Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a functiilor vitale si vegetative

-Temperatura -Puls -Respiratie -Tensiune arteriala -Greutate si inaltime corporala -Eliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturi

Foaia de temperatura
 Urmarirea

evolutiei bolilor  Parte integranta a foii de observatie  Document medical, stiintific, medicojudiciar  Completata de asistenta care raspunde in fata superiorilor si in fata legii pt. exactitatea si sinceritatea daelor incluse  Condusa exact, clar si ordonat, tinuta la curent pe ore

de internare si data externarii . a.  Cuprins: Datele personale ale bv-ului Date principale legate de internarea lui Numele si prenumele bolnavului Varsta Data internarii Diagnosticul de internare Numarul patului Numarul foii de observatie sau din registrul de internare La externare se va incheia F. de externare sub dg. c. f. b. d.O prin introducerea dg. e.

c. Sistem de coordonate adaptat reprezentarilor grafice ale functiilor de baza ale organismului : circulatia.Foaia de temperatura   a. b. a-21-a . zilelor parcurse de l inceputul bolii. termoreglarea si diureza Pe abcisa se noteaza timpul in cadrul caruia evolueaza boala : Impartita pe zile de boala Zilele impartite in cate 2 jumatati: (D) dimineata si (S) seara Deasupra coloanelor pentru zilele de boala data (ziua) iar dedesubt ziua de boala – nr.a-14-a. socotind si zilele cat b-vul a stat acasa inainte de internare Pentru usurinta orientarii se obisnuieste ca perioadele de o saptamana sa fie notate in FO prin incercuirea sau hasurarea zilelor a-7-a. respiratia. d.

e. a. Pe ordonata: Valorile temperaturii. Frecventa pulsului si a respiratiei Valorile tensiunii arteriale Cantitatile de urina/24 ore In medicina infantila:in plus 2 sisteme de coordonate:reprezentarea evolutiei greutatii corporale. d. reprezentarea grafica a alimentelor consumate . b. c.

cele calitative cu semne conventionale . nr. hiperventilatie.cant. a foii una din liniile orizontale este mai groasa Linia groasa corespunde valorilor normale Deasupra liniei groase: val. sub linia val. in plus (hipertermie. oligurie). hipoventilatie. normale si patologice ale diurezei. pulsului si temperaturii. Zilnica de sputa expectorata Val. respiratiei. Si felul varsaturilor Foile sectilor de obstetrica rubrici pentru notarea zilnica a involutiei uterine si a lohiilor. Si felul scaunelor.La marginea stanga a FO: 4 ordonate paralele cu gradatii deosebite corespunzatoareval.bradicardie. Pentru indicarea val. lichidelor ingerate in 24 ore.normale spre partea inf. Culori si modalitati diferite de reprezentare: . oligurie) Dedesubtul coordonatelor rubrici unde pot fi notate date asupra evolutiei bolii si tratamentului: greutate corporala. normale val. FO a b-vilor cu afectiuni bronho-pulmonare:cant. nr. cantitative se noteaza in cifre. tahicardie.-val in minus (hipotermie.

Fixe si calculat dupa necesitatile hidrice si calorice a organismului . exanteme sau intervntii chirurgicale  Regimul dietetic al pacientului. hidratare. preparatele din fainoase-brun  Foi de terapie intensiva la bolnavii in stare grava: alaturi de functiile vitale inregistrate din ora in ora si dinamica rezultatelor de laborator. regim pentru afectiunile parenchimatoase renale  La sugari obligatorie introducerea alimentatiei complete in foaia de temperatura. Se pastreaza la capatul paturilor de terapie intensiva.:regim hidric. esalonat pe termene si cantit. Felul alimentelor se noteaza prin culori conventionale care variaza de la spital la spital: laptele de mama..A. laptele de vaca cu albastru. concretizat pe orar fix si pe doza 3 programul de alimentatie.rosu. puls. legumele cu galben. a medicamentelor. se pot mentiona aparitia unor manifestari de boala. zaharat. consumate (nu cele prescrise) in grame.In lipsa acestora se ataseaz F. cantit de urina emise la intervale prescrise de medic 2 planul de adm. lactat.T 3 anexe: 1 notarea temp. cuprind si planul de ingrijire si tratamentul b-vului defalcat pe ore fixe. in partea inf. resp.  Pe foaia de temp.eruptii. preparatele de lapte acidulat cu verde.T. complicatii frisoane. a foii de temp. sub forma de grafice cantit. . hidro.1.

pt a reiesi masura in care s-au putut respecta prescriptiile. prescrise. trebuie sa recunoasca manifestarile fiziologice si patologice pt.  Asist. il supravegheaza(atat ziua cat si noaptea). a le putea nota in F. si a le raporta medicului .  Alaturi de cantit. as..T. va nota cantit consumate de bv. Sta in permanenta cu bv..2.

Prin scaderea temp. aerului se intensifica arderile din organismtermogeneza creste. Mai mare de energie calorica. mediului continua sa scada. scade.Contractiile musc.tot pe cale reflexa. Necesare de caldura in vederea compensarii pierderilor.Temperatura       Constanta 36-37°C datorita termoreglarii Sist. neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termic(temogeneza sau termoliza) Caldura-rezultatul proceselor oxidative din organism. mediului ext. In cursul frisonului intensifica metabolismul. urcand temp. Daca temp mediului ext.Daca temp. organismului . conteractii musculare mici. se excita receptorii piele care pe cale reflexa determina intensific area arderilor din organism eliberand cantit.Intensitate variabila in raport cu temp.elibereaza o cantit. traduse prin tremuraturi si aparitia frisonului. Organele principale ale termogenezei:muschii si ficatul.

eliminarea caldurii cu aerul expirat. pierderea de Q se intensifica Daca temp mediului mai mare sau egala decat cea a corpului. si pierderea de Q.mediului creste intensitatea metabolismului scade. Daca temp.in echilibru -> constanta temperaturii organismului. pierderea de Q prin convectie si radiatie imposibila – se face prin secretia si evaporarea sudorala Cantit.Cand acest echilibru este rupt:hipertermie si hipotermie.prin modificarea calibrului vaselor sangvine din piele. Fiecare gram de sudoare-0. aportul de Q din profunzime-mai mic. Sub influenta frigului vasele(arterele) se contracta. . Sub infl. la pierderea de Q In stare normala prod. termogeneza diminueaza.58 cal. scade pierderea de Q.aportul de sange la suprafata mai mare. Reglarea fizica intervine in mecanismul de pierdere a caldurii-prin convectie. de sudoare evaporata de pe suprafata corpului in 24 ore in cond. curentul sangvin scade spre suprafata corpului. Organismul pierde zilnic pe aceasta cale 400-500 cal. de repaus 800 ml. prin radiatie. Q vasele se dilata. prin fecalele si urinile eliminate  Mecanismul intim al pierderii de Q de pe suprafata corpului . Evaporarea apei prin plamani si incalzirea aerului inspirat contrib. evaporarea apei prin piele.

In cond. 0.dupa un orar fix. Intre orele 4-5. cele mai mari valori spre seara intre orele 16-20. sistematica a temp bv. Oscilatii fiziolog ale temp. periferica nu coresp.temp. cu varsta. sau poate sa creasca peste 37°C.In a II-a jumatate a ciclului menstrual. In axila temp. Temp. starii de activit.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la batrani. In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste. cu temp. poate sa scada sub 36°. cea mai joasa dim. in cursul sarcinii. a organelor((ficat-38°) Oscilatii fiziolog. Diurna sau nocturna.5-1°. Orele 9-10 se ridica usor. int. Termometrului aprecierea temp.cu termometrul Inainte de introd. bv. Temp.hipotermie. Masurarea temp. centrala mai ridicata decat temp periferica si in funct.ascensiuni de temp.          Temp. interna .sarcina elementara a ingrij.Aceste variatii legate de gradul de activit. normala 36-37°.hipertermie. patologice temp. org.. de intensit. cprporale-prin palpare Dosul mainii sensibilit mai mare fata de variatiile de temp. Masurarea si inreg.

Masurarea temp. Termometrul se mentine in groapa axilara 10 min. bucale se pierdeprin curentii de aer ai resp.la copii Masurarea temp in rect. Cailor resp sup. periferica(axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). Bv-ul asezat in decubit lat. se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf. La b-vii slabiti unde axila nu poate fi suficient de inchisa si in afectiunile dermatologice axilare bilaterale. Nu este recomandata in afectiunile cavit bucale si in imbolnav. Rezewrvorul termometrului uscat se cufunda in ulei sau se unge cu vaselina si apoi se introduce fara violenta in rect la o adancime de 4-5 cm. CI . termometrul se dezinfecteaza.Termometrul fixat cu mana de examinator in timpul efectuarii masurarii. Se sterge axila cu un prosop.. caci gura nu constituie o cavit. cu membrele inf. alienati. Cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat temperatura centrala Metoda mai simpla si comoda-utilizata mai des in practica. Contraindicata la b-vii nelinistiti. In semiflexie. in plica inghinala: la bv– slabiti si la copiii mici. Bv. Copiii mici culcati pe spate. Dupa citirea temp. in cavit bucala nu este destul de precisa.     Temp. iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui. perfect inchisa: din cauza resp o parte a cald. axilei apoi se apropie bratul bv-ului de trunchi. Sta in decubit lateral. se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in rect. axilara indica temp. In bolile rectului si la b-vii agitati . Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin Masurarea temp. timp de 5 min.

ajungand la o diferenta de 1-2°C . rectala si vaginala se apropie mai mult de temp axilara. CI in bolile aparatului genital feminin. Se procedeaza ca si la masurarea rectala. anexita. in vagin.Temp. peritonita-temp rectala se ridica in mod disproportionat fata de cea axilara. In afectiunile inflamat. Masurarea temp. introducanduse termometrul in vagin. abdominale ca apendicita.

iar oscilatiile sunt de 0. Aceasta febra este neinfectioasa Subfebrilitate cu oscilatii “fiziologice” temp. c. este tot timpul febril.5°C. nu depaseste 37. b.1-0.  a. dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nu depasesc 1 °C.4 – 0. in decurs de cateva ore. Intalnita in pneumonie. Febra poater urca brusc. reactia febrila se imparte: Temperatura normala 36-37° Temperatura subfebrila 37-38° Febra moderata 38-39° Febra ridicata 39-41° Hiperpirexie 41-42° In evolutia febrei 3 perioade: Perioada initiala sau de invazie a febrei. Temp. febra tifoida. Perioada de stare de la cateva ore pana la cateva sapt. Se intalneste in infectiile de focar si in tuberculoza pulmonara incipienta. Dupa grd de hipertermie masurata in axila. tifos exantematic .2°C.40°in pneumonie manifestata prin frison de debut. atingand 39.8°.4°C iar oscilatiile in cursul zilei sunt de 0.6 °-37. ajunge pana la 37.Dupa oscilatiile zilnice ale temp deosebim: Subfebrilitate rigida in ferastrau. Febra continua bv.

h.Intalnita in malarie. Febra remitenta oscil. ci treptat prin oscilatii asccendente si descendente.d. cateva ore dupa care scade sub 37°. alterneaza cu perioade afebrile de acceasi durata. f. dintre temp. Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente. Grava. Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. g. sau la 3 zile (febra cvarta). e. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice de 3-5°C. temperatura minima atingand val. continua. de dim. unele forme de bronhopneumonii. Accesele zilnice(febra cotidiana). supuratii. Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de cateva grade. cu scaderi bruste pana la temperatura subnormala. si cea de seara depasesc 1°. dar accesele se repeta la acelasi interval de timp putand fi separate si de zile afebrile. normale. Intalnita in bruceloza . frebrile alterneaza cu per. trecerea de la per. Intalnita in septicemii si anumite forme de TBC. se ridica brusc sub forma de acces pt. i. Intalnita in septicemii si forme grave de TBC. dand curbei aspectul unei linii ondulante.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna. Se intalneste in septicemii. dar temp se mentine tot timpul deasupra val normale. Temp. Febra ondulanta per. TBC pulm. la 2 zile (febra terta). afebrile ca si febra de tip recurent. afebrila la cea febrila nu se face brus.

Scadere lenta . temp. minima se inregistreaza seara. Febra neregulata ascensiunile si scaderile de temp. temp. scade incet in mai multe zile prin oscilatii descendente: febra tifoida sau scarlatina . TBC grava k.j. Totul se termina cu transpiratii abundente si poliurie(ex. In caz de terminare brusca a febrei. iar temp. Febra de tip invers: temp. Perioada de declin sau stadiul de defervescenta. asemanatoare debutului. poate fi brusca sau critica si lenta. nu pot fi sistematizate. scade in cateva ore la normal sau chiar sub nor. maxima dim. 3. Pneumonie sau tifos exantematic).Caracteristica pt.

anemii inaintate. expuse frigului puternic). pierderi masive de sange. Hipotermia Temp. Determinata de o pierdere excesiva de (pers. organismului scade sub 36°. coma hepatica. .tulb. insuficienta circulatorie. interventie a sist. scadere pronuntata a metabolismului si diminuarea arderilor din organism( in inanitie. endocrine. afectiuni cardiopulmonare. nervos central.

varsta. humerala. frecventa pulsului variaza dupa:sex.Pulsul             Reflecta starea functionala a inimii si arterelor Luarea pulsului orice artera care poate fi comprimata pe un plan osos:radiala. effort. stari fiziologice. ca musculatura antebratului sa se relaxeze. temporala superficiala. femurala.inaltimea corpului. In cond fiziologice. mediu si inelar Frecventa pulsului la adultul sanatos 70-80/min. carotida. La nou-nascut 130-140 pe min La copilul mic 100-120 pe minut La 10 ani 90-100 pe minut La 20 de ani 60-80/min La 60 de ani in sus 72-84 pe minut . emotii. degetelor: index. pe extremitatea distala a antebratului. pozitia corpului. Bratul b-vului sprijinit pt. in continuarea policelui Palparea pulsului cu vf. pedioasa Repaus fizic si psihic 5-10 min inainte de numaratoare. Pulsul femeilor este cu 7-8 batai mai frecvent decat al barbatilor. Se repereaza santul radial-numit santul pulsului.

fiecare grad de temperatura. tulburari cardiace de natura nervoasa si endocrina PULSUL BRADICARDIC cauze cardiace si extracardiace Nr. anemii inaintate. pulsatiilor poate sa scada la 60-50-40 pe minut sau mai putin Apare in miocardite acute (difterica. Pt. unele intoxicatii. hemoragii abundente.In picioare este mai frecvent Se accelereaza in caz de efort fizic sau psihic. endocardite. mercur etc.In timpul somnului. mixedem. intoxicatia cu digitala. tensiune nervoasa. tifica). tumorile intracraniene. icter accentuat. unele meningite. Nr pulsatiilor 150-200 pe minut. colaps circulator). In afectiunile care maresc tensiunea intracraniana ca:hemoragia cerebrala.          La pers. pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minut In caz de insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite. Inalte. pulsul mai rar decat in pozitia sezand. in caz de emotii. leziuni valvulare. frecventa pulsului scade fata de starea de veghe. datorita reducerii necesitatilor energetice ale organismului. precum si in cazuri de inanitie. pulsu este mai rar decat la cele scunde In pozitia culcat. Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu Frecventa pulsului poater sa creasca sau sa scada in cazuri patologice Pulsul tahicardic de cauze cardiace si extracardiace. . precum si in cursul digestiei.

Se micsoreaza pe masura ce ne indepartam de inima. Volumul si amplitudinea pulsului:mare sau mic. Determinat de cantitatea de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole. pauzele dintre pulsatii egale In inspir pulsul mai frecvent. lucreaza energic si nu este nici un obstacol in calea sangelui. Amplitudine mai mare cand inima este normala sau hipertrofiata.sau in caz de prezenta a unui obstacol in calea sangelui(stenoza aortica) pulsul este mic. .Tensiunea pulsului scade in cazuri in care scade forta de contractie a inimii. pentru ca in expiratie sa reapara normal sau sa se intensifice –pulsul paradoxal KUSSMAUL. cerebro spinal sau simpatic In timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chiar dispare complet.       Ritmicitate: ritmic si aritmic In stare normala volumul si intensitatea pulsatiilor :uniforma. In caz de tahicardie. in expir mai rar Aritmia suferinta a sistemului nervos central. Tensiunea pulsului:dura sau moale. Determinata de valoarea fortei de contractie a inimii. Pulsul dur in cazul afectiunilor insotite de hipertrofia ventriculului stang.

cand elasticitatea vaselor este mai redusapulsul are o durata mai lunga: este tard .  Celer in insuficienta aortica. aterioscleroza. caci unda pulsatila dispare repede  In stenoza aortica. Celeritatea pulsului iuteala de ridicare si de disparitie a undei pulsatile-viteza de efectuare a pulsatiei: celer sau tard.

Respiratia          1. Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasanduse in acelasi timp de CO2 si de apa 3. determinarea frecventei pulsului . Etapa circulatorie transportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la plamani si se distribuie in alveolele pulmonare 2. TA. frecventa respiratorie. in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex enzimatic. 4. fara nici un effort Miscarile cutiei sunt simetrice. Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine. ritmice si abia vizibile Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa sex si varsta Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si numararea miscarilor respiratorii pe minut. iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani Respiratia in stare normala se face linistit. Etapa sangvina: schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele circulatiei mici.

realizat prin ridicarea si proiectarea inainte a sternului La barbati se dilata mai mult diametrul transversal.    - Tipul respirator: La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior. Respiratia va fi si la barbati de tip costal superior In cazul: Afectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiere Simfize pleurale Meteorism Ascita Paralizia nervilor frenici Dispnee foarte pronuntata Respiratia devine abdominala si la femei: In caz de nevralgii intercostale Paralizia muschilor toracelui . iar la copii si batrani mai mult diametrul vertical. prin contractia diafragmului.

Colectii pleurale abundente .Pneumonie masiva .  Hemitoracele bolnav isi limiteaza miscarile sau se imobilizeaza comple in cazul: .Paralizia musculaturii unui hemitorace .Scoaterea din functiune totala sau partiala a unui plaman . Simetria miscarilor respiratorii:  Miscarile respiratorii ale celor 2 hemitorace-simetrice.Dureri accentuate ale peretelui toracic sau ale pleurei .Obturarea unei bronhii principale .

Frecventa mai mare a respiratiei este insotita este insotita de micsorarea amplitudinii. mai inalta. temperatura mediului ambiant. iar scaderea frecventei de marirea amplitudinii. pozitie. . Activit. mediului determina cresterea paralela a frecventei resp. necesita un aport mai mare de O2. scade. resp creste si mai mult. musc. La nou-nascuti numarul inspiratiilor este de 40-50 pe minut scazand treptat pana in jurul varstei de 30 de ani cand se stabilizeaza l cifrele de mai sus. resp.mijloc de pierdere a caldurii din organism. Cresterea temp. Frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex. starea de veghe sau somn. culcat. frecventa este mai mica decat in poz sezand.In somn nr. Daca frecventa respiratiei se accelereazatahipnee in caz contrar-bradipnee. activitate musculara. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut. In poz. iar la femei de 18-20. varsta.    Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica paralel cu frecventa respiratiei. In picioare nr.Polipneea apare la temp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful