Spaiul romnesc ntre diplomaie i conflict n Evul Mediu i la nceputurile modernitii

La sfritul sec.XIV-lea Imperiul Otoman devine un real pericol pt. zona balcanic reprezentnd o ameninare i pt. rile romne. n confruntrile cu Poarta otoman,voievozii romni i-au propus meninerea fiinei statale i a identitii religioase. n atingerea acestui obiectiv domnii romni au combinat lupta armat angrenat cruciadei trzii cu diplomaia.Astfel,alturi de celelalte mari puteri cretine ale Europei(Ungaria,Polonia,Statul Papal),rile romne vor ncerca s stopeze expansiunea otoman i ptrunderea turcilor n inima Europei(Belgrad,Viena,Roma). rile romne au avut un conflict asimetric cu Poarta otoman,avndu-se n vedere inferioritatea armatei care a condus la un rzboi de uzur.Strategia de lupt a romnilor a fost defensiv(de aprare) iar tactica a fost fie a pmntului prjolit,fie a atacului nocturn. Romnii au evitat confruntarea n cmp deschis,favorabil unei armate numeroase,apelnd n fapt la o hruire permanent a adversarului,care s l epuizeze pn la momentul luptei decisive. Boierimea i domnia au urmrit n general acelai obiectiv,dar uneori,cnd boierii considerau c se puteau nelege cu turcii pe cale amiabil(diplomaie),nu mai sprijineau pe domn,alegnd susinerea unui alt pretendent la tron. Pe parcursul sec.XIV-XVI au fost momente n care rile romne au format front comun mpotriva Porii otomane,avnd ca argument acelai obiectiv,dar i unitatea de neam,limb i religie. n urma confruntrilor romno-otomane,rile romne nu sunt transformate n paalcuri,permindu-li-se conservarea autonomiei(libertatea intern),aspect cuprins n capitulaii=acte de privilegii ncheiate ntre Poart i voievozii romni,prin care acetia i pstreaz autonomia,pltind ns tribut turcilor. Rezistena antiotoman a rilor romne a fost asigurat de mari voievozi precum:Mircea cel Btrn,Alexandru cel Bun,Iancu de Hunedoara,Vlad epe,tefan cel Mare,Mihai Viteazu,etc.