MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DREPT PROCESUAL CIVIL

TEZ DE AN

Tema: Raporturile juridice procesual civile

ef de catedr: Elena Belei Conductor tiinific: Coban Igor Autor: Tomai Daniela

Cuprins
1.Introducere.......................................................................................................3 2.Noiunea raportului juridic procesual civil.........................................................5 3.Subiecii raportului juridic procesual civil..........................................................7 4. Instana de judecat ca subiect al raportului juridic procesual civil...................11 5.Participanii la proces ca subieci ai raportului juridic procesual civil................17 6.Concluzie.........................................................................................................27 7.Bibliografie........................................................................................................28

Introducere Sistemul juridic constituie un ansamblu compus din elemente variate, dar care prin specificul, prin esena lor formeaz o unitate ntreag. La etapa actual o importanta major in cadrul procesului civil o justific i raporturile juridice procesuale civile. Raportul juridic procesual civil este relatia sociala reglementat de normele de drept procesual civile ntre instana de judecat i persoanele ce particip la activitatea judiciar ce se desfaoar n vederea soluionrii pricinilor civile si executarea hotarrilor deliberate. In plus, delimitarea iniial ntre pari si teri poate fi modificat de ivirea unor imprejurri susceptibile a se produce in cursul unui proces civil i care antreneaz o transmisiune a calitii procesuale active sau pasive, precum si de cererile incidentale prin care tertele persoane sunt introduse in procesul deja existent, fie din initiativa lor, fie din initiativa reclamantului sau a prtului, dobndind si ele calitatea de parte in proces. Raportul juridic procesual civil e o relatie sociala ce este reglementata de norma procesual civila. Raporturile juridice procesuale civile sunt numai relatiile sociale pe care norma de drept procesual civil le reglementeaza, legea le recunoaste posibilitatea de a produce efecte juridice si le asigura executarea prin forta de constrngere a statului.De aici rezulta ca raporturile juridice procesual civile n solutionarea litigiilor civile ce apar ntre participanti la proces sunt asigurate de autoritatea statului. Raporturile sociale ce sunt reglementate de o norma de drept procesual civil devin raporturi juridice cu unele particularitati proprii, specifice deosebindu-se de celelalte categorii de raporturi sociale asa ca cele politice, morale, religioase.
3

Din cele mentionate mai sus observm ca raporturile juridice procesual civile sunt asigurate n caz de opunere prin forta autoritar a statului, pe cnd realizarea celorlalte raporturi nereglementate de norme juridice nu sunt sustinute de forta statului. Natura raporturilor juridice procesual civile este determinata de natura normei juridice ce reglementeaza relatia sociala cu caracter patrimonial sau personal nepatrimonial, n care partile au o pozitie egala. Raportul juridic procesual civil nu trebuie identificat cu procesul civil. Faptul c unele rapoarte juridice procesuale civile se stabilesc n mod necesar i dureaz n timp pn la sfritul procesului, cum sunt, de exemplu, cele dintre instan i pri, iar altele sunt ntmpltoare i de scurt durat, cum sunt cele care privesc administrarea probelor, poate determina doar o clasificare a acestora n principale i accesorii i nicidecum susinerea ideii unitii lor. Unicitatea i respectiv identificarea cu procesul nu se justific, stricto sensu, nici pentru faptul c n cadrul raportului juridic procesual civil intervin adeseori schimbri n ceea ce privete subiectele, ca aceasta s influeneze unitatea sau mersul procesului. Raporturile juridice procesual civile nu pot fi privite separat: nici ntre ele i nici fa de alte raporturi juridice, de alt natur. Complexitatea activitii judiciare n cadrul creia raporturile juridice procesuale civile se nasc i se afirm, dezvluie faptul c n practic ele se succed, mpletesc i se combin, att ntre ele ct i cu alte raporturi juridice de alt natur. Proces civil Drepturi procesuale Obligaii procesuale Drept procesual civil

Noiunea raportului juridic procesual civil Raportul juridic procesual civil reprezint relaia social reglementat de normele juridice procesual civile, stabilit ntre diferite organe i persoane ce particip la activitatea judiciar ce se desfoar n vederea soluionrii pricinilor civile i executrii actelor crora li se atribuie, direct sau cu ndeplinirea unor formaliti, valoare de titluri executorii. n unele cazuri naterea raportului juridic procesual civil este precedat sau urmat, n mod necesar, de naterea altor raporturi juridice, de alt natur. Astfel: - depunerea unei cereri de chemare n judecat la pot implic naterea raportului juridic procesual civil dintre reclamant i instan privind investirea acesteia din urm cu judecarea cauzei; angajarea unui aprtor implic i abilitarea acestuia de a se prezenta i stabili raportul juridic procesual civil cu instana n numele prii etc.; - citarea sau comunicarea actelor de procedur implic ndeplinirea obligaiilor ce decurg din raportul juridic de munc al agentului procedural; ordonarea efecturii unei expertize necesit ncheierea unui raport juridic civil privind prestarea de servicii de ctre expert etc. Particularitatile specifice a raporturilor procesual civile: - apar numai n baza normelor de drept procesual civil. - O alta particularitate este cnd n proces este prezent obligatoriu instanta de judecata. - Cnd procesul decurge pe cale judiciara (n instanta competenta). - Cnd raporturile procesual civile constituie un sistem de relatii ce se desfasoara n mod succesiv, nlocuind un raport juridic procesual civil cu altul.
5

Raportul juridic civil este relaia social cu caracter patrimonial sau personal nepatrimonial, reglementat de norma de drept civil. Datorit specificului, formei i coninutului, rapoartelor juridice procesuale civile prezint urmtoarele trsturi caracteristice: - se stabilesc n funcie de necesitatea participrii la activitatea judiciar, ca urmare a faptului c activitatea judiciar nu poate fi conceput fr participarea prilor i a instanei; - coninutul acestor raporturi, drepturi i obligaii, este stabilit prin dispoziiile legii, astfel, prii care face afirmaii i revine sarcina probei; martorului s spun adevrul instanei obligaia s judece cauza etc.; - datorit poziiei sale, instana stabilete cu toi ceilali participani rapoarte juridice procesuale civile de putere; n consecin, pentru a asigura desfurarea normal a activitii judiciare, instana, dac este cazul, poate aplica sanciuni procesuale fiecrui participant; - se stabilesc n mod independent de conflictul de drept material dedus judecii; Rapoartele juridice procesuale civile se nasc i se afirm, n cadrul activitii judiciare, chiar dac aceasta este nceput i continuat pe baza unui raport juridic litigios pe care instana, n finalul judecii, l declar stins sau inexistent. Faptul c unele rapoarte juridice procesuale civile se stabilesc n mod necesar i dureaz n timp pn la sfritul procesului, cum sunt, de exemplu, cele dintre instan i pri, iar altele sunt ntmpltoare i de scurt durat, cum sunt cele care privesc administrarea probelor, poate determina doar o clasificare a acestora n principale i accesorii i nicidecum susinerea ideii unitii lor.

Subiecii raportului juridic procesual civil Pentru definirea notiunilor de reclamant si de prat trebuie pornit de la imprejurarea ca obiectul procesului civil il constituie un raport juridic substantial, in care figureaza un subiect activ (titularul dreptului subiectiv ce formeaza continutul raportului juridic civil) si un subiect pasiv (persoana careia ii incumba obligatia corespunzatoare dreptului de creanta sau, dupa caz, cel care a adus atingere dreptului real ori altui drept absolut), fiind necesar sa se tina cont si de faptul ca anumite litigii pot privi nu un drept subiectiv civil, ci o situatie juridica protejata de lege sau pentru a carei realizare calea judecatii este obligatorie. De asemenea, trebuie avut in vedere ca notiunea de parte in proces este mai larga decat notiunea de subiect al raportului juridic civil, in sensul ca este suficient doar sa se afirme existenta unui drept subiectiv civil, urmand ca instanta sa hotarasca la sfarsitul judecatii daca intre parti exista sau nu un raport juridic civil, fiind deci posibil sa se stabileasca un raport juridic procesual in lipsa unui raport juridic substantial intre parti. Subliniem insa ca nu in toate situatiile respingerea cererii de chemare in judecata este consecinta inexistentei raportului juridic substantial intre partile din proces, deoarece solutia instantei poate sa fie rezultatul admiterii unei exceptii procesuale peremptorii. Chiar si in cazul respingerii pretentiei ca nefondata (neintemeiata), ar fi posibil sa existe raportul de drept substantial afirmat de reclamant, dar acesta nu a fost dovedit prin mijloacele de proba administrate in cauza. Prin reclamant intelegem acea persoana care se adreseaza organului de jurisdictie cu o cerere prin care se declanseaza procesul civil, solicitand stabilirea ori recunoasterea unui drept subiectiv civil al carui titular pretinde ca este sau realizarea unei situatii juridice ocrotite de lege. Persoana chemata in judecata pentru a fi obligata sa recunoasca ori sa respecte dreptul afirmat sau fata de care se urmareste realizarea unei situatii juridice protejate de lege poarta denumirea de prt.
7

O persoan fizic sau juridic care are o pretenie mpotriva alteia i pe care nu o poate satisface pe cale amiabil, trebuie s se adreseze unei instane de judecat. Persoanele care au un litigiu cu privire la un drept pentru rezolvarea cruia este necesar s se adreseze instanei de judecat se numesc pri. Litigiul presupune existena a cel puin dou pri cu interese contrarii i anume, una care formuleaz pretenii - reclamantul i alta mpotriva creia se formuleaz pretenia - prtul. Dac persoana care se adreseaz instanei nu are o pretenie fa de alt persoan atunci aceasta are o cerere care urmeaz s se soluioneze pe cale necontencioas. Denumirea de pri este folosit att pentru faza judecii, ct i pentru faza executrii silite. n cadrul etapelor procesuale civile, prile poart denumiri diferite. La prima faz de judecat prile se numesc reclamant i prt. n faza de judecat a apelului, prile se numesc apelant i intimat. La judecata aflat n recurs, prile se numesc recurent i intimat. La contestaia n anulare, prile poart denumirea de contestator i intimat. La judecata unei cereri de revizuire, prile se numesc revizuent i intimat. n cazul executrii silite, prile poart denumirea de creditor i debitor. Prile in cadrul procesului civil sunt prezumai subieci ai raporturilor care participa in nume si interes propriu la examinarea cauzei civile suporta cheltuieli de judecata si consecintele juridice ale hotaririi.Pentru a fi ca parte in proces civil este obligatoriu minim necesara capacitatea de folosinta a dreptului pretins incalcat sau contestat ori o obligatie ivocat. Capacitatea de exercitiu necesar subiectilor pentru a exercita actiuni dar care nu sint pri in proces civil in mod obligatoriu,in consecinta calitatea de parte deriva din dreptul material iar exercitarea acestei calitati se poate produce personal atunci cind subiectul are si capacitate de exercitiu sau prin intermediul altor subiecti procesuali cind partea
8

nu are capacitate de exercitiu.Actele procesuale infaptuite de catre persoana far capacitate de exercitiu sunt anulabile .Statutul procesual al partilor il formeaza drepturile si obligatiile acestora care sunt generale si specifice.Drepturile specifice sunt proprii astfel incit sunt proprii sa caracterizeze statutul procesual,astfel reclamantul are dreptui la sesizarea instantei de judecata,s-i modifice temeiul sau obiectul actiunii,s mreasc sau s reduc cuantumul preteniilor,s enune integral sau partial la actiune alin 2 art 60 cpc. Potrivit art 60 piritul poate recunoaste integral sau partial actiunea,poate formula obiectii,potrivit art 172 poate inainta actiuni reconventionale, potrivit art 43 poate cere stramutarea pricini.In cazurile prevazute de lege partile pot valorifica de comun acord tranzactia de impacare,schimbarea competentei de judecata catre

arbitraj,stramutarea pricinii art 43 cpc. Distinctia intre reclamant i prt prezinta un interes practic deosebit. a)competenta teritoriala de drept comun se stabileste in functie de domiciliul paratului; anumite acte de procedura pot fi indeplinite numai de reclamant (de exemplu, completarea sau modificarea cererii de chemare in judecata), in timp ce alte acte de procedura pot fi indeplinite numai de parat (spre exemplu, intampinarea, cererea reconventionala, cererea de aratare a titularului dreptului real); b) achitarea la pretentii poate proveni numai de la prt; b) in cadrul dezbaterilor pe fond, instanta va da mai intai cuvantul reclamantului, iar apoi paratului; c) sarcina probei revine, in principiu, reclamantului etc. Chiar si in apel

admisibilitatea unor cereri este determinata dupa cum partea care le formuleaza a avut pozitia procesuala de reclamant sau de parat la judecata in prima instanta, intruct legea interzice cererile (pretentiile) noi in apel, dar permite mijloacele de
9

aparare noi, iar ceea ce reprezinta o pretentie noua pentru reclamant poate constitui doar un mijloc de aparare pentru parat. (De exemplu, nulitatea contractului nu poate fi solicitata in apel de catre reclamantul care la judecata in prima instanta a cerut rezolutiunea, in schimb, poate fi invocata direct in apel de catre paratul de la judecata in prima instanta, spre a obtine respingerea pretentiei formulate impotriva sa si care este fundamentata pe acel contract, iar aceasta indiferent de partea ce a declarat apel.) Mentionam ca o persoana nu devine in mod automat prat, prin simplul fapt al chemarii sale in judecat, ci este necesar sa se solicite obligarea (condamnarea) acesteia la ceva. De asemenea, paratul trebuie sa fie nominalizat, nefiind posibila introducerea unei cereri contencioase impotriva unei persoane nedeterminate (cum ar fi, spre exemplu, detinatorul unui teren, cel care a contrafacut un produs, persoana care a savarsit un accident de circulatie etc.) sau impotriva unui grup de persoane fara a fi individualizati membrii acestuia (spre exemplu, mostenitorii unei persoane ce a decedat inainte de pornirea procesului, producatorii sau distribuitorii unui anumit bun, salariatii aflati in greva, participantii la o competitie sportiva, autorii unui fapt ilicit etc.). Aceasta regula asigura respectarea contradictorialitatii si a dreptului de aparare, stabilind totodata si pe cel care va suporta, daca va fi cazul, consecintele executarii silite a hotararii ce se va pronunta, dar poate prezenta unele inconveniente pentru persoana care intentioneaza sa porneasca un proces civil, avand in vedere ca sunt situatii cand aceasta nu este in masura a cunoaste cu precizie identitatea celui ce trebuie chemat in judecata.

10

Instana de judecat ca subiect al raportului juridic procesual civil Competenta jurisdicional ca exigent trebuie stabilita corect astfel incit sa asigure buna desfasurare si solutionarea a cauzei.In consecint,incalcarea normelor de exigenta produce unele efecte de natura sa afecteze valabilitatea hotrrilor judecatoresti sau sa conditioneze accesul la justitie .Daca la faza intentarii procesului se depisteaza eroarea in stabilirea competentii jurisdictionale art 170 alin 1cpc. cererea de chemare in judecat se restituie printr-o incheiere susceptibila de recurs,restituirea cererii nu priveaza persoana interesata de dreptul adresarii in instant competent cu aceieasi cerere.Aceieasi eroare de procedura poate corecta si dupa intentarea procesului pina la pronuntarea hotaririi prin stramutarea cauzei la instanta competent,art 43lin 2 cpc.Incheierea in acest caz este recurabila.In urma stramutari cauzei se poate produce un motiv negativ atunci cind asistentul considera ca nu este in drept sa examineze cauza stramutat,in acest caz procesulse suspenda obligatoriu si sesizeaza potrivit art 44 cpc,instant in drept sa solutioneze conflictul de competent.Incheierea prin care se solutioneaza conflictul de competent nu se supune nici unei cai de atac,iar examinarea conflictului de competent se face fara citarea participantilor la proces.In aceieasi maniera sunt solutionate si conflictele de competent pozitive.Daca sa pronuntat hotarirea judecatoreasca care a fost

contestata,aceasta eroare procesuala este calificata de instanta ierarhic superioara ca una superioar care poate fi invocate din oficiu si care duce la casarea hotaririi art 388si 400 cpc. Instana judectoreasc instana este organ mputernicit de lege s rezolve litigiul intervenit ntre pri. n acest neles sunt cuprinse toate organele de jurisdicie nfinate de lege.

11

Termenul de instan este folosit n mod frecvent numai pentru instanele judectoreti. - instane de fond - instane de apel - instane de recurs Instan mai numim i completul. Conform art. 17 din L 92 / 1992, cauzele n prim instan se judec n complete compuse dintr-un singur judector, indiferent de gradul instanei (judectorie, tribunal). Excepie: - n cazul litigiilor de munc i a conflictelor de munc unde completul este format din un judector i 2 asisteni judiciari; - n cazul adopiilor se judec n complet de 2 judectori. Apelurile indiferent unde se judec compunerea este de 2 judectori. Recursurile se judec n complet de 3 judectori. Completele de judecat sunt constituite de preedintele instanei sau de preedintele de secie. Completul de judecat este prezidat de (n cazul n care sunt 2-3 judectori) preedintele sau vicepreedintele instanei cnd acetia intr n compunerea completelor sau de preedintele de secie cnd acetia particip la judecat. n celelalte cazuri judectorul care prezideaz este desemnat de preedintele de secie sau de preedintele instanei.

12

Cnd legea prevede se constituie complete specializate pentru judecarea cauzelor n anumite materii. Normele viznd compunerea instanei sunt norme de organizare judectoreasc i au caracter imperativ. n cazul n care se admite excepia greitei compuneri a instanei, la instana de fond i numai n cazul completelor specializate se va lua act prin ncheiere i se va da termen la un complet legal constituit. Dac excepia greitei compuneri a instanei este ridicat n apel se va anula hotrrea i se va judeca cauza. Cnd excepia este admis n recurs se caseaz hotrrea i se trimite spre rejudecare. Distinct de compunerea instanei avem: Constituirea instanei alctuirea ei complex cu toate organele i persoanele cerute de lege. Alturi de judectori particip n mod obligatoriu la toate edinele grefierul i la unele i procurorul. La Curtea Suprem de justiie rolul grefierului este luat de magistraii asisteni sunt absolveni de drept. Pentru a asigura obiectivitatea judectorului, grefierului i a procurorului legea a reglementat trei situaii: Incompatibilitatea. Legea prevede trei cazuri de incompatibilitate: a. Judectorul care a pronunat o hotrre ntr-o pricin nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n apel sau recurs.
13

b. Judectorul care a pronunat o hotrre nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n cazul n care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare. c. Judectorul care a fost martor,expert, avocat sau arbitru ntr-o pricin nu poate judeca acel proces. Toate aceste 3 cazuri sunt de strict interpretare. Excepia de incompatibilitate poate fi invocat de oricine, oricnd. La cile de atac extraordinare de atac nu funcioneaz incompatibilitatea. 2. Abinerea i recuzarea n anumite cazuri prevzute de lege expres judectorul poate fi recuzat i tot pentru aceleai cazuri se poate abine. Cazuri de recuzare sau abinere: a. Cnd judectorul, soul su, ascendenii ori descendenii au vreun interes n judecarea privinii sau cnd judectorul este so, rud sau afin pn la gradul al 4-lea inclusiv, cu una din pri. b. Cnd judectorul este so, rud sau afin n linie dreapt pna la al 4-lea grad, inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei pri sau dac este cstorit cu fratele sau sora soului uneia dintre aceste persoane. c. Cnd soul judectorului n via i nedesprit este rud sau afin a uneia dintre pri pn la gradul al 4-lea inclusiv sau fiind ncetat din via sau desprii au rmas copii. d. Dac judectorul, soul sau rudele pn la gradul al 4-lea inclusiv au pricin asemnatoare cu aceea care se judec sau dac au o cauz la instana la care una din pari este judector.
14

e. Dac ntre aceleai persoane i una din pri a fost o judecat penal n timp de 5 ani naintea recuzrii. f. Dac judectorul este tutore sau curator al uneia din pri. g. Dac judectorul a primit de la una din pri darurisau fgduieli de daruri, or alte ndatoriri. h. Dac judectorul i-a spus prerea cu privire la pricina care se judec. i. Dac exist dumnie ntre judector, soul sau una dintre rudele sale pn la gradul al 4-lea inclusiv i una din pri, soi sau rudele acestora pn la gradul al 3-lea inclusiv. Pentru aceleai motive cu excepia celei de la litera h pot fi recuzai sau se pot abine procurorii, magistraii asisteni, grefierii i experii. Dei cazurile de mai sus sunt unice, caracterul normelor difer; pentru abinere normele sunt imperative (obligarea judectorilor, etc.), iar pentru recuzare normele sunt dispozitive. Cazurile de abinere i recuzare sunt limitative i nu pot fi extinse nici prin voin judectorilor nici a prilor. Procedura de soluionare este diferit, cererea de abinere se face de ctre judector, cererea de recuzare se face de partea interesat, verbal sau n scris nainte de nceperea dezbaterilor. Dac motivul de recuzare apare dup nceperea dezbaterilor, cererea se va face imediat ce partea afl de motiv. Judectorul recuzat poate declara c se abine, fiind judecat numai cererea de abinere.

15

Instana competent s judece cererea de recuzare sau de abinere este cea din care face parte judectorul. Cnd din cauza recuzrii nu se poate actui completul de judecat sau cnd sunt recuzai toi judectorii cererea se judec de instana care ar judeca calea de atac. La Curtea Suprem de Justiie recuzarea unei secii se judec de o alt secie. Judecata se face n camera de consiliu fr prezena prilor. Dac se consider necesar judectorul recuzat poate fi ascultat. Nu se admite interogatoriul ca mijloc de prob al motivelor de recuzare. Pronunarea asupra cererii se face prin ncheiere n sedin public. Dac se admite cererea de recuzare prin aceeai ncheiere se arat ce acte se pstreaz iar iar judectorul recuzat se retrage. Dac se admite recuzarea ntregii instane se va trimite cauza la o instan egal n grad. ncheierea de pronunare asupra abinerii i cea prin care s-a ncuviinat recuzarea nu au cale de atac. ncheierea de respingere a recuzrii se atac odat cu fondul.

16

Participanii la proces ca subieci ai raportului juridic procesual civil Noiunea de participani n procesul civil desemneaz persoanele i organele de stat care particip la activitatea de nfptuire a justiiei. In doctrin se distinge acei participanii procesuali principali (subiecii procesului civil) a cror activitate influeneaz desfurarea i soarta procesului civil: instana, prile, organele de executare i procurorul; i participanii procesuali auxiliari, care au un rol subsidiar ce vizeaz doar lmurirea unor mprejurri de fapt ale cauzei: martori, experi, interprei etc. Cercul participanilor la proces deseori este lrgit: prile se prezint prin mandatari ori sunt aprate de avocai. Participanii sunt acei subieci ai raportului material litigios care se deosebesc de reclamant i prt,fie prin calitate procesuala i statutul juridic in proces,interes material i interes procesual pe care l au fa de obiectul litigiului sau prin momentul interveniei n proces. Prile sunt participani ns nu toi participanii sunt pri. Conform articolului 55 al codului de procedur civil se consider participani la proces:parile,intervenienii,procurorul,persoanele care,n conformitate cu art.7 alin.2,art.73 i 74,sunt mputernicite s adreseze n instan cereri n aprarea drepturilor,libertilor i intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin n proces pentru a depune concluzii n aprarea drepturilor unor alte persoane,precum i persoanele interesate n pricinile cu procedura special. Conform art.59 alin.1 prevede c:parte n proces (reclamant sau prt) foate fi orice persoan fizic sau juridic prezumat,la momentul intentrii procesului,ca subiect al raportului material litigios.

17

Reclamantul este subiect al raportului material litigios n privina cruia exist prezumia c i s-a ncalcat un drept sau interes legitim de ctre prt i care nnainteaz aciunea n instana de judecat. Prtul este subiect al raportului material litigios n privina cruia exist prezumia c el a ncalcat un drept sau un interes legitim a reclamantului i mpotriva lui sunt ndreptate preteniile din aciunea reclamantului. Intervenia poate fi definit ca acea instituie procesual care confer terului posibilitatea de a participa din propria iniiativ ntr-un proces n curs de judecat ntre alte persoane n scopul valorificrii unui drept propriu sau spre a sprijini aprarea reclamantului sau prtului.Scopul interveniei rezult din sarcinile procesului civil din art.4 c.p.c. i anume soluionarea corect a cauzei i aprarea drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor. Intervenienii se clasific n 2 grupuri: -intervenientul principal-care formuleaz pretenii proprii cu privire la obiectul litigiului. -intervenientul accesoriu-care nu formuleaz pretenii proprii asupra obiectului litigiului. n literatura de specialitate intervenientul principal mai este denumit i reclamant procesual. Ceea ce l deosebeste pe reclamant este doar momentul intervenirii n proces, adic intervenientul principal intervine ntr-un proces deja nceput ntre reclamant i prt n cazul n care acesta ar fi nnaintat pretenii proprii odat cu reclamantul ei ar fi fost coreclamani. Preteniile intervenientului principal sunt ndreptate mpotriva obiectului litigiului i pot viza o parte a acestuia.

18

Conform art. 65 Cod de procedur civil al Republicii Moldova, poate interveni n proces intervenientul principal (intervenientul care formuleaz pretenii proprii cu privire la obiectul litigiului). Orice persoan interesat poate interveni ntr-un proces ce se desfoar ntre alte persoane. Intervenia este n interesul propriu cnd intervenientul invoc un drept al su asupra obiectului litigiului sau un drept legat de acesta. Dac se constat c exist persoane care pot s i declare propriile pretenii asupra obiectului litigiului ntre prile iniiale, instana este obligat s ntiineze persoanele n cauz despre procesul pornit i s le explice dreptul lor de a interveni n proces prin naintarea unei aciuni. Intervenientul principal poate interveni n proces pn la nchiderea dezbaterilor judiciare n prim instan, naintnd aciunea ctre una sau ctre ambele pri n modul prevzut de prezentul cod. Intervenientul principal are drepturi i obligaii de reclamant. Cererea de intervenie principal se ntocmete conform cerinelor prevzute pentru cererea de chemare n judecat. Intervenientul principal poate interveni n proces pn la nchiderea dezbaterilor judiciare n prim instan, naintnd aciunea ctre una sau ctre ambele pri n modul prevzut de prezentul cod. Intervenientul principal are drepturi i obligaii de reclamant. Cererea de intervenie principal se ntocmete conform cerinelor prevzute pentru cererea de chemare n judecat. Pentru a interveni n proces intervenienii principali formuleaz o cerere de intervenie prin care i formuleaz pretenia asupra obiectului litigiului fa de cererea de intervenie se nainteaz aceleai condiii de form i de coninut ca i
19

fa de cererea de chemare n judecat. Deasemenea fa de cererea de intervenie se nnainteaz i aceleai condiii de achitare a taxei de stat, ca i fa de cererea de chemare n judecat. Dei c.p.c. nu reglementeaz expres procedura detaliat de primire i examinare a cererii de interveniei,privitor la aceasta se aplic regulile de la examenarea cererii de chemare n judecat cu excepiile prevzute la subiectul interveniei principale.Astfel intervenientul principal poate interveni n proces pina la nceperile dezbaterii pricinii de fond n prima instan iar fa de aceast aciune fiind aplicabile regulele de primireintentare a procesului civil n baza cererii de chemaare n judecat.n cazul n care instana de judecat v-a constata c preteniile din cererea interveniilor principale nu se refer la fondul cauzei obiectul litigiului, atunci instana printr-o ncheiere v-a refuza s o examineze concomitent cu aciune iniial a reclamantului.Acest refuz ns nu v-a decade din dreptul intervenientului principal de a nnainta o aciune civil n condiiile generale. n conformitate cu art. 67 Cod de procedur civil al Republicii Moldova, n proces poate s intervin i intervenientul accesoriu (intervenientul care nu formuleaz pretenii proprii asupra obiectului litigiului). Persoana interesat ntr-un proces pornit ntre alte persoane poate interveni n el alturi de reclamant sau de prt pn la nchiderea dezbaterilor judiciare n prima instan dac hotrrea pronunat ar putea s influeneze drepturile sau obligaiile lui fa de una din pri. Pentru a interveni n proces, intervenientul depune o cerere n care demonstreaz interesul interveniei, menionnd crei pri se va altura. Copia de pe cerere se nmneaz ambelor pri. Intervenientul accesoriu poate fi introdus n proces i la cererea uneia dintre pri sau din oficiul instanei.
20

Intervenienii accesoriu este acel participant la proces care nu formuleaz pretenii proprii asupra obiectul litigiului ns care are un interes procesual n soluionarea cauzei. n literatura de specialitate s-a expus ideia c interesul procesual al intervenientul accesoriu const n obligaii i opozabilitti: faptele juridice constante de instana de judicat n inventualitatea nnaintrii accesoriu, anume din acest motiv i s-a afirmat c intervenientul accesoriu nu are interes material n solutionarea cauzei. n literatura romn s-a identificat o alt accepiune a notiunii de intervenient accesoriu, astfel c intervenientul accesoriu este acel participant la proces care are drept scop contribuia la facilitatea aparrii intereselor prii de partea cui ii intervine n virtutea interesului procesual pe pare l are fa de proces. Intervenientul accesoriu este un participant de sine stttor la proces i care are un statut procesual distinct de cel al intervenientului principal. 1.intervenientul accesoriu nu formuleaz pretenii proprii asupra obiectului litigiului, 2.n vederea intervenientului n proces aceasta formuleaz o cerere simpl justificnd interesul procesual. Mai mult ca att spre deosebire de intervenienii principal cel accesoriu v-a interveni i la cererea uneia dintre pari precum i din oficiu la iniiativa instanei, dac aceasta din urma v-a considera raional atragerea acestuia n vederea soluionrii juste i rapide a cauzei civile. Intervenientul accesoriu nu are opoziie independente fa de pri, i intervine fiind de partea reclamantului, fie de partea prtului, n dependen de interesul procesual al acestuia.

21

Intervenientul accesoriu poate interveni n proces pn la nchiderea dezbaterii juridice n orice instan. Interventia accesorie- in cadrul procesului este posibila fie din oficiul instantei fie la solicitarea unei parti fie din propria itiativa.. Acolo unde fondul e supus examinarii atunci e posibil intervenia accesoriu, udar unde nu e supus n acest caz nici nu e posibil.Intervenientul accesoriu intervine alturi de partile care le reprezint, cu excepiile din art 68 CPC. Interventia accesorie se perfecteaza printr-o incheiere judecatoareasca. Daca incheierea e de respingere a acesteia , ea poate fi atacata cu recurs separat. Partile in temeiul art 67 al. 4 sunt in drept sa conteste introducerea in proces a intervenientului accesoriu. In cazul neatragerii in proces a unui intervenient accesoriu , partea care a pierdut procesul si a intaintat actiune de regeres ulterior nu va putea evoca puterea lucrului judecat in procesul al doilea. In acest fel partea ce a pierdut procesul va suporta povara unui proces derobatiune in al doilea proces de parca primul nici n-ar fi fost. In cazul interventiei anuntata in mod necoraspunzator nu se va putea apara in actiunea de regres obiectia de rea credinta din procesul anterior. Reieind din articolul 68 c.p.c intervenientul accesoriu beneficiaz doar de dreptul procesual generale. Efectul neatragerii sau neintervenirii n proces a intervenientului accesoriu rezid n faptul: imposibilitaii a punerii faptului de a dovedi c litigiul a fost soluionat greit din cauza incorectitudinii n proces a prii la care urma s se alture n msura n care nu dovedete c explicaile, aciunile i mijloacele de aprare ale prii au fost greite din intenie sau din culp grav. Deasemenea n caz de neexaminare a pricinei fr ca parte a interesului s atrag n procedur intervenientul accesoriu,faptele i raporturile juridice stabilite prin hotrre, judecarea irevocabil nu vor avea efecte juridice la examinarae aciunilor depuse mpotriva intervenientului.

22

Procurorul este un subiect al procesului civil n calitate de parte, indiferent de formele de participare a acestuia la proces. Participarea sa la judecat nu se reduce la o asisten pasiv de informare asupra disputei judiciare. Conform art. 71 Cod de procedur civil al Republicii Moldova, procurorul particip la judecarea pricinilor civile n prim instan n calitate de participant la proces dac el nsui l-a pornit n condiiile legii. Aciunea n aprare a drepturilor, libertilor i intereselor legitime poate fi intentat de ctre procuror numai la cererea scris a persoanei interesate dac aceasta nu se poate adresa n judecat personal din cauz de sntate, vrst naintat, incapabilitate sau din alte motive ntemeiate. Aciunea n aprarea intereselor persoanei incapabile poate fi naintat de procuror indiferent de existena cererii persoanei interesate sau a reprezentantului ei legal. n cazurile prevzute de lege, procurorul este n drept s se adreseze n judecat n aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale unui numr nelimitat de persoane. Procurorul intervine n activitatea judiciar pentru a apra interesele generale ale societii, chiar i atunci cnd intervine pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale cetenilor. Aceast mprejurare i confer statutul special de parte n procesul civil. De exemplu, efectele hotrrii judectoreti nu se ntind n mod direct asupra procurorului nu poate fi condamnat la plata cheltuielilor de judecat, particip la activitatea judiciar n condiiile i cazurile determinate de art. 45 c. proc. civ., poate exercita cile ordinare de atac chiar dac nu a fost parte n proces n faa instanei de judecat, etc. Procurorul poate face uz de instituia recuzrii in cazurile in care legaturile de rudenie privesc persoane judector si celelalte parti. Relaiile dintre procuror si

23

judector, chiar si atunci cnd are calitatea de reclamant, nu pot fi invocate ca motiv de recuzare de ctre nici una din parti. Participnd in procesul civil, procurorul acioneaz potrivit drepturilor si obligaiilor consacrate de procedura civila si care statornicesc un regim de egalitate si contradictorialitate intre participanii la procesul civil, asigurnd totodat instanei o poziie independenta si suverana. Procurorul care participa la judecata poate fi substituit oricnd, si in orice faza a procesului, cu un alt procuror, fara a fi necesara ndeplinirea unei formaliti. Procedura abinerii procurorului se va desfura in conformitate cu principiile de organizare si modul de funcionare a unitilor Ministerului Public. Procurorul care tie ca in privina lui exista un motiv de recuzare este dator - in conformitate cu art.25 C. pr. Civ - sa raporteze acest lucru efului unitii din care face parte, formulnd si o cerere de abinere. Participarea procurorului in procese civile s-a pastrat conf art 71 CPC si a legii cu privire la procuratura. Unica forma de participare a procurorului in procesul civil este intentarea procesului. Procesul se intenteaza la cerere insa nu din oficiu.Temeiurile de participare a procurorului in proces civil sunt: a)La cererea persoanei fizice daca aceasta nu se poate adresa din motive de virsta , sanatate, incapabilitate si alte motive intemeiate. b)La cererea autoritatilor publice,in interesele statului si societatii.Procurorii vaforizeaza calitatea apararii pentru statul reclamant din punct de vedere procesual procurorul are aceleasi abilitati ca si avocatii.Procurorii pot exercita cai de atac doar daca au intentat procesel civile. In revizuire , potrivit art 447 lit c CPC se poate adresa procurorului general doar intr-un singur caz la sesizarea agentului guvernamental; in cadrul declansarii proceduri imiabile in fata CEDO daca prin
24

hotrrea judecatoareasca nationala s-au incalcat drepturile si libertatile prevazute de conventie. Autoritatile publice, organizatiile , persoanele fizice pot intenta la cererea persoanelor fizice in cazurile prevazute de lege (art 73 CPC). Cazurile prevazute de lege pentru participarea in proces autoritatilor tutelare sunt: - avocatii parlamentari potrivit art 21 a legii speciale si art 5 a legii contenciosului administrativ.; - institutia de psihiatrie poate solicita incuviinarea examenului psihiatric fara liberul acord a persoanei . -Art 25-26 a legii cu privire la protectia consumatorului sau in interesul unui numar nelimitat de persoane se pot adresa in judecata asociatiile obstesti de protectie a consumatorului. -lipsirea sau limitarea in capacitate de exercitiuin baza art 169cpc. instanta va refuza cererea depusa in aparenta conform art 73cpc. daca lispeste norma ce protejeaza aceste interese. Intentarea procesului este prima forma, depunerea concluziilor- a doua forma. Depunerea concluziilor este dreptul numai a autoritatior publice. Cazurile: -la cererea participantilor, -din oficiul instantei, numai daca legea prevede, -din initiativa proprie.

25

n virtutea legii exist autoriti publice n diverse sfere ale relaiilor sociale care au n atribuiile lor competena de a promova i apra drepturile i interesele legitime ale unor alte persoane. Statutul procesual al participantilor la proces ce apara alte persoane dar isi exercita interese si drepturi proprii.Procurorii si autoritatile sus-mentionate valofica interesele reclamantului cu exceptia dreptului de a efectua acte de impacare si suportare a cheltuielilor de judecata. Atit procurorul cit si autoritile din art 73 pot sa renunte la actiunile intentate,in acest caz procesul nu inceteaza, intrucit instanta instiintezeaza reclamantii propriu-zise pentru a le permite participarea efectiva la proces. Daca acesti reclamanti nu intervin , cererile se scot de pe rol in conditiile art 267 CPC, daca intervin procesul va continua dupa achitarea taxei de stat. Procesul va inceta doar daca reclamantul propriu-zis renunta expres la pretentii.

26

Concluzie Studiind mai detaliat aceast tem am nsuit mai bine care este definiia raportului juridic procesual civil, deosebirile raportului juridic procesual civil de celelalte raporturi juridice (raporturile juridice procesual civile sunt asigurate n caz de opunere prin fora autoritar a statului, pe cnd realizarea celorlalte raporturi nereglementate de norme juridice nu sunt susinute de fora statului. Dupa cum am artat, nu se poate vorbi de existenta unui proces civil far instan de judecat i fara pri (in trecut se folosea frecvent denumirea de parti litigante, insa aceasta terminologie este pe cale sa dispara din vocabularul juridic curent), iar litigiul contencios presupune cel putin doua parti cu interese contrarii si anume una care formuleaza o pretentie (reclamantul) si alta impotriva careia se formuleaza pretentia (paratul) - actus trium personarum: iudicis, actoris atque rei. Este necesar sa se faca o distinctie neta intre partile din proces si tertii fata de procesul respectiv (penitus extranei), chiar daca uneori si acestia din urma participa, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, la activitatea judiciara generata de conflictul de interese dintre parti. Tertii nu sunt insa interesati de solutia pe care o va da instanta de judecata in litigiul dintre parti, hotararea ce se va pronunta neputand sa le aduca nici un folos practic, dar nici sa le lezeze drepturile si interesele lor legitime, ceea ce inseamna ca puterea de lucru judecat se referea numai la partile din proces. Raportul juridic procesual civil constituie relatia sociala reglementat de normele de procedura civila stabilita intre instana de judecat pe de o parte si participantii la proces de alta parte in legatura cu examinare si solutionarea cauzelor civile.Instanta si participantii la proces realizeaz un ir de actiuni procesuale care in ansamblu constituie continutul procesului civil.

27

Bibliografie. I. Dorfman Drept procesual civil Chiinu 2003.

2. Ioan Le, Drept procesual civil: Cursul universitar, Bucureti: Lumina Lex, 2002 3.I.Deleanu.proces Bucureti, 1996 5. Constituia Republicii Moldova adoptat la 29 iulie 1994 civil, Iai, Ediia Chemarea , 1994 4. Viorel Mihai Ciobanu Tratat teoretic i practic de procedur civil, Vol.I,

6. Codul de procedur civil al Republicii Moldova nr. 225 -XV din 30.05.2003, Monitorul Oficial nr. 111-115 din 12.06.2011

28