Elaborarea politicii naionale de gestionare a nmolului de epurare

Conferina Naional, Bucureti, Noiembrie 2011

Opiunile de tratare a nmolului, abordri n cadrul strategiei

Sesiunea 2.1, Tema 1

Epurarea conventionala a apei uzate

Apa uzata
Depozitare Namol

Gratare

Dezn-Sep. G

Sedimentare

Sedimentare
Namol

Bazin namol activat

Dezinfectie
Surplus

Ingrosare

Utilizare / Depozitare

Utilizare / Depozitare

Deshidratare

Digestie anaeroba

Ce este namolul de epurare?

Un produs secundar inevitabil generat n urma epurrii apelor uzate:
Creterea populaiei, furnizarea serviciului de tratare a nmolului, valori standard privind tratarea nmolului genereaz creterea cantitii de nmol

Namolul cuprinde materii fecale si biomasa reziduala Contine o varietate de substanta:

naturale (nutrienti, materii organice) potential toxice (metale grele, micropoluanti organici, microorganisme patogene)

Volumul de namol produs este <1% din volumul de apa uzata epurat dar poate insemna >50% din costurile de operare ale SEAU in ceea ce priveste costurile de tratare, transport si valorificare/ depozitare.

Caracteristici de calitate a namolului

Caracteristici fizice
Umiditatea

Caracteristici chimice
Raportul substanta minerala / substanta volatila (M/V) pH Nutrienti (N, P, Ca, Mg, K) Metale grele (Cd, Cu, Ni, Pb, Zn, Cr, Hg, Co, As) Micopoluanti organici (PCB, PAH, dioxine)

Ga greutatea apei din namol (kgf) Gn greutatea totala anamolului (kgf)

Continutul de substanta uscata Greutatea specifica Culoarea si mirosul Filtrabilitatea Rezistenta specifica la filtrare Coeficientul de compresibilitate Puterea calorica

De ce trebuie tratat namolul?

Stabilizare pentru reducerea:
Mirosului Continutului de microorganisme patogene

Reducerea volumului si a costurilor de transport Cerinta a reglementarilor Generare energie Obtinerea calitatii necesare pentru utilizare/ depozitare
5

Optiuni de tratare

Costurile nete ale opiunilor de tratare / eliminare a nmolului ( / t SU)

450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 Aplicare pe Aplicare pe Aplicare pe teren a turtelor teren a turtelor teren a de nmol brut de nmol nmolului uscat f ermentat termic Aplicarea pe teren a nmolului compostat Socarea n depozite de deeuri Co-incinerare Mono-incinerare

Prioritati privind calitatea si optiunea de valorificare a namolului

Parametri de calitate a namolului Umiditate Materii volatile Putere calorica Materii minerale Nisi psi pietris Alte materiale Metale grele Nutrienti Poluanti organici Microorganisme patogene ? ? ? ?
8

Transfer namol

Agricultura

Alte terenuri

Recuperar e energie

Depozite de deseuri

? ?

Tehnici de stabilizare si calitatea namolului

Tratare Deshidratare Metoda Uscare Tehnologie Paturi de uscare deschise Uscare uscata Uscare termica Ridicare pH Ridicare pH si temperatura Lagune de namol Paturi cu stuf Stocare prelungita Mezofila Termofila Fractionare celule Hidroliza biologica Pasteurizare Hidroliza termica La temperature ambianta Windrows Sistemul cu recipienti Calitata namol Clasa B Clasa A/B Clasa A Clasa B Clasa A Clasa A/B Clasa A Clasa A/B Clasa B Clasa A Clasa A Clasa A Clasa A Clasa A Clasa B Clasa A Clasa A
9

Stabilizare chimica Ados de var

Fermentare rece Fermentare anaeroba Fermentare (distrugere materii volatile) Fermentare anaeroba avansata cu pre-tratare Fermentare aeroba Compostare

Clasa A tratare avansata permite utilizarea fara restrictii Clasa B tratare conventionala utilizare cu restrictii

Fermentarea aerob
Aer Supernatant Adaos de nmol activat Nmol pentru deshidratare Timpul total de retenie ~ 10 20 zile sau 250 la 300 grade x zile
10

Fermentarea aeroba
Dezavantaje Aceeai reducere a solidelor Adecvat mai ales nmolului activat i mai ales pentru SEAU ca la fermentarea anaerob mici Mai puine CBO i amoniac n Timpi mari de aerare daca nu soluii dect la fermentarea se utilizeaza operarea termofila anaerob Cost mare al energiei pentru Fr miros, nmolul arat aerare prelungita precum humusul Recupereaz o valoare mare Nu se recupereaza energia sub forma de gaz de fertilizare Simpl din puncte de vedere Namolul nu are caracteristicile necesare deshidratarii operaional mecanice Cheltuieli de investitie mici Puternic inflentata de temperatura 11 Avantaje

Dezvoltarea tehnologiei de fermentare anaeroba mezofila

Inainte de 1980 Dupa 1990 Dupa 2000
Pre-tratare

bazine cu inaltime redusa amestec hidraulic defectuos schimb termic intern redus timp de retentie 30 zile alimentare intermitenta

bazine cu inaltime mare amestecare eficienta cu gaz schimb termic extern eficient timp de retentie 15 zile alimentare continua

amestecare eficienta cu jet timp de retentie 12 zile tehnologii de pretratare

12

Fermentarea anaeroba
Avantaje Reduce masa de solide Stabilizeaza namolul, reduce mirosul Produce biogaz utilizat pentru incalzire si energie Imbunatateste caracteristicile de deshidratare a namolului Imbunatateste acceptabilitatea namolului la reciclare Dezavantaje Proces complex Cost de investitie mare Supernatantul de la deshidratare poate duce la cresterea incarcarii SEAU Pot aprea probleme legate de depunerile din RFN Proces lent, 12 - 15 zile n funcie de utilizri, s-ar putea s fie nevoie de eliminarea H2S, siloxanului i CO2
13

Pre-tratare pentru fermentarea anaeroba

Avantaje Distrugere avansata a microorganismelor patogene
Conformare cu standardele de tratare avansata (cateva tari) Sigur pentru utilizarea in agricultura Namolul se poate apliga pentru o gama larga de culturi (in cateva tari) Sigur pentru ruta de valorificare in agricultura

Dezavantaje Costuri de investitie suplimentare Creste complexitatea procesului de tratare

Distrugere avansata a solidelor

Mai mult biogaz mareste cantitatea
de energie generata

Reduce cantitatea de namol care

necesita evacuare
14

Metode de pre-tratare
Metode Biologica (Monsal) Termica (Cambi) Fizica
mecanica (macinare) Gaz sub presiune (CO2) ultrasunete

Cele mai eficiente Biologica (Monsal)

mezofila, 42oC urmata de pasteurizare la 55oC termofila, 55oC to 60oC

Termica (Cambi)
165oC, 6-8 bari

Aceste metode:
imbunatatesc substantial distrugerea patogenilor imbunatatesc substantial reducerea solidelor

15

Uscarea (cilindru)
Caldura Turta de namol 25% SU Vapori de apa (necesar pentru controlul m irosului) Nam ol uscat 90% SU

16

Uscare termica
Avantaje Produsul este stabil pentru o lunga perioada de timp Miros redus chiar daca se utilizeaza namol brut Necesita spatiu de stocare relativ redus Foarte bine acceptat de catre fermieri Poate fi utilizat ca si combustibil in furnale/ cuptoare de ciment etc.
17

Dezavantaje Costuri de investitie mari Costuri de operare foarte mari Complex din punct de vedere tehnic Risc de incendiu, explozie Necesita controlul mirosului

Stabilizare cu var
Var Turta de namol

Turta de namol pH 12 Temperatura >50oC

18

Stabilizare cu var
Avantaje
Operare simpla Cost relativ scazut Reactia exoterma cu var nestins conduce la pasteurizare Foarte bun pentru solurile acide

Dezavantaje
Cresterea masei namolului Poate sa nu fie potrivit pentru utilizarea pe soluri alcaline Este necesara stocarea varului Dificultati in asigurarea unui amestec bun intre namol si var Daca se supradozeaza se poate ajunge la o consistenta asemanatoare cu cea a pastei de dinti
19

Compostarea
Material de adaos Turta de nam ol Temperatura >55oC

Com post

20

Compostarea
Avantaje Rezulta un produs pasteurizat Poate fi ambalat si vandut Produs complet stabilizat, miros redus Exist oportunitatea de compostare cu deeurile municipale Dezavantaje Necesita suprafata mare Disponibilitate si costuri pentru stocarea materialului de umplutura Cresterea masei solidelor care trebuie eliminate Procesul este urt mirositor dac nu sunt folosite recipiente performante Necesita multa munca
21

Distrugere termica Incinerare

22

Incinerare
Avantaje
Calitatea nmolului nu este important (cu excepia umiditii) Distrugere semnificativa a solidelor Energia rezultat din ardere poate fi recuperat

Dezavantaje
Cheltuieli de capital mari, mai ales pentru mono-incineratoare Cost de operare ridicat Tehnologie foarte complex, care necesita operatori de nalt calificare Probleme de emisii n atmosfer control i monitorizare scumpe Recuperarea de energie depinde de umiditate Cenua rezultat trebuie depozitat n locuri speciale dac nu este reciclat Poate exista opoziie local 23 puternic la instalarea incineratorului

Distrugere termica Energie din deseuri

Combustibil suplimentar pentru industriile mari consumatoare de energie :
Fabrici de ciment Centrale termice Incinerare deseuri solide

Reducere a emisiilor de CO2 si credite de carbon Importanta umiditatea namolului

Reducere cost de transport Reduce sarcina fabricilor de ciment

Poate fi necesara uscarea aditionala

24

Distrugere termica Energie din deseuri

Avantaje Operata de o terta parte Economii din combinarea namolului cu alte deseuri cu valoare energetica mare Operare la scara larga procese complexe foarte accesibile Recuperare energie Nu este necesara depozitarea cenusii de catre producatorul de namol Dezavantaje Cost de capital foarte mare Proces foarte complex Necesar controlul performant al emisiilor Poate exista o opozitie locala Umiditatea namolului reduce valoarea puterii calorifice Taxa pentru producatorul de namol

25

Optiuni pentru tratarea namolului in SEAU mici

Transport namol la un centru de tratarea a namolului (SEAU mare) Paturi de namol cu stuf
Perioada de retentie mare (8-10 ani) Namol bine stabilizat

Uscare solara
Amprenta mai mica decat a paturilor de uscare deschise Poate realiza continut mare de substanta uscata pe toata perioada anului

Ambele optiuni implica costuri de investitie ridicate dar costuri de operare reduse
26

Agricultura

Tendinte de dezvoltare la nivel european

State membre vechi:
Utilizare namol in agricultura si cresterea incinerarii Diferente intre tari Reducerea depozitarii la depozite de deseuri
Incinerare

State membre noi:

Pe termen scurt cresterea depozitarii la depozite de deseuri Dezvoltarea valorificarii in agricultura si incinerarea de la o baza foarte joasa Cresterea productiei de namol de la SEAU noi si reabilitate Fermentarea anaeroba cel mai comun proces de tratare
Depozit de deseuri

27

Tendinte europene in tratarea namolului

Cantitatile de namol continua sa creasca si calitatea sa se imbunatateasca Utilizarea namolului brut pe terenuri este interzisa Procesul de stabilizare este adoptat pe scara larga Dezvoltarea centrelor de tratare a namolurilor Cresterea tendintei de recuperare a energiei Cresterea constrangerilor in ceea ce priveste calitatea namolului la utilizarea in agricultura Cresterea ponderii fermentarii anaerobe si a pre-tratarii Renuntarea la uscarea termica Incinerarea / co-incinerarea cu recuperarea energiei este principala alternativa la fermentarea anaeroba si utilizarea in agricultura

28

Controlul calitatii in tratarea namolului

Asigurarea calitatii (QA) si controlul calitatii (QC) asigura ca namolul final indeplineste obiectivele de calitate cerute Controlul efluentilor industriali descarcati in sistemul de canalizare Masuri de control in procesul de tratare:
Analiza riscului in punctele critice de control (Hazard Analysis Critical Control Point - HACCP) Controlul intern al procesului

29

Controlul calitatii in tratarea namolului

Proceduri si tehnici de prelevare adecvate Laboratoare de analiza acreditate si care aplica QA/QC Proceduri de lucru pentru namolul "fara specificatii" Toate procedurile sunt scrise si total intelese de catre personal Personalul este instruit si calificat pentru indeplinirea sarcinilor atribuite Raportarea conditiilor de operare a statiei si notificarea imediata a situatiilor de urgenta Pastrarea adecvata a inregistrarilor

30