DISTRIGAZ SUD SI MODALITATEA NATURAL IN ROMANIA

DE FACTURARE A CONSUMULUI DE GAZ

MOTTO: Oamenii din aceeasi industrie se intalnesc de putine ori, chiar daca este pentru sarbatori si petreceri, fara ca discutia sa se transforme intr-o conspiratie impotriva publicului sau intr-o uneltire de crestere a preturilor. Este de fapt imposibila impiedicarea acestor reuniuni prin intermediul unei legi, care sa fie aplicabila si care sa fie compatibila cu libertatea si justitia. Dar daca legea nu poate impiedica ca oamenii din aceeasi ramura industriala sa se reuneasca cateodata, cel putin nu ar trebui sa faca nimic pentru a facilita acele adunari si mai ales sa le faca necesare. (Adam Smith, Avutia Natiunilor, Vol.1, Cap.X) Introducere. Daca ar fi sa facem o comparatie intre fostele SOVROM-uri , functionand dupa cel de-al doilea razboi mondial pe teritoriul Romaniei (societati mixte romano-sovietice create in scopul jefuirii natiunii romane pentru plata datoriilor de razboi) si marile companii multinationale europene care activeaza in prezent in Romania , am constata ca jaful practicat de fosta URSS in dauna tarii noastre a fost primitiv, brutal si foarte evident, deci usor de constatat, adica mult mai putin subtil decat jaful practicat in prezent de societatile multinationale europene instalate in Romania, cam tot cu forta , in numele accesului la o asa zisa democratie functionala democratie care in forma exportata de statele dezvoltate industrial din vestul Europei in Romania se dovedeste a fi o forma de colonialism evoluata , forma perversa si avand consecinte pe termen lung necunoscute cetatenilor romani. Dupa cum se va vedea , motto-ul de mai sus se potriveste realitatii indiscutabile demonstrate in cele ce urmeaza-ca jefuirea cetatenilor romani se face cu larga participare a administratiei romanesti , a expertilor guvernului roman , a guvernului insusi si a parlamentului acestei tari triste. De altfel , acest jaf nici nu ar fi posibil fara participarea neconditionata si entuziasta a reprezentantilor statului roman. Care nu sunt chiar dezinteresati.. Si aceasta are loc , dupa cum se va vedea, in cadrul general definit prin deciziile politice ale Parlamentului European, sumarizate in directive cu caracter discriminatoriu orientate si formulate astfel incat natiunile civilizatoare , adica marile puteri, in principal Franta si Germania, isi asigura noi colonii: nu pe calea armelor, nu pe calea unui razboi, ci prin cucerire si subordonare economica, subordonare avand un caracter de o perversitate fara precedent istoric. Desigur ca cele de mai sus par exagerate, insa , la o verificare atenta a afirmatiilor care urmeaza , se va constata ca realitatea este cu mult mai socanta decat este prezentata in aceasta lucrare . Am organizat- pentru motivele mai sus expuse - aceasta lucrare in trei capitole : - etapa dedicata organizarii jafului capitolul intitulat PREMEDITAREA : descrie etapa pregatitoare care dovedeste in ce mod s-a construit cadrul politic si juridic din Parlamentul Europei care a permis subordonarea economica a Romaniei si nu numai. 1

etapa derularii jafului- capitolul intitulat INSELATORIA : descrie etapa prezenta , care nu se stie cat va dura si care dovedeste complicitatea indiscutabila a autoritatilor statului roman si - o evaluare a consecintelor imediate ale jafului organizat-capitolul URMARILE Consecintele pe termen lung sunt atat de mari incat este inutil sa fie evocate aici. I.PREMEDITAREA 1.Ineltoria a fost planificat in Parlamentul european. Pentru a inlatura orice dubiu cu privire la faptul ca planificatorii din tarile dezvoltate ale Europei au avut in vedere inca inainte de aderarea grupului de la Visegrad o exploatare intensiva a tarilor din estul european , citam dou documente de referin ale aceluiasi Parlament European si anume : -Cartea Verde a serviciilor de interes general din 2003 , rezultat al eforturilor fostului comisar pentru piaa intern, olandezul Frits Bolkenstein, care a propus liberalizarea tuturor serviciilor, astfel nct prestarea de servicii sa capete o nou dimensiune transfrontalier. -Raportul din 17 decembrie 2003 ,al lui Phillipe Herzog, asupra Crii Verzi ; Herzog este deputat francez, cu vederi de stnga, opozant al liberalizrii accesului la servicii n general i n mod special la acelea considerate ca sensibile ntruct sunt de interes general fiind si purttoare de un puternic mesaj social. Desigur, pentru a nelege att poziia (comun) a Franei i Germaniei n legatur cu aceste probleme, ct i poziia celorlalte ri, este necesar o scurt trecere n revist a modului n care prile interesate au neles s-i construiasc argumentaia poziiei lor. Astfel, dac prin directiva Bolkenstein s-a urmrit realizarea unei piee unice a serviciilor de la un capt la altul al celor 25 de ri membre ale Uniunii ( la acea data se doreau numai 25 de state membre) prin aplicarea unui principiu cheie : societile care ofer servicii n rile membre pot s activeze sub legile i reglementrile unei singure ri i dac prin Cartea Verde a Serviciilor de Interes General, devenit document de lucru dup aprobarea n Parlamentul European n 2003, acest capitol prea nchis - cu toate c erau unele obiecii n principal n ceea ce privete participarea statului la finanarea serviciilor de interes general raportul lui P. Herzog repune de fapt n discuie toate progresele fcute n acest domeniu. P.Herzog, n raportul su COM(2003) 270 repune in discuie att probleme de principiu, ct i probleme structurale inclusiv de ordin legislativ, urmrind n principal s se fac o distincie ntre serviciile de interes general economice- asa zisele SIEG - i neeconomice, servicii purttoare de un puternic mesaj social, asa zisele SIG - argument care i se pare suficient de puternic pentru ca s se modifice unele reguli sectoriale; de exemplu, dac n ceea ce privete liberalizarea serviciilor potale acest lucru s-a dovedit a fi pozitiv, el consider c liberalizarea asigurrii serviciilor cu ap potabil, sau cele din domeniul sntii, educatiei, etc. nu trebuie s aib loc (inclusiv tratarea apelor uzate) i c cel mult adoptarea unor msuri intermediare, la un ealon imediat inferior celui al liberalizrii, ar putea avea efecte pozitive n funcie de condiiile regionale i nu numai . n fapt se reliefeaz puternic diferena ntre ceea ce nseamna liberalizare i concurena loial i ceea ce nseamn privatizare, lucruri care n viziunea autorului raportului sunt att de diferite nct nu pot fi compatibile cu particularitile serviciilor de interes general cu mesaj social ataat. Pe cale de consecin este considerat necesar ntreaga revizuire a definiiilor i raporturilor juridice, aa cum au fost ele practicate de diversele comisii ale Parlamentului European. 2

Acest exemplu arat de ce un serviciu public de tipul asigurarea producerii i distribuirii apei potabile, dincolo de prile pozitive innd n special de organizare, n ri ca Frana i Germania, sunt totui lent evolutive: n aceste ri mentalitatea este totui dominant i refuzul modificrii vine din chiar interiorul sistemului administrativ care se opune oricarei diminuari a propriilor puteri. Lucru explicabil, dup cum se va vedea, mai ales din raiuni economice i de protecie mpotriva concurenei ateptate cu nelinite s apar din partea rilor recent admise n Uniune, care prin preurile mici practicate se constituie ntr-un factor de recesiune economic pe seama creterii numrului omerilor ale caror locuri de munc sunt acum ameninate de noii venii din est. Pe de alt parte, constatndu-se c o prea mare parte a bugetului Uniunii Europene, cca 52%, este alocat sub o forma sau alta ajutoarelor de stat i asta n primul rnd n ri cu economie social ntre care Frana i Germania sunt marii contributori la constructia bugetar, Parlamentul European a adoptat , la 9 februarie 2005, raportul deputatei olandeze Sophia int Veld, denumit: Raport asupra ajutoarelor de stat sub forma de compensaii n serviciul public (COD 2004/2186), acesta reprezentnd un document elaborat de Comisia de Afaceri Economice si Monetare, comisie care propune o mai bun definire a tipurilor de servicii astfel nct ajutoarele de stat s fie acordate cu atenie sporit i numai acolo unde se impune neaprat datorit unor condiii regionale deosebite . Raportorul Sophia int Veld propune n lucrarea sa o soluie parial a problemelor ridicate de Phillip Herzog. Contextul general explicat mai sus arat clar actuala tendin a principalilor actori de a avea reineri n legatur cu extinderea Uniunii Europene, reineri datorate n principal ameninrii imigraiei ilegale, a pierderii locurilor de munc datorit preferinelor pe care marile companii le au pentru angajarea salariailor din est, mai prost pltii dect personalul autohton i a modului n care, prin instrumente juridice pe cale de a fi adoptate i de a deveni din ce n ce mai restrictive, ri ca Frana i Germania neleg s-i apere resursele financiare i s le pstreze n interiorul propriilor granie. Din aceast perspectiv este de semnalat i impresia general, chiar dac nu este direct mrturisit n documentele adoptate, c politica economic tacit a rilor puternic industrializate (Franta, Germania, Italia, s.a.) este de a-i exporta serviciile n rile noilor membri i de a limita concomitent accesul acestora pe piata serviciilor publice din propriile ri (lucru care contravine flagrant principiului codeciziei i al subsidiaritii, principii fundamentale pe care a fost construit pactul de stabilitate, pact care dup cum se tie nu a mpiedicat depirea deficitului bugetar n cazul Franei i al Germaniei, depire care nu a fost niciodata sancionat pn acum). Acesta este contextul general n care rile care constituie in principal obiectul analizei prezentei lucrri, Frana i Germania, au evoluat n ultimii ani i explic totodat de ce considerm ca n acest domeniu, al asigurarii SIEG si SIG ,de buna calitate in propriile tari dar negarantand aceeasi calitate altor tari , tarile explicit incurajate sa exploateze noii veniti in Uniunea Europeeana actioneaza fara nici un fel de piedica in atingerea scopurilor propuse. In acest domeniu mentalitatea dominanta este aceea colonialista si orientata catre rezolvarea propriilor probleme financiare prin repatrierea beneficiilor produse in afara granitelor proprii , beneficii maximalizate si pe spatele tarilor est-europeene mult mai sarace si mai slab reprezentate in Parlamentul European. Si totodata , furand acolo unde se poate, pentru ca nici proprii cetateni ai acestor tari nu sunt scutiti de inselatorii, inselatorii evident mai mici ,adica suportabile pentru persoane cu venituri mai ridicate decat acelea ale cetatenilor noilor state din est admise in UE ( admise nu in numele unor idei generoase ci in scopul clar de a fi furati ca in codru , chiar daca acest lucru nu a fost declarat niciodata explicit in Parlamentul European). 3

2.Inselatoria a fost consolidata si premeditata si de autoritatile romane. Cum este constituit cadrul legal in care evoluam ? Astfel , principalele documente relevante si aplicabile in domeniul producerii , transportului si distributiei gazului natural in Romania ,sunt urmatoarele: a.prevederile Directivei 2003/55/CE a Parlamentului European privind regulile comune in interiorul pietei gazului natural din tarile CE, reguli guvernate in principal de principiile egalitatii de tratament si de protectie a consumatorilor impotriva practicilor inselatoare, b. prevederile contractului incheiat la 10 iunie 2005 intre Gaz de France si Statul Francez pentru concesiunea serviciului public de distributie a gazului natural in Franta, contract valabil pe perioada 2005-2007,constituind o baza de discutie initiala, c. prevederile .pct.b din Anexa 3.4. la Caietul de Sarcini al contractului mentionat, prevederi explicand modul in care functioneaza concesiunea serviciului public de distributie a gazului natural in Franta si in special precizarile continute in acest caiet prin care se detaliaza modalitatile de facturare a cantitatilor de gaz natural furnizate consumatorilor, documente la care se adauga reglementarile interne romane , documente constituind o dovada indiscutabila a complicitatilor autoritatilor romane la furtul planificat in Parlamentul Europei, adica : d.prevederile Ordinului nr.34/18.09.2007 emis de A.N.R.D.G.N. prin care se stabilesc preturile reglementate de furnizare a gazului natural pentru consumatorii casnici si industriali si precizarile continute in acest ordin prin care se detaliaza preturile si modalitatile de facturare a cantitatilor de gaz natural distribuite consumatorilor din Romania, e.Monitorul Oficial, partea I, nr. 305, din 18 aprilie 2008, in care a fost republicata Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatorii in principal persoane fizice, lege inoperanta in Romania. Constatam din analiza documentelor mai sus citate urmatoarele: a. Consumatorii de gaz natural din Romania, in principal persoanele fizice, sunt inselati constant , fiind obligati sa plateasca mai mult decat platesc consumatori similari din Franta, pentru aceeasi cantitate volumetrica de gaz natural real consumata, ca urmare a unei proceduri oneroase de calcul a facturilor practicata de DISTRIGAZ SUD si alti asemenea concesionari, proceduri aprobate prin complicitatea agentiilor nationale de reglementare din Romania si insusite de Guvernul roman in dauna evidenta a propriilor cetateni. b. Observam ca desi exista principii si reglementari enuntate atat in legislatia comunitara cat si in legislatia interna din Romania, principii destinate asigurarii protectiei consumatorilor casnici si industriali impotriva practicilor oneroase, aceste reglementari nu sunt functionale in principal din vina agentiilor nationale de reglementare A.N.R.E. si A.N.R.D.G.N., agentii nationale care aveau obligatia sa nu accepte, sa nu avizeze si sa nu impuna consumatorilor o modalitate de facturare oneroasa producand daune majore economiei nationale si totodata populatiei. Constatam ca in contractul de concesiune incheiat intre autoritatile romane si DISTRIGAZ SUD nu exista clauze de salvgardare , similare sau macar partial similare, ca acelea impuse de statul francez prin contractul de concesiune incheiat intre statul francez si 4

GAZ de FRANCE (companie care este actionar majoritar la Distrigaz Sud). Acest lucru este usor de observat prin compararea textului celor doua contracte mentionate. Situatia de fapt a creat cadrul juridic pentru redactarea, aprobarea si impunerea unor reglementari ale guvernului roman vadit oneroase , reglementari aprobate de agentiile nationale romane in domeniu , reglementari avand ca unic scop oferirea unei acoperiri legale pentru abuzurile DISTRIGAZ Sud. II. INSELATORIA IDENTIFICAM: A. O PRIMA MODALITATE DE A INSELA : MASURAREA INCORECTA A VOLUMULUI DE GAZE NATURALE CONSUMAT Un debitmetru volumetric de gaz natural ,de tipul celor montate in general la consumatorii casnici,indica un numar de metri cubi consumati , indicatie necompensata cu variatiile de temperatura si presiune de la locul de livrare. Echivalentul acestui consum exprimat in metri cubi normali ( m 3N) , adica in metri cubi masurati la temperatura de 0 0C ( 273,150K) si 1013,25 mbari ( presiunea la nivelul marii), se face din punct de vedere teoretic impartind cifra indicata de debitmetrul respectiv cu un factor de corectie f defint prin : f=((273,15+T)/273,15)*((1013,25/(B+Pu)) in care : T este temperatura gazului la locul livrarii in exprimata in 0C B- este presiunea barometrica la locul livrarii (presiunea la altitudinea la care se gaseste locul livrarii) exprimata in milibari Pu-este presiunea gazului natural livrat exprimata in milibari. De exemplu , daca un astfel de debitmetru indica 15 mc , fiind amplasat intr-un punct de livrare situat la 200 m altitudine , loc in care presiunea atmosferica este 989 mbari si unde temperatura mediului este 15 0C , presiunea gazului livrat fiind 30 mbari , atunci factorul de corectie f calculat este : f=((273,15 +15)/273,15)*(1013,25/(989+30)=1,048962 ceeace inseamna ca cei 15 mc indicati de debitmetru corespund unui consum exprimat in ( m3N) rezultand din : 15 /1,048962 = 14,2192 m3N In acest fel , indicatia debitmetrului volumetric este corectata , desi nu foarte exact,cu variatiile de volum datorate variatiilor de temperatura si presiune de la locul livrarii. In lipsa unor corectii cu temperatura si presiunea , corectia volumului masurat in functie de altitudinea la care se gaseste punctul de livrare a gazului natural este singura in masura sa mai compenseze cat de cat difernetele intre volumele masurate si volumele reale de gaz natural livrate. Variatiile de presiune atmosferica cu altitudinea la care se gaseste punctul de livrare sunt reproduse mai jos : 5

Altitudine.(m) 200 Patmosferica(mbar) 989

300 977

400 966

500 955

600 943

800 921

1000 899

In ce fel a fost rezolvata aceasta problema in Franta ? Sesizand faptul ca un consumator francez ( consumatorii francezi sunt mai educati decat cei romani, nu-i asa ?) nu poate accepta sa plateasca o cantitate volumetrica de gaz natural reprezentand o energie neconsumata in realitate, data fiind imposibilitatea practica de a stabili pentru fiecare consumator individual in parte conditiile de temperatura si presiune de la locul livrarii , in Franta a fost introdusa o procedura de facturare care sa corecteze variatiile de volum ale gazului natural livrat consumatorilor, variatii datorate altitudinii la care se gaseste punctul de livrare a gazului natural. Astfel, in caietul de sarcini anexa la contractul iscalit intre Gaz de France si statul francez in anul 2005 , a fost prevazuta in Anexa 3.4. intitulata Factor de facturare ,obligativitatea utilizarii unui factor F in calculul numarului de ( kwh ) efectivi continuti in fiecare metru cub de gaz natural inregistrat de debitmetrul afectat unui consumator, factor exprimat prin relatia: F=PxK unde : - P este puterea calorifica superioara a unui metru cub de gaz natural uscat masurat in conditii normale de temperatura si presiune (0 0C si 1013 mbar) - K este un coeficient de corectie care permite transformarea volumului de gaz masurat de debitmetru in conditii efective de presiune si temperatura intr-un volum cores-punzator conditiilor normale , adica la 0 0C si 1013 mbar. Acest coeficient este calculat conform relatiei : K=((Pz + Pr)/1013)*( 273/(273 +t)) unde : - Pz este presiunea atmosferica la punctul de livrare la altitudinea z exprimat in milibari - Pr este presiunea relativa a gazului la punctul de livrare - t este temperatura gazului natural l la punctul de livrare exprimata in 0C. In acelasi caiet de sarcini este precizata modalitate de calcul a presiunii atmosferice Pz la altitudinea z a punctului de livrare , calcul conform relatiei : Pz = 1013*(1-0,0226)5,28 relatie conforma legilor fizice ale gazelor Mariotte si Gay-Lussac. Aceasta relatie permite sa se considere ca localitatile in care se face livrarea gazului natural pot fi grupate pe transe de altitudine de cate 200 m , transe in interiorul carora presiunea nu variaza semnificativ fata de pragul inferior corespunzator al domeniului de variatie a presiunii atmosferice din interiorul transei. In aceasta formula nu a fost luat in considerare factorul de compresabilitate al gazului care , tinand seama de presiunile uzuale de distributie , este considerat a fi 1. Intrucat gazul livrat este presupus a fi gaz uscat , in formula nu a fost luata in considerare nici presiunea partiala a vaporilor de apa care este considerata a fi nula. Valoarile factorilor de corectie astfel stabiliti , conform caietului de sarcini mentionat ,sunt reproduse mai jos:

FACTORII DE CORECTIE A INDICATIILOR CONTOARELOR VOLUMETRICE IN FUNCTIE DE PRESIUNEA GAZELOR NATURALE SI DE ALTITUDINEA LA CARE SE GASESTE PUNCTUL DE LIVRARE ASA CUM SUNT UTILIZATI IN PREZENT DE GAZ DE FRANCE IN FRANTA Altitudinea localitatii( m) 20 mbar 25 mbar 30 mbar 300 mbar 0 la 200m 0,967 0,971 O,976 1,229 200 la 400 m 0,944 0,949 O,954 1,206 400 la 600 m 0,923 0,927 0,932 1,184 600 la 800 m 0,901 0,905 0,910 1,163 800 la 1000 m 0,880 0,884 0,889 1,142 Peste 1000 m 0,804 0,864 0,868 1,121` Asadar pentru calculul transformarii volumului de gaz natural exprimat in metri cubi masurati in conditii efective in unitati de energie , in Franta determinarea volumului de gaze naturale livrate unui consumator contorizat printr-un debitmetru volumetric necompensat cu temparatura si presiunea este corectat la facturare cu un factor de facturare F , subunitar , stabilit in functie de altitudinea la care se gaseste locul livrarii. Constatam ca modalitatea de facturare practicata de GAZ de FRANCE in Franta este diferita de modalitatea de facturare practicata de GAZ de FRANCE in Romania . Astfel consumatorul roman este taxat diferit si intr-un alt mod decat consumatorul francez, fiind obligat sa plateasca cantitati volumetrice de gaz natural stabilite in conditii standard(adica la cca.150C si 1 atm) , cantitate volumetrica care contine o energie diferita de cantitatea de energie pe care o contine un metru cub normal ( adica masurat la 00C si 1 atm). Constatam ca in Romania nu se face corectia volumului de gaze masurat cu un factor de corectie dependent de altitudinea la care se gaseste punctul de livrare , asa cum se face in Franta. Pentru a intelege diferentele intre cele doua procedee de facturare le prezentam comparativ mai jos: Modalitatea de facturare in Franta Modalitatea de facturare in Romania 1-se stabileste numarul de metri cubi de 1-se stabileste numarul de metri cubi de gaz natural consumati , numar indicat gaz natural consumati, numar indicat de de contorul volumetric montat la contorul volumetric montat la consumator consumator 2- nu se face corectia cu altitudinea la 2- se inmulteste numarul de metri cubi care se gaseste localitatea sau punctul indicati de contorul montat la de livrare consumator cu un factor de facturare K, subunitar , stabilit in functie de altitudinea la care se gaseste localitatea 3.nu se face 3. rezulta un numar de metri cub de gaz natural corectat cu variatiile de presiune datorate livrarii in puncte de livrare 4- se inmulteste numarul de metri cubi de situate la diverse altitudini gaz natural consumati stabilit ca la pct.1 4- se inmulteste numarul de metri cubi cu Puterea calorifica superioara a unui de gaz natural corectat consumati cu metru cub de gaz natural in conditii Puterea calorifica superioara a unui standard (adica la 15 grd. Celsius si 7

metru cub de gaz natural in conditii standard (adica la 15 grd. Celsius si 1,103 bari) 5-rezulta un numar de kilowati ora 6-se plateste suma rezultata din inmultirea numarului de metri cubi corectati cu pretul unui metru cub ( pret reglementat) reprezentand numarul de kilowati ora consumati, adica energia livrata consumatorului CONSECINTE : In Franta consumatorul plateste o cantitate volumetrica de gaz natural corectandu-se intotdeauna in minus indicatia contorului volumetric cu un factor de corectie care depinde de altitudinea la care se gaseste punctul de livrare, adica se plateste o cantitate volumetrica de gaz natural consumat corectata cu presiunea atmosferica determinata de altitudinea la care se gaseste punctul de livrare , deci mai apropiata de cantitatea reala livrata (desi nu riguros exacta).

1,103 bari) 5-rezulta un numar de kilowati ora 6-se plateste suma rezultata din inmultirea numarului de metri cubi cu pretul unui metru cub ( pret reglementat ) reprezentand numarul de kilowati ora consumati, adica energia livrata consumatorului

CONSECINTE: In Romania consumatorul plateste o cantitate volumetrica de gaz natural necorectata si pe cale de consecinta intotdeauna mai mare decat cantitatea volumetrica livrata in realitate consumatorului . Acesta este inselat constant cu sume reprezentand pana la 10% din valoarea facturii platite. Consumatorul roman plateste mai mult decat consumatorul francez aflat in conditii similare .Metoda de facturare a DISTRIGAZ Sud este vadit incorecta.

3. Cine este DISTRIGAZ SUD filiala a Gaz de France ?Principalele informatii referitoare la companie ,publicate pe site-ul acestei societati, sunt: Numr clieni Numr localiti alimentate cu gaze naturale Nr. judee deservite, inclusiv mun. Bucureti Lungime reea exploatat (Km), din care: - din oel (Km) - din polietilen (Km) Numr branamente Numr staii si posturi de reglare msurare Total gaze vndute (Twh) Total gaze servicii distribuie (Twh) Investiii (MEuro) 1.123.000 la 31.12.2006 611 19 14.515 10.524 3.991 398.257 356.195 40 55 70

Cifra de afaceri (MEuro) 950 4.Observam ca modalitatea de calcul a facturii afecteaza cca 1.100.000 de clienti distribuiti in 611 localitati, clienti reprezentand o cifra de afaceri la nivelul anului 2006 de aproximativ 950 milioane de euro. 8

Admitand ca cca 30% din clientii declarati domiciliaza in localitati situate intre 200 si 400 metri altitudine, rezulta ca aplicarea unui factor de corectie in conformitate cu tabelul de mai jos, preluat din caietul de sarcini mentionat anterior, adica K=0,954 , inseamna, pentru cifra de afaceri anuala a DISTRIGAZ, incasari necuvenite de cca: 0,3 x (1- 0,954 ) x 950 = 0,3 x 0,046 x 950 =13,11 milioane euro In realitate, valoarea incasarilor necuvenite si totusi incasate de catre DISTRIGAZ Sud este cu mult mai mare , intrucat factorul de corectie care ar fi trebuit sa fie aplicat in calculul cantitatilor de gaz efectiv livrate variaza intre 0,868 si 0,976 ( pentru 30 mbar presiune la punctul de livrare) sau intre 0,804 si 0,967 ;observam ca in prezent nu este data publicitatii in Romania distributia geografica a consumatorilor in functie de altitudinea la care se gasesc punctele finale de consum . O estimare a distributiei geografice a abonatilor, conduce la ideea ca ,probabil , un procent rezonabil, reprezentand cu cat este inselat in medie pe un an un consumator roman,ar fi acela de cca 10%, adica aproximativ intre 95 si 100 de milioane euro sunt incasati, in fiecare an , cu totul necuvenit, de la totalitatea clientilor Distrigaz Sud numai ca urmare a unei masuratori incorecte a volumului de gaze naturale distribuit. O mentiune speciala trebuie facuta aici in legatura cu contributia Institutului National de Metrologie care s-a opus cu vehementa utilizarii contoarelor de gaz natural compensate cu presiunea si temperatura si a facut tot posibilul pentru a impiedica generalizarea acestora pentru totii agentii economici din tara , refuzand sa admita ca mjloce de masura legala pentru decontare utilizarea contoarelor compensate fabricate in strainatate cu toate ca acestea aveau avizul unor organisme de certificare a calitatii recunoscute international; nici in prezent aceasta problema nu este rezolvata.

B.O A DOUA MODALITATE DE A INSELA : UTILIZAREA PUTERII CALORIFICE SUPERIOARE A GAZULUI NATURAL LA CALCULUL ENERGIEI LIVRATE Aratam mai sus ca GAZ DE FRANCE estimeaza energia vanduta prin inmultirea cantitatii volumetrice de gaz natural (exprimata in metri cubi ),cu puterea calorifica superioara Pcs a unui metru cub de gaz natural (exprimata in kwh) rezultatul fiind un numar de kwh platiti de consumatorul final :in Franta utilizand un volum al gazelor naturale corectat cu un factor de corectie dependent de altitudinea la care se gaseste punctul de livrare , in Romania utilizand un volum necorectat ( Gaz de France considera probabil ca in Romania legile Mariotte si Gay-Lussac, legi ale fizicei , nu sunt valabile) Utilizarea puterii calorifice superioare Pcs in calculul energiei efectiv continute de gazul natural livrat constitue in sine o inselatorie promovata atat in dauna consumatorilor romani cat si a consumatorilor francezi. Pentru a intelege acest lucru , in cele ce urmeaza se face o scurta prezentare a considerentelor care justifica aceasta afirmatie. B1.Reglementari privind calitatea gazului natural. 9

a).Ce sunt gazele naturale ? Conform ORDINULUI nr. 538 din 15 octombrie 2001 privind aprobarea Procedurii pentru raportarea datelor privind consumatorii de gaze naturale, in conformitate cu Directiva CE 90/377 Ordin publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 2 noiembrie 2001: Gazele naturale sunt substante minerale combustibile, constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate in scoarta terestra si care, in conditii de suprafata, se prezinta in stare gazoasa, intrunind proprietatile fizice si chimice prevazute in STAS 3317/67 si avand o putere calorifica inferioara minima de 8.057 kcal/mc la 150C si 760 mm Hg. b).Cate tipuri de gaze naturale exista in Romania? Ce ne spune HG nr.761/2001 despre tipurile de gaze naturale pe teritoriul Romaniei? Conform acestei Hotarari Guvernamentale:

1.Tipurile de gaze utilizate pe teritoriul Romniei, destinate consumului la aparatele i echipamentele definite conform art. 1 din Hotrrea Guvernului nr.761/2001 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a aparatelor consumatoare de combustibili gazoi, se clasific astfel: gaze naturale bogate n metan, care, n funcie de indicele Wobbe, cuprind dou subgrupe: - subgrupa AL- gaze cu putere calorific sczut, cu indicele Wobbe cuprins ntre valorile: 37,8 46,8 MJ/m3 - subgrupa AH -gaze cu putere calorific ridicat, cu indicele Wobbe cuprins ntre valorile: 46,1 56,6 MJ/m3 Ambele subgrupe de gaze au densitatea relativ 2) cuprins ntre 0,55 i 0,7 kg/m 3; gaze lichefiate ......

2. Presiunile de alimentare utilizate la aparatele i echipamentele definite conform art. 1 din Hotrrea Guvernului nr.761/2001 se clasific astfel: pentru gazele naturale, subgrupele AL i AH: o minimum 15 mbar; o maximum 50 mbar; o nominal 20 mbar; pentru gazele petroliere lichefiate, subgrupele propan i amestecuri propan-butan: o minimum 25 mbar; o maximum 45 mbar; o nominal 30 mbar. c) Ce ne spune DECIZIA A.N.R.E. nr. 665 din 23.08.2005 Sunt de retinut din continutul acestei decizii precizarile urmatoarelor articole: Art.6.13. Cerinele minime de calitate ale gazelor naturale furnizate n sistemul de distribuie sunt: a) compoziia chimic a gazelor naturale: Denumirea si formula chimica. Continut a componentilor in (%) molare . Metan (C1) min. 75 10

Etan (C2) max. 10 Propan (C3) max. 3,5 Butan (C4) max. 1,5 Pentan (C5) + hexan (C6) + hidrocarburi superioare max. 1 Azot N2 max. 10 Bioxid de carbon CO2 max. 8 Oxigen O2 max. 0,1 Hidrogen sulfurat H2S (mg/m3) max. 6,8 Etilmercaptan C2H5SH (mg/m3) min. 8 mg/m3, cu exceptia gazelor livrate pentru chimizare Sulf total pe o perioada scurta max. 100 mg/Nm3 b) punct de rou al apei (C): maximum -5C, la presiunea din punctul de msurare; c) puterea calorific inferioar repartizat la volum, la 15C i 101325 Pa, 8.057 Kcal./m3. Valoarea minim admis este 7.165 Kcal./m3; d) temperatura maxim admis: +30C; e) coninutul de impuriti mecanice (g/Nm3): maximum 0,05. Art. 6.14. Tipurile de gaze naturale utilizate pe teritoriul Romniei, destinate consumului la aparatele i echipamentele de utilizare, sunt: subgrupa A (L): gaz natural cu putere calorific sczut, cu indicele Wobbe cuprins ntre valorile 35,83 MJ/m 3 ... 44,36 MJ/m3; subgrupa A (H): gaz natural cu putere calorific ridicat, cu indicele Wobbe cuprins ntre valorile 43,7 MJ/m3 ... 53,65 MJ/m3. Ambele subgrupe de gaze naturale au densitatea relativ cuprins ntre 0,55 ... 0,77. d) Ce este indicele Wobbe ? Indice Wobbe definitie de dictionar : Raportul dintre puterea calorifica superioara (P.c.s.) a gazului pe unitatea de volum si radacina patrata a densitatii relative in aceleasi conditii de referinta specificate la masurare. Indicele Wobbe poate fi exprimat si in functie de P.c.i., rezultand indicele Wobbe inferior. Comentariu Este evident ca intre 2001 si 2005 a intervenit un inexplicabil cataclism geologic care a obligat Guvernul Romaniei sa constate ca : 1.- densitatea gazului natural in perioada 2001-2005 a ramas neschimbata , variind intre limitele : 0,55 la 0,77 kg/m 3( nu stim daca si compozitia elementara volumetrica a gazului natural a ramas sau nu neschimbata, in aceasta privinta guvernul fiind deosebit de discret ) 2.- puterea calorifica ( superioara) a gazului natural a scazut in perioada 2001-2005 inexplicabil : pentru gazele din subgrupa A(L) indicele Wobbe a scazut de la (37,8-46,8) MJ/m 3 la (35,8344,36) MJ/m3 iar pentru gazele din subgrupa A(H) de la (46,1-56,6)MJ/m 3 la (43,7-53,65)MJ/m3. 3.Guvernul , prin agentiile nationale de resort ,a simtit nevoia sa se precizeze ,de abia in anul 2005 printr-o decizie a ANRE ,ca valoarea minima admisa a puterii calorifice inferioare este 7165 kcal/m3 ; intelegem ca daca in anul 2001 gazul natural din Romania avea puterea calorifica inferioara 8057 kcal/m 3N , in anul 2005 ( ca urmare a cataclismului mentionat mai 11

sus ) acelasi gaz putea avea puterea calorifica inferioara 7165 kcal/m 3N, ceeace inseamna o scadere a puterii calorifice inferioare Pci , respectiv superioare Pcs, cu cca. 11,07%. 4. Intrucat intre puterea calorifica superioara Pcs si puterea calorifica inferioara Pci a gazului natural exista relatia de proportionalitate : Pcs=1,111*Pci rezulta ca daca in anul 2001 gazul natural avea Pcs= 8057*1,111=8951,32 kcal/m 3N ( adica cca 10,410 kwh/m3N) in anul 2005 sarbatorim, prin decizii ale guvernului , ca fiind admisibil la livrare un gaz natural avand Pcs=1,111*7165 kcal/m 3N= 7960,315 kcal/m3N ( adica cca. 9,257 kwh/m3N) ; constatam o diferenta de 10,410-9,257=1,153 kwh/m3N adica intr-un interval de timp de 4 ani , daca ar fi sa luam de bune sustinerile institutiilor romanesti amintite mai sus , fiecare metru cub de gaz natural livrat consumatorilor a devenit brusc si inexplicabil mai sarac in energie cu 1,153 kwh/m 3N. -cele de mai sus nu au nici o legatura cu faptul (sau poate au) ca inca din iunie 2004 ,la Conferinta Nationala a Energiei CNE-2004 , directorul Directiei Reglementari si Atestari Tehnice al ANRGN spunea in fata asistentei indiferente ca :Puterea calorifica inferioara repartizata la volum conform STAS3317 si 3361 , masurata la 15 0C si 101325 Pa ,este 8057 kcal/mc. Valoarea minima admisa este 7415 kcal/mc ( cca. 9,580 kwh/m 3N).Cu aceasta ocazie , ANRGN , devenit brusc unicul mostenitor al lui Nostradamus, a avut in 2004 premonitia ca in anul 2005 Guvernul Romaniei va corecta , desi nu are competenta si nici argumentele, continutul unor reglementari tehnice neconvenabile concesionarilor din domeniul distributiei gazului natural , anticipand acest lucru in public. 5.Constatam ca , pentru motive nedeclarate, ,guvernul roman a fost mai generos ,acordand distribuitorilor in anul 2005 ,prin hotarare de guvern, o valoare a Pci ( deci si a Pcs) mai mica cu cca. 11,07% decat aceea precizata in STAS 3317/67, in conditiile in care ANRGN anticipa , in anul 2004 (in conferinta CNE-2004 ), ca Pci admisibila pentru livrarea gazului natural este doar cu 7,96% mai mica decat aceea prevazuta de STAS 3317/67 (de la 8057 kcal/m 3N la 7415kcal/m3N). Guvernul roman este deci mult mai destept si mai generos , confirmand astfel premonitiile ANRGN din anul 2004. 6..Este cazul sa citam din cele publicate in prezent pe site-ul EON Gaz Romania: Valoarea maxim a puterii calorifice superioare se ncadreaz ntre 10,3 kwh 10,5 kwh, iar valoarea minim nu se poate situa sub 8,7 kWh. (adica cca 6733,26 kcal/m 3N). Rezulta ca EON Gaz Romania fie habar n-are ca guvernul roman nu accepta ca admisibil la livrare decat gazul natural cu putere calorifica superioara de minimum 9,257 kwh/m 3N., adica avand cel putin 7960,315 kcal/m3N, fie nu cunoaste premonitiile ANRGN din anul 2004. In fond e treaba lor , nu ? Putem sa tragem unele concluzii in legatura cu reglementarile legale prezentate ,pe scurt ,mai sus : Concluzia 1. Gazul natural este un combustibil despre care : -standardul STAS3317/67 afirma ca are Pci=9,37 kwh/m3N si deci Pcs=1,111*Pci=10,41 kwh/m 3N 12

aceste valori putand avea cel mult abateri de -8% sau +15% fata de valoarea nominala din standard. -guvernul roman afirma ca fiind admisibil la livrare gazul natural avand cel putin Pcs=9,257 kwh/m3N -autoritatea nationala de reglementare ANRGN afirma ca fiind admisibil la livrare gazul natural avand cel putin Pcs= 9,580 kwh/m3N -EON Gaz Romania afirma ca fiind admisibil la livrare gazul natural avand cel putin Pcs=8,7 kwh/m3N -Distrigaz Sud , impartial , zice ca guvernul roman. Concuzia2 : Prevederile STAS 3317/67 au fost modificate prin decizii ale autoritatilor nationale de reglementare si hotarari de guvern in sensul diminuarii puterilor calorifice inferioare si superioare caracterizand calitativ gazele naturale livrate consumatorilor romani , fapt de natura de a pune la adapost distribuitorii de gaze naturale in fata oricaror tentative de a fi dati in judecata pentru livrarea unui combustibil necorespunzator calitativ . Se stabilesc astfel si se impun reglementari care permit livrarea catre consumatorii romani a gazelor naturale avand un continut energetic mai mic cu cca 11,07% decat cel care ar fi rezultat din aplicarea prevederilor in vigoare anterioare anului 2001 prin care se stabileau atat calitatea cat si continutul energetic al gazelor naturale.

B2.Dsepre utilizarea puterii calorifice superioare in calculul energiei continute de gazele naturale.

Puterea calorifica superioara, Puterea calorifica inferioara .Arderea gazului natural. Este util , pentru intelegerea a cele ce urmeaza , sa recapitulam unele definitii. Ce este puterea calorifica. Cantitatea de cldur eliberat la arderea unei uniti de volum (greutate) de combustibil se numete, in mod eronat de catre majoritatea autorilor de manuale tehnice ,putere calorific. Puterea calorific se msoar n:[kcal/mol]; [kcal/kg]; [J/kg]; [J/m 3]; [kcal/m3] Puterea calorific se determin experimental prin metode calorimetrice (cu bomba calorimetric) sau prin analiza cromatografica. Atunci cnd puterea calorific nu poate fi determinat experimental, se poate estima prin metode de calcul. Subliniem ca termenul putere calorifica este utilizat eronat in majoritatea lucrarilor de specialitate. In realitate , in locul acestei denumiri ar fi fost corect sa se utilizeze denumirea de caldura de ardere adica cantitatea de cldur degajat n exterior prin arderea complet a 1 13

kg de combustibil solid i lichid sau 1 m3 de combustibil gazos luat n condiii fizice normale (la presiunea p=101325 Pa i temperatura T=273 K). Vom utiliza in continuare denumirea de putere calorifica, desi este o practica gresita, pentru a permite usoara identificare a argumentelor prezentate in aceasta lucrare cu continutul altor texte tratand acelasi subiect. Ce este Puterea calorific superioar. Puterea calorifica superioara : (Pcs) la presiune constant reprezint cldura dezvoltat prin arderea unei uniti de mas (volum) de gaz aflat la aceeai temperatur i presiune cu aerul de combustie i gazele de ardere,apa coninut n gaz i cea rezultat prin ardere fiind n stare lichid. Adica este cantitatea de caldura , exprimata in kwh sau in MJ , care ar fi degajata la combustia completa a 1 m3N de gaz ( metru cub masurata la 00C si 1013,25 mbar) , apa formata ca urmare a combustiei fiind adusa in stare lichida , toti ceilalti produsi ai combustiei fiind in stare gazoasa. Ce este Puterea caloric inferioar Puterea calorifica inferioara : (Pci) la presiune constant reprezint cldura dezvoltat prin arderea unei uniti de mas (volum) de gaz aflat la aceeai temperatur i presiune cu aerul de combustie i gazele de ardere, apa coninut n gaz i cea rezultat prin ardere fiind n stare de vapori. Adica este cantitatea de caldura dedusa -prin conventie - scazand caldura de condensare (2511KJ/kg) a apei formate ca urmare a combustiei din puterea calorifica superioara Pcs (si eventual a apei continute in combustibilul introdus).Putem scrie : Pci=Pcs Caldura latenta de evaporare a apei. Diferenta intre puterea calorifica si puterea utila. Definitia fizica a randamentului reprezinta raportul intre puterea furnizata (utila) si puterea absorbita de un generator de caldura, adica , tinand cont de pierderile inerente in functionarea generatorului de caldura ( de pilda a unui cazan destinat incalzirii apei) si de transformarile energetice care au loc in acesta , putem scrie : Randamentul = = Puterea furnizata/Puterea absorbita=Puterea utila/Puterea calorifica. Acest randament se mai numeste si randament util. Puterea absorbita reprezinta produsul intre debitul volumetric de gaz (Qv )si puterea calorifica inferioara a combustibilului (Pci) , la presiune constanta, produs exprimat in cantitati de caldura pe unitatea de timp, adica : Puterea absorbita = Qv* Pci Ne reamintim ca ,prin definitie, cantitatea de caldura eliberata la arderea unei unitati de volum de combustibil gazos reprezinta puterea calorifica ,adica aceasta marime are, in definitia randamentului data mai sus, sensul unei puteri consumate. Ca atare, se pot calcula randamente relative la Pci sau randamente relative la Pcs. 14

Numai unele instalatii speciale , cum ar fi cazanele cu condensare, permit recuperarea caldurii continute in vaporii de apa prezenti in gazele arse evacuate pe cos, vapori care au fost generati ca urmare a arderii combustibilului , vaporii fiind deci un produs al arderii combustibilului gazos si la care eventual se adauga aceia continuti de combustibil (cazul in care combustibilul utilizat nu este perfect uscat). Astfel, un cazan cu condensare poate avea un randament de =110% relativ la Pci caruia ii corespunde un randament de =99% relativ la Pcs. Ce este metrul cub normal (m3N). Este un volum de referinta in conditiile specificate in DIN 1343 : la temperatura de 00C si presiunea absoluta de 1013,25 mbar - adica cantitatea de gaz care nu contine vapori de apa si care ocupa volumul unui cub cu latura de 1 metru in conditiile date. Ce este metrul cub standard (m3S) Este un volum de referinta in conditiile specificate in ISO 2533 : la temperatura de 150C si presiunea absoluta de 1013,25 mbar - adica cantitatea de gaz care nu contine vapori de apa si care ocupa volumul unui cub cu latura de 1 metru in conditiile date. Observam ca 1 (m3N) contine aceeasi cantitate de gaz natural pe care o contine 1,0549 (m3S) date fiind densitatile diferite ale gazului natural la cele doua temperaturi de referinta. Ce inseamna conditii de baza (citat din Anexa la decizia de aprobare a Regulamentului de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate pe piata angro.-vezi si Decizia ANRE nr.665/23.08.2005). Conditii specificate la care este transformata cantitatea de gaz masurat n prezent: T = 288,15 K(150C) ; p = 1,01325bar, iar dupa data aderarii Romniei la Uniunea Europeana: T=273,15 K(00C);p=1,01325 bar. Observam ca pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana unitatea de masura a volumului era metru cub standard (m3S) iar dupa adata aderarii unitatea de masura a volumului este metru cub normal (m3N) .

Arderea gazului natural Din punct de vedere chimic, combustia este un proces exoterm de oxidare , n care anumite substante reactioneaz, mai mult sau mai putin violent, cnd se combin cu oxigenul n stare liber si care duce la producerea unei mari cantitti de cldur si, frecvent, de lumin. Substantele care reactioneaz n acest mod sunt denumite combustibili, iar reactia este cunoscut sub numele de combustie. Se consider c oxigenul, fr de care combustia nu poate avea loc, ntretine arderea. Principalele componente care sunt prezente n combustibilii utilizati n mod curent sunt: carbonul (C), hidrogenul (H2), monoxidul de carbon (CO), metanul (CH 4), alte hidrocarburi n afar de metan (CmHn), oxigenul (O2), azotul (N2), dioxidul de carbon (CO 2) si apa (H2O). Printre aceste componente, cele combustibile reactioneaz n conformitate cu urmtoarele reactii chimice: C + O = CO2 + 394 kJ / mol S + O2 = SO2 + 297 kJ / mol 15

2 H2 + O2 = 2 H2O + 242 kJ / mol CO + 1/2 O2 = CO2 + 283 kJ / mol CH4 + 2 O2 = 2 H2O + CO2 + 803 kJ / mol CmHn + (m + n/4) O2 = n/2 H2O + m CO2 + xxx kJ / mol (*) Oxigenul necesar reactiilor de combustie este asigurat de aerul atmosferic . Deoarece apa este ntotdeauna prezent n produsele de combustie, este necesar s se elibereze vaporii de ap sub form de condens ( sub form de ap lichid), pentru a obtine cantitatea maxim de cldur pe care o poate genera (potential) orice combustibil (puterea caloric superioar). n general, n procesul de combustie, apa produs este eliberat n atmosfer sub form de vapori aflati n gazele arse, (ca urmare cldura eventual produs prin condensarea apei se pierde, iar cldura disponibil este doar puterea caloric inferioar a combustibilului respectiv). Adica , in cazul arderii gazului natural, daca nu se recupereaza si caldura continuta de vaporii de apa evacuati prin gazele arse ,cca.10% din caldura disponibila se pierde.(vezi si relatia Pcs=1,111*Pci). Asadar : - stiind ca gazul natural utilizat este uscat si nu contine apa (asa cum impun toate normele de calitate pentru gazele naturale livrate consumatorilor) - stiind ca vaporii de apa apar in principal ca urmare a procesului de combustie , ca ei nu au fost continuti initial de combustibilul utilizat ; ca acesti vapori contin cca 10% din cantitatea de caldura generata in urma arderii combustibilului gazului natural - stiind ca aceasta caldura este pierduta daca nu se utilizeaza instalatii speciale de recuperare in care vaporii de apa sa se condenseze si sa cedeze caldura lor , caldura care poate fi recuperata numai prin condensare intelegem ca : 1. Puterea calorifica superioara Pcs reprezinta cantitatea de caldura generata ca urmare a procesului de ardere a gazului natural , caldura din care o parte (cca. 10%) este continuta exclusiv de vaporii de apa generati ca o consecinta a procesului de combustie 2. Puterea calorifica inferioara Pci reprezinta numai puterea disponibila in realitate adica singura putere care poate fi absorbita prin arderea gazului natural. 3. Recuperarea caldurii continute de vaporii de apa evacuati prin gazele arse nu este posibila decat daca se utilizeaza instalatii speciale in care vaporii se pot condensa si prin care caldura latenta de evaporare ar urma sa fie si ea adaugata eventual aceleia absorbite de la combustibil de catre instalatiile de ardere utilizate de generatoarele de caldura sau altele. 4. Toti combustibilii solizi , lichizi sau gazosi dau nastere , in urma procesului de combustie , la vapori de apa care se gasesc in gazele arse evacuate. Generarea vaporilor de apa ca unul din produsii rezultati in urma combustiei nu este o particularitate sau o valenta-atribut apartinand exclusiv arderii gazului natural ci este un fenomen comun tuturor proceselor de ardere a combustibililor fie ei solizi, lichizi sau gazosi, datorandu-se in principal combinatiilor chimice cu oxigenul din aerul consumat pentru intretinerea arderii. 5. Observam ca oxigenul din aer , necesar arderii nu este nici proprietatea DISTRIGAZ SUD si nici proprietatea guvernului roman.... 6. Pentru nici unul din tipurile de combustibili solizi sau lichizi nu s-a pus niciodata si nicaieri problema exprimarii costului combustibilului in unitati de energie in care sa se includa si cantitatea de caldura continuta de vaporii de apa rezultati in urma arderii in scopul expres al facturarii pretului combustibilului astfel determinat. 16

Concluzionam ca : -Utilizarea puterii calorifica superioare Pcs in calculul pretului prin determinarea continutului energetic al gazului natural este nejustificata si in realitate ar trebui utilizata numai puterea calorifica inferioara Pci atunci cand se determina continutul energetic care este disponibil si care ar putea fi utilizat in practica ; daca se doreste plata energiei continute atunci este normal ca sa se plateasca numai ceeace poate fi utilizat si nu ceeace ar putea fi eventual utilizat prin utilizarea unor mijloace tehnice cu totul speciale. -Logica utilizarii Pcs in scopuri de evaluare al continutului energetic in scopuri de facturare este eronata mai ales daca aceasta procedura se adreseaza consumatorilor casnici , adica acelora care nu au nici cunostiintele si nici mijloacele tehnice necesare pentru a recupera caldura continuta de vaporii de apa evacuati prin gazele arse. ANEXA PAGINILE NR. 7 SI NR.8 DIN CAIETUL DE SARCINI AL CONTRACTULUI INCHEIAT DE GAZ DE FRANCE CU STATUL FRANCEZ (ANEXA 3.4 DIN CAIETUL DE SARCINI)

17

18

19