P. 1
Masurarea notarea si reprezentarea grafica a functiilor

Masurarea notarea si reprezentarea grafica a functiilor

|Views: 633|Likes:
Published by Andreia Palade
Anul 1 lectia 3 Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a functiilor.ppt
Anul 1 lectia 3 Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a functiilor.ppt

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Andreia Palade on Jul 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/23/2014

pdf

text

original

Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a functiilor vitale si vegetative

-Temperatura -Puls -Respiratie -Tensiune arteriala -Greutate si inaltime corporala -Eliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturi

Foaia de temperatura
 Urmarirea

evolutiei bolilor  Parte integranta a foii de observatie  Document medical, stiintific, medicojudiciar  Completata de asistenta care raspunde in fata superiorilor si in fata legii pt. exactitatea si sinceritatea daelor incluse  Condusa exact, clar si ordonat, tinuta la curent pe ore

 a. b.O prin introducerea dg. f. d. e.  Cuprins: Datele personale ale bv-ului Date principale legate de internarea lui Numele si prenumele bolnavului Varsta Data internarii Diagnosticul de internare Numarul patului Numarul foii de observatie sau din registrul de internare La externare se va incheia F. de internare si data externarii . c. de externare sub dg.

d. respiratia. socotind si zilele cat b-vul a stat acasa inainte de internare Pentru usurinta orientarii se obisnuieste ca perioadele de o saptamana sa fie notate in FO prin incercuirea sau hasurarea zilelor a-7-a. b. zilelor parcurse de l inceputul bolii. a-21-a . Sistem de coordonate adaptat reprezentarilor grafice ale functiilor de baza ale organismului : circulatia.Foaia de temperatura   a. c.a-14-a. termoreglarea si diureza Pe abcisa se noteaza timpul in cadrul caruia evolueaza boala : Impartita pe zile de boala Zilele impartite in cate 2 jumatati: (D) dimineata si (S) seara Deasupra coloanelor pentru zilele de boala data (ziua) iar dedesubt ziua de boala – nr.

 a. reprezentarea grafica a alimentelor consumate . e. b. d. Frecventa pulsului si a respiratiei Valorile tensiunii arteriale Cantitatile de urina/24 ore In medicina infantila:in plus 2 sisteme de coordonate:reprezentarea evolutiei greutatii corporale. Pe ordonata: Valorile temperaturii. c.

oligurie). pulsului si temperaturii. respiratiei. sub linia val. lichidelor ingerate in 24 ore.-val in minus (hipotermie. Si felul scaunelor. normale val. oligurie) Dedesubtul coordonatelor rubrici unde pot fi notate date asupra evolutiei bolii si tratamentului: greutate corporala. normale si patologice ale diurezei. in plus (hipertermie. tahicardie. Zilnica de sputa expectorata Val. Si felul varsaturilor Foile sectilor de obstetrica rubrici pentru notarea zilnica a involutiei uterine si a lohiilor. cele calitative cu semne conventionale .La marginea stanga a FO: 4 ordonate paralele cu gradatii deosebite corespunzatoareval. Pentru indicarea val. Culori si modalitati diferite de reprezentare: . cantitative se noteaza in cifre. hiperventilatie.bradicardie.normale spre partea inf. FO a b-vilor cu afectiuni bronho-pulmonare:cant. hipoventilatie. nr.cant. a foii una din liniile orizontale este mai groasa Linia groasa corespunde valorilor normale Deasupra liniei groase: val. nr.

In lipsa acestora se ataseaz F. concretizat pe orar fix si pe doza 3 programul de alimentatie. Felul alimentelor se noteaza prin culori conventionale care variaza de la spital la spital: laptele de mama. lactat. a medicamentelor. exanteme sau intervntii chirurgicale  Regimul dietetic al pacientului. cantit de urina emise la intervale prescrise de medic 2 planul de adm. in partea inf. preparatele din fainoase-brun  Foi de terapie intensiva la bolnavii in stare grava: alaturi de functiile vitale inregistrate din ora in ora si dinamica rezultatelor de laborator. se pot mentiona aparitia unor manifestari de boala. zaharat. sub forma de grafice cantit.:regim hidric.  Pe foaia de temp. hidro. preparatele de lapte acidulat cu verde.rosu.A. puls. esalonat pe termene si cantit. Se pastreaza la capatul paturilor de terapie intensiva.T 3 anexe: 1 notarea temp.eruptii.1. .. Fixe si calculat dupa necesitatile hidrice si calorice a organismului . hidratare.T. resp. legumele cu galben. laptele de vaca cu albastru. consumate (nu cele prescrise) in grame. a foii de temp. regim pentru afectiunile parenchimatoase renale  La sugari obligatorie introducerea alimentatiei complete in foaia de temperatura. complicatii frisoane. cuprind si planul de ingrijire si tratamentul b-vului defalcat pe ore fixe.

.  Asist. a le putea nota in F.  Alaturi de cantit.2. trebuie sa recunoasca manifestarile fiziologice si patologice pt. il supravegheaza(atat ziua cat si noaptea). va nota cantit consumate de bv. pt a reiesi masura in care s-au putut respecta prescriptiile. prescrise. as.. Sta in permanenta cu bv. si a le raporta medicului .T.

In cursul frisonului intensifica metabolismul. aerului se intensifica arderile din organismtermogeneza creste. urcand temp. se excita receptorii piele care pe cale reflexa determina intensific area arderilor din organism eliberand cantit. Mai mare de energie calorica. neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termic(temogeneza sau termoliza) Caldura-rezultatul proceselor oxidative din organism. traduse prin tremuraturi si aparitia frisonului. mediului continua sa scada. Daca temp mediului ext.tot pe cale reflexa. Prin scaderea temp.Temperatura       Constanta 36-37°C datorita termoreglarii Sist. Necesare de caldura in vederea compensarii pierderilor. organismului .Intensitate variabila in raport cu temp.Contractiile musc. mediului ext. scade.Daca temp.elibereaza o cantit. Organele principale ale termogenezei:muschii si ficatul. conteractii musculare mici.

Evaporarea apei prin plamani si incalzirea aerului inspirat contrib. Organismul pierde zilnic pe aceasta cale 400-500 cal.prin modificarea calibrului vaselor sangvine din piele. termogeneza diminueaza. Reglarea fizica intervine in mecanismul de pierdere a caldurii-prin convectie. eliminarea caldurii cu aerul expirat. Fiecare gram de sudoare-0. prin radiatie. evaporarea apei prin piele. si pierderea de Q. Q vasele se dilata. de repaus 800 ml. . pierderea de Q prin convectie si radiatie imposibila – se face prin secretia si evaporarea sudorala Cantit.mediului creste intensitatea metabolismului scade. pierderea de Q se intensifica Daca temp mediului mai mare sau egala decat cea a corpului.aportul de sange la suprafata mai mare. Sub influenta frigului vasele(arterele) se contracta.in echilibru -> constanta temperaturii organismului.Cand acest echilibru este rupt:hipertermie si hipotermie. de sudoare evaporata de pe suprafata corpului in 24 ore in cond. Daca temp. aportul de Q din profunzime-mai mic. prin fecalele si urinile eliminate  Mecanismul intim al pierderii de Q de pe suprafata corpului . la pierderea de Q In stare normala prod. curentul sangvin scade spre suprafata corpului. scade pierderea de Q. Sub infl.58 cal.

centrala mai ridicata decat temp periferica si in funct.Aceste variatii legate de gradul de activit. Diurna sau nocturna. org. de intensit. Intre orele 4-5. Masurarea si inreg. cea mai joasa dim. Termometrului aprecierea temp.cu termometrul Inainte de introd. sistematica a temp bv.5-1°. periferica nu coresp. cu varsta. sau poate sa creasca peste 37°C. 0.dupa un orar fix. a organelor((ficat-38°) Oscilatii fiziolog.ascensiuni de temp. in cursul sarcinii. int. Masurarea temp. Oscilatii fiziolog ale temp.temp.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la batrani. patologice temp. In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste. normala 36-37°. cele mai mari valori spre seara intre orele 16-20.sarcina elementara a ingrij. cprporale-prin palpare Dosul mainii sensibilit mai mare fata de variatiile de temp. cu temp.In a II-a jumatate a ciclului menstrual. starii de activit. Temp.. Temp.hipertermie. poate sa scada sub 36°. In cond. interna . bv. In axila temp. Orele 9-10 se ridica usor.hipotermie.          Temp.

alienati. se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf. Bv. cu membrele inf. Cailor resp sup. Dupa citirea temp. timp de 5 min. Copiii mici culcati pe spate. iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui. Nu este recomandata in afectiunile cavit bucale si in imbolnav. termometrul se dezinfecteaza. in cavit bucala nu este destul de precisa. CI . axilara indica temp. caci gura nu constituie o cavit. La b-vii slabiti unde axila nu poate fi suficient de inchisa si in afectiunile dermatologice axilare bilaterale. Se sterge axila cu un prosop. se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in rect. Rezewrvorul termometrului uscat se cufunda in ulei sau se unge cu vaselina si apoi se introduce fara violenta in rect la o adancime de 4-5 cm. Cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat temperatura centrala Metoda mai simpla si comoda-utilizata mai des in practica. Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin Masurarea temp. Termometrul se mentine in groapa axilara 10 min.la copii Masurarea temp in rect. axilei apoi se apropie bratul bv-ului de trunchi. Sta in decubit lateral.     Temp. Bv-ul asezat in decubit lat. Masurarea temp. in plica inghinala: la bv– slabiti si la copiii mici. In bolile rectului si la b-vii agitati . perfect inchisa: din cauza resp o parte a cald.Termometrul fixat cu mana de examinator in timpul efectuarii masurarii. bucale se pierdeprin curentii de aer ai resp.. periferica(axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). Contraindicata la b-vii nelinistiti. In semiflexie.

anexita. peritonita-temp rectala se ridica in mod disproportionat fata de cea axilara. Masurarea temp. ajungand la o diferenta de 1-2°C . In afectiunile inflamat. introducanduse termometrul in vagin. Se procedeaza ca si la masurarea rectala.Temp. in vagin. rectala si vaginala se apropie mai mult de temp axilara. CI in bolile aparatului genital feminin. abdominale ca apendicita.

40°in pneumonie manifestata prin frison de debut. nu depaseste 37.4 – 0. Febra continua bv. reactia febrila se imparte: Temperatura normala 36-37° Temperatura subfebrila 37-38° Febra moderata 38-39° Febra ridicata 39-41° Hiperpirexie 41-42° In evolutia febrei 3 perioade: Perioada initiala sau de invazie a febrei. in decurs de cateva ore.  a. atingand 39. Se intalneste in infectiile de focar si in tuberculoza pulmonara incipienta. febra tifoida.2°C. b.1-0. dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nu depasesc 1 °C. ajunge pana la 37.6 °-37. Intalnita in pneumonie. tifos exantematic . Dupa grd de hipertermie masurata in axila. Febra poater urca brusc.5°C. Aceasta febra este neinfectioasa Subfebrilitate cu oscilatii “fiziologice” temp. c. iar oscilatiile sunt de 0. Perioada de stare de la cateva ore pana la cateva sapt. Temp.8°.Dupa oscilatiile zilnice ale temp deosebim: Subfebrilitate rigida in ferastrau. este tot timpul febril.4°C iar oscilatiile in cursul zilei sunt de 0.

Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente. supuratii. temperatura minima atingand val. dar accesele se repeta la acelasi interval de timp putand fi separate si de zile afebrile. Accesele zilnice(febra cotidiana). TBC pulm. Intalnita in septicemii si anumite forme de TBC. de dim. afebrila la cea febrila nu se face brus. f. Grava. Temp. i. dintre temp. normale. h. g. Febra remitenta oscil.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna. cateva ore dupa care scade sub 37°. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice de 3-5°C. Intalnita in septicemii si forme grave de TBC. e. la 2 zile (febra terta). continua. dar temp se mentine tot timpul deasupra val normale. Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de cateva grade. se ridica brusc sub forma de acces pt. trecerea de la per.d. Intalnita in bruceloza . Febra ondulanta per. alterneaza cu perioade afebrile de acceasi durata. si cea de seara depasesc 1°. Se intalneste in septicemii. ci treptat prin oscilatii asccendente si descendente.Intalnita in malarie. dand curbei aspectul unei linii ondulante. afebrile ca si febra de tip recurent. frebrile alterneaza cu per. cu scaderi bruste pana la temperatura subnormala. unele forme de bronhopneumonii. sau la 3 zile (febra cvarta).

3. scade incet in mai multe zile prin oscilatii descendente: febra tifoida sau scarlatina . Febra neregulata ascensiunile si scaderile de temp. Perioada de declin sau stadiul de defervescenta. minima se inregistreaza seara. Febra de tip invers: temp. maxima dim. iar temp. temp. Totul se termina cu transpiratii abundente si poliurie(ex. asemanatoare debutului.Caracteristica pt. Scadere lenta . Pneumonie sau tifos exantematic). poate fi brusca sau critica si lenta. TBC grava k. temp.j. nu pot fi sistematizate. In caz de terminare brusca a febrei. scade in cateva ore la normal sau chiar sub nor.

expuse frigului puternic). anemii inaintate. Hipotermia Temp. . insuficienta circulatorie. organismului scade sub 36°. afectiuni cardiopulmonare. pierderi masive de sange. scadere pronuntata a metabolismului si diminuarea arderilor din organism( in inanitie. coma hepatica. interventie a sist. endocrine. nervos central.tulb. Determinata de o pierdere excesiva de (pers.

in continuarea policelui Palparea pulsului cu vf. mediu si inelar Frecventa pulsului la adultul sanatos 70-80/min. emotii. varsta. Se repereaza santul radial-numit santul pulsului. Bratul b-vului sprijinit pt. La nou-nascut 130-140 pe min La copilul mic 100-120 pe minut La 10 ani 90-100 pe minut La 20 de ani 60-80/min La 60 de ani in sus 72-84 pe minut . ca musculatura antebratului sa se relaxeze. carotida. femurala.inaltimea corpului. humerala. pedioasa Repaus fizic si psihic 5-10 min inainte de numaratoare. frecventa pulsului variaza dupa:sex. stari fiziologice. In cond fiziologice. pe extremitatea distala a antebratului.Pulsul             Reflecta starea functionala a inimii si arterelor Luarea pulsului orice artera care poate fi comprimata pe un plan osos:radiala. temporala superficiala. degetelor: index. effort. pozitia corpului. Pulsul femeilor este cu 7-8 batai mai frecvent decat al barbatilor.

. frecventa pulsului scade fata de starea de veghe. Pt. pulsatiilor poate sa scada la 60-50-40 pe minut sau mai putin Apare in miocardite acute (difterica. pulsu este mai rar decat la cele scunde In pozitia culcat. in caz de emotii. endocardite. Inalte. leziuni valvulare.In timpul somnului.In picioare este mai frecvent Se accelereaza in caz de efort fizic sau psihic. colaps circulator). precum si in cursul digestiei. icter accentuat. tensiune nervoasa. pulsul mai rar decat in pozitia sezand. anemii inaintate. hemoragii abundente. unele intoxicatii. unele meningite. pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minut In caz de insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite. precum si in cazuri de inanitie. fiecare grad de temperatura.          La pers. In afectiunile care maresc tensiunea intracraniana ca:hemoragia cerebrala. tumorile intracraniene. Nr pulsatiilor 150-200 pe minut. intoxicatia cu digitala. mixedem. Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu Frecventa pulsului poater sa creasca sau sa scada in cazuri patologice Pulsul tahicardic de cauze cardiace si extracardiace. datorita reducerii necesitatilor energetice ale organismului. tulburari cardiace de natura nervoasa si endocrina PULSUL BRADICARDIC cauze cardiace si extracardiace Nr. mercur etc. tifica).

Volumul si amplitudinea pulsului:mare sau mic. cerebro spinal sau simpatic In timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chiar dispare complet.       Ritmicitate: ritmic si aritmic In stare normala volumul si intensitatea pulsatiilor :uniforma. Tensiunea pulsului:dura sau moale. in expir mai rar Aritmia suferinta a sistemului nervos central.Tensiunea pulsului scade in cazuri in care scade forta de contractie a inimii. Determinata de valoarea fortei de contractie a inimii. In caz de tahicardie. pauzele dintre pulsatii egale In inspir pulsul mai frecvent. pentru ca in expiratie sa reapara normal sau sa se intensifice –pulsul paradoxal KUSSMAUL. Amplitudine mai mare cand inima este normala sau hipertrofiata. . Determinat de cantitatea de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole. Se micsoreaza pe masura ce ne indepartam de inima.sau in caz de prezenta a unui obstacol in calea sangelui(stenoza aortica) pulsul este mic. Pulsul dur in cazul afectiunilor insotite de hipertrofia ventriculului stang. lucreaza energic si nu este nici un obstacol in calea sangelui.

aterioscleroza.  Celer in insuficienta aortica. Celeritatea pulsului iuteala de ridicare si de disparitie a undei pulsatile-viteza de efectuare a pulsatiei: celer sau tard. cand elasticitatea vaselor este mai redusapulsul are o durata mai lunga: este tard . caci unda pulsatila dispare repede  In stenoza aortica.

Etapa sangvina: schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele circulatiei mici. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la plamani si se distribuie in alveolele pulmonare 2. Etapa circulatorie transportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare. iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani Respiratia in stare normala se face linistit.Respiratia          1. in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere. fara nici un effort Miscarile cutiei sunt simetrice. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex enzimatic. determinarea frecventei pulsului . Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasanduse in acelasi timp de CO2 si de apa 3. 4. frecventa respiratorie. Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine. ritmice si abia vizibile Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa sex si varsta Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si numararea miscarilor respiratorii pe minut. TA.

prin contractia diafragmului. realizat prin ridicarea si proiectarea inainte a sternului La barbati se dilata mai mult diametrul transversal.    - Tipul respirator: La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior. iar la copii si batrani mai mult diametrul vertical. Respiratia va fi si la barbati de tip costal superior In cazul: Afectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiere Simfize pleurale Meteorism Ascita Paralizia nervilor frenici Dispnee foarte pronuntata Respiratia devine abdominala si la femei: In caz de nevralgii intercostale Paralizia muschilor toracelui .

 Simetria miscarilor respiratorii:  Miscarile respiratorii ale celor 2 hemitorace-simetrice.Colectii pleurale abundente .Paralizia musculaturii unui hemitorace .Scoaterea din functiune totala sau partiala a unui plaman .Dureri accentuate ale peretelui toracic sau ale pleurei .Obturarea unei bronhii principale .Pneumonie masiva .  Hemitoracele bolnav isi limiteaza miscarile sau se imobilizeaza comple in cazul: .

In somn nr. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut. temperatura mediului ambiant. mai inalta. necesita un aport mai mare de O2. resp creste si mai mult. Frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex. iar scaderea frecventei de marirea amplitudinii. Frecventa mai mare a respiratiei este insotita este insotita de micsorarea amplitudinii. resp. activitate musculara.Polipneea apare la temp. Cresterea temp.    Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica paralel cu frecventa respiratiei. starea de veghe sau somn. culcat. musc. iar la femei de 18-20.mijloc de pierdere a caldurii din organism. frecventa este mai mica decat in poz sezand. . pozitie. In picioare nr. Activit. La nou-nascuti numarul inspiratiilor este de 40-50 pe minut scazand treptat pana in jurul varstei de 30 de ani cand se stabilizeaza l cifrele de mai sus. mediului determina cresterea paralela a frecventei resp. Daca frecventa respiratiei se accelereazatahipnee in caz contrar-bradipnee. scade. varsta. In poz.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->