Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a functiilor vitale si vegetative

-Temperatura -Puls -Respiratie -Tensiune arteriala -Greutate si inaltime corporala -Eliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturi

Foaia de temperatura
 Urmarirea

evolutiei bolilor  Parte integranta a foii de observatie  Document medical, stiintific, medicojudiciar  Completata de asistenta care raspunde in fata superiorilor si in fata legii pt. exactitatea si sinceritatea daelor incluse  Condusa exact, clar si ordonat, tinuta la curent pe ore

O prin introducerea dg. c. e.  Cuprins: Datele personale ale bv-ului Date principale legate de internarea lui Numele si prenumele bolnavului Varsta Data internarii Diagnosticul de internare Numarul patului Numarul foii de observatie sau din registrul de internare La externare se va incheia F. f. b. d. a. de internare si data externarii . de externare sub dg.

c. d. Sistem de coordonate adaptat reprezentarilor grafice ale functiilor de baza ale organismului : circulatia. b. respiratia. a-21-a .a-14-a. termoreglarea si diureza Pe abcisa se noteaza timpul in cadrul caruia evolueaza boala : Impartita pe zile de boala Zilele impartite in cate 2 jumatati: (D) dimineata si (S) seara Deasupra coloanelor pentru zilele de boala data (ziua) iar dedesubt ziua de boala – nr. zilelor parcurse de l inceputul bolii.Foaia de temperatura   a. socotind si zilele cat b-vul a stat acasa inainte de internare Pentru usurinta orientarii se obisnuieste ca perioadele de o saptamana sa fie notate in FO prin incercuirea sau hasurarea zilelor a-7-a.

Frecventa pulsului si a respiratiei Valorile tensiunii arteriale Cantitatile de urina/24 ore In medicina infantila:in plus 2 sisteme de coordonate:reprezentarea evolutiei greutatii corporale. c. Pe ordonata: Valorile temperaturii. b. reprezentarea grafica a alimentelor consumate . a. e. d.

 Culori si modalitati diferite de reprezentare: .La marginea stanga a FO: 4 ordonate paralele cu gradatii deosebite corespunzatoareval. tahicardie. Pentru indicarea val.bradicardie. nr. respiratiei. normale si patologice ale diurezei. in plus (hipertermie. lichidelor ingerate in 24 ore. cantitative se noteaza in cifre. nr. FO a b-vilor cu afectiuni bronho-pulmonare:cant. oligurie) Dedesubtul coordonatelor rubrici unde pot fi notate date asupra evolutiei bolii si tratamentului: greutate corporala. normale val.normale spre partea inf.cant. hipoventilatie. oligurie). Si felul varsaturilor Foile sectilor de obstetrica rubrici pentru notarea zilnica a involutiei uterine si a lohiilor. Zilnica de sputa expectorata Val. hiperventilatie. pulsului si temperaturii. a foii una din liniile orizontale este mai groasa Linia groasa corespunde valorilor normale Deasupra liniei groase: val. cele calitative cu semne conventionale .-val in minus (hipotermie. sub linia val. Si felul scaunelor.

A. hidro. regim pentru afectiunile parenchimatoase renale  La sugari obligatorie introducerea alimentatiei complete in foaia de temperatura. complicatii frisoane.rosu. consumate (nu cele prescrise) in grame. hidratare. legumele cu galben. sub forma de grafice cantit.  Pe foaia de temp. lactat. puls. exanteme sau intervntii chirurgicale  Regimul dietetic al pacientului.eruptii. .:regim hidric. resp. cuprind si planul de ingrijire si tratamentul b-vului defalcat pe ore fixe. Felul alimentelor se noteaza prin culori conventionale care variaza de la spital la spital: laptele de mama.T..1. Fixe si calculat dupa necesitatile hidrice si calorice a organismului .T 3 anexe: 1 notarea temp. cantit de urina emise la intervale prescrise de medic 2 planul de adm. preparatele de lapte acidulat cu verde. se pot mentiona aparitia unor manifestari de boala. zaharat. concretizat pe orar fix si pe doza 3 programul de alimentatie. Se pastreaza la capatul paturilor de terapie intensiva. in partea inf. preparatele din fainoase-brun  Foi de terapie intensiva la bolnavii in stare grava: alaturi de functiile vitale inregistrate din ora in ora si dinamica rezultatelor de laborator. a medicamentelor. esalonat pe termene si cantit.In lipsa acestora se ataseaz F. laptele de vaca cu albastru. a foii de temp.

va nota cantit consumate de bv.T. si a le raporta medicului . prescrise.. il supravegheaza(atat ziua cat si noaptea). Sta in permanenta cu bv.  Alaturi de cantit. pt a reiesi masura in care s-au putut respecta prescriptiile. as. trebuie sa recunoasca manifestarile fiziologice si patologice pt.  Asist. a le putea nota in F.2..

traduse prin tremuraturi si aparitia frisonului.Intensitate variabila in raport cu temp. mediului ext. In cursul frisonului intensifica metabolismul. conteractii musculare mici. scade. aerului se intensifica arderile din organismtermogeneza creste. Necesare de caldura in vederea compensarii pierderilor. Organele principale ale termogenezei:muschii si ficatul.Temperatura       Constanta 36-37°C datorita termoreglarii Sist.Contractiile musc.Daca temp. Mai mare de energie calorica. mediului continua sa scada. Prin scaderea temp. neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termic(temogeneza sau termoliza) Caldura-rezultatul proceselor oxidative din organism. se excita receptorii piele care pe cale reflexa determina intensific area arderilor din organism eliberand cantit. organismului .tot pe cale reflexa.elibereaza o cantit. urcand temp. Daca temp mediului ext.

termogeneza diminueaza. la pierderea de Q In stare normala prod. Q vasele se dilata. evaporarea apei prin piele. prin fecalele si urinile eliminate  Mecanismul intim al pierderii de Q de pe suprafata corpului .58 cal. curentul sangvin scade spre suprafata corpului.mediului creste intensitatea metabolismului scade. Evaporarea apei prin plamani si incalzirea aerului inspirat contrib. Reglarea fizica intervine in mecanismul de pierdere a caldurii-prin convectie. pierderea de Q se intensifica Daca temp mediului mai mare sau egala decat cea a corpului.Cand acest echilibru este rupt:hipertermie si hipotermie. de sudoare evaporata de pe suprafata corpului in 24 ore in cond. Organismul pierde zilnic pe aceasta cale 400-500 cal. aportul de Q din profunzime-mai mic. pierderea de Q prin convectie si radiatie imposibila – se face prin secretia si evaporarea sudorala Cantit. .aportul de sange la suprafata mai mare. Sub infl. Fiecare gram de sudoare-0. si pierderea de Q. Sub influenta frigului vasele(arterele) se contracta. eliminarea caldurii cu aerul expirat. prin radiatie.prin modificarea calibrului vaselor sangvine din piele. de repaus 800 ml. scade pierderea de Q. Daca temp.in echilibru -> constanta temperaturii organismului.

Temp. Masurarea si inreg. cprporale-prin palpare Dosul mainii sensibilit mai mare fata de variatiile de temp.5-1°.temp. poate sa scada sub 36°. de intensit.hipertermie. a organelor((ficat-38°) Oscilatii fiziolog. 0. Masurarea temp.ascensiuni de temp. In cond. cea mai joasa dim. Orele 9-10 se ridica usor. org.Aceste variatii legate de gradul de activit.hipotermie. int. bv. cu varsta.cu termometrul Inainte de introd. patologice temp. Diurna sau nocturna.          Temp. cele mai mari valori spre seara intre orele 16-20.In a II-a jumatate a ciclului menstrual. cu temp. In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la batrani. Termometrului aprecierea temp. centrala mai ridicata decat temp periferica si in funct.sarcina elementara a ingrij. In axila temp. interna . sau poate sa creasca peste 37°C. Temp. starii de activit.. normala 36-37°. Intre orele 4-5. periferica nu coresp. sistematica a temp bv.dupa un orar fix. Oscilatii fiziolog ale temp. in cursul sarcinii.

caci gura nu constituie o cavit. se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in rect. axilei apoi se apropie bratul bv-ului de trunchi. iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui. Dupa citirea temp. Bv.     Temp. Contraindicata la b-vii nelinistiti. Copiii mici culcati pe spate. termometrul se dezinfecteaza. Termometrul se mentine in groapa axilara 10 min. Cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat temperatura centrala Metoda mai simpla si comoda-utilizata mai des in practica. alienati. Se sterge axila cu un prosop. perfect inchisa: din cauza resp o parte a cald. cu membrele inf. Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin Masurarea temp. in plica inghinala: la bv– slabiti si la copiii mici. Cailor resp sup. Bv-ul asezat in decubit lat. se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf.la copii Masurarea temp in rect.. Rezewrvorul termometrului uscat se cufunda in ulei sau se unge cu vaselina si apoi se introduce fara violenta in rect la o adancime de 4-5 cm. In semiflexie. Masurarea temp. Sta in decubit lateral. In bolile rectului si la b-vii agitati . Nu este recomandata in afectiunile cavit bucale si in imbolnav. CI . axilara indica temp. periferica(axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). La b-vii slabiti unde axila nu poate fi suficient de inchisa si in afectiunile dermatologice axilare bilaterale.Termometrul fixat cu mana de examinator in timpul efectuarii masurarii. in cavit bucala nu este destul de precisa. timp de 5 min. bucale se pierdeprin curentii de aer ai resp.

rectala si vaginala se apropie mai mult de temp axilara. In afectiunile inflamat. CI in bolile aparatului genital feminin. in vagin. anexita. abdominale ca apendicita. ajungand la o diferenta de 1-2°C . peritonita-temp rectala se ridica in mod disproportionat fata de cea axilara.Temp. Se procedeaza ca si la masurarea rectala. introducanduse termometrul in vagin. Masurarea temp.

Dupa oscilatiile zilnice ale temp deosebim: Subfebrilitate rigida in ferastrau. febra tifoida. b. dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nu depasesc 1 °C. Febra poater urca brusc. c.5°C. Perioada de stare de la cateva ore pana la cateva sapt.40°in pneumonie manifestata prin frison de debut.4°C iar oscilatiile in cursul zilei sunt de 0. atingand 39. reactia febrila se imparte: Temperatura normala 36-37° Temperatura subfebrila 37-38° Febra moderata 38-39° Febra ridicata 39-41° Hiperpirexie 41-42° In evolutia febrei 3 perioade: Perioada initiala sau de invazie a febrei. Febra continua bv.4 – 0. Dupa grd de hipertermie masurata in axila. tifos exantematic .1-0. nu depaseste 37. Intalnita in pneumonie. ajunge pana la 37.2°C. in decurs de cateva ore.6 °-37.8°. Aceasta febra este neinfectioasa Subfebrilitate cu oscilatii “fiziologice” temp.  a. Temp. iar oscilatiile sunt de 0. Se intalneste in infectiile de focar si in tuberculoza pulmonara incipienta. este tot timpul febril.

i. se ridica brusc sub forma de acces pt. si cea de seara depasesc 1°. normale. Se intalneste in septicemii. afebrile ca si febra de tip recurent. afebrila la cea febrila nu se face brus. f. de dim. Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de cateva grade. dar temp se mentine tot timpul deasupra val normale. Grava. trecerea de la per. Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente. frebrile alterneaza cu per. e. dar accesele se repeta la acelasi interval de timp putand fi separate si de zile afebrile. h. temperatura minima atingand val. Febra remitenta oscil. Intalnita in septicemii si forme grave de TBC. alterneaza cu perioade afebrile de acceasi durata. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice de 3-5°C. la 2 zile (febra terta). dintre temp. Intalnita in septicemii si anumite forme de TBC. Intalnita in bruceloza . continua. supuratii. TBC pulm. sau la 3 zile (febra cvarta). cateva ore dupa care scade sub 37°. dand curbei aspectul unei linii ondulante. unele forme de bronhopneumonii. Temp. cu scaderi bruste pana la temperatura subnormala.Intalnita in malarie.d. ci treptat prin oscilatii asccendente si descendente.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna. Febra ondulanta per. Accesele zilnice(febra cotidiana). g.

Febra de tip invers: temp. 3.j. scade in cateva ore la normal sau chiar sub nor. Pneumonie sau tifos exantematic). Perioada de declin sau stadiul de defervescenta. temp. minima se inregistreaza seara. In caz de terminare brusca a febrei. asemanatoare debutului. Scadere lenta . temp. poate fi brusca sau critica si lenta.Caracteristica pt. iar temp. scade incet in mai multe zile prin oscilatii descendente: febra tifoida sau scarlatina . nu pot fi sistematizate. Febra neregulata ascensiunile si scaderile de temp. TBC grava k. maxima dim. Totul se termina cu transpiratii abundente si poliurie(ex.

scadere pronuntata a metabolismului si diminuarea arderilor din organism( in inanitie. nervos central. expuse frigului puternic). afectiuni cardiopulmonare. insuficienta circulatorie. . pierderi masive de sange. anemii inaintate. coma hepatica. organismului scade sub 36°. endocrine.tulb. Determinata de o pierdere excesiva de (pers. Hipotermia Temp. interventie a sist.

in continuarea policelui Palparea pulsului cu vf. carotida. Pulsul femeilor este cu 7-8 batai mai frecvent decat al barbatilor. humerala. stari fiziologice. varsta.Pulsul             Reflecta starea functionala a inimii si arterelor Luarea pulsului orice artera care poate fi comprimata pe un plan osos:radiala. mediu si inelar Frecventa pulsului la adultul sanatos 70-80/min. effort. La nou-nascut 130-140 pe min La copilul mic 100-120 pe minut La 10 ani 90-100 pe minut La 20 de ani 60-80/min La 60 de ani in sus 72-84 pe minut . pozitia corpului.inaltimea corpului. ca musculatura antebratului sa se relaxeze. Se repereaza santul radial-numit santul pulsului. pedioasa Repaus fizic si psihic 5-10 min inainte de numaratoare. frecventa pulsului variaza dupa:sex. pe extremitatea distala a antebratului. femurala. In cond fiziologice. Bratul b-vului sprijinit pt. degetelor: index. temporala superficiala. emotii.

In picioare este mai frecvent Se accelereaza in caz de efort fizic sau psihic. endocardite. pulsul mai rar decat in pozitia sezand. hemoragii abundente. Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu Frecventa pulsului poater sa creasca sau sa scada in cazuri patologice Pulsul tahicardic de cauze cardiace si extracardiace. colaps circulator). . mercur etc. tumorile intracraniene. icter accentuat. tifica). Nr pulsatiilor 150-200 pe minut.In timpul somnului. Pt. mixedem. pulsatiilor poate sa scada la 60-50-40 pe minut sau mai putin Apare in miocardite acute (difterica. precum si in cazuri de inanitie. precum si in cursul digestiei. frecventa pulsului scade fata de starea de veghe. pulsu este mai rar decat la cele scunde In pozitia culcat. pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minut In caz de insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite. tensiune nervoasa. Inalte. fiecare grad de temperatura. anemii inaintate. intoxicatia cu digitala. in caz de emotii. leziuni valvulare. unele intoxicatii. datorita reducerii necesitatilor energetice ale organismului. In afectiunile care maresc tensiunea intracraniana ca:hemoragia cerebrala. unele meningite. tulburari cardiace de natura nervoasa si endocrina PULSUL BRADICARDIC cauze cardiace si extracardiace Nr.          La pers.

       Ritmicitate: ritmic si aritmic In stare normala volumul si intensitatea pulsatiilor :uniforma. Se micsoreaza pe masura ce ne indepartam de inima. Determinata de valoarea fortei de contractie a inimii. pauzele dintre pulsatii egale In inspir pulsul mai frecvent. Volumul si amplitudinea pulsului:mare sau mic. . cerebro spinal sau simpatic In timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chiar dispare complet. in expir mai rar Aritmia suferinta a sistemului nervos central.Tensiunea pulsului scade in cazuri in care scade forta de contractie a inimii.sau in caz de prezenta a unui obstacol in calea sangelui(stenoza aortica) pulsul este mic. Determinat de cantitatea de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole. Tensiunea pulsului:dura sau moale. lucreaza energic si nu este nici un obstacol in calea sangelui. Pulsul dur in cazul afectiunilor insotite de hipertrofia ventriculului stang. Amplitudine mai mare cand inima este normala sau hipertrofiata. pentru ca in expiratie sa reapara normal sau sa se intensifice –pulsul paradoxal KUSSMAUL. In caz de tahicardie.

 Celer in insuficienta aortica. cand elasticitatea vaselor este mai redusapulsul are o durata mai lunga: este tard . caci unda pulsatila dispare repede  In stenoza aortica. Celeritatea pulsului iuteala de ridicare si de disparitie a undei pulsatile-viteza de efectuare a pulsatiei: celer sau tard. aterioscleroza.

iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani Respiratia in stare normala se face linistit. Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine. TA. Etapa circulatorie transportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare. in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere.Respiratia          1. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex enzimatic. 4. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la plamani si se distribuie in alveolele pulmonare 2. Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasanduse in acelasi timp de CO2 si de apa 3. fara nici un effort Miscarile cutiei sunt simetrice. determinarea frecventei pulsului . ritmice si abia vizibile Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa sex si varsta Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si numararea miscarilor respiratorii pe minut. frecventa respiratorie. Etapa sangvina: schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele circulatiei mici.

    - Tipul respirator: La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior. prin contractia diafragmului. iar la copii si batrani mai mult diametrul vertical. realizat prin ridicarea si proiectarea inainte a sternului La barbati se dilata mai mult diametrul transversal. Respiratia va fi si la barbati de tip costal superior In cazul: Afectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiere Simfize pleurale Meteorism Ascita Paralizia nervilor frenici Dispnee foarte pronuntata Respiratia devine abdominala si la femei: In caz de nevralgii intercostale Paralizia muschilor toracelui .

Scoaterea din functiune totala sau partiala a unui plaman .Dureri accentuate ale peretelui toracic sau ale pleurei . Simetria miscarilor respiratorii:  Miscarile respiratorii ale celor 2 hemitorace-simetrice.Paralizia musculaturii unui hemitorace .Obturarea unei bronhii principale .Colectii pleurale abundente .Pneumonie masiva .  Hemitoracele bolnav isi limiteaza miscarile sau se imobilizeaza comple in cazul: .

frecventa este mai mica decat in poz sezand. culcat. musc. In picioare nr. Activit. Cresterea temp. mai inalta.Polipneea apare la temp. starea de veghe sau somn. scade. In poz. La nou-nascuti numarul inspiratiilor este de 40-50 pe minut scazand treptat pana in jurul varstei de 30 de ani cand se stabilizeaza l cifrele de mai sus. pozitie. varsta. temperatura mediului ambiant. necesita un aport mai mare de O2. mediului determina cresterea paralela a frecventei resp.mijloc de pierdere a caldurii din organism. Daca frecventa respiratiei se accelereazatahipnee in caz contrar-bradipnee.In somn nr. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut. activitate musculara. iar scaderea frecventei de marirea amplitudinii. iar la femei de 18-20. Frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex. resp. Frecventa mai mare a respiratiei este insotita este insotita de micsorarea amplitudinii. .    Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica paralel cu frecventa respiratiei. resp creste si mai mult.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful