Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a functiilor vitale si vegetative

-Temperatura -Puls -Respiratie -Tensiune arteriala -Greutate si inaltime corporala -Eliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturi

Foaia de temperatura
 Urmarirea

evolutiei bolilor  Parte integranta a foii de observatie  Document medical, stiintific, medicojudiciar  Completata de asistenta care raspunde in fata superiorilor si in fata legii pt. exactitatea si sinceritatea daelor incluse  Condusa exact, clar si ordonat, tinuta la curent pe ore

f.  Cuprins: Datele personale ale bv-ului Date principale legate de internarea lui Numele si prenumele bolnavului Varsta Data internarii Diagnosticul de internare Numarul patului Numarul foii de observatie sau din registrul de internare La externare se va incheia F.O prin introducerea dg. de externare sub dg. e. b. a. c. d. de internare si data externarii .

zilelor parcurse de l inceputul bolii.a-14-a. a-21-a .Foaia de temperatura   a. socotind si zilele cat b-vul a stat acasa inainte de internare Pentru usurinta orientarii se obisnuieste ca perioadele de o saptamana sa fie notate in FO prin incercuirea sau hasurarea zilelor a-7-a. termoreglarea si diureza Pe abcisa se noteaza timpul in cadrul caruia evolueaza boala : Impartita pe zile de boala Zilele impartite in cate 2 jumatati: (D) dimineata si (S) seara Deasupra coloanelor pentru zilele de boala data (ziua) iar dedesubt ziua de boala – nr. b. respiratia. d. Sistem de coordonate adaptat reprezentarilor grafice ale functiilor de baza ale organismului : circulatia. c.

d. Pe ordonata: Valorile temperaturii. a. reprezentarea grafica a alimentelor consumate . e. b. c. Frecventa pulsului si a respiratiei Valorile tensiunii arteriale Cantitatile de urina/24 ore In medicina infantila:in plus 2 sisteme de coordonate:reprezentarea evolutiei greutatii corporale.

lichidelor ingerate in 24 ore. Pentru indicarea val. Culori si modalitati diferite de reprezentare: . nr. sub linia val. tahicardie.La marginea stanga a FO: 4 ordonate paralele cu gradatii deosebite corespunzatoareval.-val in minus (hipotermie.bradicardie. Zilnica de sputa expectorata Val. in plus (hipertermie.normale spre partea inf. cele calitative cu semne conventionale . oligurie). Si felul varsaturilor Foile sectilor de obstetrica rubrici pentru notarea zilnica a involutiei uterine si a lohiilor. normale val. nr. hiperventilatie. pulsului si temperaturii. FO a b-vilor cu afectiuni bronho-pulmonare:cant. hipoventilatie. respiratiei. oligurie) Dedesubtul coordonatelor rubrici unde pot fi notate date asupra evolutiei bolii si tratamentului: greutate corporala. cantitative se noteaza in cifre.cant. normale si patologice ale diurezei. a foii una din liniile orizontale este mai groasa Linia groasa corespunde valorilor normale Deasupra liniei groase: val. Si felul scaunelor.

:regim hidric. puls. in partea inf. exanteme sau intervntii chirurgicale  Regimul dietetic al pacientului. esalonat pe termene si cantit..A. hidratare. concretizat pe orar fix si pe doza 3 programul de alimentatie. regim pentru afectiunile parenchimatoase renale  La sugari obligatorie introducerea alimentatiei complete in foaia de temperatura. consumate (nu cele prescrise) in grame. cuprind si planul de ingrijire si tratamentul b-vului defalcat pe ore fixe. Felul alimentelor se noteaza prin culori conventionale care variaza de la spital la spital: laptele de mama. complicatii frisoane.rosu. a medicamentelor. Se pastreaza la capatul paturilor de terapie intensiva. legumele cu galben.In lipsa acestora se ataseaz F. cantit de urina emise la intervale prescrise de medic 2 planul de adm. lactat. resp. sub forma de grafice cantit. preparatele din fainoase-brun  Foi de terapie intensiva la bolnavii in stare grava: alaturi de functiile vitale inregistrate din ora in ora si dinamica rezultatelor de laborator.eruptii. preparatele de lapte acidulat cu verde. a foii de temp. Fixe si calculat dupa necesitatile hidrice si calorice a organismului . laptele de vaca cu albastru. zaharat.  Pe foaia de temp. hidro. .1. se pot mentiona aparitia unor manifestari de boala.T 3 anexe: 1 notarea temp.T.

trebuie sa recunoasca manifestarile fiziologice si patologice pt..T. prescrise. pt a reiesi masura in care s-au putut respecta prescriptiile. as.  Alaturi de cantit. Sta in permanenta cu bv. va nota cantit consumate de bv. a le putea nota in F.2. si a le raporta medicului .  Asist. il supravegheaza(atat ziua cat si noaptea)..

urcand temp. Mai mare de energie calorica.tot pe cale reflexa. conteractii musculare mici. scade. organismului .Contractiile musc. Prin scaderea temp.elibereaza o cantit. se excita receptorii piele care pe cale reflexa determina intensific area arderilor din organism eliberand cantit. traduse prin tremuraturi si aparitia frisonului. aerului se intensifica arderile din organismtermogeneza creste. neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termic(temogeneza sau termoliza) Caldura-rezultatul proceselor oxidative din organism.Intensitate variabila in raport cu temp. mediului ext. In cursul frisonului intensifica metabolismul. mediului continua sa scada.Daca temp. Organele principale ale termogenezei:muschii si ficatul.Temperatura       Constanta 36-37°C datorita termoreglarii Sist. Daca temp mediului ext. Necesare de caldura in vederea compensarii pierderilor.

prin radiatie. aportul de Q din profunzime-mai mic. Sub influenta frigului vasele(arterele) se contracta. Q vasele se dilata.mediului creste intensitatea metabolismului scade. Daca temp.prin modificarea calibrului vaselor sangvine din piele. eliminarea caldurii cu aerul expirat.Cand acest echilibru este rupt:hipertermie si hipotermie. de sudoare evaporata de pe suprafata corpului in 24 ore in cond. pierderea de Q prin convectie si radiatie imposibila – se face prin secretia si evaporarea sudorala Cantit. Reglarea fizica intervine in mecanismul de pierdere a caldurii-prin convectie. si pierderea de Q. curentul sangvin scade spre suprafata corpului.58 cal. pierderea de Q se intensifica Daca temp mediului mai mare sau egala decat cea a corpului. .in echilibru -> constanta temperaturii organismului. Organismul pierde zilnic pe aceasta cale 400-500 cal. termogeneza diminueaza. de repaus 800 ml.aportul de sange la suprafata mai mare. Evaporarea apei prin plamani si incalzirea aerului inspirat contrib. prin fecalele si urinile eliminate  Mecanismul intim al pierderii de Q de pe suprafata corpului . Sub infl. la pierderea de Q In stare normala prod. scade pierderea de Q. evaporarea apei prin piele. Fiecare gram de sudoare-0.

In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste. int.In a II-a jumatate a ciclului menstrual. cu varsta.5-1°. de intensit.Aceste variatii legate de gradul de activit. Temp. In cond.cu termometrul Inainte de introd. centrala mai ridicata decat temp periferica si in funct.. a organelor((ficat-38°) Oscilatii fiziolog. periferica nu coresp.ascensiuni de temp. org. Masurarea temp. interna .hipotermie. normala 36-37°. patologice temp.hipertermie. cele mai mari valori spre seara intre orele 16-20. in cursul sarcinii.dupa un orar fix. Oscilatii fiziolog ale temp.sarcina elementara a ingrij. Masurarea si inreg. Diurna sau nocturna. sistematica a temp bv.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la batrani. sau poate sa creasca peste 37°C. poate sa scada sub 36°. 0. Termometrului aprecierea temp. cea mai joasa dim.temp. In axila temp.          Temp. Intre orele 4-5. starii de activit. cprporale-prin palpare Dosul mainii sensibilit mai mare fata de variatiile de temp. Temp. cu temp. Orele 9-10 se ridica usor. bv.

Dupa citirea temp. se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf. Cailor resp sup. In bolile rectului si la b-vii agitati . Bv. periferica(axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). Nu este recomandata in afectiunile cavit bucale si in imbolnav. se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in rect. In semiflexie. Bv-ul asezat in decubit lat.. in plica inghinala: la bv– slabiti si la copiii mici. caci gura nu constituie o cavit. Contraindicata la b-vii nelinistiti. Cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat temperatura centrala Metoda mai simpla si comoda-utilizata mai des in practica. termometrul se dezinfecteaza. Sta in decubit lateral. Termometrul se mentine in groapa axilara 10 min. Rezewrvorul termometrului uscat se cufunda in ulei sau se unge cu vaselina si apoi se introduce fara violenta in rect la o adancime de 4-5 cm. CI . bucale se pierdeprin curentii de aer ai resp. La b-vii slabiti unde axila nu poate fi suficient de inchisa si in afectiunile dermatologice axilare bilaterale.Termometrul fixat cu mana de examinator in timpul efectuarii masurarii. axilara indica temp. cu membrele inf. timp de 5 min.     Temp. iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui. Copiii mici culcati pe spate. Masurarea temp. Se sterge axila cu un prosop. in cavit bucala nu este destul de precisa. alienati. perfect inchisa: din cauza resp o parte a cald. axilei apoi se apropie bratul bv-ului de trunchi.la copii Masurarea temp in rect. Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin Masurarea temp.

peritonita-temp rectala se ridica in mod disproportionat fata de cea axilara. CI in bolile aparatului genital feminin. introducanduse termometrul in vagin. anexita. ajungand la o diferenta de 1-2°C . Se procedeaza ca si la masurarea rectala. rectala si vaginala se apropie mai mult de temp axilara. In afectiunile inflamat.Temp. Masurarea temp. in vagin. abdominale ca apendicita.

Temp. in decurs de cateva ore. Se intalneste in infectiile de focar si in tuberculoza pulmonara incipienta. febra tifoida. este tot timpul febril.  a. Dupa grd de hipertermie masurata in axila. tifos exantematic .6 °-37.2°C. c. iar oscilatiile sunt de 0. dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nu depasesc 1 °C.5°C. nu depaseste 37.4°C iar oscilatiile in cursul zilei sunt de 0.40°in pneumonie manifestata prin frison de debut.4 – 0. Intalnita in pneumonie.Dupa oscilatiile zilnice ale temp deosebim: Subfebrilitate rigida in ferastrau. Febra continua bv.8°. ajunge pana la 37.1-0. b. Febra poater urca brusc. reactia febrila se imparte: Temperatura normala 36-37° Temperatura subfebrila 37-38° Febra moderata 38-39° Febra ridicata 39-41° Hiperpirexie 41-42° In evolutia febrei 3 perioade: Perioada initiala sau de invazie a febrei. Aceasta febra este neinfectioasa Subfebrilitate cu oscilatii “fiziologice” temp. atingand 39. Perioada de stare de la cateva ore pana la cateva sapt.

dar accesele se repeta la acelasi interval de timp putand fi separate si de zile afebrile. dar temp se mentine tot timpul deasupra val normale. Febra remitenta oscil. e. Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de cateva grade. h. Intalnita in septicemii si anumite forme de TBC. sau la 3 zile (febra cvarta). continua. de dim.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna. alterneaza cu perioade afebrile de acceasi durata. g. dintre temp. f. se ridica brusc sub forma de acces pt. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice de 3-5°C. afebrile ca si febra de tip recurent. supuratii. Temp. Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. Febra ondulanta per. si cea de seara depasesc 1°. ci treptat prin oscilatii asccendente si descendente. cu scaderi bruste pana la temperatura subnormala. TBC pulm. frebrile alterneaza cu per.Intalnita in malarie. temperatura minima atingand val. Se intalneste in septicemii. Grava. Intalnita in septicemii si forme grave de TBC. Accesele zilnice(febra cotidiana). cateva ore dupa care scade sub 37°. trecerea de la per.d. i. unele forme de bronhopneumonii. dand curbei aspectul unei linii ondulante. Intalnita in bruceloza . afebrila la cea febrila nu se face brus. la 2 zile (febra terta). Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente. normale.

iar temp. nu pot fi sistematizate. Pneumonie sau tifos exantematic). 3. TBC grava k. scade incet in mai multe zile prin oscilatii descendente: febra tifoida sau scarlatina . maxima dim. minima se inregistreaza seara. temp. asemanatoare debutului.Caracteristica pt. In caz de terminare brusca a febrei. Febra de tip invers: temp.j. Febra neregulata ascensiunile si scaderile de temp. temp. Perioada de declin sau stadiul de defervescenta. Scadere lenta . scade in cateva ore la normal sau chiar sub nor. poate fi brusca sau critica si lenta. Totul se termina cu transpiratii abundente si poliurie(ex.

scadere pronuntata a metabolismului si diminuarea arderilor din organism( in inanitie. nervos central. afectiuni cardiopulmonare. organismului scade sub 36°.tulb. . Determinata de o pierdere excesiva de (pers. endocrine. pierderi masive de sange. coma hepatica. expuse frigului puternic). anemii inaintate. interventie a sist. Hipotermia Temp. insuficienta circulatorie.

in continuarea policelui Palparea pulsului cu vf. humerala. pozitia corpului. varsta. Bratul b-vului sprijinit pt.Pulsul             Reflecta starea functionala a inimii si arterelor Luarea pulsului orice artera care poate fi comprimata pe un plan osos:radiala. Pulsul femeilor este cu 7-8 batai mai frecvent decat al barbatilor. Se repereaza santul radial-numit santul pulsului. effort. stari fiziologice. pe extremitatea distala a antebratului. mediu si inelar Frecventa pulsului la adultul sanatos 70-80/min. carotida. In cond fiziologice. ca musculatura antebratului sa se relaxeze. frecventa pulsului variaza dupa:sex. temporala superficiala. emotii. La nou-nascut 130-140 pe min La copilul mic 100-120 pe minut La 10 ani 90-100 pe minut La 20 de ani 60-80/min La 60 de ani in sus 72-84 pe minut . degetelor: index. femurala. pedioasa Repaus fizic si psihic 5-10 min inainte de numaratoare.inaltimea corpului.

endocardite. Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu Frecventa pulsului poater sa creasca sau sa scada in cazuri patologice Pulsul tahicardic de cauze cardiace si extracardiace. pulsul mai rar decat in pozitia sezand. anemii inaintate. precum si in cazuri de inanitie. unele meningite. tulburari cardiace de natura nervoasa si endocrina PULSUL BRADICARDIC cauze cardiace si extracardiace Nr. icter accentuat. tensiune nervoasa. In afectiunile care maresc tensiunea intracraniana ca:hemoragia cerebrala. datorita reducerii necesitatilor energetice ale organismului. pulsatiilor poate sa scada la 60-50-40 pe minut sau mai putin Apare in miocardite acute (difterica. tifica). leziuni valvulare. hemoragii abundente.          La pers. .In timpul somnului. intoxicatia cu digitala.In picioare este mai frecvent Se accelereaza in caz de efort fizic sau psihic. fiecare grad de temperatura. frecventa pulsului scade fata de starea de veghe. Inalte. mixedem. Nr pulsatiilor 150-200 pe minut. unele intoxicatii. Pt. tumorile intracraniene. mercur etc. colaps circulator). pulsu este mai rar decat la cele scunde In pozitia culcat. pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minut In caz de insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite. in caz de emotii. precum si in cursul digestiei.

Determinat de cantitatea de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole. lucreaza energic si nu este nici un obstacol in calea sangelui. Tensiunea pulsului:dura sau moale. Amplitudine mai mare cand inima este normala sau hipertrofiata. Volumul si amplitudinea pulsului:mare sau mic. Pulsul dur in cazul afectiunilor insotite de hipertrofia ventriculului stang.Tensiunea pulsului scade in cazuri in care scade forta de contractie a inimii. in expir mai rar Aritmia suferinta a sistemului nervos central. pentru ca in expiratie sa reapara normal sau sa se intensifice –pulsul paradoxal KUSSMAUL.       Ritmicitate: ritmic si aritmic In stare normala volumul si intensitatea pulsatiilor :uniforma. Determinata de valoarea fortei de contractie a inimii. In caz de tahicardie. pauzele dintre pulsatii egale In inspir pulsul mai frecvent.sau in caz de prezenta a unui obstacol in calea sangelui(stenoza aortica) pulsul este mic. . Se micsoreaza pe masura ce ne indepartam de inima. cerebro spinal sau simpatic In timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chiar dispare complet.

 Celer in insuficienta aortica. caci unda pulsatila dispare repede  In stenoza aortica. aterioscleroza. Celeritatea pulsului iuteala de ridicare si de disparitie a undei pulsatile-viteza de efectuare a pulsatiei: celer sau tard. cand elasticitatea vaselor este mai redusapulsul are o durata mai lunga: este tard .

determinarea frecventei pulsului . iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani Respiratia in stare normala se face linistit. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex enzimatic.Respiratia          1. ritmice si abia vizibile Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa sex si varsta Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si numararea miscarilor respiratorii pe minut. Etapa sangvina: schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele circulatiei mici. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la plamani si se distribuie in alveolele pulmonare 2. frecventa respiratorie. Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine. fara nici un effort Miscarile cutiei sunt simetrice. Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasanduse in acelasi timp de CO2 si de apa 3. TA. 4. Etapa circulatorie transportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare. in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere.

iar la copii si batrani mai mult diametrul vertical. Respiratia va fi si la barbati de tip costal superior In cazul: Afectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiere Simfize pleurale Meteorism Ascita Paralizia nervilor frenici Dispnee foarte pronuntata Respiratia devine abdominala si la femei: In caz de nevralgii intercostale Paralizia muschilor toracelui .    - Tipul respirator: La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior. realizat prin ridicarea si proiectarea inainte a sternului La barbati se dilata mai mult diametrul transversal. prin contractia diafragmului.

Pneumonie masiva . Simetria miscarilor respiratorii:  Miscarile respiratorii ale celor 2 hemitorace-simetrice.Obturarea unei bronhii principale .Dureri accentuate ale peretelui toracic sau ale pleurei .Paralizia musculaturii unui hemitorace .  Hemitoracele bolnav isi limiteaza miscarile sau se imobilizeaza comple in cazul: .Scoaterea din functiune totala sau partiala a unui plaman .Colectii pleurale abundente .

iar scaderea frecventei de marirea amplitudinii. necesita un aport mai mare de O2. activitate musculara. mediului determina cresterea paralela a frecventei resp. temperatura mediului ambiant. starea de veghe sau somn. culcat. La nou-nascuti numarul inspiratiilor este de 40-50 pe minut scazand treptat pana in jurul varstei de 30 de ani cand se stabilizeaza l cifrele de mai sus.    Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica paralel cu frecventa respiratiei. Daca frecventa respiratiei se accelereazatahipnee in caz contrar-bradipnee. musc. In poz.Polipneea apare la temp. mai inalta. . pozitie. In picioare nr. Cresterea temp. Frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut.mijloc de pierdere a caldurii din organism. iar la femei de 18-20. scade. resp. resp creste si mai mult.In somn nr. Frecventa mai mare a respiratiei este insotita este insotita de micsorarea amplitudinii. varsta. Activit. frecventa este mai mica decat in poz sezand.