Privatizarea frauduloasa a statiunii Neptun-Olimp, tinut la sertarul MDRT

Gazeta de Bistrita - Luni, 2 Aprilie 2012

Privatizarea frauduloasa a statiunii Neptun-Olimp, tinut la sertarul MDRT Dan Mathei Agathon, fostul Ministru a Turismului, a supervizat privatizarea frauduloasa a statiunii Neptun Olimp, conform unui raport secret al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, tinut la secret. Raportul a intrat in posesia Gazeta de Cluj care va prezinta care sunt ilegalitatile petrecute in procesul de privatizare a celebrei statiuni estivale. In 2010, MDRT s-a interesat de soarta privatizarilor din Neptun-Olimp iar corpul de control al ministrului Elena Udrea a ajuns la o concluzie clara: pina la data efectuarii controlului nu a fost inclus in circuitul turistic nici un obiectiv asumat prin angajamente si programe investitionale in urma privatizarilor. Concluzia a fost insotita de propunerea de trimitere a raportului de control catre DNA. Elena Udrea nu a dat curs sesizarii si s-a multumit sa constate neregulile operate de societatile care urmau sa scoata la lumina turismul din Neptun-Olimp. Pentru ca, parte din ele, apartin unor apropiati ai PDL sau unor apropiati familiei Udrea-Cocos ori unor afaceristi cu vechi state in afacerile cu statul. Fratii Micula au facut piscina din centrale termice SC Transter este una din societatile la care SC Neptun Olimp inca detine actiuni, mai exact un procent de 20%. Restul actiunilor este impartit intre doua societati ale fratilor Micula, SC European Drinks si SC Contexin. Investitiile pe care le viza contractul de asociere in SC Transter au fost centralele termice Miorita si Covasna, avind ca obiect de activitate producerea si distribuirea apei calde si a energiei termice. Conform raportului de control, obiectul investitiilor a fost schimbat prin act aditional, devenind peste noapte investitii intr-o piscina si doua autocamioane Volvo. Cele doua autocamioane au fost aduse ca aport la patrimoniul societatii mixte Transter de catre European Drinks, fiind achizitionate de la SC Transilvania General Import Export, actionar la rindul sau in cadrul SC European Drinks. Plecind de la o valoare contabila de 25.000 RON/ bucata, acestea au fost evaluate ca aport in societate la 92.300 RON/ bucata. In 2002, SC Neptun Olimp SA, societatea care gestiona activele statului din statiune, s-a asociat cu firme private in 25 de societati mixte, cu scopul declarat de a reabilita o serie de hoteluri si restaurante, ba chiar cu scopul de a construi unele noi. In acest sens, SC Neptun Olimp SA si-a pus la bataie activele, urmind ca privatii sa faca investitiile necesare. Privatizarile s-au facut la mica intelegere, fara concurenta si fara vreo licitatie. Cit priveste societatile alese, ele fie aveau obiect de activitate total paralel turismului, fie inregistrau pierderi ori erau pe post de paravan, pentru ca ulterior si-au cedat actiunile altor parteneri. Mai mult, privatii au devenit direct actionari majoritari in societatile mixte, asta in baza unor programe investitionale, adica in baza unor promisiuni si nu a unor investitii propriu-zise. De altfel, in contractele de privatizare nu au fost prinse dispozitii cu caracter obligatoriu privind investitiile, acestea putind fi ocolite prin acte aditionale. In baza rezultatelor dezastruoase inregistrare de societatile mixte, care n-au adus si nu aveau sa aduca vreodata dividende, conducerea SC Neptun-Olimp SA a decis sa-si cesioneze actiunile. La data controlului, SC Nepun-Olimp mai era actionar in doar patru societati. Conform raportului de control, cesionarea actiunilor s-a facut la jumatate din pretul stabilit de evaluator, iar valoarea terenurilor, care crescuse de 3-4 ori de la data constituirii societatilor mixte si pina la data cesionarii lor, nu s-a reflectat in veniturile cuvenite SC Neptun-Olimp SA. Conducerea SC Neptun-Olimp SA putea evita acesta situatie folosindu-se de o clauza din contractele de privatizare, care stipula faptul ca societatile mixte puteau fi desfiintate de drept, fara a mai fi nevoie de interventia unei instante, sumele investite de privati urmind a reveni SC Neptun-Olimp. Societatea nu a facut insa uz de aceasta prevedere, preferind sa cesioneze la preturi mult subevaluate actiunile. Ulterior cesionarii, o parte a societatilor mixte s-au si evaporat de la Registrul Comertului, fie prin dizolvare, fie prin fuziune cu alte societati. Pe scurt, rezultatul acestor privatizari a fost atit diminuarea patrimoniului SC Neptun-Olimp cit si scoaterea din circuitul turistic a mai mutor active, care fie au devenit proprietati private, fie au fost lasate in paragina, pe post de sperietori de turisti. Elena Udrea a ingropat raportul de control departe de ochii DNA Corpul de control al ministrului Dezvoltarii a propus ca raportul intocmit in cazul privatizarilor de la SC Neptun-Olimp sa fie trimis la DNA, in vederea efectuarii verificarilor necesare, pentru a se constata daca sint sau nu intrunite elementele constitutive ale unor infractiuni. Elena Udrea nu a dat insa curs acestei solicitari. Nici masurile dispuse de corpul de control pentru a fi luate la nivelul MDRT nu au avut mare succes in fata ministrului si nici a conducerii SC Neptun Olimp SA. In raport s-a propus dizolvarea celor patru societati in care Neptun Olimp mai detine actiuni, in vederea recuperarii integrale a capitalului aportat. Este vorba de societatile: SC Flamingo Estival 2002, SC Crama Murfatlar Neptun, SC Holiday Club Neptun si SC Transter SA. Consiliul de Administratie al SC Neptun Olimp nu a tinut cont de acesta masura, ba din contra, a decis sa-si cesioneze actiunile. Acest front comun impotriva raportului de control, format intre consiliului de adminsitratie si Elena Udrea, are mai multe puncte comune: primul ar fi prezenta in consiliul de

administratie a Anei Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Nationale de Investitii, o apropiata a Elenei Udrea, cu care a impartit nenumarate scandaluri de presa, iar al doilea liant este un alt personaj de incredere al fostului ministru, secretarul general al MDRT, Gheorghe Nastasia, care reprezinta MDRT in adunarea generala a actionarilor. Toate procedurile de constituire a societatilor mixte au avut ca punct de plecare un protocol de intentie din partea unor firme private (in majoritate SRL-uri si SA-uri) si nu un anunt publicitar din partea SC Neptun - Olimp SA care sa permita constituirea lor pe baza de concurenta (licitatie). In unele cazuri, firmele partenere au avut un rol intermediar, (ANEXA nr. 4) acestea cedand locul altor parteneri, cu aprobarea conducerii ministerului (constituirea SC Construct Estival SA, SC Max Estival SA etc.) , se arata in raport. Gabriela Crainiceanu si-a cedat in 2010 actiunele catre SC Private Equity Group, raminid doar pe pozitia de administrator. Gabriela Crainiceanu este administratorul actual al societatii suspendate construct Estival, societate detinuta de un off-shore, Private Equity Group. Pentru aprobarea constituirii societatilor cu capital mixt au fot emise mandate speciale reprezentantului MT in AGA de la SC Neptun-Olimp SA. Interesant este insa faptul ca in afara lui Gigi Becali, de altfel recunoscut pentru afacerile cu terenuri, mai apar doua personae in proiectul imobiliar de 350 de milioane de euro: Gabriela Crainiceanu si Alexandru Bunea. Fiecare din cei trei asociati are 33,33% actiuni la EID. Persoane juridice asociate nu exista. Gabriela Crainiceanu este arhicunoscuta ca apropiata de pesedistul Viorel Hrebenciuc. Din informatiile noastre, Gabriela Crainiceanu a fost casatorita in trecut cu fiul fostului presedinte de dinainte de 89 al Bancii Romane de Comert Exterior, a ocupat postul de vicepresedinte al Bankcoop. Gabriela Crainiceanu este nora fostului presedinte al BRCE, un fost protector al lui Isarescu. Concluziile acestui raport ar putea face mult rau, iar organele de ancheta ar trebui sa se autosesizeze in vederea privatizarii frauduloase a statiunii Neptun-Olimp. Tiberiu Hrihorciuc

Trama stradal din Neptun i Olimp, n plin reabilitare

Filed under: Primar Mangalia, administraia public lucian visa @ 7:52 am

PROIECT AMPLU Primarul Mangaliei, Claudiu Tusac, a declarat c ncearc s dea o nou fa staiunilor din sudul litoralului, care au rmas mult n urm fa de nordul litoralului. n acest sens, primarul a spus c turitii care vor alege s-i petreac vacanele n staiunile din sudul litoralului le vor gsi n straie noi. Asta pentru c proiectul Reabilitare tram stradal Neptun Olimp, care a debutat n octombrie 2011, se afl n stadiu avansat de execuie. Proiectul presupune refacerea total a asfaltului pe lungimea de 2.525 de metri (aleea principal din staiunile Neptun i Olimp), repararea gurilor de scurgere a apelor pluviale i suplimentarea lor, construirea trotuarelor noi cu un sistem modern de pavelare i cu borduri duble (mai mari spre osea i mai mici spre spaiul verde). De asemenea, proiectul mai prevede ca aleea de acces dintre cele dou staiuni s aib dou benzi, fiecare de cte 3,5 metri lime, urmnd s fie prevzut cu parcri laterale, cu limi cuprinse ntre 2,5 3 metri. Potrivit Primriei, n aceast sptmn se instaleaz bordurile, se finalizeaz terasamentele i se d drumul la pavelare. n plus, n jurul copacilor ornamentali se vor realiza ancadramente de delimitare, urmnd s se instaleze mobilierul stradal, s fie refcute spaiile verzi i s fie modernizat sistemul de iluminat public. STAIUNILE, O PRIORITATE Primarul Claudiu Tusac a spus c, nc de la nceputul mandatului su, a acordat o atenie deosebit dezvoltrii turismului n zon, proiectul de reabilitare a tramei stradale Neptun Olimp reprezentnd o prioritate a administraiei locale. Pn n 2008, timp de 12 ani, staiunile noastre nu au mai beneficiat de lucrri mari de modernizare i au rmas mult n urma concurentelor de pe

litoralul romnesc. Acest proiect face parte dintr-o strategie de dezvoltare turistic i va fi urmat de altele. n sezonul estival 2011 2012, turitii venii la Neptun vor fi surprini de schimbrile produse n staiune: modernizarea zonei Lacuri Neptun, refacerea tramei stradale la standarde europene, trotuarele noi n culori care se nscriu n ambient, iluminatul stradal. Toate acestea, precum i celelalte mbuntiri vor contribui la schimbarea opiniei turitilor romni despre staiunile din sudul litoralului. Prin toate aceste aciuni dorim s readucem staiunea Neptun pe locul binemeritat n preferinele iubitorilor litoralului romnesc, a spus Claudiu Tusac. Tatian IORGA, Telegraf 23.0

Neptun Olimp, pierderi de zece ori mai mari ca cifra de afaceri

Tuesday, 21 August 2012 | | 0 Comentarii 39 vizualizari Turismul de stat s-a necat pe litoral Fetele btrne ale turismului estival nu se simt prea bine n acest an. n ciuda numrului mare de turiti care au vizitat litoralul romnesc n vara 2012, firmele de stat din turism nu au reuit s-i acopere pierderile. Potrivit unui raport al administratorilor remis pieei de capital, S.C. Neptun Olimp a ncheiat primul semestru al lui 2012 cu o pierdere de 650.495 de lei, mai mult dect dublu comparativ cu perioada de referin din 2011, atunci cnd firma a nregistrat pierderi de 303.946 de lei. Neptun Olimp a avut, n primele ase luni ale acestui an, venituri totale de 401.141 de lei i cheltuieli de peste un milion de lei, n condiiile n care, n primul semestru al anului trecut, veniturile totale au fost de 596.379 de lei, iar cheltuielile de 900.325 de lei. Acestor rezultate le-a corespuns o cifr de afaceri net de numai 67.233 de lei, n primul semestru 2012, mult mai mic dect cifra de afaceri din perioada de referin de anul trecut, atunci cnd Neptun Olimp a nregistrat afaceri de 215.047 de lei. Potrivit unui raport remis de companie ctre Bursa de Valori Bucureti, societatea a ncheiat anul 2011 cu o pierderi de 749.420 de lei, n condiiile n care, n 2010, Neptun Olimp a nregistrat un profit de peste trei milioane de lei. Cifra de afaceri a operatorului din turismul constnean a avut o evoluie asemntoare, respectiv 437.103 lei, n 2011, comparativ cu 2010, cnd compania a avut o cifr de afaceri de peste 1,8 milioane de lei, iar n 2009 acest indicativ financiar a fost de peste patru milioane de lei, de nou ori mai mare dect n anul financiar 2011. Neptun Olimp i-a redus destul de mult cheltuielile anul trecut, de la un nivel de 10,8 milioane de lei, n 2010, la 2,23 milioane de lei, n 2011, ns acest lucru nu a ajutat prea mult compania. Potrivit raportului administratorilor, majoritatea turitilor care s-au cazat, anul trecut, n uniti hoteliere ale Neptun Olimp au achiziionat bilete prin intermediul ageniilor de turism. Ministerul Turismului controleaz 52,2% din aciunile S.C. Neptun Olimp, n timp ce S.I.F. Transilvania deine 41,1% din portofoliul de aciuni, iar restul revine unor persoane fizice. Falimentul bate la ua companiilor Ministerului Turismului Neptun Olimp nu este singura unitate turistic important din sudul litoralului care se clatin n acest an. Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagr S.A. a nceput sezonul estival 2012 cu hotelurile puse gaj la banc. Compania va contracta un credit de 15 milioane de lei, pentru care va ipoteca urmtoarele active din Venus, cu terenurile aferente: Hotel Restaurant Cocorul, Hotel Restaurant Pajura, Hotel Restaurant Claudia, Hotel Restaurant Brndua i Hotel Restaurant Lidia. De asemenea, tot n prag de sezon estival vor fi scoase din circuitul turistic i li se va schimba destinaia activelor Hotel Restaurant Vulturul, Hotel Restaurant Cocorul, Hotel

Restaurant Pajura, din staiunea Venus, Hotel Alfa i Hotel Beta, din staiunea Saturn. n plus, vor fi desfiinate punctele de lucru pe care le deine compania n Eforie Nord, Saturn iMangalia.

Strategia de privatizare a SC NeptunOlimp SA: divizare urmat de licitaii

Miercuri, 12/11/2002 - 15:00 Ministerul Turismului a analizat strategia de privatizare a SC Neptun-Olimp SA, aprobat prin HG 436/2001 i modificat prin HG 165/2002. Conform acesteia s-a hotrt divizarea SC NeptunOlimp SA, urmat de vnzarea pachetelor de aciuni prin licitaie cu strigare, pentru toate hotelurile societii, suma ncasat fiind de 803 miliarde lei, precum i vnzarea prin licitaie cu strigare a principalelor vile i active, suma ncasat fiind de aproximativ 200 de miliarde de lei. De asemenea s-a hotrt constituirea de societi mixte pentru unele active care necesitau investiii majore, precum i asocieri urmate de vnzare pentru activele mici. Avnd n vedere faptul c activele rmase n patrimoniul SC Neptun-Olimp sunt nereprezentative pentru obiectul ei de activitate, respectiv, cazare i alimentaie pulic, s-a hotrt lichidarea socitii. Valoarea de 77 de miliarde lei a capitalului social la SC Neptun Olimp SA fiind neatractiv pentru nici un investitor se va proceda la distribuirea activelor cu utiliti (centrale termice, reele termice, parcri, alei etc.) ctre socitile divizate i ctre Primria Mangalia. Totodat, s-a hotrt vanzarea aciunilor din socitile mixte ctre ceilali acionari, ncheierea de contracte de asociere pe activele mici urmat de vnzarea acestora, precum i lichidarea SC Neptun-Olimp SA prin distribuirea lichiditilor ctre acionari. S-a decis numirea unui administrator unic n conformitate cu Legea 137/2002 acesta avnd sarcina de a gestiona activitatea societii pn la lichidare.

NTERESE IN PRIVATIZAREA NEPTUN-OLIMP

Share on linkedinShare on facebookShare on twitterShare on emailMore Sharing Services 0 22 Oct, 2002 00:00 - Monica CRUCEANU - 95 Tag-uri: Rubrici, Economic, Interese in privatizarea Neptun-Olimp

Articol Versiune printabila

"Sper ca instanta va constata nulitatea si absurditatea unui asemenea act", a declarat Dan Matei Agathon Hotararea AGA, nr. 2937 din 17.04.2002, prevedea divizarea societatii in 26 de complexe hoteliere, care au fost, ulterior, privatizate * Actionarul uneia dintre societati, Paul Dan, a contestat in instanta hotararea AGA, iar Tribunalul Constanta i-a dat castig de cauza, anuland acest document * In data de 17 octombrie, Curtea de Apel Constanta va judeca recursul Ministerului Turismului la sentinta instantei constantene * In Neptun-Olimp urmeaza sa se construiasca o promenada asemanatoare cu cea de la Cazinoul din Mamaia Prezent la inaugurarea a doua noi hoteluri pe litoral, ministrul Turismului, Dan Matei Agathon, s-a referit, in declaratiile sale, si la situatia incerta a privatizarii societatilor desprinse din Neptun-Olimp SA. "Contestarea in instanta a privatizarii SC Neptun-Olimp reprezinta un amestec al unor cercuri de afaceri si de interese, deranjate de faptul ca Ministerul Turismului a vrut sa privatizeze corect, la suprafata, in interesul celor care vin cu bani", a declarat, la Constanta, ministrul Turismului, Dan Matei Agathon. Filmul evenimentelor Hotararea cu numarul 2937, adoptata de Adunarea Generala a Actionarilor Societatii Neptun-Olimp SA in data de 17.04.2002, prevedea divizarea acesteia in 26 de societati compuse din complexe hoteliere care, ulterior, urmau sa fie privatizate prin licitatiile organizate de Ministerul Turismului, actionar majoritar la aceste societati, alaturi de SIF Transilvania, cu 34% din totalul actiunilor. In aceasta vara, ministerul a vandut, prin licitatie publica, pachetele detinute la 24 de societati, doua dintre ele fiind trecute in patrimoniul Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat. Procesul de preluare a SC Neptun-Olimp SA in patrimoniu privat s-a incheiat in data de 16 octombrie, cand si ultimele societati, Midia Estival 2002 si Service Neptun Estival 2002, au fost privatizate. Intre timp, persoana fizica Paul Dan intenteaza un proces societatii Neptun-Olimp, actiune juridica prin care era atacata tocmai hotararea AGA privind divizarea. Surprinzator, Tribunalul Constanta da castig de cauza reclamantului si considera ca hotararea AGA "este contrara intereselor societatii (Neptun-Olimp - n.n.), fiind adoptata cu incalcarea normelor care reglementeaza formarea vointei speciale". Aceeasi instanta dispune anularea hotararii atacate, fapt care ar echivala cu reunirea tuturor celor 26 de societati provenite prin divizare. In contextul existentei acelorasi actionari la toate cele 26 de societati, asa cum era initial, situatia nu ar fi fost atat de dramatica, dar fiecare dintre acestea are, in urma privatizarii, noi actionari. Prin aceasta hotarare, instanta nu va putea impune noilor proprietari revenirea la societatea-mama. Pentru a clarifica situatia privatizarii societatilor de la Neptun-Olimp, Ministerul Turismului a atacat cu recurs sentinta Tribunalului Constanta. Recursul inaintat de minister, pe data de 17 octombrie, va fi judecat, la inceputul lunii noiembrie, de Curtea de Apel Constanta. Parerea ministerului Ministrul Turismului, Dan Matei Agathon, a declarat ca asteapta cu interes procesul si ca este convins ca, pana la urma, "instanta va constata nulitatea, absurditatea unui act de acest tip prin care, pentru o investitie pe care nu o recunoaste nimeni, de 800 milioane lei, se incearca blocarea unei privatizari de succes care a adus 35 de milioane de dolari, bani care au ajuns acolo unde le era locul, la bugetul statului, cel care le reprezinta interesele celor ce au lucrat si au construit acest litoral". Referitor la contestatarul divizarii societatii Neptun-Olimp, ministrul Agathon a precizat: "Acesta avea o vila la care facuse investitii de 800 milioane lei si a actionat in justitie deoarece considera ca, prin procedurile de divizare, nu isi va recupera suma investita. Problema este ca aceasta creanta nu este recunoscuta de instanta si nici de Neptun-Olimp SA". Ministrul Agathon a promis ca institutia pe care o reprezinta se va implica in toate procesele privind societatea NeptunOlimp, iar referitor la recurs, ministrul a declarat: "Sper ca instanta va constata nulitatea si absurditatea unui asemenea act" (anularea divizarii - n.n.). Perspective pozitive Programul Ministerului Turismului se concentreaza, in perioada care vine, asupra modernizarii statiunii Neptun-Olimp. Ministrul Dan Matei Agathon a declarat ca in Mamaia s-a realizat 90% din ceea ce isi propusese institutia guvernamentala, ultimul mare proiect, care necesita si fonduri consistente, fiind cel pentru ambientarea digului. "La Neptun-Olimp incercam sa punem bazele unui program tripartit, intre Primaria Mangalia, minister si sectorul privat, intrucat aceasta statiune a ramas cu cinci ani in urma Mamaiei", a declarat Agathon. Aceeasi sursa a mai precizat ca spatiile verzi, plaja si ambientul statiunii permit relansarea acesteia, proiectul avand in vedere zona

bisericii din Neptun-Olimp, unde sa se construiasca o promenada asemanatoare cu cea de la Cazinoul din Mamaia. In acest sens, ministrul Agathon a declarat: "Vom incerca sa largim soseaua sau chiar sa introducem sens unic pentru a evita blocajele si aglomeratia din timpul sezonului". Ministerul Turismului isi propune ca in fiecare an sa promoveze cate un program destinat unei statiuni.

Comunicat de Presa - Retrospectiva anului turistic 2012 - 12.12.2012

Consideratii generale Conform raportului intocmit de European Travel Commission, la nivelul anului 2012, recesiunea din zona euro s-a reflectat si in industria turismului. In ciuda incertitudinii economice, industria turismului a reusit sa-si mentina indicatorii, iar profilul general al consumatorilor arata un comportament de calatorie mai cumpatat. In acelasi timp, micile destinatii emergente din Europa de Est au inregistrat rate de crestere mai mari decat alte destinatii europene, tendinta datorata faptului ca turistii europeni au cautat tari mai ieftine unde sa-si petreaca vacantele. Si in anul 2012, ANAT a continuat cu succes campania Vacanta in tara mea Vacanta in tara mea, o campanie desfasurata de ANAT, in colaborare cu partenerii hotelieri, a generat, prin notorietate si accesibilitate, cele mai performante promotii de vanzari ale industriei turistice din Romania. Aceasta a reusit sa capaciteze si sa stimuleze dorinta romanilor de a a-si cunoaste tara, prin alegerea destinatiilor celor mai diverse, atat in scop de relaxare, cat si in scop terapeutic sau de cunoastere, la tarife fara concurenta ( 8 euro/noapte la hoteluri de 3 stele, 9 euro /noapte la hoteluri de 4 stele, 11 euro/noapte la hoteluri de 5 stele). "Inscrieri Timpurii", " Hai la bai!", "Decada Balneara", "O saptamana de refacere in statiuni balneoclimaterice", "Litoralul pentru Toti", "Litoralul pentru toti - All Inclusive", "O saptamana la munte", "Vacanta la tara", "Zile gratuite de vacanta", sunt cele mai cunoscute programe ale acestei campanii, care, printr-o promovare onesta si realista au reusit sa creeze adevarate repere ale ofertei turistice romanesti. Targurile de turism: tendinte, noutati, bugete alocate, comportamente. Cele doua targuri de turism ne-au oferit motive de optimism pentru anul turistic 2013. Strategia ANAT, de permanenta educare a publicului consumator, genereaza un interes sporit de la an la an, pentru achizitionarea vacantei din timp. Cu alte cuvinte, conceptul de "Early booking Inscrieri timpurii" este insusit din ce in ce mai mult de catre turistii din Romania, care au inteles ca achizitionarea timpurie a pachetelor de calatorie poate aduce o reducere de 25-30%, si le poate permite sa petreaca doua vacante cu pretul uneia singure. Urmare a acestui nou comportament, la targul de toamna s-au vandut in premiera, vacante pentru vara lui 2013. In ceea ce priveste bugetul mediu pe care romanii sunt dispusi sa-l cheltuiasca, constatam ca acesta se incadreaza intre 250-500 de euro pentru o vacanta interna, iar pentru deplasarile externe, intre 500-700 de euro. Nu este diferit de bugetul mediu alocat in anii trecuti, dar este mai atent cheltuit, iar raportul corect intre calitate si pret, a devenit principalul criteriu. Top destinatii turism intern Pentru perioada de vara, Litoralul romanesc s-a mentinut ca destinatia vedeta pentru romanii care si-au ales vacanta in Romania. Anul 2012 a fost pentru turismul de litoral, cel mai bun din ultimii 4 ani, cu peste 3.000.000 de turisti romani si peste 5.000 straini. La succesul acestui produs turistic au contribuit hotelurile de 3 stele si 4 stele care au oferit servicii superioare, precum si consolidarea serviciilor de tip "all inclusive", apreciate si cautate de publicul roman. De asemenea, in premiera, in acest an, litoralul s-a vandut ca produs turistic distinct si pe piata Republicii Moldova, gratie infotripului desfasurat in perioada 22-29 mai, o actiune fara precedent la care au participat agentii de turism din toata tara si din Republica Moldova. Pentru celelalte perioade ale anului, topul destinatilor interne cuprinde: Valea Prahovei cu salba ei de statiuni, Bran-Moeciu, Bucovina, statiunile balneoclimaterice. Sunt destinatii ale caror pozitii se consolideaza de la an la an, fiind traditional preferate de catre romani. Top destinatii turism extern Si in anul 2012 s-a mentinut interesul pentru sejururile externe, pe fondul cresterii interesului turistilor pentru destinatiile interne, mai accesibile sub aspectul pretului. Pe primele locuri ca si in anii precedenti au ramas Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania, Italia, intrucat sunt destinatii mai

apropiate de Romania, tendinta de a alege destinatii apropiate de casa, fiind una intregistrata la nivel european. In contextul evenimentelor politice si sociale declasante in nordul Africii si in Orientul Apropiat, a continuat declinul unor destinatii, printre care se numara Egipt si Siria, dar a continuat sa creasca in preferinte Dubai-ul, ca destinatie calda, cosmopolita si de shopping, relativ aproape fata de Romania. Cipru se afla, de asemenea, in crestere in preferintele romanilor, la numai doua ore de zbor de Romania, si cu o oferta atractiva la nivelul serviciilor turistice. Destinatiile exotice indepartate nu mai sunt un lux, intrucat agentiile de turism au reusit sa ofere publicului consumator de vacante, pachete turistice extrem de avantajoase, in destinatii exotice precum Republica Dominicana, Maldive, Jamaica sau Mexic, la jumatate de pret, sub conditia ca acestea sa fie achizitionate si efectuate in lunile in care la noi este plina iarna. Croaziere Una dintre tendintele anului 2012 este aceea ca a continuat sa se manifeste interesul publicului pentru croaziere. In 2012, pe fondul unui buget mai auster, agentiile de turism au propus croaziere la un tarif mai scazut, ceea ce a generat un volum sporit de vanzari. Destinatia cea mai populara ramane Mediterana de Vest, ce include tari precum Spania, Franta, Italia si Tunisia. Croaziera clasica de 7 nopti si 8 zile, s-a vandut cu tarife incepand de la 499 euro pe persoana cu toate taxele incluse, tarif de early booking. A doua destinatie favorita pentru croziere in 2012, a fost Europa de Nord: Capitalele Baltice, dar si Fiordurile Norvegiene au castigat foarte multa popularitate in 2012. Deja pentru 2013 exista de pe acum rezervari consistente, in regim de earlybooking, trendul fiind unul ascendent. Turistii tind sa rezerve croaziere ce sunt operate de catre vasele mari de croaziera, cu o capacitate de peste 3000 de pasageri si cu o varietate impresionanta de facilitati la bord. Sosirile de vizitatori in Romania In ceea ce priveste sosirile vizitatorilor straini in Romania, numarul acestora s-a aflat in crestere cu mai mult de 5% fata de perioada similara a anului trecut, conform cifrelor furnizate de catre Institutului National de Statistica, cele mai multe procente, 94% fiind din tarile europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au inregistrat din: Ungaria (32,6%), Bulgaria (19,7%), Germania (9,5%), Italia (7,3%), Polonia (6,8%). Pe Litoral, aceasta crestere a fost semnificativa, mai ales datorita consolidarii unei bune imagini a statiunii Mamaia, considerata perla turismului romanesc, in acest moment. In acelasi timp, Sezonul 2012 de croaziere pe Marea Neagra a insemnat 50 nave de croaziere care au adus peste 32.000 pasageri straini. Este o crestere situata in jurul cifrei de 30 % in raport cu anul precedent, datoreaza eforturilor conjugate ale Administratiei Portului Constanta, autoritatilor locale si Asociatiei Litoral Delta Dunarii. Cele mai solicitate excursii si tururi locale au fost cele de o zi la Bucuresti, croaziera de o zi in Delta Dunarii, tururile culturale arheologice religioase si gastronomice (cetatile Histria si Admaclisi, manastirea Sf. Andrei, etc), tururi de Litoral si degustari de vinuri la crama Murfatlar. In topul pasagerilor care sosesc la bordul navelor de croaziera se situeaza turistii americani, urmati de cei francezi, italieni si germani. Destinatia turistica Constanta ocupa locul doi in topul porturilor din Marea Neagra, pozitie pentru pastrarea careia se fac demersuri importante de catre asociatiile de profil si autoritatile locale. Plecarile vizitatorilor romani in strainatate Plecarile vizitatorilor romani in strainatate, se ridica la aproximativ 10 milioane, in crestere cu peste 2,0%, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii romani pentru plecarile in strainatate, reprezentand aproximativ 80% din numarul total de plecari. Declaratie Corina Martin, Presedinte ANAT In ciuda unui debut rezervat, anul 2012 ne-a oferit argumente sa consideram ca turismul nu se afla in recesiune, dimpotriva, isi confirma potentialul de crestere, ca real motor de dezvoltare economica si social. Pentru ca turismul romanesc sa creasca si implicit sa genereze venituri si contributie semnificativa la PIB, este necesar un mediu legislativ capabil sa stimuleze industria privata, o implicare mai mare a statului sub forma legislativa, de reglementare, de sustinere a initiativei private si publice, de promovare a potentialului turistic al Romaniei, cu accent pe specificitatea acestuia. De asemenea, acest lucru ar trebui coroborat cu investitii masive si urgente in infrastructura rutiera, si cu o promovare adecvata si diferentiata pe principalele pietetinta. In plus, continuam sa solicitam crearea Organizatiei Romane de Turism, in sistem de parteneriat

public-privat, un obiectiv imperativ, pentru care ANAT pledeaza de trei ani, conform Master Planului pentru turism creat pentru Romania, de catre expertii Organizatiei Mondiale a Turismului Recomandam romanilor sa cumpere vacante de la agentiile de turism Informarea si educarea permanenta a publicului consumator de vacante sunt doua dintre obiectivele de comunicare ale ANAT. Reamintim continuu argumentele pentru care ANAT recomanda achizitionarea unei vacante prin intermediul unei agentii de turism, versus rezervarea pe cont propriu. Ii incurajam pe turisti sa gandeasca si sa actioneze in conformitate cu drepturile lor de consumatori, sens in care le recomandam sa aiba propriul lor consultant de travel, pentru a se putea bucura de o vacanta fara griji. Un consultant de travel inseamna un "avocat " care te insoteste virtual in calatoria dorita si sansa de a avea cea mai buna oferta de vacanta, croita in raport cu visele, bugetul si asteptarile fiecarui turist in parte.

Capitolul 1 Construit ntre 1965-1968, staiunea Neptun este situat ntre mare i lacurile Neptun I i Neptun II la est, Pdurea Comorova la vest, Olimp la nord i Jupiter la sud. Este una dintre cel mai importante staiuni ale sudului litoralului romnesc. Hotelurile de 2, 3 i 4 stele, i, mai nou, vilele i complexele rezideniale cu apartamente de vacan, cu o capacitate nsumat de peste 12.500 de locuri de cazare, sunt amplasate ntr-un cadru natural, cu copaci i spaii verzi, care dau staiunii o not rcoroas n zilele fierbini ale verii. Neptunul dispune de o modern baz de tratament, Centrul Balnear i de Fizioterapie Doina. Procedurile bazate pe electroterapie, hidroterapie, nmol, gimnastic, saun, tratamente cu Gerovital i Aslavital, produse terapeutice romneti de renume mondial, previn mbtrnirea prematur i regenereaz funciile organismului. Plaja "La steaguri" este cea mai frumoas, cea mai bine dotat turistic, dar i cea mai aglomerat de pe litoralul romnesc. Ca i locuri de agrement, exist parcul de distracii "Luna Parc", Bazarul de artizanat, Teatrul de Var, Bowlingul, cluburi nautice, piscine, terenuri de sport.

Cele mai frumoase hoteluri din Olimp sunt aproape o ruina

de Fulvia Meirosu Capital Miercuri, 3 august 2005, 0:00

Complexul Amfiteatru-Belvedere-Panoramic, odinioara destinatie exclusivista pentru straini, a fost lasat sa se degradeze pentru a fi vandut pe nimic unor apropiati ai partidelor aflate la conducere. O camera dubla la hotelul Amfiteatru cu mic dejun si vedere la mare costa 1.700.000 lei in plin sezon. Destul de ieftin, nu-i asa, fata de Mamaia? De fapt, e chiar scump, pentru ceea ce se ofera turistului. Hotelul ca si celelalte doua a fost declasificat anul trecut la doua stele, iar cand intri

in hol te invadeaza un miros de covoare vechi si umede. Mobilierul din camere se decojeste vazand cu ochii, iar in baie aproape ca ti-e frica sa intri. Numarul turistilor straini a scazut dramatic dupa declasificarea complexului, iar romanii care se cazeaza aici fie nu-si permit un hotel renovat, fie sunt nostalgici, care acum cativa ani nu aveau acces in complex. Cifra de afaceri a scazut in 2005 fata de anul trecut, de la 1,6 milioane euro la 1,4 milioane euro, iar gradul de ocupare este mai mic decat anul trecut cu 8%, coborand la 40%. Complexul are datorii de aproape 600.000 de euro, investitii nu s-au mai facut nu se stie de cand, iar plaja aferenta s-a redus cu cativa metri din cauza eroziunii marii. Cele trei hoteluri au nevoie urgent de cinci milioane euro, iar pe termen lung, renovarea lor costa 15-20 milioane euro. In starea actuala s-a ajuns pentru ca, in loc sa fie privatizat in 2002, complexul a fost transferat la Regia Protocolului de Stat, in asteptarea unui investitor. Care, spun surse din industrie, urma sa fie ex-premierul Adrian Nastase, dupa ce va fi castigat alegerile din 2005. Chiar daca roata s-a intors, Alianta are planuri similare cu complexul : il pastreaza pentru apropiati ai Partidului Liberal. Privatizare si faliment la complexul turistic din Olimp Alianta pastreaza, pentru apropiati ai Partidului Liberal, hotelurile Amfiteatru-Belvedere-Panoramic Degradat si aproape falimentar, complexul din Olimp va fi vandut in scurt timp la licitatie. De cine va fi adjudecat? Pe lista fericitilor castigatori se vehiculeaza deja doua nume mari: grupul Perla-Majestic si grupul European Drinks. Va suna cunoscut? Grupul Perla-Majestic face parte din holdingul Spring Time, controlat de omul de afaceri Mohammad Murad, care mai detine pe litoral hotelurile Perla si Majestic din Mamaia, Majestic din Olimp si Majestic din Jupiter, precum si complexul de apartamente Coral Beach. Cat despre European Drinks, este firma fratilor Ioan si Viorel Micula, care detin la mare 12 unitati de cazare, dintre care doua in Mamaia si restul in Neptun. Achizitionate la marea privatizare din 2002, hotelurile grupului European Drinks sunt administrate prin firma Turist Center si s-au remarcat prin aceea ca proprietarul nu a investit absolut nici un leu in renovarea lor. Cat de apropiati sunt fratii Micula de PNL ne dam seama dupa faptul ca unul din verii lor, Catalin Micula, este deputat liberal. Complexul din Olimp a fost transferat in 2002, pe timpul guvernarii PSD, cu o saptamana inainte de privatizare, la Regia Autonoma Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), care, teoretic, urma sa-l privatizeze chiar in acel an. Nu numai ca nu s-a intamplat asa, dar nici dupa trei ani RAAPPS nu a reusit sa faca acest lucru. Asta pentru ca, spun surse din piata, minunatul complex era pastrat pentru distinsul ex-premier Adrian Nastase, care ar fi urmat sa-l cumpere dupa alegerile de anul trecut. Insa roata s-a intors si a venit Alianta PNL- PD la putere. Asa ca, la conducerea RAAPPS a fost numit Cristian Vlaicu, membru PNL - care nu a putut fi contactat - iar la conducerea complexului Amfiteatru-Belvedere-Panoramic, un membru PD din Constanta, Dionisie Culetu, nimeni altul decat varul prefectului liberal de Constanta, Danut Culetu. Toate bune si frumoase, numai ca surse din industrie afirma ca, asa cum pe vremea guvernarii PSD Regia de Protocol pastra complexul pentru Adrian Nastase, in timpul guvernarii PNL-PD, Regia a pus deoparte complexul pentru apropiati ai partidului liberal. Ca e vorba despre un joc politic o dovedeste si faptul ca numirea directorului complexului a fost facuta pe criterii politice, Dionisie Culetu neavand legatura cu turismul. Eu am fost numit in urma cu doua saptamani si acum facem un plan de privatizare, spune Dionisie Culetu, care recunoaste ca intregul complex are nevoie urgent de renovare, insa afirma ca nu stie cine va fi viitorul proprietar.

Complexul are nevoie de 20 de milioane de euro si in timp ce AAPPS, subordonata Secretariatului General al Guvernului, a pus la cale diverse strategii de privatizare dubioasa, complexul s-a degradat in ultimul hal. In camere miroase groaznic, mobilierul este decojit, iar in baie ti-e frica sa intri. Cele trei hoteluri, care insumeaza peste 700 de camere, au fost declasificate de la trei la doua stele anul trecut si au nevoie urgent de cel putin cinci milioane de euro pentru renovare. In 2004, complexul a avut o cifra de afaceri de 1,6 milioane euro si un grad de ocupare de numai 48%, iar pentru acest an este prevazuta o cifra de afaceri de 1,4 milioane euro. Gradul de ocupare este acum de doar 40%, adica jumatate fata de hotelurile din Mamaia. Iar strainii reprezinta doar 20% din turisti, pe cand in urma cu cativa ani reprezentau in jur de 80%. Evident, situatia este mai rea decat anul trecut, iar la asta se adauga datorii de aproape 600 de mii de euro pe care complexul le are la stat si la banci. In total, pentru modernizarea complexului este nevoie de 15-20 milioane euro, apreciaza Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, care detine 39% din actiunile complexului. Noi am facut tot felul de propuneri catre RAAPPS, fie de majorare de capital, fie de divizare a complexului, insa ei nici macar nu ne baga in seama. Noi nu dorim tot complexul, vrem sa luam un hotel si sa-l modernizam, explica Mihai Fercala, care precizeaza ca nu a fost anuntat de vreo licitatie de privatizare, insa este vizibil deranjat de posibilitatea ca European Drinks sa cumpere cele 54% din actiuni detinute de RAAPPS. Asta pentru ca SIF este partener cu grupul din Oradea la opt hoteluri din Neptun din cele 12 detinute de acesta. De fapt, neintelegerile dintre actionari sunt motivul pentru care cele opt unitati stau nerenovate. Cum nici unul din actionari nu renunta si nu-si vinde actiunile, cea mai buna solutie ar fi fost un schimb de actiuni, insa nici aici nu s-a ajuns la un consens. Intre timp, din ce in ce mai putini turisti vin in Neptun si Olimp, iar cei care vin prefera unitatile renovate. Gradul de ocupare la Olimp a fost de 25-30%, asta pentru ca acolo nu functioneaza, de fapt, decat complexul Amfiteatru si hotelul Majestic. Cereri pentru complex am avut foarte putine, spune Lucia Morariu, proprietara agentiei Eximtur, locul doi pe tara ca vanzari pe litoral. Cine va reusi sa puna mana pe cele trei hoteluri vom vedea abia dupa sfarsitul sezonului estival.

Brandul identifica, diferentiaza si promite Brandul era si a ramas un simbol unic care permite identificarea provenientei si diferentierea produselor unele de altele. Dar brandul este si o promisiune de calitate. Consumatorii au ncredere n producatorii care stau n spatele unui brand. Experienta placuta pe care au avut-o cu anumite branduri determina consumatorii sa dezvolte preferinte si sa manifeste un anumit atasament emotional pentru brand. Pentru a face o comparatie sugestiva, brandul este ca o oaza n desert: o vezi de la departare pentru ca se diferentiaza de tot ce are mprejur, o cunosti pentru ca ti-a mai oferit experiente placute si n trecut si te bucuri ca ti-a iesit n cale din nou pentru ca esti sigur ca a ramas acelasi loc minunat. Brandurile reduc riscurile pentru consumator Riscurile pe care le implica achizitia unui bun sunt reprezentate de temerile pe care fiecare dintre noi le avem atunci cnd cumparam un produs: oare este asa cum mi doresc, oare nu este periculos pentru sanatate, oare si merita banii, oare ma fac de rs cu el, oare trebuie sa mi pierd timpul cu cumpararea unui alt produs daca acesta nu este bun? Brandurile, prin promisiunea de calitate pe care o fac, reduc mult aceste riscuri. Cu ct o achizitie implica mai multe riscuri, cu att brandul este mai important n decizia de achizitie (riscurile pe care le presupune achizitia

unei reviste sunt incomparabil mai mici dect riscurile pe care le presupune achizitia unei masini). Brandurile aduc companiilor detinatoare un avantaj considerabil fata de concurenta A avea branduri puternice nseamna a diminua riscurile unei afaceri (veniturile si cash flow-ul sunt mai stabile) si a obtine profituri mai mari ( marjele de profit sunt mai mari datorita capacitatii brandurilor dominante de a obtine preturi mai mari, de a domina parti mai mari din piata si de a negocia cu retailerii costuri de distributie mai mici). Brandurile sunt unice Brandurile sunt si ele active ale unei companii, ca si investitiile n tehnologii de fabricatie. Cu toate acestea brandurile sunt mai valoroase dect acestea pentru ca sunt protejate din punct de vedere legal si de aceea nu pot fi copiate. Acest fapt face ca brandurile sa fie valoroase, rare, imposibil de copiat si imposibil de nlocuit unele cu altele. (orice poate produce fara mare succes cola, dar numai o companie poate produce Coca-Cola, cel mai valoros brand din lume). Brandurile puternice se tranzactioneaza pentru sume fabuloase, deoarece ele sunt nsotite de un alt bun valoros: consumatorii loiali brandului. Brandurile aduc beneficii intangibile, genernd loialitatea consumatorului Costul atragerii de noi consumatori este de cel putin cinci ori mai mare dect costul pastrarii celor deja existenti. Este clara importanta pe care o are loialitatea consumatorilor, care la rndul ei depinde de mai multi factori precum: costurile implicate de nlocuirea produsului cu un altul (riscurile acelea de care era vorba mai sus), diferentierea unui brand fata de altul si preferinta pentru un anumit brand. Brandul adauga la beneficiile de baza ale produsului o serie de beneficii intangibile (cum ar fi reducerea riscului achizitiei si beneficii emotionale suplimentare) care i maresc considerabil valoarea. Aceste beneficii intangibile nu fac dect sa creasca diferentierea produsului si prin aceasta loialitatea consumatorului. Un cumparator de BMW nu cumpara doar o masina, un vehicul cu patru roti capabil sa l transporte dintr-un punct n altul; el cumpara statutul social asociat cu o astfel de masina, cumpara notorietatea, cumpara calitatea pe care o inspira un producator german si alte beneficii intangibile pentru care el este dispus sa plateasca n plus (aceeasi masina fara brand ar valora mult mai putin). Brandul este un mini-monopol legal Cele doua tipuri extreme de piata sunt monopulul si competitia perfecta. Competitia perfecta este caracterizata de existenta a multi ofertanti ce au produse similare; preturile sunt fixate de catre piata ceea ce duce la o elasticitate ridicata a pretului: la o crestere mica a pretului i va corespunde o scadere accentuata a cererii. Pe o piata cu competitie perfecta cstiga cel ce produce cu costuri mici, fapt ce duce la o scadere a marjei de profit pna la pragul la care efortul de a produce nu mai este justificat. Piata produselor de hrtie se apropie de o piata cu competitie perfecta: multi competitori, produse care se pot diferentia cu greu, pretul are o importanta foarte ridicata ntre criteriile de alegere, competitorii ncearca sa atraga consumatorii cobornd tot mai mult pretul. Dar jocul cu preturile este unul periculos deoarece mereu se va gasi un competitor care sa scada si mai mult pretul. Daca produsul tau nu se diferentiaza, vei fi obligat sa scazi la rndul tau pretul si asa mai departe pna se va ajunge la 0 profit, adica venituri egal costuri....ceea ce nseamna ca ori produci, ori nu produci tot aia e. Rolul central al strategiei de marketing este sa faca pietele imperfecte. Aici brandurile joaca un rol important, deoarece brandurile diferentiaza. Loialitatea fata de brand este o dovada ca preferintele consumatorului nu sunt ntotdeauna determinate de cel mai mic pret. Brandurile reduc competitia bazata pe preturi si scad elesticitatea pretului, ceea ce nseamna ca brandurile vor cere si vor primi preturi mai mari pentru unicitatea lor, pentru acele beneficii intangibile ce nu pot fi repetate de catre un alt produs. Protejat de catre legea marcii de comert, un brand este un mini-monopol legal.

Neptun: mrirea i decderea staiunii lui Ceauescu

(P) La ING Economii te bucuri de dobanda 6% p.a. pe primele 4 luni. Autor: Andreea Dogar Timp de 20 de ani, staiunea Neptun a reprezentat luxul extrem pentru romnii blocai pe rmurile romneti. Era perla litoralului romnesc, dup cum spunea un clieu folosit pn la saturaie. Ecourile epuizatei formule se pstreaz i acum n mintea turitilor din Neptun, care deplng luxul i elegana apuse. Sursa: Andreea Dogar n timp ce n Neptun veneau oamenii zilei, elita regimului comunist, lumea monden a anilor 70-80 i familia Ceauescu, Mamaia era o staiune de mas, cu preuri mai mici. Treptat, dup anii 90, lipsa investiiilor fcute la timp a detronat Neptunul de pe prima poziie deinut ani la rnd. n Neptun: Divertisment ioc, zero Pustiu, sta-i cuvntul, spune scurt Anca din Trgu-Jiu, despre Neptun, n timp ce se relaxeaz la o teras. Doamna de 45 de ani, venit la tratament pentru coloan, este dezamgit de atmosfera general a staiunii. Nu prea s-au mai investit bani n Neptun. nainte era perla. Am fost n Neptun prima dat n 96. Ni s-a prut creme de la creme, la vremea respectiv era ceva deosebit.

La Steaguri am vzut prima dat un foc de artificii adevrat. Toate chestiile astea s-au dus. Seara, dac iei, nu i se ofer nimic. Divertisment ioc, zero, o completeaz prietena sa Gabriela, de 42 de ani.

Dei Neptun are o via de noapte mai plin dect celelalte staiuni din sud, tinerii ntlnii pe plaj au spus c stau aici pentru preurile mai mici, dar se duc n Costineti sau n Mamaia pentru distracie. Am fost n bazar aici. Cred c erau cinci-ase magazine deschise, att. Nu se mai face vnzare, este evident. Marfa e de anul trecut. i de turcisme, chinezisme, ne-am sturat. nainte era pe drumul spre plaj o librrie, care a disprut, mai spune Gabriela. Cele dou turiste cred c Neptun i-a pierdut poziia deinut pe litoral n faa staiunii Mamaia deoarece aici nu s-au mai fcut investiii: n Mamaia au cinematograf, delfinariu, telegondola, Aqua Magic. i e plaja foarte mare n Mamaia. Cel mai murdar hotel n care am fost Adi din Oradea, n vrst de 40 de ani, a venit anul acesta pentru prima dat n Neptun cu familia sa, pentru 7 nopi, la un hotel de dou stele: E cel mai murdar hotel n care am fost, i am fost n multe hoteluri, spune el. Nu au fcut investiii. n general, nu m interesa curenia, intram cu papucii de la plaj, cu nisip, dar acum sunt cu copilul. Lipsesc perdelele de la du, baia e mizerabil, curge ap de la toalet tot timpul, n camer e ca i cum nu s-ar fi dat cu aspiratorul niciodat, ferestrele nu se nchid bine, nu au termopane, i descrie Adi camera dubl de la hotel, de 70 de lei pe noapte. Pozitiv e c avem televizor, frigider, ceea ce nu m ateptam la dou stele. n Tunisia, la fiecare dou ezlonguri era o scrumier Staiunea, aflat ntre lacul Neptun la est i pdurea de mesteceni i stejari Comorova la vest, este plin de verdea. Distana mare a hotelurilor fa de plaj este ns un dezavantaj pentru turitii mai comozi, care vor s coboare din hotel direct pe rm. Turitii spun c plaja de aici arat mai bine dect multe alte plaje de pe litoral Amenajat cu gust, plaja din Neptun are ezlonguri i umbrelue din lemn Adi consider c plaja este sub cele din strintate. Eu pot s am aa ceva, i arat el paharul din plastic n care i stinge igrile. Cel care a aruncat acolo mucul de igar nu a putut face rost de un phrel. Cnd am fost n Tunisia, la fiecare dou ezlonguri era o scrumier. La fiecare zece

metri exista un co de gunoi pe care l goleau. Pe plaja aferent unui hotel erau folosii numai trei oameni: un salvamar, un osptar i un ngrijitor care se ocupa de curenie i strngea gunoiul periodic, povestete el. Aici nu am vzut o singur persoan care s strng sau s spun: copile, nu arunca scrumul acolo. Dac nu ai educaie, i-o poate face cel care se ngrijete de curenie. Cei care au nchiriat plaja pentru ezlonguri ar trebui s aib grij de aceste lucruri. Nu e mizerie care s miroas dac o iei la fiecare patru ore, continu el. n plus, lui Adi preurile serviciilor de pe plaj, ca de exemplu cel pentru nchirierea unui ezlong, i se par mai mari dect cele din strintate. La sfrtiul lunii iunie, nchirierea unui ezlong costa ntre 7,5 i 10 lei pe zi, a unui pat 30 de lei, iar a unui pat acoperit (foto) 50 de lei pe zi Nu sunt aa de multe fie ca n Mamaia Tinerii care vin n Neptun aleg aceast staiune pentru preurile mai mici dect cele din Mamaia. nchirierea unui ezlong sau o or cu sky-jetul cost mai puin dect n Mamaia, spune Cristina, de 26 de ani, din Cluj. i nu sunt aa de multe fie pe plaj la Neptun ca n Mamaia. Totui, unii se plimb cu motocicleta pe aleile parcului, printre prinii care i plimb copiii. Spre plaj, printre crucioare Pentru zece minute cu sky-jetul, turitii au pltit la sfritul lunii iunie 60 de lei Eu am avut o impresie foarte bun despre Neptun anul trecut pentru c era foarte curat. Acum, nu e la fel de curat plaja. Mi se prea mult mai ngrijit anul trecut, spune Cristina, care st la o vil unde o camer dubl este 100 de lei pe noapte. Serviciile la restaurantul la care a mncat las de dorit, arat ea: Era un singur osptar care a fost impecabil. Noi suntem din Cluj i suntem obinuii altfel. Suntem foarte drgui unii cu alii. S-ar putea i mai bine. n schimb, familia lui Adrian Ghi, de 41 de ani, din Giurgiu, a gsit n Neptun tot ce i-a dorit de la o vacan la mare: E foarte frumoas staiunea, mai frumoas dect Mamaia. E linitit, cu verdea mult, mult mai curat. Am renunat la Mamaia, e aglomeraie foarte mult, muzic pe

plaj ce stric atmosfera. i aici e muzic, dar aa cum trebuie, omenete. i preurile sunt ok fa de Mamaia. Acum vreo doi ani, la dou stele, era 240 de lei camera pe noapte. De atunci nu m-a mai interesat Mamaia. Lacul Neptun se afl ntre staiune i plaj Aici a pltit 60 de lei pe noapte pentru o camer dubl, la dou stele. Omul este mulumit de camer deoarece are mobilier nou i e curat: Arat ca unul de trei stele lejer. La Mamaia la dou stele era sub orice critic, mobilierul era mncat de carii. n Neptun, ultimul rcnet sunt masajele cu nmol Datorit bazelor de tratament din staiune, Neptun este o atracie i pentru turitii n cutare de odihn i ngrijire medical. Aici se pot face bi de plante, mpachetri cu nmol, masaj, terapie cu ultrasunete, masaje subacvatice, gimnastic n piscin, reflexoterapie, electroterapie, kinetoterapie, hidroterapie, inhalaii cu aerosoli. Anca vine n Neptun de ani de zile la o baz de tratament pentru a se trata la coloan. E celebr de pe vremea lui Ceauescu, cnd veneau numai strini. Acum, ultimul rcnet sunt masajele cu nmol, spune ea. Deoarece s-a cazat la un hotel din staiune printr-o agenie de turism, a pltit 11 lei pentru o procedur. Altfel, preul este mai mare. Sunt foarte drgui, clar cu o clas peste ce exist n rest. ncearc s creeze un ambient plcut, se vede c au lucrat cu strini. i nu am vzut s fac diferene ntre romni i strini. Dar sezonul se deschide tot mai trziu. mi povesteau c aveau i 1000 pe zi. Acum au 240 de oameni la tratament, povestete Anca. Neptun, tras napoi de privatizarea trzie Privatizarea, finalizat abia n 2002, a fcut mult ru staiunii, apreciaz Traian Bdulescu, purttorul de cuvnt al Asociaiei Naionale a Ageniei de Turism din Romnia. n 2002, de exemplu, bulgarii i privatizaser hotelurile de pe litoral de ani buni. Bulgarii au privatizat din anii 90, cu sprijinul tour-operatorilor internaionali, n special cei germani. La noi, dup anii 90, din pcate, n loc s se privatizeze, majoritatea hotelurilor au fost date n locaie de gestiune. Nu erau nici ale celor care erau manageri i normal c cei care le aveau n locaie de gestiune au cutat s i trag ct mai muli bani fr s investeasc, explic el.

Pe de alt parte, e normal ca Mamaia s fie pe locul nti, spune Bdulescu, deoarece n Mamaia s-a investit mult mai mult. n plus, Mamaia ine de Constana i Constana are un buget foarte mare. Staiunile din sud in de Mangalia. Am vorbit i cu primarul Mangaliei i nu au acelai buget: e de 10 ori, de 20 de ori mai mic dect cel al Constanei. Mai sunt probleme cu iluminatul public noaptea. Primria Mangaliei e mai srac dect Constana i nu are aceeai putere, continu el. Dei este mai ngrijit dect alte staiuni din sudul litoralului, Neptun mai are nevoie de investiii i de reparaii ns n ultimii trei-patru ani, Neptun a nceput s creasc din nou, consider Bdulescu: S-au fcut investiii, avem cteva Park-Hotel-uri, spa moderne, hoteluri renovate. Avem i hoteluri noi. i mai e o problem, apreciaz purttorul de cuvnt al ANAT: Sunt i proprietari de hoteluri pe litoral, e o realitate, care au alte afaceri mai prospere i au luat i ei nite hoteluri, c era la mod. i normal, nu triesc numai din asta i d-aia nu au investit foarte mult n hoteluri.

Citii mai mult: Neptun: mrirea i decderea staiunii lui Ceauescu > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/neptun-marirea-si-decaderea-statiuniilui-ceausescu-899886.html#ixzz2Od4PoyYR EVZ.ro