Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a functiilor vitale si vegetative

-Temperatura -Puls -Respiratie -Tensiune arteriala -Greutate si inaltime corporala -Eliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturi

Foaia de temperatura
 Urmarirea

evolutiei bolilor  Parte integranta a foii de observatie  Document medical, stiintific, medicojudiciar  Completata de asistenta care raspunde in fata superiorilor si in fata legii pt. exactitatea si sinceritatea daelor incluse  Condusa exact, clar si ordonat, tinuta la curent pe ore

de internare si data externarii . c.  Cuprins: Datele personale ale bv-ului Date principale legate de internarea lui Numele si prenumele bolnavului Varsta Data internarii Diagnosticul de internare Numarul patului Numarul foii de observatie sau din registrul de internare La externare se va incheia F. b.O prin introducerea dg. de externare sub dg. d. f. a. e.

b. respiratia. c.a-14-a. termoreglarea si diureza Pe abcisa se noteaza timpul in cadrul caruia evolueaza boala : Impartita pe zile de boala Zilele impartite in cate 2 jumatati: (D) dimineata si (S) seara Deasupra coloanelor pentru zilele de boala data (ziua) iar dedesubt ziua de boala – nr. zilelor parcurse de l inceputul bolii.Foaia de temperatura   a. Sistem de coordonate adaptat reprezentarilor grafice ale functiilor de baza ale organismului : circulatia. socotind si zilele cat b-vul a stat acasa inainte de internare Pentru usurinta orientarii se obisnuieste ca perioadele de o saptamana sa fie notate in FO prin incercuirea sau hasurarea zilelor a-7-a. d. a-21-a .

reprezentarea grafica a alimentelor consumate . Pe ordonata: Valorile temperaturii. d. c. a. Frecventa pulsului si a respiratiei Valorile tensiunii arteriale Cantitatile de urina/24 ore In medicina infantila:in plus 2 sisteme de coordonate:reprezentarea evolutiei greutatii corporale. b. e.

sub linia val. nr. lichidelor ingerate in 24 ore. hipoventilatie. Si felul scaunelor.La marginea stanga a FO: 4 ordonate paralele cu gradatii deosebite corespunzatoareval. nr. oligurie) Dedesubtul coordonatelor rubrici unde pot fi notate date asupra evolutiei bolii si tratamentului: greutate corporala. pulsului si temperaturii.bradicardie. normale val. FO a b-vilor cu afectiuni bronho-pulmonare:cant. oligurie). respiratiei. Pentru indicarea val. Si felul varsaturilor Foile sectilor de obstetrica rubrici pentru notarea zilnica a involutiei uterine si a lohiilor. a foii una din liniile orizontale este mai groasa Linia groasa corespunde valorilor normale Deasupra liniei groase: val. cele calitative cu semne conventionale . normale si patologice ale diurezei. Culori si modalitati diferite de reprezentare: . tahicardie. Zilnica de sputa expectorata Val.normale spre partea inf.cant.-val in minus (hipotermie. in plus (hipertermie. hiperventilatie. cantitative se noteaza in cifre.

preparatele din fainoase-brun  Foi de terapie intensiva la bolnavii in stare grava: alaturi de functiile vitale inregistrate din ora in ora si dinamica rezultatelor de laborator. sub forma de grafice cantit. hidratare. a medicamentelor.rosu. legumele cu galben. regim pentru afectiunile parenchimatoase renale  La sugari obligatorie introducerea alimentatiei complete in foaia de temperatura.:regim hidric. Felul alimentelor se noteaza prin culori conventionale care variaza de la spital la spital: laptele de mama. resp. laptele de vaca cu albastru.1.eruptii. concretizat pe orar fix si pe doza 3 programul de alimentatie. Se pastreaza la capatul paturilor de terapie intensiva. esalonat pe termene si cantit.T. exanteme sau intervntii chirurgicale  Regimul dietetic al pacientului. cantit de urina emise la intervale prescrise de medic 2 planul de adm.In lipsa acestora se ataseaz F. in partea inf. hidro. consumate (nu cele prescrise) in grame.  Pe foaia de temp.T 3 anexe: 1 notarea temp..A. se pot mentiona aparitia unor manifestari de boala. lactat. preparatele de lapte acidulat cu verde. cuprind si planul de ingrijire si tratamentul b-vului defalcat pe ore fixe. puls. a foii de temp. complicatii frisoane. . Fixe si calculat dupa necesitatile hidrice si calorice a organismului . zaharat.

2..T. Sta in permanenta cu bv. va nota cantit consumate de bv. il supravegheaza(atat ziua cat si noaptea). as. pt a reiesi masura in care s-au putut respecta prescriptiile. a le putea nota in F. trebuie sa recunoasca manifestarile fiziologice si patologice pt.  Alaturi de cantit. si a le raporta medicului .. prescrise.  Asist.

neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termic(temogeneza sau termoliza) Caldura-rezultatul proceselor oxidative din organism.Contractiile musc. organismului . Prin scaderea temp. In cursul frisonului intensifica metabolismul. conteractii musculare mici.Temperatura       Constanta 36-37°C datorita termoreglarii Sist. Organele principale ale termogenezei:muschii si ficatul. scade.tot pe cale reflexa. Daca temp mediului ext.Daca temp. traduse prin tremuraturi si aparitia frisonului. mediului continua sa scada.Intensitate variabila in raport cu temp. mediului ext. Mai mare de energie calorica. aerului se intensifica arderile din organismtermogeneza creste. urcand temp.elibereaza o cantit. Necesare de caldura in vederea compensarii pierderilor. se excita receptorii piele care pe cale reflexa determina intensific area arderilor din organism eliberand cantit.

Organismul pierde zilnic pe aceasta cale 400-500 cal. Reglarea fizica intervine in mecanismul de pierdere a caldurii-prin convectie. aportul de Q din profunzime-mai mic. prin radiatie.in echilibru -> constanta temperaturii organismului. eliminarea caldurii cu aerul expirat. Q vasele se dilata. si pierderea de Q.58 cal. Evaporarea apei prin plamani si incalzirea aerului inspirat contrib.prin modificarea calibrului vaselor sangvine din piele.aportul de sange la suprafata mai mare.Cand acest echilibru este rupt:hipertermie si hipotermie. la pierderea de Q In stare normala prod. termogeneza diminueaza. Sub influenta frigului vasele(arterele) se contracta. Sub infl. Daca temp. de sudoare evaporata de pe suprafata corpului in 24 ore in cond.mediului creste intensitatea metabolismului scade. prin fecalele si urinile eliminate  Mecanismul intim al pierderii de Q de pe suprafata corpului . scade pierderea de Q. . curentul sangvin scade spre suprafata corpului. evaporarea apei prin piele. de repaus 800 ml. pierderea de Q prin convectie si radiatie imposibila – se face prin secretia si evaporarea sudorala Cantit. Fiecare gram de sudoare-0. pierderea de Q se intensifica Daca temp mediului mai mare sau egala decat cea a corpului.

ascensiuni de temp. bv. cea mai joasa dim. in cursul sarcinii.hipertermie. 0. a organelor((ficat-38°) Oscilatii fiziolog. interna .hipotermie. cu varsta.cu termometrul Inainte de introd. In axila temp. Masurarea temp. poate sa scada sub 36°. Termometrului aprecierea temp. cprporale-prin palpare Dosul mainii sensibilit mai mare fata de variatiile de temp. org.Aceste variatii legate de gradul de activit. Masurarea si inreg. Intre orele 4-5.dupa un orar fix.sarcina elementara a ingrij.5-1°. Orele 9-10 se ridica usor.temp.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la batrani. de intensit. centrala mai ridicata decat temp periferica si in funct.. patologice temp.          Temp. In cond. normala 36-37°. int. cu temp. cele mai mari valori spre seara intre orele 16-20. Oscilatii fiziolog ale temp. In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste. sistematica a temp bv. Temp. Diurna sau nocturna. sau poate sa creasca peste 37°C. periferica nu coresp. Temp. starii de activit.In a II-a jumatate a ciclului menstrual.

In semiflexie. Bv. iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui. Sta in decubit lateral. Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin Masurarea temp. bucale se pierdeprin curentii de aer ai resp. in plica inghinala: la bv– slabiti si la copiii mici.Termometrul fixat cu mana de examinator in timpul efectuarii masurarii. periferica(axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). perfect inchisa: din cauza resp o parte a cald.     Temp. caci gura nu constituie o cavit. Dupa citirea temp. se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf. Termometrul se mentine in groapa axilara 10 min. in cavit bucala nu este destul de precisa. Cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat temperatura centrala Metoda mai simpla si comoda-utilizata mai des in practica. axilara indica temp. axilei apoi se apropie bratul bv-ului de trunchi. CI . Copiii mici culcati pe spate. Rezewrvorul termometrului uscat se cufunda in ulei sau se unge cu vaselina si apoi se introduce fara violenta in rect la o adancime de 4-5 cm. Se sterge axila cu un prosop. Cailor resp sup.. timp de 5 min. Contraindicata la b-vii nelinistiti. Masurarea temp. alienati. Nu este recomandata in afectiunile cavit bucale si in imbolnav. termometrul se dezinfecteaza. cu membrele inf. se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in rect. Bv-ul asezat in decubit lat.la copii Masurarea temp in rect. La b-vii slabiti unde axila nu poate fi suficient de inchisa si in afectiunile dermatologice axilare bilaterale. In bolile rectului si la b-vii agitati .

anexita. ajungand la o diferenta de 1-2°C . In afectiunile inflamat. Masurarea temp. in vagin. introducanduse termometrul in vagin.Temp. CI in bolile aparatului genital feminin. Se procedeaza ca si la masurarea rectala. abdominale ca apendicita. rectala si vaginala se apropie mai mult de temp axilara. peritonita-temp rectala se ridica in mod disproportionat fata de cea axilara.

8°. dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nu depasesc 1 °C. c. Febra poater urca brusc.1-0. Perioada de stare de la cateva ore pana la cateva sapt.  a. nu depaseste 37. Se intalneste in infectiile de focar si in tuberculoza pulmonara incipienta.5°C. iar oscilatiile sunt de 0.6 °-37. Aceasta febra este neinfectioasa Subfebrilitate cu oscilatii “fiziologice” temp.Dupa oscilatiile zilnice ale temp deosebim: Subfebrilitate rigida in ferastrau. Temp. Intalnita in pneumonie. ajunge pana la 37. atingand 39. Dupa grd de hipertermie masurata in axila.4°C iar oscilatiile in cursul zilei sunt de 0.40°in pneumonie manifestata prin frison de debut. reactia febrila se imparte: Temperatura normala 36-37° Temperatura subfebrila 37-38° Febra moderata 38-39° Febra ridicata 39-41° Hiperpirexie 41-42° In evolutia febrei 3 perioade: Perioada initiala sau de invazie a febrei. este tot timpul febril. b.2°C. tifos exantematic . in decurs de cateva ore. febra tifoida. Febra continua bv.4 – 0.

continua. si cea de seara depasesc 1°. dar accesele se repeta la acelasi interval de timp putand fi separate si de zile afebrile. e.d. afebrila la cea febrila nu se face brus. afebrile ca si febra de tip recurent. trecerea de la per. cateva ore dupa care scade sub 37°. f. frebrile alterneaza cu per. ci treptat prin oscilatii asccendente si descendente. supuratii.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna. la 2 zile (febra terta). unele forme de bronhopneumonii. alterneaza cu perioade afebrile de acceasi durata. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice de 3-5°C. Intalnita in septicemii si forme grave de TBC. temperatura minima atingand val. dand curbei aspectul unei linii ondulante. Temp. Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de cateva grade.Intalnita in malarie. Intalnita in septicemii si anumite forme de TBC. i. sau la 3 zile (febra cvarta). normale. Grava. h. se ridica brusc sub forma de acces pt. Accesele zilnice(febra cotidiana). Intalnita in bruceloza . dar temp se mentine tot timpul deasupra val normale. g. Se intalneste in septicemii. Febra remitenta oscil. Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. dintre temp. TBC pulm. Febra ondulanta per. de dim. Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente. cu scaderi bruste pana la temperatura subnormala.

Scadere lenta . poate fi brusca sau critica si lenta. minima se inregistreaza seara. Totul se termina cu transpiratii abundente si poliurie(ex. asemanatoare debutului. Perioada de declin sau stadiul de defervescenta. temp.j. 3. temp. scade incet in mai multe zile prin oscilatii descendente: febra tifoida sau scarlatina . Febra neregulata ascensiunile si scaderile de temp. In caz de terminare brusca a febrei. nu pot fi sistematizate. scade in cateva ore la normal sau chiar sub nor. Pneumonie sau tifos exantematic). TBC grava k. Febra de tip invers: temp. maxima dim.Caracteristica pt. iar temp.

Determinata de o pierdere excesiva de (pers. endocrine. nervos central. expuse frigului puternic). pierderi masive de sange. . afectiuni cardiopulmonare. Hipotermia Temp. scadere pronuntata a metabolismului si diminuarea arderilor din organism( in inanitie. anemii inaintate. insuficienta circulatorie. interventie a sist. organismului scade sub 36°. coma hepatica.tulb.

varsta. ca musculatura antebratului sa se relaxeze. degetelor: index. femurala. Se repereaza santul radial-numit santul pulsului. La nou-nascut 130-140 pe min La copilul mic 100-120 pe minut La 10 ani 90-100 pe minut La 20 de ani 60-80/min La 60 de ani in sus 72-84 pe minut . mediu si inelar Frecventa pulsului la adultul sanatos 70-80/min.inaltimea corpului. pe extremitatea distala a antebratului. effort. in continuarea policelui Palparea pulsului cu vf. emotii. frecventa pulsului variaza dupa:sex. Pulsul femeilor este cu 7-8 batai mai frecvent decat al barbatilor. Bratul b-vului sprijinit pt. stari fiziologice. carotida. humerala. pedioasa Repaus fizic si psihic 5-10 min inainte de numaratoare. In cond fiziologice. temporala superficiala.Pulsul             Reflecta starea functionala a inimii si arterelor Luarea pulsului orice artera care poate fi comprimata pe un plan osos:radiala. pozitia corpului.

pulsul mai rar decat in pozitia sezand. precum si in cazuri de inanitie. . Inalte. precum si in cursul digestiei. colaps circulator). tifica).          La pers. hemoragii abundente. unele meningite. icter accentuat. tensiune nervoasa. unele intoxicatii. pulsu este mai rar decat la cele scunde In pozitia culcat. in caz de emotii. Nr pulsatiilor 150-200 pe minut. pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minut In caz de insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite. mercur etc. pulsatiilor poate sa scada la 60-50-40 pe minut sau mai putin Apare in miocardite acute (difterica. datorita reducerii necesitatilor energetice ale organismului. endocardite. intoxicatia cu digitala. tulburari cardiace de natura nervoasa si endocrina PULSUL BRADICARDIC cauze cardiace si extracardiace Nr. anemii inaintate. Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu Frecventa pulsului poater sa creasca sau sa scada in cazuri patologice Pulsul tahicardic de cauze cardiace si extracardiace. frecventa pulsului scade fata de starea de veghe.In timpul somnului. tumorile intracraniene. fiecare grad de temperatura. mixedem. In afectiunile care maresc tensiunea intracraniana ca:hemoragia cerebrala.In picioare este mai frecvent Se accelereaza in caz de efort fizic sau psihic. Pt. leziuni valvulare.

Volumul si amplitudinea pulsului:mare sau mic. In caz de tahicardie. pauzele dintre pulsatii egale In inspir pulsul mai frecvent. lucreaza energic si nu este nici un obstacol in calea sangelui. Determinat de cantitatea de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole.Tensiunea pulsului scade in cazuri in care scade forta de contractie a inimii. Determinata de valoarea fortei de contractie a inimii. . Tensiunea pulsului:dura sau moale. Se micsoreaza pe masura ce ne indepartam de inima.sau in caz de prezenta a unui obstacol in calea sangelui(stenoza aortica) pulsul este mic. pentru ca in expiratie sa reapara normal sau sa se intensifice –pulsul paradoxal KUSSMAUL.       Ritmicitate: ritmic si aritmic In stare normala volumul si intensitatea pulsatiilor :uniforma. Amplitudine mai mare cand inima este normala sau hipertrofiata. cerebro spinal sau simpatic In timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chiar dispare complet. Pulsul dur in cazul afectiunilor insotite de hipertrofia ventriculului stang. in expir mai rar Aritmia suferinta a sistemului nervos central.

 Celeritatea pulsului iuteala de ridicare si de disparitie a undei pulsatile-viteza de efectuare a pulsatiei: celer sau tard. aterioscleroza.  Celer in insuficienta aortica. cand elasticitatea vaselor este mai redusapulsul are o durata mai lunga: este tard . caci unda pulsatila dispare repede  In stenoza aortica.

determinarea frecventei pulsului . in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere. Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine. frecventa respiratorie. Etapa sangvina: schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele circulatiei mici. Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasanduse in acelasi timp de CO2 si de apa 3.Respiratia          1. ritmice si abia vizibile Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa sex si varsta Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si numararea miscarilor respiratorii pe minut. Etapa circulatorie transportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la plamani si se distribuie in alveolele pulmonare 2. 4. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex enzimatic. iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani Respiratia in stare normala se face linistit. TA. fara nici un effort Miscarile cutiei sunt simetrice.

iar la copii si batrani mai mult diametrul vertical. prin contractia diafragmului. Respiratia va fi si la barbati de tip costal superior In cazul: Afectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiere Simfize pleurale Meteorism Ascita Paralizia nervilor frenici Dispnee foarte pronuntata Respiratia devine abdominala si la femei: In caz de nevralgii intercostale Paralizia muschilor toracelui . realizat prin ridicarea si proiectarea inainte a sternului La barbati se dilata mai mult diametrul transversal.    - Tipul respirator: La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior.

 Simetria miscarilor respiratorii:  Miscarile respiratorii ale celor 2 hemitorace-simetrice.Scoaterea din functiune totala sau partiala a unui plaman .Obturarea unei bronhii principale .Colectii pleurale abundente .Paralizia musculaturii unui hemitorace .  Hemitoracele bolnav isi limiteaza miscarile sau se imobilizeaza comple in cazul: .Dureri accentuate ale peretelui toracic sau ale pleurei .Pneumonie masiva .

mai inalta. necesita un aport mai mare de O2. scade.In somn nr. Frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex. iar scaderea frecventei de marirea amplitudinii.Polipneea apare la temp. In picioare nr. La nou-nascuti numarul inspiratiilor este de 40-50 pe minut scazand treptat pana in jurul varstei de 30 de ani cand se stabilizeaza l cifrele de mai sus. Frecventa mai mare a respiratiei este insotita este insotita de micsorarea amplitudinii.mijloc de pierdere a caldurii din organism.    Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica paralel cu frecventa respiratiei. resp creste si mai mult. . iar la femei de 18-20. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut. Cresterea temp. activitate musculara. temperatura mediului ambiant. pozitie. Activit. musc. In poz. resp. frecventa este mai mica decat in poz sezand. culcat. mediului determina cresterea paralela a frecventei resp. Daca frecventa respiratiei se accelereazatahipnee in caz contrar-bradipnee. starea de veghe sau somn. varsta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful