.

ISU

.. SI poezla secolului XVII.

, Secohtl aI17-1ea a fnsemnat domnia Eliz abetei I, a hti I acob l, Caroll, Par1amentul cel Lung, Oliver CromweU ca Lord Protector, Restaurafia hti Carol al 1I-1ea, Iacob al 1I-1ea, dar ~i WiUiam ~iMaria. Afost o epoca de mare avant al fntregii viefi eng1eze ~i acest fapt s-a reflectat fn poezia epocii
ecolul al17-lea a fost un secol de conf1icte religioase $i politice. Biserica Angliei a aratat de la Inceput mult:l lips~ de 1:ntelegere fa1;:lde mi$carea puritan~, iar rnai apoi fa1;:l de rornano-catolicismul lui Iacob al lI-lea. Opozitia Parlamentului fa1;:lde puterea monarhiei a culminat cu razboaiele civile engleze (1642-1651) $i a dus la executia regelui Carol I, 1:n1649 $i exilullui Carol allI-lea, In 1651. Aceast:l perioad;l a fost plin~ de avant $i profunde transform~ri, 1:ns~ $i una preg~tit:l ~ pentru Rena$tere -un curent de mare importan1;:lpentru 1:nv~1;:ltura, atat In $tiin1;:l cat $i 1:n arte, care a strab~tut continentul european $i se preg~tea s~ traverseze Canalul Manecii, pentru a se face simtit:l $i 1:nMarea Britanie. ; in 1600, mi$carea $tiintific~ l$i traia Incepui turile. O dat:l cu trecerea anilor au Inceput s~ f se r~spandeasc~ noi idei. in 1632, Galileo
O John Donne. Donne ~i cei care i-au urmat, cunoscu1i ca poe1i ..metafizici.., au scris lirica religioasa ~i romantica caracterizata prin in1elepciune, pasiune ~i cuno~tin1e vaste. O In anii 1650, Milton a fost secretarul de limba latina al lui Oliver Cromwell. Unul dintre sonetele scrise de Milton in 1652, pe vremea domniei lui Cromwell, elogiaza victoriile generalului, dar il indeamna la libera con~tiin1a ~i la lupta impotriva ac1iunilor care urmareau reprimarea liberta1ii religioase.

Galilei (ii-a publicat teoriile despre mi(icarea planetelor. in 1687, Sir Isaac Newton a expus public legea universal:l a gravitatiei (ii a publicat Principia Mathematica, punind bazele fundamentale ale fizicii, ca (itiint:l modem:l. Noile idei au fost influentate (ii de versiunea autorlzat:l a Bibliei, din 1611, cunoscut:l ca Biblia Regelui Iacob, care a f:lcut cunoscut Testamentul unui num:lr mare de oameni, datorlt:l unui limbaj mult mai accesibil. Acesta a fost fundalul istorlc pe care a luat na~tere poezia secolului al 17-lea. De la Ben Jonson ~i John Donne, la Inceputul secolului, pin:l la John Dryden (ii Alexander Pope, la sfi~itul secolului, perloada s-a bucurat de o mare varletate de poeti ~i curente poetice, avindu-l ca exponent pe unul dintre cei mai .2 marl poeti ai tuturor timpurilor, John Milton. ~

69

PARADISUL

PIERDUT

O data cu zorii noului secol, nu au aparut rupturi violente de vechile traditii. Primele lucrari apartinind lui Ben Jonson (1572-1637) ~i cea mai mare parte a poeziei lui John Donne (1572-1631) au fost compuse Inainte de anul 1600 ~i multe din cele mai celebre piese ale lui Shakespeare (1564-1616), printre care Othello, Regele Lear, Macbeth, ~i Antoniu $i Ckopatra abia urmau sa apara. Traditia elizabetana, creata pentru divertismentul curtii, de a combina muzica cu poezia, intr-un gen de piese numite feerii, a continuat prin colaborarea lui Ben Jonson, ca scriitor, cu arhitectul Inigo Jones, In calitate de scenograf. De fapt, una dintre marile opere timpurii ale lui Milton a constituit-o Comus, o feerie care a avut prima reprezentatie In 1634. O alta linie de continuitate a reprezentat-o utilizarea pe scara larga a temelor autorilor clasici ~i a formelor poetice utilizate de autorii antici, greci ~i romani, folositi adesea ca modele, ca ~i decorurile clasice ~i vechile mituri. Noile forme Cu toate ca poezia parea sa evolueze foarte incet, au existat o seama de noi directii, de o cu totul alta natura, care difereau fundamental de cele vechi, care au Inceput sa apara in primele decade ale secolului aI17-lea. O caracteristica a poeziei secolului precedent fusese acceptarea ordinii naturale a
O O ilustra,ie de la inceputul secolului XX ii reprezinta pe cei blestema,i de Comus -diabolicul vrajitor din faimoasa feerie cu acela~i nume a lui Milton. O Pagina de titlu a poemului 5;/ex 5cint;//ans (Cremenea Stralucitoare), creat de Henry Vaughan. El a utilizat adesea simboluri pentru a ilustra poeme. Aici, Dumnezeu strapunge o inima impietrita pentru a o insufleti.

lucrurilor, iar poetii Incercasern s~ descrie lumea prin prisma acestara.inceputul secolului al17-lea a marcat reevaluarea ~i analizarea lacului omului In Univers. Poezia se concentra mult mai putin pe idealul atat de apreciat de poetii epocii elizabetane ~i mult mai mult pe complexitatea individului. in poezie a ap~rut un stil mai personal, cu multe autaanalize ~i introspectii, fat:l de stilul vechi al declaratiilor principiale. O burul parte din poezia nou~ era autobiografic~,chiar dac~ acest caracter era plasat printre alte teme mai generale. Caracterulautobiografic caracterizeaz~ Intreaga apern a lui Milton ~i ale altar poeti contemporani lui, cum ar fi Jonson, Donne, Herrick, Herbert, Suckling sau Lovelace. in aceast~perioad~ au fast create ~i versuri cu caracter religios, ca rezultat al mai multor influente: unii dintre poeti erau ei 'in~~i clerici, 70

ca de exemplu Donne, Herrick sau Herbert; a existat o reactie putemic;l 1mpotriva unui materialism prea evident ~i 1mpotrivacoruptiei din p;lturile bogate ale socie(;1tii;exista ~i o ferven(;1controvers;l religioas;l, care i-a f;lcut pe multi poeti s;l-~i exprime propriile idei. Poe~ii vremurilor Reactia lui Ben Jonson fat;l de poezia predecesorilor a fost de a prelua lumea clasic;l, ca model, ~i de a-~i e~prima propriile idei, 1ntr-o "limb;l natural;l ~i corec(;1".Aceas(;1 poezie a devenit cunoscu(;1 sub denumirea de "neoclasic;l". B;lrbat combativ in viata personal;l (a ucis un b;lrbat 1ntr-un duel ~i a sc;lpat greu de spanzurntoare), dar ~i in opera lui, o mare parte a poeziilor reprezint:I un atac virulent la adresa viciilor epocii. Era Ins;l capabil ~i de mult:I tandrete, dup;l cum se poate observaIn

epitaful scris la moartea primului sau fiu, sau in poezia de dragoste, cum ar fi celebra "Soarbe-rna doar cu ochii tai". Reaqia lui John Donne fa1;il de versurile pastorale, decorative, a constat Intr-o lucrare numita "Metafizica" ("metafizica" reprezenrand rationament filosofic abstract). Opera lui adopta adesea un ton abrupt, personal, folosind frecvent un limbaj comun, de mare efect. Poezia metafizica se caracterizeaza prin combinatii contrastante de imagini discrepante, aluzii obscure ~i alegorii ~i, in comparatie cu poezia mai timpurie, ea se caracterizeaza prin eleganta ~i bogatie a exprimarii -modele complex elaborate ~i argumentari intelectuale subtile. Opera lui Donne a influentat poezia lui George Herbert (1593-1633) ~i Heruy Vaughan (1621-1695), care la cindullor au fost numiti poeti metafizici. Herbert era un barbat pios, insa poezia lui da deseori dovada de multiplele "conflicte spirituale care s-au petrecut intre Durnnezeu ~i suflet", fiind ca un ecou intarziat al autoanalizelor din lucr;Irile lui Donne. in generatia urmatoare, Vaughan. l-a imitat frecveilt pe George Herbert, a carui influenta a acceptat-o con~tient. Dar Vaughan a compus dupa ce razboiul civil dezbinase Biserica Anglicana ~i poezia lui reflecta cat de cople~it ~ra poetul de separarea din sanul acelei biserici, in care Gerge Herbert i-5i fundamentase intreaga sa opera. La fel ca Donne, Jonson a influentat ~i el cativa poeti rnai tarzii, cum ar fi grupul numit poeti "cavaleri", din cauza apropierii de curtea regelui Carol I. in poemele lor lirice, Robert Herrick (1591-1674), Thomas Carew (1598-

1639), Sir John Suckling (1609-1642) ~i Richard Lovelace (1618-i658) elogiaza viata ~i cultura aristocratiei engleze, cu un amestec de eleganta ~i sofisticare. in plus, poezia lui Herrick ~i Lovelace a fost profund impregnata in traditia pastorala. Ceea ce ei au considerat a fi 1nsa mersul normal al lucrurilor a sfa~it printr-un razboi civil ~i executarea regelui Carol I. Milton ~i Paradisul pierdut Nu acela~i lucru s-a Intamplat cu cel rnai mare poet al epocii, John Milton (1608-1674), ale carui simpatii erau de partea parlamentarilor. Milton a 1nceput sa scrie poezii In englez~ ~i latin~, pe vremea studentiei la Cambridge ~i este posibil ca acolo s~ fi scris dou~ dintre cele rnai cunoscute poeme ale sale L :Allegro ~i I! Penseroso (Gel VOiDS ~i Gel fntelepV. La mijlocul anilor 1630 au ap~rut alte doua mari opere. Feeria lui Milton, Gomus (1634), se bazeaz~ pe personaje mitologice grece~ti, jar versuVmuzica/drama construita in spiritul epocii elizabetane. Lycidas a fost compusa in 1637 la moartea regelui Edward, pe care Milton 11cunoscuse la Cambridge. Tonul profund personal al acestui poem nu consta neap~rat In durerea la moartea monarhului, ci In Intelegerea propriei sale mortalitati ~i a examinilrii relatiei cu Durnnezeu ~i cu lumea. in 1638, Milton a plecat in Italia, pentru a primi o educatie caracteristicil unui mare aristocrat. Cohflictul 1ntre Coroan~ ~i Parlament l-a readus 1nsa cucind m Anglia, unde s-a implicat direct in lupta, devenind parnfletar. in urm~torii 19 ani Milton a compus numeroase parnflete, pe diferite teme, ap~rand cauza parlamentara, de~i uneori nu agrea

O Tabara regala, inaintea bataliei de la Naseby ( 1645). Mul1i poe1i "cavaleri" au Iuptat in razboiul civil, insa poezia lor era preocupata mai mult de dragoste decat de politica.
O Diavolul In Infern, o ilustra~ie realizata de William Blake, pentru Cartea I a Paradisului pierdut. Atat ca pictor cat ~i ca poet, Blake a fost puternic influen~at de Milton.

71

PARADISUL

PIERDUT

O Prabu~irea in Intern a ingerilor rebeli, realizata de Gustave Dore, un artist din secolul al 19-1ea, pentru Cartea VI a Paradisu/ui pierdut.

O Poetul Andrew Marvell a fost asistentullui Milton, in perioada cand acesta lucra pentru Oliver Cromwell. Milton ~i Marvell sunt cei doi
marl poe,1 purltam al

t:' ~

acelei perioade.

~ ~ ~
.. ~ ~ z

Un portret

allui

John Dryden (16311 700). Pe langa faptul ca a compus poezie politica in sprijinul monarhului sau, Dryden a mai scris ~i pome lirice, ode, piese ~i lucrari de critica literara.

ideile parlamentarilor, cum se poate observa in celebra lui opera Areopagitica, in care ap~ra discursul liber. Din 1649 a fost secretarullui Oliver Cromwell (~i ii avea ca asistent pe poetul Andrew Marvel1). Cu timpul, Milton a orbit. Pierderea vederii ~i dizgratia in care a intrat dup~ restauratia monarhiei, din 1660, au creat premisele favorabile pentru ca Milton s~ elabbreze cele mai celebre opere ale creatiei sale tarzii. Milton a pus mult timp la cale scriereaunei mari opere versificate, pentru care se simtea a fi h~razi.t.A ales nenum~rate teme pe care apoi le-a respins rand pe rind, pentru ca in fmal s~ se opreasc~ la celebra tem~ a lui Adam ~i Eva. Rezultatul s-a numit Paradisul pierdut. Paradisul pierdut a fost publicat pentru prima dat~ in 1667, in zece c~rti care au fost apoi revizuite, in 1674,fiind publicate apoi 12 c~rti. Milton a ales pentru epica sa forma versului alb, proclamindu-i pe Homer ~i Virgiliu ca modele de inspiratie. Tema p~catului originar ~i a eliberarii prin Hristos confereau operei sale noi orizbnturi cosmice, atemporale, iar telul declarat allui Milton era de fapt cel de "a explica c~iie Domnului pentru oameni". La fel ca epica lui Homer sau a lui Virgiliu, poemul incepe la mijloc, cu expulzarea din rai a Diavolului ~i a Ingerilor s~i rebeli. Exilati in Infem, ei se adun~ intr-un consiliu de razboi ~i i~i declara intentia de a se razbuna pe Dumnezeu prin ultima fiin~ f~urita, Omul. Satanazboara pe P~mint unde Milton descrie viata pe care Adam ~i Eva au dus-o in Paradis, inainte de P~catul originar. Urmeaz~ tentatia la care este supus~ Eva, 72

inramanta scen~ a mancatului m~rului ~i toate consecintele acestuia. Ultimele p~rti reprezint~ a viziune asupra viitorului, dup~ proretiile Arhanghelului Mihail, de rapt, 1ntreaga povestire a istoriei umanit~tii. Poemul se incheie cu celebra expulzare din Rai. Poemul este monumental, nu doar datorit~ imaginatiei de care a dat dovada Milton, ci ~i prin vastele sale cuno~tinte clasice ~i biblice. Poetul utilizeaz~ persoana intai in mai multe pasaje ~i acest element de implicare personal~ conrer~ poemului a ~i mai mare putere narativ~.
Paradisul regiisit a fost publicat In 1671, la fel ca Samson luptdtorul, Insa se pare ca ele au fost scrise Inainte de Paradisul pierdut. Se poate spune ca Milton a reu~it sa-~i satisfaca ambitia de a "lasa peste timp ceva scris astfel Incat sa nu mai poata fi niciodata dat uitarii". Poe,ii care au urmat La fel ca ~i poetii "cavaleri", Andrew Marvell (1626-1678), are numeroase legaturi atat cu Jonson cat ~i cu Donne, adesea cu ironia caracteristica primului, dar ~i Intelepciunea metafizica a celui de-al doilea. Poemele sale sunt de multe ori imperative prin contrastul dintre Inceputurile lini~tite urmate de o cre~tere dramatica a tensiunii, realizata rnai mult prin ritmul versului decat prin actiune. Dupa razboiul civil, nota personala pe care o avea poezia a intrat In declin ~i a Inceput sa fie privita ca avand un caracter diversionist, chiar periculos. in sprijinul noilor vremuri, poezia era considerata mai degraba un fel de dezbatere, o contributie la ordinea publica, decat ca mijloc de introspectie reflexiva.

Modelele pentru acest gen de poezie erau poetii augustinieni, Horatiu ~i Virgiliu, ~i din acest motiv aceasta poezie a fost nurnit;I "augustiniana". Primul ei mare exponent a fost John Dryden (1631-1700). Ordinea politica ~i cea sociala, admirate mult de poet, ~i-au lasat amprenta asupra stilului poeziei. Versurile u~oare, ritmate, care respectau tiparul clasic, au conferit greutate ~i autoritate poeziei care critica vehement gre~elile societatii. Alexander Pope (1688-1744) a continuat ~i a dezvoltat aceasta traditie; poezia sa era p~~ na de intelesuri ~i de "sensuri". Aceste "sel~ suri" erau Ratiunea, Adevarul ~i Natura. sr Pope, la fel ca Dryden, a satirizat prostia epocii, In traditia clasica a stilului eroic. Poetii augustinieni nu au avut personalitatea poetilor timpurii ai secolului al 17-lea, insa au demonstrat ca viata publica poate fi o buna sursa de inspiratie.