mare postcondamnatorie, la care se adaug urmtoarele: - sa se savarseasca cu intenie o noua infraciune - pedeapsa prevzuta de lege pentru a doua pedeapsa sa fie nchisoarea mai mare de 1 an - infractorul sa fi savarsit dup executarea pedepsei graierea totala sau a restului de pedeapsa sau dup prescripia executrii pedepsei. Recidiva mica Va exista atunci cnd dup condamnarea la cel puin 3 pedepse cu nchisoarea de pana la 6 luni, dup executare, dup graierea totala sau a restului de pedeapsa sau dup prescripia executrii pedepsei,cel condamnat savarseste din nou o infraciune pentru care legea nu prevede pedeapsa nchisorii mau mare de 1 an. Pentru cele trei pedepse de pana la 6 luni acestea trebuie sa fie susceptibile de a fi executate separat iar in situaia in care se contopesc pedeapsa rezultanta sa nu fie mai mare de 6 luni. Toate celelalte condiii sunt valabile de la recidiva mare postexecutorie si postcondamnatorie.

Tratamentul penal al recidivei Tratamentul penal este difereniat in funcie de modul recidivei. Pentru recidiva postcondamnatorie se vor aplica regulile de la concursul de infraciuni in sensul ca pedeapsa se va aplica in 2 trepte cu diferena ca de aceasta data sporul va fi de 7 ani. In situaia recidivei postcondamnatorie atunci cnd fapta este savarsita in stare de evadare primul termen al recidivei va fi compus din pedeapsa aplicata de prima instana la care se va adaug pedeapsa pentru evadare iar regulile de aplicare a recidivei vor fi intre suma rezultanta si pedeapsa aplicata pentru cea de a doua infraciune savarsita in stare de evadare. In situaia recidivei postexecutorie spre deosebire de situaia anterioara, pedeapsa se aplica dintr-o data fr a se evidenia vreun spor, limitele fiind intre minimul special si maximul special + 10 ani. Sunt situaii in practica judiciara cnd starea de recidiva este descoperita ulterior. In acest caz se poate recalcula pedeapsa dar numai cu condiia ca la dosarul cauzei sa nu fi existat iniial probe din care sa rezulte starea de recidiva iar instana sa nu fi inut cont de acestea. In situaia in care intr-o cauza penala avem incidena si a concursului de infraciuni si a recidivei, se vor da prioritate regulilor de la recidiva si abia apoi regulilor de la concursul de infraciuni Cauzele care nltura rspunderea penala - sunt acele stri,situaii ,mprejurri care intervin in cadrul practicii penale sau in afara acesteia si care are ca rezultat pierderea dreptului statului de a trage la rspundere penala pe cel care a savarsit o infraciune ,respectiv stingerea obligaiilor acestuia de a executa sanciunea penala . Sunt : a. generale produc efecte indiferent de infraciunea care a fost savarsita si pe care le regsim in partea generala a CP(ex.:amnistia , prescripia rspunderii penale,lipsa plngerii prealabile ,mpcarea parilor ) b. speciale care produc efecte numai cu privire la anumite infraciuni si pe care le regsim att in partea generala(ex.:desistarea mpiedicrii producerii rezultatului) sau in partea speciala (ex. denunarea de ctre mituitor a infraciunii de dare de mita ,nainte ca aceasta sa fie descoperita sau retragerea mrturiei mincinoase). Amnistia - reprezint un act de clementa din partea parlamentului ,care din considerente de politica penala nltura rspunderea penala ,cu privire la anumite categorii de infraciuni savarsite nainte de elaborarea actului de amnistie. Are ca efect nlturarea rspunderii penale in sensul ca cel care a savarsit o fapta penala prevzuta in actul de amnistie nu va mai fi tras la rspundere penala. Totui amenda pltita pana la momentul adoptrii actului de amnistie nu se restituie. Amnistia poate fi de mai multe feluri : 1. dup aria de cuprindere : a. generala privete toate infraciunile b. speciala privete anumite categorii de infraciuni 2 . dup condiiile in care amnistia devine incidenta : a. condiionata in cuprinsul actului de amnistie se prevd anumite condiii(ex.:sa se fi reparat in totalitate paguba pricinuita prin infraciune sau prin fapta responsabila sa nu se fi produs consecine deosebit de grave) b. necondiionata nu se mai prevede nici o condiie 3. dup stadiul procesului in care se gsete infraciunea amnistiata : a. post condamnatorie b. post executorie - de regula in cuprinsul actului de amnistie se prevd numai categorii de infraciuni ce sunt amnistiate (ex.:infraciunea cu privire la regimul silvic),dar prin excepie legiuitorul poate introduce si alte condiii speciale(valoarea pagubelor pricinuite ,vrsta fptuitorului). - de regula amnistia produce efecte cu privire la infraciuni care au fost savarsite pana la momentul adoptrii actului de clementa dar in cuprinsul acestui act se poate prevedea si o anumita data cu condiia ca aceasta data sa fie anterioara aprobrii amnistiei. Atunci cnd in actul de amnistie se prevede ca si condiie gravitatea maximul special al pedepsei se are in vedere maximul special din momentul amnistierii si nu maximul special din momentul savarsirii faptei . Ca efect principal amnistia nltura rspunderea penala astfel incat in faza de urmrire penala ,procurorul este obligat sa dispun ncetarea urmririi penale , iar in faza de judecata instana este obligata sa dispun ncetarea procedurii penale . Comisia de procedura penala prevede insa ca in aceasta situaie nvinuitul sau inculpatul are posibilitatea sa solicite continuarea procedurii penale pentru a-si crea o situaie mai favorabila iar in msura in care nu reuete acest lucru , el va beneficia pe deplin de efectele amnistiei Amnistia nu reprezint o restitutio in integrum ,dar facem precizarea ca ea nu nltura rspunderea civila. In cazul amnistiei post executrii amenda pltita de condamnat nu se restituie. Precizam si faptul ca cel care beneficiaz de actul de amnistie nu poate renuna la efectele acestuia. Prescripia rspunderii penale - in momentul incriminrii infraciunii,legiuitorul roman a stabilit si anumite termene care daca nu sunt respectate in vederea tragerii la rspundere penala duc la pierderea dreptului statului de a mai obine tragerea la rspunderea penala a celui care a savarsit infraciunea respectiva,pe considerentul ca daca s-a scurs o perioada ndelungata de timp si persoana nu a fost trasa la RP , dei s-a aflat tot timpul sub spectrul acestei posibilitati nu mai exista raiunea legala pentru tragerea la rspundere a acestora . Termenii de prescripie sunt : a.15 ani daca pentru infraciunea savarsita maximul special prevzut de lege este de 15 ani sau mai mare b.10 ani daca pentru infraciunea savarsita maximul special prevzut de lege este de 10ani sau mai mare c. 8 ani daca pentru infraciunea savarsita maximul special prevzut de lege este intre 5-10 ani sau mai mare d. 5 ani daca pentru infraciunea savarsita maximul special prevzut de lege este intre 1-5 ani sau mai mare e. 3 ani daca pentru infraciunea savarsita maximul special prevzut de lege este de 1 an sau amenda Termenii de prescripie ncep sa curg de la data savarsirii infraciunii indiferent de modul de participare a persoanei respective la savarsirea faptei . In cazul infraciunii continui termenul de prescripie ncepe sa curg de la momentul epuizrii ,iar in cazul infraciunii continuate el ncepe sa curg de la mplinirea ultimului act de executare . Pentru infraciunile progresive termenul de prescripie ncepe sa curg din momentul in care se produce ultimul efect al acestei infraciuni (din momentul in care infraciunea devine fapt epuizat) . Termenii de prescripie se pot ntrerupe sau suspenda .

ntreruperea prescripiei rspunderii penale intervine atunci cnd agentul de urmrire penala ndeplinete un act ce ii este comunicat nvinuitului sau inculpatului (efectuarea unei percheziii);efectul ntreruperii prescripiei l reprezint reluarea de la momentul zero al cursul;ui acestei prescripii nelundu-se in calcul termenul scurs pana la momentul ntreruperii ,totui legiuitorul roman a reglementat o prescripie speciala artnd ca indiferent de cate ntreruperi ar fi intervenit daca se ndeplinete de o data si jumtate termenul de prescripie ,atunci intervine de drept principiul rspunderii penale . Suspendarea termenului de prescripie are loc atunci cnd o dispoziie legala prevede acest lucru (codul de procedura penala prevede ca in cursul urmriri penale ,atunci cnd inculpatul suferea de o boala grava constatata printr-o expertiza medico-legala ,organul de urmrire penala ,este obligat sa suspende urmrirea penala cu privire la acesta sau cnd anumite situaii de fapt mpiedica organul judiciar sa ndeplineasc un act cu privire la inculpatul respectiv (un cutremur,o calamitate)) Ca efect suspendarea prescripiei rspunderii penale duce la reluarea cursului acesteia cu includerea in durata finala si a perioadei de timp scurse nainte de suspendare. Lipsa plngerii prealabile si mpcarea parilor - sunt unele infraciuni care datorita gradului de pericol social mai redus sau o fapta ce implica de regula relaii impersonale ,atrag rspunderea penala a celui care le-a savarsit numai daca exista o plngere prealabila din partea persoanei vtmate . Alturi de plngere ,denun si sesizarea din oficiu ,plngerea prealabila reprezint una din modalitile principale de sesizare a organelor judiciare. Plngerea prealabila nu trebuie confundata cu plngerea care reprezint o modalitate de sesizare a organelor judiciare fcuta de cel care a suferit consecina unei infraciuni oarecare . Reprezint att o condiie de pedepsibilitate cat si una de procedibilitate in sensul ca pentru anumite infraciuni expres prevzute de CP nu se poate realiza tragerea la rspundere penala a celor ce le-au savarsit dect daca organul judiciar este sesizat prin plngere prealabila . Legiuitorul prevede un termen de 2 luni in care persoana vtmata are posibilitatea sa introduc aceasta plngere prealabila,acest termen ncepe sa curg de la momentul in care persoana vtmata a cunoscut sau trebuia sa cunoasc pe fptuitor .In situaia in care persoana vtmata nu cunoate fptuitorul se poate adresa cu o cerere organului de cercetare penala al politiei judeene in vederea identificrii persoanei care a savarsit fapta . Din momentul in care persoana vtmata a fost incunostintata de organul de cercetare penala cu privire la persoana fptuitorului din acel moment ncepe sa curg termenul de 2 luni .Ca si natura juridica acest termen este un termen peremptoriu relativ scurt care duce la decderea din dreptul de a mai introduce plngerea prealabila. Plngerea prealabila trebuie introdu-sa personal de ctre cel vtmat cu excepia cazului cnd acesta este minor fara capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrnsa,caz in care plngerea prealabila va fi introdu-sa de printe ,tutore sau reprezentantul sau legal ,sau de ctre minor cu aprobarea acestora. Plngerea prealabila poate fi introdusa in aceasta situaie si din oficiu de ctre organul judiciar . In cuprinsul plngerii prealabile trebuie sa se gseasc atribute de identificare ale persoanei vtmate si ale fptuitorului cu identificarea mijloacelor de proba si daca se poate a ncadrrii juridice a faptei. Plngerea prealabila trebuie introdu-sa : a. la intervenia organelor de judecata a celor 8 infraciuni de o gravitate mai redusa : insulta,calomnie,ameninare ,loviri si alte violente ,tulburri de posesie furt intre soi . In aceasta situaie procesul penal urmeaz o forma atipica in sensul ca nu avem o faza de urmrire penala si ne ntlnim cu aa zisa aciune directa,instituia de judecata fiind obligata in momentul sesizrii cu plngere prealabila sa pun in micare aciunea penala mpotriva fptuitorului ,transformat in inculpat. b. plngerea prealabila se ndreapt ctre organul de urmrire penala sau procuror pentru celelalte infraciuni care sunt pedepsite la plngerea prealabila(violul in forma simpla).In aceasta situaie procesul penal are si o faza de urmrire penala in urma creia procurorul poate dispune trimiterea in judecata ctre rechizitoriu. c. plngerea prealabila se adreseaz organelor de urmrire penala competente, in cazul infraciunilor pedepsite la plngerea prealabila,dar savarsite de ctre judectori , militari,procurori,notari publici , judectori si controlori financiari ai camerelor de conturi judeene ,precum si a celor savarsite de persoane care au o anumita calitate in statul roman si a cror competenta revine ICCJ ,respectiv parchetului de pe langa ICCJ. Plngerea prealabila in situaia in care in urma administrrii probelor se schimba incadrarea juridica a faptei,produce efecte numai daca persoana vtmata dorete acest lucru. In cursul practicii penale,plngerea prealabila poate fi retrasa. Retragerea trebuie insa sa fie totala att cu privire la latura penala cat si cu privire la latura civila si sa fie necondiionata. Ea trebuie sa reprezinte o manifestare expresa din partea persoanei vtmate . In situaia in care sunt mai muli fptuitori sau mai multe persoane vtmate ,plngerea prealabila introdu-sa de una din prtile vtmate mpotriva a cel puin uneia dintre fptuitori are efecte cu privire la toate prtile vtmate sau toi fptuitorii . mpcarea parilor - trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii : a. sa fie o manifestare expresa de voina savarsita in fata organului judiciar. b. este un act juridic bilateral in sensul ca produce efecte doar intre persoana vtmata si fptuitor,cu care aceasta s-a impacat , aadar efectele sunt in persoana spre deosebire de retragerea plngerii prealabile ,unde efectele sunt in rem(cu privire la toi fptuitori) c. sa fie totala si necondiionata in sensul ca trebuie sa priveasc si latura penala si cea civila si sa nu fie afectata de anumite condiii. La fel ca si in cazul plngerii prealabile ,mpcarea parilor are ca efect nlturarea rspunderii penale a fptuitorului. In aceasta situaie in cursul urmririi penale ,procurorul este obligat sa dispun nlturarea urmririi penale ,iar in faza de judecata instana are obligaia sa dispun ncetarea procedurii penale . Pluralitatea de infractori - desemneaz situaia in care la savarsirea unei infraciuni au participat 2 sau mai multe persoane - este de mai multe feluri : a. naturala - situaia prin care prin insasi coninutul infraciunii este ceruta participarea mai multor persoane la savarsirea acesteia (adulterul) B. constituita - situaie in care la savarsirea unei infraciuni participa mai multe persoane care se grupeaz special pentru savarsirea infraciunii C. ocazionala situaie in care la savarsirea infraciunii participa mai multe persoane dect era necesar. Pentru a fi vorba de participare penala trebuie ndeplinite condiiile :

a. sa se savarseasca o fapta prevzuta de legea penala , b. la savarsirea faptei sa participe mai multe persoane dect era necesar , c. aceste persoane sa fie animate de o voina comuna , d. fapta savarsita sa fie considerata infraciune . Participarea penala este de mai multe feluri : a. proprie in msura in care toate persoanele savarsesc fapta cu aceeai forma de vinovatie , b. improprie cnd persoanele savarsesc fapta cu forme de vinovatie diferite (unele din culpa fara vinovatie (autori sau coautori),altele cu intenie (instigatorii si complicii)) , c. principala- specifica autorilor sau coautorilor in raport cu instigatorii sau complicii ,respectiv instigatorul in raport cu complicele , d. secundara . Autoratul - este forma participrii penale care presupune existenta autorului care savarseste actele de executare ale unei infraciuni - permite si existenta celorlalte forme secundare (instigarea si complicitatea) Coautoratul - este forma participrii penale care presupune ca 2 sau mai multe persoane savarsesc in mod nemijlocit aciuni de executare - nu presupune existenta si a formelor de instigare si complicitate ,insa nu le exclud. Nu pot fi savarsite in coautorat urmtoarele categorii de infraciuni : a. cele care se savarsesc prin inaciuni b. cele care se savarsesc in persoana proprie c. infraciuni care presupun un subiect calificat daca ceilali coautori nu au aceasta calitate. Instigare - este forma participrii penale care consta in fapta de a determina cu intenie o alta persoana sa savarseasca o fapta prevzuta de legea penal .Daca insa anterior ncercrii de instigare persoana instigata luase deja hotrrea de a savarsii fapta,actele instigatorului vor fi calificate drept acte de complicitate. - nu poate fi savarsita dect cu intenie. Instigarea este de mai multe feluri ; a. reuita cnd cel instigat trece la savarsirea faptei , b. nereuita - cnd cel instigat nu trece la savarsirea faptei , c. individuala cnd se adreseaz unei singure persoane , d. colectiva cnd se adreseaz unui grup de persoane . Complicitate-este forma participrii penale care consta in fapta unei persoane de a promite sau apela o alta persoana in vederea savarsirii unei infraciuni sau ca ii va nlesni valorificarea bunurilor provenite din infraciune chiar daca aceste promisiuni nu se vor mai realiza Att in raport cu autorul si coautorul cat si in relaia cu instigatorul,complicitatea este o forma de participare penala secundara. Complicitatea este de mai multe feluri: a. morala , b. materiala , c. anterioara savarsirii unei infraciuni , d. ulterioara savarsirii unei infraciuni , e. nlesnire , f. ajutor , g. promisiune . Complicitate ca forma de vinovatie nu se poate realiza dect cu intenie . Ca tratament penal al participrii penale ,legiuitorul roman a ales sistemul diversificrii pedepselor rezultnd ca att autorii,coautorii,instigatorii sau complicii vor fi pedepsii cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul special si maximul special al infraciunii savarsite ,innd cont de criteriile generale de individualizare ale pedepsei. Trebuie precizat ca instigatorii rspund si in situaia unei instigri neurmate de executare,in acest caz pedeapsa fiind cuprinsa intre minimul special al pedepsei (15 zile) si minimul special al infraciunii la care sa instigat . Unitatea de infraciune - este de 2 feluri: A. Naturala - presupune o unitate de aciune sau inaciune de rezultat si o unitate de forma de vinovatie . Este compusa din : 1. infraciunea simpla - presupune o unitate de aciune sau inaciune si o unitate de rezultat Unitatea de aciune sau inaciune nu presupune o singura aciune sau inaciune (ex.:exista infraciune simpla de omor chiar daca fptuitorul a aplicat mai multe lovituri succesive de cuit) . 2. infraciunea continuata - este aceea forma care consta in prelungirea in chip natural a aciunii sau inaciunii fptuitorului pana la intervenie unei forte contrare. Este de 2 feluri : a. permanenta (furtul de energiei electrica) . b. succesiva (portul ilegal de uniforma) . Prezint importanta dpdv al dreptului penal in cazul infraciunii continui momentul la care aceasta se epuizeaz ,deoarece din acest moment pot intervenii anumite cauze care nltura rspunderea penala sau se poate determina ce lege ii va fi aplicata fptuitorului. 3. infraciunea deviata - consta in devierea din eroare,greeala a aciunii fptuitorului ctre o alta persoana sau un alt bun . Are 2 forme: a. aberato ictus ( fptaul vrea sa impuste dintr-un grup o anumita persoana dar din greeala nimerete alta) - dei este o forma naturala ,att doctrina cat si practica judectoreasca au stabilit ca in acest caz se produc 2 infraciuni ,avnd de a face si cu o tentativa de omor fata de persoana urmrita iniial . b. error in persona ( fptuitorul dorete sa-l omoare pe rivalul sau dar datorita ntunericului l confunda cu o alta persoana si o va omori pe aceasta ) B. Legala este o forma de infraciuni creata prin voina legiuitorului care a dat natere unor infraciuni destinate,dei in cuprinsul lor intra interesele constitutive ale unor alte mai multe grupri . Este compusa din :

1. infraciunea complexa - ca forma a unitatii legale de infraciune ,presupune includerea in constituirea ei ca element constitutiv sau circumstanial agravant a unor aciuni sau inaciuni aparinnd unor alte infraciuni . Se clasifica : 1.in forma tip (tlhria ) este formata din reuniunea din 2 infraciuni distincte : furtul si violenta 2.in forma calificata (violul care a avut ca urmare moartea victimei ) - ea nu constituie o circumstana agravanta ea fiind reglementata distinct de ctre legiuitor si avnd limitele de pedeapsa stabilite. 2. infraciunea progresiva - consta in producerea dup momentul consumrii ei a unui rezultat mai grav sau a unui rezultat al unei alte infraciuni (ex.:x lovete pe y dar ulterior dup cteva zile ,datorita unei boli de care y suferea ,in colaborare cu lovitura primita decedeaz) 3. infraciunea de obicei - presupune repetarea unor aciuni din care rezulta ndeletnicirea celor care le savarsesc( prostituia) 4. infraciunea continuata - este forma unitatii legale de infraciuni care consta in executarea sau neexecutarea de infraciuni de ctre aceeai persoana la intervale de timp nici foarte lungi nici foarte scurte si in realizarea aceleiai rezoluii infracionale . - presupune aadar ca actele de executare sa nu se ndeplineasc la intervale de timp foarte scurte deoarece am avea de a face cu o infraciune simpla ,dar nici la intervale foarte lungi deoarece am avea de a face cu mai multe infraciuni distincte . - reprezint o cauza de agravare facultativa a pedepsei ,legiuitorul artnd ca in aceasta situaie se vor aplica regulile de la concursul de infraciuni cu excepia faptului ca pedeapsa nu se va aplica in 2 trepte ci dintr-o data . - precizam ca pedeapsa pentru infraciunea in forma continuata va avea limitele cuprinse intre minimul special si maximul special plus 5 ani,iar daca este vorba de pedeapsa amenzii intre minimul special si maximul special plus jumtate,limite prevzute pentru infraciunile savarsite . Cauze care nltura executarea pedepsei 1.Gratierea - reprezint un act de clementa al preedintelui Romniei sau al parlamentului si consta in inlaturarea in tot sau in parte a executrii pedepsei aplicate de ctre instana de judecata sau comutarea acesteia intr-o pedeapsa mai uoara . De regula preedintele acorda graieri individuale iar parlamentul colective. Graierea individuala consta in iertarea unui condamnat in tot sau in parte a executrii pedepsei aplicate de instana sau comutarea acesteia intr-una mai uoara. Graierea poate fii: - necondiionata ,atunci cnd in cuprinsul actului de graiere nu se regsete nici o condiie ce urmeaz a fi ndeplinita de cel graiat - condiionata , cnd persoana ce urmeaz a beneficia de efectele actului de graiere trebuie sa ndeplineasc anumite condiii cum ar fi spre exemplu : ca pe o perioada de timp prevzuta in actul de graiere sa nu savarseasca noi infraciuni . Graierea este : - totala , atunci cnd se nltura executarea in ntregime a pedepsei aplicate de ctre instana - pariala , atunci cnd se nltura fie numai o parte din pedeapsa fie restul de pedeapsa pe care condamnatul o mai are de executat, prin comutare atunci cnd se dispune nlocuirea unei pedepse mai grele cu o pedeapsa mai uoara(ex nlocuirea pedepsei nchisorii cu amenda). ntotdeauna gratia produce efecte numai in raport cu pedeapsa efectiva aplicata de instana de judecata si nu cu pedeapsa pe care condamnatul o executa , pedeapsa care poate fi mai mica datorita interveniei unor cauze ulterioare . Graierea produce efecte cu privire la pedeapsa principala in sensul ca nltura executarea acesteia, insa cel ce beneficieaza de actul de graiere ramane cu aceleai consecine juridice ca si cnd pedeapsa ar fi fost executata ,trecerea perioadei in cazierul judiciar , perioada respectiva constituie primul termen al recidivei .In situaia in care o persoana a fost condamnata pentru un concurs de infraciuni ,iar pedepsele aplicate pentru fiecare din infraciunile concurente au fost graiate , cu excepia unora in aceasta situaie la reindividualizarea pedepsei ,instana este obligata sa nlture sporul ce fusese aplicat ca urmare a existentei concursului de infraciuni . Graierea nu produce efecte cu privire la masurile de sigurana si masurile educative . 2. Prescripia executrii pedepsei - consta in pierderea dreptului statului de a mai solicita executarea pedepsei de ctre o persoana condamnata datorita scurgerii timpului prevzut de legea de la data condamnrii . De asemenea se stinge si obligaia prevzuta in sarcina condamnatului de a mai executa pedeapsa aplicata de ctre instana . Termenele de prescripie prevzute de lege sunt : a. pentru infraciuni pedepsite de lege cu deteniunea pe viata sau ca pedeapsa nchisorii mai mare de 15 ani,termenul este de 20 de ani. b. pentru infraciuni pana la 15 ani nchisoare,termenul este de 5 ani + pedeapsa aplicata de ctre instana de judecata ,dar nu mai mare de 15 ani. c. in situaia in care pedeapsa este amenda ,termenul este de 3 ani d. in cazul masurilor educative , termenul este de 1 an Termenul de prescripie se suspenda sau se ntrerupe . Motivele de suspendare a termenului constau fie in exercitarea unor cai extraordinare de atac fie in cazul amnrii ,ntreruperii executarea pedepsei . In situaia in care intervine suspendarea termenului de prescripie cursul acesteia se reia din momentul ncetrii cauzei de suspendare si se adaug la perioada de timp scursa anterior cauzei de suspendare . ntreruperea termenului de prescripie a executrii pedepsei are loc in unul din urmtoarele cazuri : a. existenta unui nceput de executare b. ndeplinirea unui act de ctre organul judiciar cu privire la condamnarea respectiva c. savarsirea din nou a unei noi infraciuni d. sustragerea de la executare dup nceperea executrii pedepsei Efectul ntreruperii scursului de prescripie consta in reluarea acesteia de la momentul iniial . Prescripia executrii pedepsei produce efecte cu privire la pedeapsa in sensul ca acestea nu vor mai fi executate In schimb masurile de sigurana ,pedepsele complementare si masurile educative se vor executa . nlturarea consecinelor condamnrii prin reabilitare Reabilitarea este instrumentul juridic ce are ca efect tergerea incapacitilor , interdiciilor si decderilor rezultate din condamnare deoarece o perioada ndelungata de timp persoana condamnata a dat dovezi temeinice de ndreptare si de reintegrare in societate Reabilitarea Legala - intervine atunci cnd pedeapsa a fost de cel mult un 1 an sau amenda si a trecut o perioada de timp de 3 ani ,perioada in care cel condamnat a dat dovezi temeinice de ndreptare . Prin pedeapsa de cel mult un an sau amenda se nelege pedeapsa care a fost aplicata efectiv de ctre instana de judecata .

Reabilitarea Judectoreasca - in toate situaiile in care nu poate intervenii reabilitarea legala persoana interesata are posibilitatea sa solicite instanei de judecata reabilitarea sa judectoreasca . Termenele de reabilitare judectoreasca sunt : a. pentru pedepse cuprinse intre 1 si 5 ani ,termenul este de 4 ani + jumtate din pedeapsa aplicata b. pentru pedepse cuprinse intre 5 si 10 ani ,termenul este de 5 ani + jumtate din pedeapsa aplicata c. pentru pedepse mai mari de 10 ani ,termenul este de 7 ani + jumtate din pedeapsa aplicata Pentru a se solicita reabilitarea judectoreasca trebuiesc ndeplinite si urmtoarele condiii colaterale : a. cel condamnata sa nu fi suferit pana la introducerea cererii de reabilitare o noua condamnare , b. cel care solicita reabilitarea sa aib asigurata existenta prin munca sau alte mijloace oneste , c. cel care solicita reabilitarea sa aib o conduita buna in societate . Termenul de reabilitare curge de la momentul ncheierii duratei pedepsei pronunata de instana de judecata . El este un termen substanial ,astfel incat se ncheie cu o zi nainte fata de data din luna sau anul la care trebuia sa se ncheie . Dup primirea cererii de reabilitare , instana de judecata are posibilitatea fie sa admit fie sa resping cererea de reabilitare. In situaia in care instana respinge cererea de reabilitare o noua cerere poate fi introdu-sa: a. in cazul in care nu au fost ndeplinite condiiile de forma , oricnd dar numai cu condiia ndeplinirii acestor condiii de forma b. in situaia in care cererea a fost prematura,o noua cerere va putea fi introdu-sa in momentul in care se mplinete termenul legal de reabilitare c. in cazul in care nu sunt ndeplinite condiiile de fond o noua cerere poate fi introdusa la : 1. 3 ani pentru infraciuni pedepsite peste 10 ani 2. 2 ani pentru infraciuni pedepsite intre 5 si 10 ani 3. 1 an pentru infraciuni pedepsite intre 1 si 5 ani Daca instana admite cererea de reabilitare ea va pronuna o hotrre in acest sens , urmnd ca reabilitarea persoanei respective sa-si produc toate efectele prevzute de lege . In situaia in care se descoper ulterior admiterii cererii de reabilitare ,ca persoana respectiva mai suferise o condamnare de care instana nu avusese cunotina la momentul judecrii cererii ,admiterea reabilitrii va fi anulata .