Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a functiilor vitale si vegetative

-Temperatura -Puls -Respiratie -Tensiune arteriala -Greutate si inaltime corporala -Eliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturi

Foaia de temperatura
 Urmarirea

evolutiei bolilor  Parte integranta a foii de observatie  Document medical, stiintific, medicojudiciar  Completata de asistenta care raspunde in fata superiorilor si in fata legii pt. exactitatea si sinceritatea daelor incluse  Condusa exact, clar si ordonat, tinuta la curent pe ore

c. b.  Cuprins: Datele personale ale bv-ului Date principale legate de internarea lui Numele si prenumele bolnavului Varsta Data internarii Diagnosticul de internare Numarul patului Numarul foii de observatie sau din registrul de internare La externare se va incheia F. a. d. de internare si data externarii .O prin introducerea dg. f. e. de externare sub dg.

socotind si zilele cat b-vul a stat acasa inainte de internare Pentru usurinta orientarii se obisnuieste ca perioadele de o saptamana sa fie notate in FO prin incercuirea sau hasurarea zilelor a-7-a. zilelor parcurse de l inceputul bolii. Sistem de coordonate adaptat reprezentarilor grafice ale functiilor de baza ale organismului : circulatia. d. termoreglarea si diureza Pe abcisa se noteaza timpul in cadrul caruia evolueaza boala : Impartita pe zile de boala Zilele impartite in cate 2 jumatati: (D) dimineata si (S) seara Deasupra coloanelor pentru zilele de boala data (ziua) iar dedesubt ziua de boala – nr. b. respiratia. a-21-a . c.Foaia de temperatura   a.a-14-a.

reprezentarea grafica a alimentelor consumate . a. Frecventa pulsului si a respiratiei Valorile tensiunii arteriale Cantitatile de urina/24 ore In medicina infantila:in plus 2 sisteme de coordonate:reprezentarea evolutiei greutatii corporale. e. b. c. Pe ordonata: Valorile temperaturii. d.

-val in minus (hipotermie. a foii una din liniile orizontale este mai groasa Linia groasa corespunde valorilor normale Deasupra liniei groase: val.bradicardie. sub linia val. cele calitative cu semne conventionale . FO a b-vilor cu afectiuni bronho-pulmonare:cant.La marginea stanga a FO: 4 ordonate paralele cu gradatii deosebite corespunzatoareval. in plus (hipertermie. hiperventilatie. cantitative se noteaza in cifre. nr. oligurie) Dedesubtul coordonatelor rubrici unde pot fi notate date asupra evolutiei bolii si tratamentului: greutate corporala. oligurie). respiratiei. tahicardie. nr. lichidelor ingerate in 24 ore. Si felul scaunelor. normale val. normale si patologice ale diurezei. Pentru indicarea val. Culori si modalitati diferite de reprezentare: . Si felul varsaturilor Foile sectilor de obstetrica rubrici pentru notarea zilnica a involutiei uterine si a lohiilor.normale spre partea inf. hipoventilatie.cant. Zilnica de sputa expectorata Val. pulsului si temperaturii.

legumele cu galben. cuprind si planul de ingrijire si tratamentul b-vului defalcat pe ore fixe. esalonat pe termene si cantit. laptele de vaca cu albastru.A.eruptii.. in partea inf. hidratare. sub forma de grafice cantit. regim pentru afectiunile parenchimatoase renale  La sugari obligatorie introducerea alimentatiei complete in foaia de temperatura. preparatele de lapte acidulat cu verde. complicatii frisoane. Fixe si calculat dupa necesitatile hidrice si calorice a organismului . Se pastreaza la capatul paturilor de terapie intensiva. consumate (nu cele prescrise) in grame.In lipsa acestora se ataseaz F.T 3 anexe: 1 notarea temp.1. Felul alimentelor se noteaza prin culori conventionale care variaza de la spital la spital: laptele de mama. a medicamentelor. exanteme sau intervntii chirurgicale  Regimul dietetic al pacientului. .  Pe foaia de temp. cantit de urina emise la intervale prescrise de medic 2 planul de adm. concretizat pe orar fix si pe doza 3 programul de alimentatie. zaharat. preparatele din fainoase-brun  Foi de terapie intensiva la bolnavii in stare grava: alaturi de functiile vitale inregistrate din ora in ora si dinamica rezultatelor de laborator.T.:regim hidric. lactat. a foii de temp. hidro. puls.rosu. resp. se pot mentiona aparitia unor manifestari de boala.

prescrise. va nota cantit consumate de bv.2. trebuie sa recunoasca manifestarile fiziologice si patologice pt..  Asist. pt a reiesi masura in care s-au putut respecta prescriptiile. a le putea nota in F. as.T. Sta in permanenta cu bv. il supravegheaza(atat ziua cat si noaptea). si a le raporta medicului .  Alaturi de cantit..

Prin scaderea temp. aerului se intensifica arderile din organismtermogeneza creste. Organele principale ale termogenezei:muschii si ficatul.Temperatura       Constanta 36-37°C datorita termoreglarii Sist.elibereaza o cantit. Daca temp mediului ext. Mai mare de energie calorica. organismului . In cursul frisonului intensifica metabolismul.Contractiile musc. traduse prin tremuraturi si aparitia frisonului.tot pe cale reflexa. mediului ext. conteractii musculare mici. scade. se excita receptorii piele care pe cale reflexa determina intensific area arderilor din organism eliberand cantit.Intensitate variabila in raport cu temp. neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termic(temogeneza sau termoliza) Caldura-rezultatul proceselor oxidative din organism. Necesare de caldura in vederea compensarii pierderilor. urcand temp. mediului continua sa scada.Daca temp.

curentul sangvin scade spre suprafata corpului. pierderea de Q se intensifica Daca temp mediului mai mare sau egala decat cea a corpului. si pierderea de Q.58 cal. termogeneza diminueaza. de repaus 800 ml. Sub infl. Reglarea fizica intervine in mecanismul de pierdere a caldurii-prin convectie.prin modificarea calibrului vaselor sangvine din piele. prin fecalele si urinile eliminate  Mecanismul intim al pierderii de Q de pe suprafata corpului . de sudoare evaporata de pe suprafata corpului in 24 ore in cond. Fiecare gram de sudoare-0. scade pierderea de Q. la pierderea de Q In stare normala prod. pierderea de Q prin convectie si radiatie imposibila – se face prin secretia si evaporarea sudorala Cantit. prin radiatie. . aportul de Q din profunzime-mai mic. Organismul pierde zilnic pe aceasta cale 400-500 cal. Daca temp.in echilibru -> constanta temperaturii organismului.mediului creste intensitatea metabolismului scade. eliminarea caldurii cu aerul expirat. evaporarea apei prin piele. Q vasele se dilata. Sub influenta frigului vasele(arterele) se contracta. Evaporarea apei prin plamani si incalzirea aerului inspirat contrib.aportul de sange la suprafata mai mare.Cand acest echilibru este rupt:hipertermie si hipotermie.

poate sa scada sub 36°. Orele 9-10 se ridica usor.sarcina elementara a ingrij. Masurarea si inreg. a organelor((ficat-38°) Oscilatii fiziolog.          Temp. cea mai joasa dim.ascensiuni de temp.cu termometrul Inainte de introd. in cursul sarcinii. sistematica a temp bv. Termometrului aprecierea temp..hipertermie. In axila temp. Intre orele 4-5. normala 36-37°. interna . centrala mai ridicata decat temp periferica si in funct. Masurarea temp.dupa un orar fix. periferica nu coresp. 0.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la batrani. cu varsta. int. cprporale-prin palpare Dosul mainii sensibilit mai mare fata de variatiile de temp. Diurna sau nocturna. Temp. Temp. starii de activit.hipotermie.temp. cu temp. sau poate sa creasca peste 37°C.5-1°. patologice temp. Oscilatii fiziolog ale temp. In cond. de intensit. cele mai mari valori spre seara intre orele 16-20. org. bv.In a II-a jumatate a ciclului menstrual.Aceste variatii legate de gradul de activit. In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste.

     Temp. Bv. Dupa citirea temp. Bv-ul asezat in decubit lat. Nu este recomandata in afectiunile cavit bucale si in imbolnav. CI . caci gura nu constituie o cavit. alienati.. Copiii mici culcati pe spate.la copii Masurarea temp in rect. Se sterge axila cu un prosop. in plica inghinala: la bv– slabiti si la copiii mici. in cavit bucala nu este destul de precisa. Sta in decubit lateral. iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui. perfect inchisa: din cauza resp o parte a cald. termometrul se dezinfecteaza. Cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat temperatura centrala Metoda mai simpla si comoda-utilizata mai des in practica.Termometrul fixat cu mana de examinator in timpul efectuarii masurarii. axilei apoi se apropie bratul bv-ului de trunchi. Contraindicata la b-vii nelinistiti. se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in rect. Termometrul se mentine in groapa axilara 10 min. Masurarea temp. timp de 5 min. cu membrele inf. Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin Masurarea temp. se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf. Rezewrvorul termometrului uscat se cufunda in ulei sau se unge cu vaselina si apoi se introduce fara violenta in rect la o adancime de 4-5 cm. bucale se pierdeprin curentii de aer ai resp. Cailor resp sup. periferica(axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). In semiflexie. In bolile rectului si la b-vii agitati . axilara indica temp. La b-vii slabiti unde axila nu poate fi suficient de inchisa si in afectiunile dermatologice axilare bilaterale.

 Masurarea temp. ajungand la o diferenta de 1-2°C . CI in bolile aparatului genital feminin. introducanduse termometrul in vagin. in vagin. Se procedeaza ca si la masurarea rectala. peritonita-temp rectala se ridica in mod disproportionat fata de cea axilara. abdominale ca apendicita. In afectiunile inflamat.Temp. anexita. rectala si vaginala se apropie mai mult de temp axilara.

6 °-37.40°in pneumonie manifestata prin frison de debut.4 – 0. nu depaseste 37. Febra continua bv. Febra poater urca brusc. Perioada de stare de la cateva ore pana la cateva sapt. Intalnita in pneumonie. febra tifoida. Dupa grd de hipertermie masurata in axila. Temp. Aceasta febra este neinfectioasa Subfebrilitate cu oscilatii “fiziologice” temp. dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nu depasesc 1 °C. este tot timpul febril. b.Dupa oscilatiile zilnice ale temp deosebim: Subfebrilitate rigida in ferastrau. iar oscilatiile sunt de 0. c.4°C iar oscilatiile in cursul zilei sunt de 0.2°C. reactia febrila se imparte: Temperatura normala 36-37° Temperatura subfebrila 37-38° Febra moderata 38-39° Febra ridicata 39-41° Hiperpirexie 41-42° In evolutia febrei 3 perioade: Perioada initiala sau de invazie a febrei.1-0.5°C. ajunge pana la 37. Se intalneste in infectiile de focar si in tuberculoza pulmonara incipienta.  a. tifos exantematic . atingand 39. in decurs de cateva ore.8°.

Febra remitenta oscil. normale. Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de cateva grade. se ridica brusc sub forma de acces pt. Febra ondulanta per. dar accesele se repeta la acelasi interval de timp putand fi separate si de zile afebrile. g. Intalnita in septicemii si anumite forme de TBC. trecerea de la per. i. ci treptat prin oscilatii asccendente si descendente. continua. sau la 3 zile (febra cvarta). Temp. cateva ore dupa care scade sub 37°. Grava. supuratii.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna. Intalnita in bruceloza . frebrile alterneaza cu per. Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente. TBC pulm. afebrile ca si febra de tip recurent. si cea de seara depasesc 1°. Intalnita in septicemii si forme grave de TBC. alterneaza cu perioade afebrile de acceasi durata. la 2 zile (febra terta). afebrila la cea febrila nu se face brus.d. Se intalneste in septicemii. dintre temp. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice de 3-5°C. e. dar temp se mentine tot timpul deasupra val normale.Intalnita in malarie. h. unele forme de bronhopneumonii. dand curbei aspectul unei linii ondulante. cu scaderi bruste pana la temperatura subnormala. f. temperatura minima atingand val. Accesele zilnice(febra cotidiana). Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. de dim.

Febra de tip invers: temp. Perioada de declin sau stadiul de defervescenta. temp. nu pot fi sistematizate.Caracteristica pt. Pneumonie sau tifos exantematic). scade in cateva ore la normal sau chiar sub nor. Febra neregulata ascensiunile si scaderile de temp. 3. In caz de terminare brusca a febrei. asemanatoare debutului. Totul se termina cu transpiratii abundente si poliurie(ex.j. scade incet in mai multe zile prin oscilatii descendente: febra tifoida sau scarlatina . temp. TBC grava k. iar temp. maxima dim. minima se inregistreaza seara. poate fi brusca sau critica si lenta. Scadere lenta .

coma hepatica. afectiuni cardiopulmonare. . expuse frigului puternic).tulb. scadere pronuntata a metabolismului si diminuarea arderilor din organism( in inanitie. organismului scade sub 36°. anemii inaintate. insuficienta circulatorie. Determinata de o pierdere excesiva de (pers. nervos central. pierderi masive de sange. Hipotermia Temp. endocrine. interventie a sist.

Pulsul             Reflecta starea functionala a inimii si arterelor Luarea pulsului orice artera care poate fi comprimata pe un plan osos:radiala. stari fiziologice. temporala superficiala. in continuarea policelui Palparea pulsului cu vf. femurala. emotii. carotida. pedioasa Repaus fizic si psihic 5-10 min inainte de numaratoare. humerala. pozitia corpului. varsta.inaltimea corpului. Bratul b-vului sprijinit pt. effort. ca musculatura antebratului sa se relaxeze. Pulsul femeilor este cu 7-8 batai mai frecvent decat al barbatilor. La nou-nascut 130-140 pe min La copilul mic 100-120 pe minut La 10 ani 90-100 pe minut La 20 de ani 60-80/min La 60 de ani in sus 72-84 pe minut . pe extremitatea distala a antebratului. Se repereaza santul radial-numit santul pulsului. frecventa pulsului variaza dupa:sex. degetelor: index. mediu si inelar Frecventa pulsului la adultul sanatos 70-80/min. In cond fiziologice.

In picioare este mai frecvent Se accelereaza in caz de efort fizic sau psihic. precum si in cazuri de inanitie. . anemii inaintate. tifica).          La pers. Nr pulsatiilor 150-200 pe minut. hemoragii abundente. Inalte. endocardite. tulburari cardiace de natura nervoasa si endocrina PULSUL BRADICARDIC cauze cardiace si extracardiace Nr. tumorile intracraniene. unele intoxicatii. pulsatiilor poate sa scada la 60-50-40 pe minut sau mai putin Apare in miocardite acute (difterica. mixedem. Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu Frecventa pulsului poater sa creasca sau sa scada in cazuri patologice Pulsul tahicardic de cauze cardiace si extracardiace. unele meningite. In afectiunile care maresc tensiunea intracraniana ca:hemoragia cerebrala. fiecare grad de temperatura. precum si in cursul digestiei. leziuni valvulare. pulsu este mai rar decat la cele scunde In pozitia culcat. Pt. tensiune nervoasa. intoxicatia cu digitala. in caz de emotii. colaps circulator). pulsul mai rar decat in pozitia sezand. mercur etc. pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minut In caz de insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite. datorita reducerii necesitatilor energetice ale organismului. frecventa pulsului scade fata de starea de veghe.In timpul somnului. icter accentuat.

. in expir mai rar Aritmia suferinta a sistemului nervos central. Determinat de cantitatea de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole. pentru ca in expiratie sa reapara normal sau sa se intensifice –pulsul paradoxal KUSSMAUL. Pulsul dur in cazul afectiunilor insotite de hipertrofia ventriculului stang.Tensiunea pulsului scade in cazuri in care scade forta de contractie a inimii. cerebro spinal sau simpatic In timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chiar dispare complet. Amplitudine mai mare cand inima este normala sau hipertrofiata. In caz de tahicardie. pauzele dintre pulsatii egale In inspir pulsul mai frecvent. Determinata de valoarea fortei de contractie a inimii.       Ritmicitate: ritmic si aritmic In stare normala volumul si intensitatea pulsatiilor :uniforma. Tensiunea pulsului:dura sau moale. Se micsoreaza pe masura ce ne indepartam de inima. Volumul si amplitudinea pulsului:mare sau mic.sau in caz de prezenta a unui obstacol in calea sangelui(stenoza aortica) pulsul este mic. lucreaza energic si nu este nici un obstacol in calea sangelui.

aterioscleroza. cand elasticitatea vaselor este mai redusapulsul are o durata mai lunga: este tard . Celeritatea pulsului iuteala de ridicare si de disparitie a undei pulsatile-viteza de efectuare a pulsatiei: celer sau tard.  Celer in insuficienta aortica. caci unda pulsatila dispare repede  In stenoza aortica.

fara nici un effort Miscarile cutiei sunt simetrice. ritmice si abia vizibile Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa sex si varsta Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si numararea miscarilor respiratorii pe minut. iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani Respiratia in stare normala se face linistit. Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine. determinarea frecventei pulsului . 4. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex enzimatic. Etapa sangvina: schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele circulatiei mici. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la plamani si se distribuie in alveolele pulmonare 2. TA. in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere.Respiratia          1. Etapa circulatorie transportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare. frecventa respiratorie. Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasanduse in acelasi timp de CO2 si de apa 3.

prin contractia diafragmului. realizat prin ridicarea si proiectarea inainte a sternului La barbati se dilata mai mult diametrul transversal. Respiratia va fi si la barbati de tip costal superior In cazul: Afectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiere Simfize pleurale Meteorism Ascita Paralizia nervilor frenici Dispnee foarte pronuntata Respiratia devine abdominala si la femei: In caz de nevralgii intercostale Paralizia muschilor toracelui .    - Tipul respirator: La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior. iar la copii si batrani mai mult diametrul vertical.

Scoaterea din functiune totala sau partiala a unui plaman .Obturarea unei bronhii principale .  Hemitoracele bolnav isi limiteaza miscarile sau se imobilizeaza comple in cazul: .Colectii pleurale abundente .Dureri accentuate ale peretelui toracic sau ale pleurei .Pneumonie masiva .Paralizia musculaturii unui hemitorace . Simetria miscarilor respiratorii:  Miscarile respiratorii ale celor 2 hemitorace-simetrice.

musc. Frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex. mediului determina cresterea paralela a frecventei resp. Daca frecventa respiratiei se accelereazatahipnee in caz contrar-bradipnee. mai inalta. Cresterea temp. pozitie.mijloc de pierdere a caldurii din organism. temperatura mediului ambiant.In somn nr. resp. La nou-nascuti numarul inspiratiilor este de 40-50 pe minut scazand treptat pana in jurul varstei de 30 de ani cand se stabilizeaza l cifrele de mai sus. starea de veghe sau somn. frecventa este mai mica decat in poz sezand.    Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica paralel cu frecventa respiratiei. varsta. scade. Frecventa mai mare a respiratiei este insotita este insotita de micsorarea amplitudinii.Polipneea apare la temp. necesita un aport mai mare de O2. activitate musculara. iar la femei de 18-20. In picioare nr. culcat. Activit. . La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut. resp creste si mai mult. iar scaderea frecventei de marirea amplitudinii. In poz.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful