See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/312604501

Reflectii asupra articolului In preajma viitorului Cod civil de Constantin

Hamangiu

Article · July 2013

CITATIONS READS

0 109

1 author:

Liviu Damsa
The University of Warwick
21 PUBLICATIONS 9 CITATIONS

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Liviu Damsa on 23 January 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

+(,121/,1(
Citation: 2013 Pandectele Romane 137 2013

Content downloaded/printed from HeinOnline

Sun Jan 15 19:14:20 2017

-- Your use of this HeinOnline PDF indicates your acceptance

of HeinOnline's Terms and Conditions of the license
agreement available at http://heinonline.org/HOL/License

-- The search text of this PDF is generated from

uncorrected OCR text.

-- To obtain permission to use this article beyond the scope

of your HeinOnline license, please use:

Copyright Information
Reflectii asupra articolului
In preajma viitorului Cod civil
de Constantin Hamangiu
Liviu DAMSAN

Articolul in preajma viitorului Cod civil a fos scris de Constantin Hamangiu in 1929, 5i este
dedicat problemelor pe care le punea atunci juristului, omului politic 5i legiuitorutui unificarea
dreptului civil n Rominia reintregitA[ 2].

Problema care se punea atunci, 5i pe care ilustru[ nostru precursor o expune cu vervA 5i aplomb,
in cea mai curatA logichjuridicA, era aceea a unificirii regimului juridic civil diferit, existent dupA
Marea Unire de [a 1918, intre fostele provincii rominepti. Astfel, devi Regatul Rominiei, aplica
Codul civil de [a 1866, copiat dupA Codul Napoleon, in Transilvania, atit Codul civil austriac
de [a 1811, cit 5i legile civile maghiare continuau sA producA efecte, [a fel cum se int~mpla in
Bucovina, in timp ce in Basarabia legile civile rusepti generau [a rindul [or o practicA neunitarA
cu practica celortatte provincii istorice romineptilst.

Am spune astizi cA era o clasicA problemA de aplicare a legii in timp 5i spatiu, dacA problema
deptinei unificAri, inclusiv a celei legislative, nu ar fi fost ceva mai complicatA, dupA cum
observa 5i ilustru[ nostru antecesor in articolul domniei sale. De altfel, cititorutui familiar cu
evolutiile utterioare ale dreptului rominl], aceste complicatii, care fac imposibilA o aplicare
linearA a legii in spatiu 5i timp, Ti sunt relativ cunoscute, astfel incit sA nu fie necesar sA
insisthm asupra acestor aspecte.

Desigur, chestiunea teoreticA interesantA astizi este aceea cA [a mai mult de 80 de ani de
cind Hamangiu scria despre problema unificirii legislative in Rominia reintregitA, legiuitoru

Nij LLM (University of Illinois College of Law), PhD (University of Warwick School of Law).
[21 C. Hamangiu, in preajma viitorului CodCivil, Pandectele Romine
nr. 11/2012, p. 1 31
.

N3Situatia respectiv6 nu era desigur unich Rominiei, find comun6 tuturor statelor,,nationale" aphrute pe harta Europei
dup6 primul razboi mondial, care au incorporat teritorii aflate inainte sub administrare habsburgic6, taristi, otoman6
sau germani. Cu titlu de exemplu, Polonia a cunoscut o situatie similari pint [a adoptarea Codului shu civil (,,socialist")
abia in 1964, diversele sale,,regiuni" continuInd s6 aplice dup6 1918 codurile §i legile civile germane, franceze, austriece
sau rusepti. La rindul shu, dreptul civil ungar, a continuat s6 rimIni necodificat pant [a reforma (tot ,socialistt") din
1959. Pentru Polonia, vezi ex. D. Lasok, The Code of Civil Law, in Dominik Lasok, (ed), Polish Civil Law, 1, (1-2) in Law in
Eastern Europe, no 18(1) Martinus Nijhoff Publishers, 1973. Pentru Ungaria, vezi F. Petrik, Introduction, in Ministry of
Justice, Hungarian People's Republic, Civil Code of the Hungarian People's Republic 19-22 (1982), citat de John Quigley,
in J. Quigley, Socialist Law and the Civil Law Tradition, 47 American J. Comp. Law 781 (Autumn 1989) Ia p. 871.
[4] Inclusiv cele de [a instaurarea regimului comunist, sau a celorde dup6 1989.

AGORA PANDECTELE ROMANE NR. 2/2013 1137

Liviu DAM5A

roman pare sa confrunte aceeavi problemA a codificrii[l]. De data aceasta problema a apArut
nu in urma vreunei necesititi de a infiptui o operA de unificare legislativA, necesitate dictatA
de un act politic major, cum a fost Marea Unire, ci pare sA fi fost auto-creatA de un legiuitor
care pare sA sufere de un puternic instrumentalism[6], respectiv de un super-optimism cu privire
[a rezultatele social dezirabile care s-ar putea obtine in materia legiferirii. Desigur, acest
super-optimism a[ legiuitorutui ar putea apare drept surprinzAtor unui observator atent, avind
in vedere lipsa de viziune social, economicA, istoricA, ori chiar antropologicA a reprezentantilor
partidelor politice care inf~ptuiesc opera legislativA. Dar pe de altA parte optimismu respectiv
este de inteles, avind probabi[ rolul sA compenseze cumva lipsa de viziune a politicienitor care
inf~ptuiesc procesul legislativ 71, ori sA reflecte de fapt instrumentalismu de care aceptia suferA.
Nu mai putin insA, argumentul cA aceste coduri ar fi fost necesare aici 5i acum, 5i cit mai
repede, datoritA intririi Rominiei in UE, repetat adnauseum de propaganda diverselor partide
politice care incearcA sA rezolve in cel mai facil mod cu putintA lipsa de viziune social, istoricA
sau economica a oamenitor pe care partidele le trimit in Parlament pentru a infiptui opera
legislativA, este putin convingitor. Cum [a fel de putin convingitor, de altfel, este 5i nivelul
comparativ, respectiv opera comparativA infiptuitA de redactorii coduritor, gradul de integrare
a[ legislatiei rominepti sus-mentionate, vis a vis de invocata legislatie europeanA, ori pur 5i
simptu rAspunsul [a intrebarea dacA respectivele coduri transpun tot ce era de transpus din
legislatia internationaA pe care aparent ,,[egiuitorul" o invocA pentru adoptarea respectivelor
coduri. Cel putin [a nivelul juridic comparativ, credem cA astizi este garantatA o rezervA mult
mai mare decit aceea din anii in care Hamangiu scria articolul shu, cu privire [a efectele sociate
pe care o codificare le poate obtine, ori cu privire [a rolul instrumental pe care i[ poate juca
dreptul. DacA ar fi sA ne limithm de exemptu numai [a spectaculoasa demisie a mipcirii law
and development, ca urmare a rezultatelor dezamigitoare obtinute in America LatinA816, [a
[s De fapt, dacA ne gindim [a codurile Carol a ll -lea, [a cele elaborate sub regimul Ceau§escu, sau [a diversele comisii care
au lucrat [a propuneri de cod dupA 1989, am putea spune c6 problema codificirii nu a incetat niciodat cu adev~rat s6
fie pe agenda politicienilor romIni, astfel c6 mira cumva faptul c6 nu avem in literatura juridic romIni vreo dezbatere
cMt de ct serioas cu privire [a ,codificare", [a problemele pe care elaborarea diverselor coduri le ridicA, [a rezultatele
care se pot obtine in urma codificirii, dar §i [a dezavantajele [a care aceasta poate expune, §.a.m.d. Desigur, in acest text
folosim figurativ §i metaforic termenul ,,legiuitor". De§i suntem con§tienti c6 multiple institutii §i un numir important
de persoane, politicieni §i speciali§ti, au un rol activ ori sunt implicati in procesul de legiferare modern, desemnarea
exactA a persoanelor §i institutiilor implicate in elaborarea diferitelor piese legislative, nu doar c6 ar complica aceast
simplA notA de lecturi, ci arfi §i mult §i in afara scopului respectivei note. Prin urmare, folosirea cuvIntului ,,legiuitor" ca
prescurtare sau un termen generic prin care desemnim toate institutiile §i politicienii implicati in procesul de legiferare
este nu doar acceptabili, ci §i simplificA discutia noastr.
I6] Foarte pe scurt, §i spus [a cel mai general mod cu putintA, instrumentalismul este orientarea ideologic potrivit c~reia
dreptul este doar un instrument prin care politicienii pot obtine orice rezultat dorit de ace§tia in societate. Pentru o
discutie a ridicinilor istorice ale acestei ideologii vezi §i Sajo, nota urmitoare.
[JIncA din 1990, Andras Saj6, pe atunci consilier a[ pre§edintelui Ungariei §i profesor universitar, in prezent judecitorul
Ungariei [a CEDO, remarca instrumentalismul, respectiv super-optimismul legiuitorului post-comunist in privinta
efectelor sociale pe care le-ar fi putut obtine in urma legiferirii, §i conecta aceast6 tendint cu formatia intelectuali
,,comunistf", instrumentalist6 §i super-pozitivist6 a ,,speciali§tilor" de atunci, in anii ,,socialismului real", in care
posibilittile oferite de legislatie §i drept ca instrument al obtinerii rezultatelor sociale dorite politic fuseser6 supra
evaluate. Saj6 mirturisea acolo §i teama c6 acest instrumentalism §i noul,,legalism" a[ elitelor post-socialiste vorfi doar
un paravan pentru mentinerea status quo-ului §i promovarea intereselor vechii ,clase", team6 pe care am putea spune
c6 o imphrti§im in RomInia, avInd in vedere experienta post-decembrist6. Vezi A. Saj6, New Legalism in East Central
Europe: Lawasan Instrument of Social Transformation, Journal of Law and Society (1990) Vol. 17, No. 3, pp. 329-344.
AJ D.M. Trubek & M. Galanter, Scholars in Self-Estrangement: Some Reflections on the Crisis, in Law and Development
Studies in the United States, 1974, Wis. L. Rev. 1062; E.M. Burg, Law and Development: A Review of the Literature & a
Critique of,,scholarsin Self-Estrangement", 25 Am.J. Comp. L. 492 (1977). Una dintre ideile reprezentantilor mi§cirii era

1381 PANDECTELE ROMANE NR. 2/2013 AGORA

 Reflectii asupra articoluuli inpreajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu

dificultitile pe care reformele judiciare [imitate [a promulgarea unor simple texte legislative
le-au intimpinat pe mapamond[91, [a problemele pe care le-au pus ,,reformele" legislative in
domenii cum ar fi, de exemptu, cel corporatist ori a[ pietelor de capitalin thrile ex-comunistelO,
ori [a senzitivitatea mai recent6 privitoare [a costurite pe care schimbarea lega[6 le implical],
fr6 a intra in discutiile recente despre reforma coduritor civile din thri ca Germania 5i Frantal],
5i aceast6 rezerv6 ar fi pe deptin garantat6.

In mod cert, rezerva nu inseamn6 respingerea ab initio 5i din principiu a oricror reforme care
s-ar putea infiptui pe cale pur legislativ6. Aceste reforme sunt 5i posibile 5i dezirabile, ins6
efectele sociate care se pot obtine prin asemenea reforme sunt relativ [imitate, mai ales atunci
cAnd legiuitoru[ ignor6 realit~tile sociate, ori pur 5i simptu sper6 ca printr-un simptu text de
lege, adesea prost redactat, s6 obtin6 imediat efectele sociate dorite. Mai mult, experienta
romineasc6 post-decembrist6 aiuritoare legat6 de legiferarea prin ordonante de urgent,
ori cea legat6 de votarea unui proiect de lege intr-o singur6 camer6, ceala~t ,,adoptind"
proiectul prin ,,absent", ridic6 numeroase semne de intrebare, atit cu privire [a seriozitatea
intregului proces legislativ, cit 5i asupra nivelului de intelegere a complexei realititi sociate

§i aceea c6 dreptul, legislativa, ajutA clar [a dezvoltarea economic a unei tri. 0 reflectie consistent despre mi§carea
Law & Development in Statele Unite, §i despre proiectele mai recente ale acesteia, produs de o noui generatie de
autori poate fi gisit [a 2009 Northwestern University Law Review Colloquy on the Future of Law and Development, on
line at http://www.law.northwestern.edullawreview/colloquy/prior-colloquies/future-of-law-and-development.htmI
(vizitat6 ultima oari, ianuarie 2012).
[MJ Doar cu titlu de exemplu, despre problemele puse de a§a-zisele reforme" ale sistemului judiciar incercate dupA
demisia socialismului in toate tPrile in curs de dezvoltare de pe mapamond (inclusiv in Romania), vezi H. Chodosh,
Emergence from the Dilemmas ofjustice Reform, 38 Tex. Int't L. J. 587 (2003).
[I0 Cu titlu de exemplu, vezi B. Black, R. Kraakman, A. Tarassova, Russian Privatization and Corporate Governance: What
WentWrong?, 52 Stan. L. Rev 1731 (2000); P.B. Stephan, Ill, Towarda Positive Theory ofPrivatisation -Lessonsfrom Soviet-
Type Economies, 16 Int'l Rev. L. & Econ. 173 (1996), pentru o descriere generaA a problemelor ridicate de,,privatizirile"
din economiile post-sovietice, sau J.C. Coffee, Jr., Privatization and Corporate Governance: The Lessons from Securities
Market Failure, 25 J. Corp. L 1 (1999-2000), pentru o discutie mai largA care include §i experienta thrilor ex-comuniste
in domeniu. De asemenea, B. Black, S. Bernard, Is Corporate Law Trivial? A Political and Economic Analysis, 84 Nw.
U. L Rev 582 (1990), pentru o discutie generaA asupra problemelor modelului corporatist promovat §i in fostele tri
comuniste. In sfir§it, pentru o discutie generaA asupra problemelor puse de codificare in thrile ex-comuniste, a se
vedea §i A. Harmathy, Codification in a Period of Transition, 31 U.C. Davis L. Rev. 783 (1997-1998) (Harmathy subliniaz
in comentariul shu c6 pericolul major al codificirii este acela de a considera codul ca sursA unicA de solutionare a
problemelor legale, uitind faptul c6 dreptul nu este singurul ordin de autoritate. Harmathy, id. [a p. 797). Desigur,
Romania a fost intr-o pozitie privilegiat in raport cu celelalte tri ex-comuniste care §i-au modificat codurile civile
dupA modelul sovietic, ea mentinind in vigoare Codul civil §i neabrogind expres dispozitiile esentiale ale Codul
comercial, chiar dacA I-a aplicat in perioada comunist selectiv, in special pentru comertul extern §i nevoile de export
ale intreprinderilor supravegheate ,atent" de Securitate.
[1 M.P. Van Alstine, The Costs ofLegal Change, 49 UCLA L.
Rev. 789 (2001-2002).
[2 0 discutie mai aprofundat asupra propunerilor franceze poate fi gisit in J. Cartwright, S. Vogenauer, S. Whittaker
(Eds.), Reforming the French Law of Obligations: Comparative Reflections on the Avant-projet de reforme du droit des
obligations et de la prescription, Hart Publishing, 2009. Este interesant de notat §i c6 legiuitorul francez, in cele din
urmA, nu s-a putut decide a opera modificirile propuse Codului civil francez, in timp ce in Germania, care a operat
partial modific~ri in jurul anului 2000, sub pretextul adaptirii legilor germane [a ,imperativele" europene (propunerile
germane de modificare, spre deosebire de cazul Rominiei, aveau totu§i o istorie mai indelungat, variate comisii
propunind asemenea schimb~ri cu cel putin 10 ani inaintea adoptirii legislative) au fost viu criticate §i disputate in
mediul academic, respectiv in doctrini, unul dintre argumentele aduse in discutiile din doctrin find acela c6 insA§i
dreptul european, pretextul politic al modificirii germane a fost modificat in arile relevante subsecvent adoptirii
modificirilor germane.

AGORA PANDECTELE ROMANE NR. 2/2013 1139

Liviu DAM5A

pe care cei care infptuiesc opera legislativ6 doresc s6 o ,,modeleze" prin dreptl]. In mod
similar, experienta post-decembrist6 legat6 de modificarea repetat6 a unui domeniu substantiv
de drept prin numeroase acte legislative subsecvente care adesea vin in conflict, face adesea
imposibil orice aplicare coerent6 sau uniform6 a dreptului in respectiva materie[14]. Aceast6
experient6, [a rindul ei, ar trebui de asemenea s6 fac6 clar pentru juripti c6 posibilittile
,,reformei" sociate, exclusiv prin legiferare, sunt extrem de [imitate in Rominia. 5i c6 in
viitor, adoptarea actelor legislative ar trebui s6 se facd cu mai putin6 superficialitate decdt se
efectueaz6 in prezent.

Poate c6 [a peste douizeci de ani de [a momentul 1989 ar trebui s6 recunoaytem c6 legiferarea

excesiv 5i producerea unor texte legislative de stab6 calitate 5i necorelate poate constitui un
impediment in crearea ,,statului de drept", astfel incit ar trebui s6 evithm acest tip de legiferare
in viitor. La fel cum ar trebui s6 recunoaytem c6 mai important decit elaborarea vreunui text
de lege pozitiv intr-un domeniu sau altul, mai important6, atit din punct de vedere social, cit
5i din punctul de vedere strict a[ dreptului, este ,,stabilitatea" raporturitor juridice. lar aceast6
stabilitate nu poate fi obtinut6 dac6 executivul sau puterea legiuitoare intervine mereu intr-un
domeniu substantiv de drept sau altul, elaborind, in prip6, text de lege dup6 text de lege,

[1 Un efect a[ celor de mai sus este c6 procesul legislativ se inf~ptuie§te adesea prin delegare de putere, jar piese
importante de legislatie sunt putin dezbitute in Parlament. Cum inevitabil intr-un astfel de proces decizille sunt luate
intr-un cerc restrIns de insideri," cam [a fiecare ciclu electoral reprezentantii partidelor care nu au fost implicate in
dezbateri doresc s6 i§i impuna propria versiune a actului respectiv, astfel inct, domeniul reglementat intr-un ciclu
electoral trecut printr-o ordonant de urgentA sau o lege impropriu dezbitut va fi reglementat" din nou, printr-o
ordonant de urgentA sau o lege care reflect ideile partidului sau partidelor aflate [a putere, despre domeniul respectiv.
Cum deseori viziunile partidelor ajunse [a putere in diferite cicluri electorale despre un domeniu substantiv de drept
sunt in conflict ori nu coincid, rezultatul este c6 piesele de legislatie adoptate [a momente de timp diferite sunt in
conflict, f~cInd imposibili o aplicare uniformA a legii de citre curti, respectiv existenta aga-numitului ,Stat de Drept".
O discutie aprofundat6 a acestor aspecte constitutionale este in afara scopului acestei note, dar cei interesati de
subiect pot consulta de exemplu D. Ciobanu, Drept Constitutional Rom1n, vol. 3 - Tezele Constitutionale, Ed. Hyperion
XXI, Bucuresti, 1991, §i D. Ciobanu, Drept Constitutional Rom1n, Ed. Hyperion XXI, Bucure§ti, 1993, Dan Ciobanu find
unul dintre putinii autori din perioada dezbaterii Constitutiei post-decembriste care au remarcat problemele pe care
proiectul constitutional de atunci le ridicA din perspectiva de mai sus.
[14] Probabil c6 in domeniul dreptului civil, materia in care incoerenta este dominant §i ridicat [a nivel de ,,principiu"
cAliuzitor este cea a propriettii. Astfel, in materia regimului propriettii (inclusiv cea ale a§a-zisei ,,restitutii"), in
Rominia, unde a lipsit total consensul politic privind trisiturile fundamentale ale acestui regim, fiecare grupare politic
venit [a putere in Rominia a legiferat" propria viziune asupra regimului propriettii, ignorind total legiferarea in
materie a altor gruphri politice, care produceau deja efecte. Legislatia propriettii este prin urmare, total nesurprinzitor,
domeniul unde Rominia a primit numirul cel mai mare de condamn~ri din partea CEDO, in mare misuri din cauza
faptului c6 acest tip de legiferare care ignori efectele legilor adoptate in trecut nu respect ,statul de drept". Tot
nesurprinzAtor, problemele puse de aceast legiferare, continui s6 fie nerezolvate [a aproape un sfert de secol dupA
inceperea ,,legiferiri', Rominia neputInd implementa legislatia solicitat de CEDO in cauza-pilot Atanasiu (Maria
Atanasiu ialiiv. Romlnia, Applic. nr. 30767/05 §i nr. 33800/06, decizie din 12 octombrie 2010) §i promisA Consiliului.
Avind in vedere acest lucru, se na§te intrebarea cum un ,,legiuitor" care nici pe departe nu a putut rezolva satisficitor
sau coerent regimul propriettii, doar unul dintre capitolele tratate intr-un cod civil, ar putea rezolva intr-un cod, in
mod coerent, regimul obligatiilor, cel al rispunderii civile, contractelor, persoanelor, succesiunilor, §.a.m.d. In sfir§it,
despre problemele pe care o legislatie proast6 in materia proprietitii le-au pus in Rominia post-decembrist6, a se vedea:
K. Verdery, The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania. Ithaca, NY: Cornell University Press,
2003. De asemenea, K. Verdery, The Elasticity of Land: Problems of Property Restitution in Transylvania, in K. Verdery,
What Was Socialism and What Comes Next, Princeton University Press, 1996, pp. 133-134, §i in particular K. Verdery,
Seeing like a mayor. Or, How Local Officials Obstructed Romanian Land Restitution, Ethnography, 3:1 (2002), pp. 5-33,
despre o discutie mai aprofundat6 a realit~tii romine§ti dominante incA de pe timpul comunismului §i al regimului
Ceau§escu, in care distanta dintre a§a-zisele pretentii ale ,,centrului", care afirma c6 reglementeaz6 §i domini tot, §i
periferia sau politicile locale care aplicau directivele centrului in folos propriu, era extrem de ridicat.

1401 PANDECTELE ROMANE NR. 2/2013 AGORA

 Reflectii asupra articoluuli inpreajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu

care este necorelat ori chiar vine in contradictie cu textele de lege ale domeniului respectiv
elaborate anterior. Poate c6 a sosit timpu[ s6 recunoaytem virtutile stabilititii in domeniul
dreptului, 5i s6 actionim cu mai mult6 prudent6 in domeniul legislativ. Cum poate c6 a sosit
timpu[ s6 renuntim [a ideile absurde despre instrumentalismu dreptului, recunoscnd c6
simpla modificare a unui text legislativ, cu o frecvent6 ametitoare, pentru a corespunde
unei viziuni pe termen scurt generate de o dorint6 politicd sau atta, nu ne poate face decdt
r~u pe termen lung. Una dintre lectiile pe care Hamangiu ni le transmite prin timp, poate fi 5i
aceea c6 frecventarea cu mai mare asiduitate a maritor principii ale dreptuluil], 5i intelegerea
caracteristicitor societitii rominepti sunt enorm de importante in elaborarea unui text
legislativ, cu mult mai importante decit recursul frecvent [a elaborarea unui simptu text de
lege.

Dincolo ins6 de aceste probleme actuate, asupra chrora spatiul nu ne permite s6 insistim,
articolul lui Hamangiu credem ins6 c6 poate surprinde cititoru[ contemporan in mai multe
privinte, constituind, de asemenea, o lectur6 interesant6 5i util pentru acesta, de-a lungul a
mai multor nivele.

In primu[ rAnd, cel putin in nota noastr6 de lectur6, Hamangiu dovedepte in scrisul shu o
remarcabi[ cultura, o acoperire a unor intregi cmpuri de cercetare 5tiintific6, mult departe de
domeniul strict a[ dreptului. In mod similar, Hamangiu, dovedepte o metod6, care merge mult
dincolo de exegeza strict6 a textului de lege despre care face vorbire in articolul shu, respectiv
a codului civil.

Din punctul de vedere a[ metodei, este clar c6 Hamangiu cunoptea ceva ce se 5tia deja de ctre
redactorii Codului civil francez, dar a fost ulterior pierdut in dreptul rom~n de generatii[e de
juripti care i-au succedat, poate 5i datorit6 presiunii puse asupra mediului juridic rominesc
de ctre ideologia comunist6 dominat6 de un puternic instrumentalism in materia dreptului.
Astfel, Hamangiu, asemeni maritor redactori ai codului Napoleon, cunoayte 5i afirm6 in textul
shu ,,c6 rispunsul [a intrebirite dreptului civil nu ar putea fi gisite printr-o exegez6 strict6 a
codului"' 1
61
, 5i c6 pentru a afta aceste rispunsuri, cineva trebuie s6 mearg6 [a marile principii
ale dreptului, [a doctrin6, [a izvoarete ins65i ale 5tiintei legalel171. Intr-adev~r, intruct ,,nimeni

[I'l Probabil c6 aceast lectie este mai important chiar in domeniul dreptului produs [a nivel international (CEDO,
Tratatele UE), pe care 1-am incorporat automat in dreptul intern. Experienta pe care o avem deja in materia Conventiei
Europene a Drepturilor Omului ne arat c6 simpla raportare [a textul unui tratat tradus §i ,incorporat" in dreptul intern
nu ne duce prea departe, find nevoie de mult mai mult pentru a spune c6 o Conventie a devenit cu adev~rat parte a
,,dreptului intern", respectiv de cunoa§terea §i aplicarea consecvent a principiilor unui tratat in dreptul intern. Astfel,
in materia CEDO, se poate spune c6 am avut §i avem in continuare nevoie de modific~ri dupA modific~ri ale textului
diverselor legi din dreptul intern, fr6 a putea micar afirma, 18 ani dupA ce am devenit parte a respectivei Conventii,
c6 am aliniat cit de ctt principiile dreptului nostru cu cele ale respectivei Conventii. Poate cA aceast experient
nesatisficitoare cu textul unui tratat ar trebui sA ne indemne sa incercam in primul rAnd sA facem un efort pentru a
cunoa§te principiile unui tratat international pe care dorim sA il prelutm in dreptul intern. $i indemnul de a cunoa§te
principiile este cu atit maivalid in materia Dreptului Uniunii, undevolumulde documente legate de acquis-ul comunitar
face aproape imposibili cunoa§terea integral sau deplinA a textelor de lege care transpun respectivul acquis. Mai putin
decit traducerea a mii de pagini de text, respectiv cunoa§terea principiilor, inseamni evident mai mult, cu mult mai
mult dect am dovedit cA putem pinA in prezent, doar traducind tratate §i refuzind sA intelegem principiile pe care
acestea le transpun.
[16l J. Gordley, Comparative Legal Research: Its Function in the Development of Harmonized Law, 43 Am. J. Comp. L. 555

(1995), atribuind aceast idee lui Portalis §i redactorilor Codului Napoleon.

[17l Id, la p. 556.

AGORA PANDECTELE ROMANE NR. 2/2013 1141

Liviu DAM5A

nu pledeaz6 impotriva unui text de lege care este clar"181, fiecare caz prezint6 judecitorutui o
problem6 pe care Codul strict nu ar putea-o rezolva[19. Ori, cum o spune Portalis foarte clar:

,,Putine cazuri sunt susceptibile a fi decise in baza unei legi, sau a unui text clar de lege.
Intotdeauna, majoritatea cazuritor au fost decise in baza principii[or generate, a doctrinei, a
5tiintei legate. lar Codul civil nu igi propune s6 dispenseze de aceast6 invititura, ci dimpotriv6,
presupune cunoayterea ei.'[lo]

Desigur, cauzele ,,pierderii" de ctre urmitoarete generatii de juripti romini a metodei de mai
sus, cunoscute atit de bine de ctre Hamangiu, pot fi atribuite doctrinar lui Demolombe[2],
respectiv tendintelor pozitiviste ale celei de a doua jum~titi a secolului XIX1 221, consolidate mai
apoi [a noi atit de bine in anii ,,socialismului real". Ins6, indiferent care ar fi cauzele acestei
pierderi, Hamangiu are fr6 indoia[ dreptate, metodologic vorbind, atunci cnd se intoarce
[a sursele 5i comentatorii originari ai codului, folosind cu briliant6 intelepciunea transmis6 de
aceptia. 5i din acest punct de vedere, Hamangiu este un om a[ epocii ,,Luminitor", care de fapt a
generat Codul civil.

Pe de alt6 parte, din punctul de vedere a[ perspectivei dreptului bazat6 pe o vast6 cultur6
pe care Hamangiu o etaleaz6 in articolul shu, o asemenea perspectiv poate fi pe cAt de
surprinzatoare, pe atit de indepartat6 de o anume perspectiv comun6 asupra dreptului
a juristului contemporan, format6 prin frecventarea de ctre student doar a ,,manuatelor"
din facultate 5i prin ,,invitarea" mai apoi de ctre tin~ru[ jurist, pe cont propriu 5i cu destu[
dificultate, a ,,descurcrii" de unu[ singur 5i cu destu[ dificultate printre textele de drept pozitiv.
In mod similar de indepartat de juristul contemporan 5i surprinzator din aceast6 cauz6, ar putea
fi 5i nivelul intelectual pe care i[ etaleaz6 Hamangiu in textul shu. Cum juristul contemporan
nu prea mai ,,are" deloc ,,timp", fie din cauza complexititii practicii contemporane, fie din

[Il Portalis, Corps Lgislatif, Discours prononce par Portalis, seance du 23 frimaire, an X (14 decembre 1801), in A. Fenet,
Recueil completde travauxpreparatoires du Code Civil (1825, retipArit 1968), VI, 269, citat de Gordley, supra, p. 555.
[ll Gordley, id.
[201 Portalis, supra, [a p. 471, citat de Gordley.
[211 Demolombe, Cours de Code Napoleon (1854-82), 1, prima prefatt, p. vi, § 8, p. 53, citat de Gordley, supra, p. 556.
Gordley, pe buni dreptate, arat c6 motto-ul lui Demolombe: textul inaintea a orice altceva" constituie un paradox
in raport cu principiile avansate de redactorii Codului Napoleon, cum un paradox in raport cu acestea o constituie §i
evolutia doctrinei germane din secolul XIX in aceast materie. $i mai interesant, profesorul Ugo Mattei afirma intr-un
mult citat articol a[ shu - Ugo Mattei, Why the Wind Changed, Intellectual Leadership in Western Law, 42 Am. J. Comp.
L. 195 (1994), c6 existA o relatie inversA intre gradul de atractivitate §i de influent aI culturii legale dintr-o tara §i
cel de pozitivism §i localism a[ respectivei culturi. In alte cuvinte, in momentul in care juri§tii francezi ai celei de-a
doua jum~titi a secolului XIX o rup cu traditia marilor redactori ai Codului Napoleon, insistind asupra particularittilor
§i localismului Codului civil francez, ei devin automat neinteresanti pentru juri§tii din alte tri, iar marele model at
Codului civil francez devine automat neinteresant de emulat pentru juri§tii din alte locuri, ,modelele" de emulat pentru
juri§tii strhini devenind in schimb cel german, §i mai tIrziu cel american, in masura in care aceste culturi juridice mentin
proeminenta principiilor generale in detrimentul textului pur §i local de drept pozitiv.
[221 Pentru o discutie a diferentelor majore §i doctrina pozitivist6 a secolului XIX, vezi Gordley,
op. cit, pp. 556-560.
Pentru o discutie a diferentelor dintre evolutia dreptului in perioada feudalA §i a luminilor, §i evolutia codificirii, mai
ales a celei germane, in secolul XIX, vezi §i A.T. von Mehren, Some Reflections on Codification and Case Law in the
Twenty-First Century, 31 U.C. Davis L. Rev. 659 (1997-1998). Pentru o discutie despre modul in care codurile vietnamez,
rusesc sau cel al provinciei Quebec, reprezint6 o indepArtare de principiile epocii ,,Luminilor" §i a celor ale redactorilor
Codului Napoleon, vezi de asemenea, H.P. Glenn, The Grounding of Codification, 31 U.C. Davis L. Rev. 765 (1997-1998),
Ia pp. 775-782. De asemenea, pentru o discutie dintre codificare §i doctrini, vezi J. Gordley, Codification and Legal
Scholarship, 31 U.C. Davis L. Rev. 735 (1997-1998).

1421 PANDECTELE ROMANE NR. 2/2013 AGORA

 Reflectii asupra articoluuli inpreajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu

cauza ,,internetului", fie din cauza unor deprinderi sau obignuinte create in timput studiilor,
5i consolidate de nivelul general intelectual a[ ,,profesiei", s6 se dedice unor lecturi din varii
domenii, virtuozitatea cu care Hamangiu maniputeaz6 cunoptinte istorice, sociologice, istorice
5.a.m.d. pentru a forma argumente de drept poate aphrea intr-adev~r indepkrtat6 unui jurist
contemporan, neobignuit cu asemenea argumentiri. Suntem convingi ins6 c6 cititorii noptri vor
gisi in Hamangiu un model cultural interesant. Cum vor gisi, [a fel de interesant 5i actual, ceea
ce repet6 Hamangiu in textul shu, c6 profesia juridic6 este una a umanistului prin excelent6, a
aceluia cruia nu Ti sunt striine, nici istoria neamului shu, nici cele mai recente dezvoltiri din
drept, filozofie, istorie, economie, antropologie, sociologie, 5tiinte politice sau psihologie, ca s6
mentionim doar cteva dintre domeniile care au produs in ultimele decenii o bogat6 literatur6
interdisciplinar6 in drept. Ce alt model demn de urmat ar fi mai bun decdt cel oferit de
Hamangiu, pentru cineva insetat de cunoaytere total in drept? 5i ce alt6 dovad6 a actualititii
unui autor poate fi mai bun6, decdt aceasta?

In a[ doilea rind, Hamangiu ne dovedepte o aparent surprinzatoare intelegere a dreptului

natural["], respectiv o intelegere a acestuia ca izvor a[ dreptului civil.

Corelatia individualism-drept natural pe care Hamangiu o face, ar putea apare surprinzatoare

cititorutui contemporan obignuit s6 gindeasc6 in tiparete pozitivismului24], dac6 nu ar fi
sprijinit6 atit de bine de ctre autor de textele istorice care Ti permit acestuia s6 fac6 respectiva
corelatiel25]. Din picate, marile texte ale reprezentantilor 5colii Dreptul Natural nu se predau
acum [a noi cit de cit sistematic, nici micar in cursul introductiv de Istorie a Statului 5i
Dreptului ori in cursurite introductive de teorie politic 261 , in ciuda revirimentului doctrinar a[
[2ll SurprinzAtoare probabil pentru juristul roman contemporan, invitat cu mantra pozitivismului juridic, rarefiat prin

vulgata marxist-leninist a anilor '45-'89 promovat in §colile de drept romInesc. Cititorului care ar dori s6 inteleag
mai bine ce a insemnat respectiva vulgarizare a marxismului in §coala juridic romaneasca, ii recomand s6 facA singur o
comparatie, intre notele de curs ale lui lona§cu din perioada interbelic §i cele produse in 1955, pentru studiul studentilor
de Ia facultatea de drept din la§i. SurprinzAtor, sau nesurprinzAtor, va constata singur c6 toat materia cursului de drept
civil in 1955 este cuprinsa in maximum 50 de pagini - spre cinstea sa, marele profesor lona§cu surprinde succint toate
institutiile de drept civil, neficind aproape deloc rabat de Ia ce un student civilist ar fi trebuit s6 §tie - restul panA
Ia cteva sute find descrieri ale dreptului sovietic, §.a.m.d., fr niciun fel de utilitate pentru civilistul roman. Dupi
asemenea ,cursuri" au studiat cei mai ,seniori" juri§ti romIni ai momentului, profesori sau practicieni. In contrast
cu asemenea curs, cele din perioada interbelic chiar acoperA materia cum se cade, cel putin in optica prezentului
autor. Desigur, ,,cercetarea" aceasta poate fi impinsA Ia toate celelalte ,cursuri" aphrute intre '48-'99, ne-am referit
aici doar Ia profesorul lona§cu care §i-a putut continua activitatea dupA instaurarea comunismului, §i ale cirui cursuri,
§i de dinaintea acestui moment, §i de dupA, pot fi gisite in biblioteci §i comparate. In sfr§it, am folosit termenul de
vulgarizare a marxismului pentru autorii romIni, din simplul motiv c6 Rominia, spre deosebire de Ungaria de exemplu,
care a reu§it s ,,product" un Luckas, sau de Polonia, nu a reu§it s6 produc niciun nume de marc in filozofia marxist,
sau autori care s6 fie dezbituti ct de ct serios micar de colegii [or est-europeni.
[24] De altfel, Hamangiu respinge §i in baza unor argumente istorice §i textuale, preluate din Codul Napoleon, att
pozitivismul vest-european a[ timpului, cIt §i cel extrem al puterii bol§evice din Rusia, referindu-se printre altele
explicit, de exemplu, Ia pozitivismul lui Leon Duguit, ale c~rei scrieri erau influente in vremea respectiv in mediul juridic
romanesc.
I'sl De altfel Hamangiu este clar in textul articolului shu in aceast privint, atunci cInd spune expressis verbis, c6 ideea
individualismului, ,absolut fundamentali" din punct de vedere §tiintific, era ,expres consacrat in proiectul definitiv at
Codului civil (francez - n.n), in cartea sa preliminar. Art. 1 at Titlului 1 incepea astfel: ,,existi un drept universal §i imuabil,
obir§ie a tuturor legilor pozitive; ratiunea naturali, guvernInd pe toti oamenii". $i mai departe, c ,,Recunoa§terea dreptului
universal §i imuabil, anterior §i superior legislatiei pozitive §i pe care Statul are misiunea (...) numai de a-I sanctiona mai eficace,
precizIndu-i aplicatiile, este cel mai mare omagiu care se poate aduce dreptului individual", Hamangiu, op. cit., Ia pp. XII-XIII.
['6 Cam toate facult~tile de drept din lumea anglo-saxoni, de exemplu, oferi asemenea cursuri introductive de teorie

politici, care sunt apoi reluate Ia un nivel aprofundat in cursul studiilor doctorale.

AGORA PANDECTELE ROMANE NR. 2/2013 1143

Liviu DAM5A

respectivei 5coli pe mapamond[2 ]. 5i astfel, juristul rom~n poate apare cumva descumpAnit
atunci cAnd face cunoptintA pentru prima oarA cu asemenea idei, nefamiliare, produse de 5coala
dreptului natural. Pe de alth parte insA, corelatia ficutA de Hamangiu este firA indoialA corectA
5i de actualitate. Cum spuneam 5i mai sus[21], ceea ce 5tia Hamangiu din frecventarea textelor
produse de marii redactori ai Codului civil francez era faptul cA aceastA corelatie trebuia ficutA,
5i c mai mult, legitura respectivA era un deziderat absolut a[ unei bune interpretiri a Codului
civil, despre care marii redactori nu ezitau sA vorbeascd in discursurite [or de [a aparitia Codului
Napoleon [291.

Poate cA astizi, atunci cnd ne simtim ezitanti in fata vreunui text de lege a crui interpretare
ni se cere, ori dezamigiti de lipsa de sens pe care hiperactivitatea unor legislatori confuzi o
produce in diferite texte de lege, ar trebui sA ne intoarcem [a ce 5tia acum 80 de ani Hamangiu.
Poate c ar trebui sA ne intoarcem [a textele pe care marete nostru antecesor le invoca, 5i sA
nu uithm recomandarea lui Portalis, pe care Hamangiu ne-o transmite peste arcu[ de timp de
80 de ani:

,,Portalis, in Discursul Preliminar . . atunci cnd trebuie sA dea sfaturi magistratilor de modul
cum au sA punA de acord legea cu speta, adaogA: Cit nu eqti cMliuzit de nimic din ceea ce
este stabilit 5i cunoscut, And e vorba de un fapt absolut nou, te urci [a principiile dreptului
natura ["[30]

Astfel, aplicdnd aceste principii, poate cA am mai reduce din criza de identitate 5i am
imbunititi nivelul consideratiei pe care publicu[ o acordA actului dejustitie.

In sfirgit, un ultim subiect dintre cele dezbitute de Hamangiu in articolul sau asupra caruia
am dori sA ne oprim putin, este acela legat de regimu[ proprietitii. Cu sigurantA, regimu[
proprietitii pe care i[ discuta Hamangiu poate apare indepArtat 3 1, sau poate prezenta un

Vezi ex. J. Finnis, Natural Law and Natural Rights, Clarendon Law Series, Oxford, 1980; M. Moore, ,,A Natural Law
[211

Theory of Interpretation", 58 Southern California Law Review 277 (1985); R.P. George (Ed.), Natural Law Theory.
Contemporary Essays, Clarendon Press, Oxford, 1992.
[281 Vezi supra, discutia legat de afirmatia lui Portalis, nota 18 §i urm.
[29j Hamangiu, op. cit
["o Hamangiu, op. cit, la p. XIII.
[31 Desigur, Rominia avea, [a inceputul secolului XX, mari probleme legate de regimul cvasi-feudal a[ propriettii
rurale, Riscoala thrineasc de [a 1907 find considerat de comentatorii vremii ca find ultima mare revolt thrineasc
(provocat in alte cuvinte de un regim agrar feudal) din Europa. 0 buni descriere a subiectului poate fi gisit in H.
Theodoraky, Chestiunea Agrarj, Ed. Taranu & Co, Bucure§ti, 1914. Cu toate acestea, problema propriettii thrine§ti
§i a crizei care acompaniaz aceastA proprietate [a sfr§itul secolului XIX §i inceputul secolului XX nu este particulari
Rominiei, ci este, intr-o formA sau alta comunA Europei. In acest sens, vezi de exemplu V.A. Moody, Europe's Recurrent
Land Problem, Agricultural History, 22:4 (1948), pp. 220-232. Pentru discutii mai aprofundate despre subiect, vezi §i
J. Rothschild, East Central Europe between the Two World Wars (History of East Central Europe Vol. IX), University of
Washington Press, 1974, sau H. Seton-Watson, Eastern Europe Between the Wars, Cambridge Univ. Press, 1945. Pentru
discutii despre reformele" in materie de dupA sfr§itul celui de al doilea rizboi mondial, §i implicarea comuni§tilor in
materie, vezi cu titu de exemplu H. Seton-Watson, The East European Revolution, Methuen & Co. Ltd., London, 1950
sau T. Judt, Postwar. A History ofEurope since 1945, Pimlico, London, 2007. De asemenea, J. Rothschild, N.M. Wingfield,
Return to Diversity. A Political History ofEast Central Europe Since World War II, Third Edition, Oxford University Press,
New York and Oxford, 2000; I. Pogany, Righting Wrongs in Eastern Europe, Manchester University Press, 1997 (pentru
discutii asupra efectului reformelor intreprinse de regimurile comuniste, respectiv a celor post-comuniste).

1441 PANDECTELE ROMANE NR. 2/2013 AGORA

 Reflectii asupra articoluuli inpreajma viitorului Cod civil de Constantin Hamangiu

interes cel mult academic pentru cititoru[ contemporan[32], familiar cu un regim a[ proprietitii
total diferit de cel din perioada interbelic6. lar problemele legate de modificirite recente ale
regimului proprietitii, cum ar fi de pild6 cele insurmontabile pe care aga-numita ,,restitutie"
le-a pus RomAniei post-comunistel[3], ar fi de un mai mare interes pentru un asemenea cititor.
Pe de alt6 parte ins6, credem c6 in ciuda caracteristicitor diferite ale regimului proprietitii [a
care face mentiune Hamangiu fat6 de cel prezent, marete autor reuqepte s6 ne transmit6 5i in
aceast6 privinth ceva util 5i interesant. De exemptu, atunci cind ne spune ,,Codul civil va trebui
s6 se inspire din nevoite de neTnl[turat a[ neamului 5i s6 organizez proprietatea (....) in aga chip
incit dinsa s6 fie un element de prop65ire a[ neamului 5i nu un element de perditiune, cum e
acum 5i mai ales cum va deveni in scurt6 vreme (...)1[34], Hamangiu manifest6 in optica noastr6
caracteristicile marelui legiuitor 5i creator a[ dreptului, obignuit s6 gindeasc6 pe termen lung 5i
in termenii interesului general. 5i mai departe, atunci cAnd discut6 problema micii proprietiti
thrinepti 5i leag6 explicit proprietatea de familie 5i de nevoite familieilas], Hamangiu face din
nou dovada pe care o face 5i in alte locuri din textul shu, a cunoayterii aprofundate a realititii
sociate pe care legiuitorut incearc6 s6 o reglementeze. Viziunea pe termen lung, respectul
pentru interesul public 5i cunoayterea aprofundat6 a realititii sociate, credem prin urmare
c6 sunt comandamentele utile 5i interesante pe care ni le transmite Hamangiu atunci cind
vorbeqte despre proprietate (5i familie). 5i, cu toate c6, argumentabi, marete autor nu face
legitura perfect6 intre individualism 5i proprietate in acest text[36], credem c6 cele trei mari
comandamente pe care le-am enuntat mai sus sunt suficiente pentru a face 5i portiunea
respectiv de text interesant6 pentru cititoru[ contemporan.

Pentru a concluziona aceast6 scurt6 discutie, credem ferm c6 [ectura textului lui Constantin
Hamangiu, prezint6 interes pentru cititoru[ contemporan, 5i c6 acest interes este cu mult

[321 Ne multumim s6 remarchm, in treacht, c6 strict academicvorbind, nu exist6 lucr~ri in literatura romnde specialitate
de care sa avem cunoptint, despre conceptul de proprietate, despre cum poate fi justificath proprietatea din punct de
vedere filozofico-politic §i juridic, despre cum a fost justificat6 existenta proprietitii de-a lungul timpului, §.a.m.d. Cum
observa §i Ditmar Muller intr-un studiu recent pe aceast6 temi, ,,Importanta pe care conceptul de proprietate o are
pentru societitile moderne din secolele al XIX-lea §i XX este invers proportionalt cu studiile istorice, de istoria dreptului,
filozofice §i politologice elaborate in Romania pe aceast6 temi". D. Muller, Conceptuldeproprietatern istoria economic-
juridich rom~neasci, in V. Neumann §i A. Heinen (ed.), Istoria Rom~niei prin concepte. Perspective alternative asupra
limbajelorsocialpolitice, Polirom, 2010, pp. 201-239, [a p. 202.
I'll Vezi supra, K. Verdery, V. Hectare §i Verdery, Seeing like a mayor, op. cit. 0 revizuire a problemelor romInepti
legate de restitutie in context est european §i balcanic poate fi gisith §i in A. Mungiu-Pippidi and L. Stefan,
Perpetual
Transitions. Contentious Property and Europeanization in South-Eastern Europe, East European Politics & Societies,
vol. 26:2 (2011), pp. 340-361, iar o descriere a problemelor pe care reformele post-decembriste ale regimului Iliescu le-a
ridicat in materie, L. Stan, ,The Roof over our Heads, Property Restitution in Romania", Journal of Communist Studies
and Transition Politics, Vol. 22, No. 2, June 2006, pp. 180-205.
[34] Hamangiu, op. cit., [a p. XVI.

[ssJ Id.
[36! Argumentabil, nici nu putea s6 o fact dat find faptul c6 reformele agrare interbelice aveau in primul rand o
motivatie politich §i sociali, caracterizath prin dirijism, pe care Hamangiu pare c6 o accepta, cel putin indirect, in
ciuda suportului neconditionat pe care 1 d6 individualismului. Pe de alt6 parte, cercetarea mai recent6 ridich semne
de intrebare c6 o asemenea legituri perfect6 s-ar putea face pe baze solide filozofico-politice. Vezi in acest sens
A. Carter, The Philosophical Foundations of Property Rights, Harvester Wheatsheaf, 1989; L.C. Becker, Review:
Too MuchProperty, Philosophyand Public Affairs, 21:2 (Spring 1992), pp.196-206. Pentru o discutie mai aprofundat6
despre ideile legate de proprietate care au caracterizat perioada interbelich romaneasca, a se vedea D. Muller,
supra, nota 30, [a pp. 211-223.

AGORA PANDECTELE ROMANE NR. 2/2013 1145

 Liviu DAM5A

dincolo de unu[ pur istoriclarl. Ca orice mare autor dintre cei pe care Ti numim clasici,
Hamangiu a reuyit, credem, s6 produc6 un text care rezist6 probei timpului, 5i care are ceva
de spus cititorutui 5i dup6 80 sau 100 de ani. Desigur, fiecare audient6, mai ales in cazul
celei format6 din cititori apartinind altei generatii decdt aceea in care un text a fost produs,
citeyte respectivul text prin propriul ,,filtru", 5i potrivit propriilor obsesii 5i interesel"1

.
Dar meritul unui text ,,clasic" este chiar acela c6 face posibi, pentru fiecare nou6 generatie
care I[ parcurge, o lectur6 care s6 spun6 ceva cititorutui din respectiva generatie. Astfel, chiar
dac6 problemele sociate sau politice pe care le confrunt6 respectiva generatie sunt diferite de
cele confruntate de autoru[ textului, textul tot are ceva de spus cititorutui din alt generatie,
ceva care poate fi adaptat nevoilor 5i comandamentelor prezente ale acelei generatii. Desigur,
noi nu am putut propune mai sus decdt o cheie de lectur6, una dintre multiplete chei posibile,
dar suntem convingi c6 veti descoperi propriile chei in care veti descifra textul lui Hamangiu.
Astfel, convingi fiind c6 Hamangiu are ceva direct 5i personal s6 v spun6, chiar dup6 atitia ani,
supunem probei lecturii Dumneavoastr6 textul shu.

['llDin punct de vedere pur istoric, credem c6 este interesant de remarcat cel putin in treacht c6 textul lui Hamangiu
constituie o dovadA c6 in timp ce in America se dezvolta §coala originalA a Realismului American (pentru o scurt
caracterizare a acesteia vezi B. Leiter, American Legal Realism, U of Texas Law, Public Law Research Paper No. 42
on-line [a http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstractid=339562, §i B. Leiter, Naturalizing jurisprudence, Essays
on American Legal Realism and Naturalism in Legal Philosophy, Oxford University Press, 2007), care avea s6 devinA att
de influent in evolutia dreptului contemporan (vezi de exemplu Mattei, supra, Why the Wind Changed Intellectual
Leadership in Western Law....), in Franta se dezvolta pozitivismul al cirui reprezentat de frunte, Leon Duguit, este discutat
de Hamangiu in textul s~u, ori in Germania influenta lui Weber continua a se extinde, Rominia producea o operA juridic
originaA de nivelul celei a lui Hamangiu, care integra creativ cunoa§terea dezvoltat6 in alte locuri, §i reflecta in mod
creator nevoile tPrii.
[Il Pentru cititorul contemporan, cel mai adesea trecutul este o alt6 tarS", intrucit ,, Lucrurile se f~ceau diferit in trecut"
(fraza respectiv6, repetat de diver§i autori pentru a sublinia dificultatea contemporanilor de a intelege trecutul chiar
recent apartine lui L.P. Hartley, The Go-Between, Hamish Hamilton, London, 1953, care 4i incepe astfel lucrarea sa:
The past is a foreign country; they do things differently there."). Astfel, aga cum remarc6 §i eminenti istorici britanici,
precum Eric Hobsbawm sau regretatulTony Judt [Judt chiar i§i incepe unul dintre articolele sale §i un capitol al celebrei
sale Postwar, parafrazind-ul integral pe Hartley, pentru a sublinia diferenta dintre lectura evenimentelor legate de
ocupatia germani §i rizboi ficuti de citre generatia interbelic care le-a trhit in raport cu lectura acelora§i evenimente
ficute de generatiile care i-au succedat acesteia. Vezi T. Judt, The Past/s Another Country: Myth and Memoryin Postwar
Europe, Daedalus, 121:4, Immobile Democracy? (Fall, 1992), pp. 83-118], exist intotdeauna o cheie de lecturi diferit
a acelora§i evenimente din trecut intre diferite generatii, fiecare generatie incercInd sA interpreteze evenimentele in
raport cu propriile sensibilit~ti §i prioritti.

1461 PANDECTELE ROMANE NR. 2/2013 AGORA

View publication stats