Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai Facultatea de Geografie i Geologie Mediul Actual i Dezvoltare Durabil

Starea de calitate a apei raului Bahlui din municipiul Iasi in sectiunea cartierului Alexandru cel Bun, Iasi

Lopatnic Florina

Starea de calitate a apei raului Bahlui din municipiul Iasi in sectiunea cartierului Alexandru cel Bun, Iasi

1. Scop Prin demersurile proiectului s-a dorit caracterizarea starii de calitate a apei raului Bahlui pe sectorul cartierului Alexandru cel Bun, Iasi.

2. Obiective Obiectivele propuse au mijlocit realizarea scopului urmarit. Astfel prin metode specifice analizelor chimice (colectare, analiza, incadrare in clase de calitate, reprezentare grafica a rezultatelor) s-a obtinut produsul final Caracterizarea starii de calitate a apei raului Bahlui. 3. Notiuni introductive Rul are o lungime totala de 104 km si un debit mediu anual de 2,8 mc/s iar suprafata bazinului este de aproximativ 1915 kmp . Izvoarele sale se gasesc la o altitudine de 500 m n zona Comunei Tudora, judetul Botosani, n partea de est a Podisului Sucevei, mai exact n partea de nord a Dealului Mare. Parcurgnd Cmpia Jijiei Inferioare, pe directia NV-SE, localitatile tranzitate sunt: Hrlau si Iasi pentru a se varsa n Jijia, lnga Chiperesti. Aflunetii sai principali sunt: Gurguiata, Durusca, Ciric, Bahluiet, Nicolina, Voinesti, Valea Locei. Calitatea apei acestui ru variaza pe parcursul diferitelor sectoare in functie de substratul geologic, caracteristicile fizico- geografice ale reliefului, vegetatiei si nu in ultimul rand de influentele antropice. Astfel in zona municipiului Iasi, un exemplu concludent sunt reziduurile care sunt deversate n el, cum ar fi cele evacuate de Statia de Epurare a municipiului Iasi.

4. Metodologie Primul pas a fost stabilirea zonei de studiu, cartierul Alexandru cel Bun, numarul de studenti care vor participa la proiect si ustensilele necesare. Astfel in data de 13.01.2012, din sectorul cartierului Alexandru cel Bun, incepand cu ora 11:00, au fost prelevate un numar de 19 probe de apa. Fiecare proba s-a recoltat de la o distanta de 100 de m una de cealalta si de la o adancime de aproximativ 15-20cm. Pentru localizarea exacta a zonei de unde s-a preluat proba de apa s-a utilizat GPS-ul. Fiecare student a avut nevoie de un recipient de 2l si respectiv 200 ml pentru colectarea apei. In recipientul de 200ml s-au introdus 2ml solutie de sulfat sau clorura manganoasa si 2ml de solutie alcalina de iodura de potasiu.

La locul colectarii s-a stabilit temperature apei si oxigenul dizolvat (partial-fixare oxigen). Pentru a fi siguri de acuratetea rezultatelor probele au fost analizate in laborator in maxim 4 ore de la recoltare. In urma analizalor de laborator s-au stabilit Ph-ul, conductivitatea, oxigen dizolvat, NH4, NO3, PO4, CCO-Mn, duritatea totala, duritatea temporara, alcalinitatea , Ca2+. Prin formule de calcul s-au determinat apoi si Mg2+, Co3, HCO3. 5. Rezultate proba nr. 10 a) Determinarea temperaturii: - material necesar : temometru gradat in zecimi de grad - rezultat obtinut: 16,8 C. b) Determinarea duritatii : Duritatea totala Intr-un pahar Erlenmayer se introduc 100ml de proba de apa si se adauga cantitatea de acid clorhidric echivalenta cu cea folodita la determinarea alcalinitatii permanente in plus 2ml metiloranje, apoi se fierbe 5 minute pentru indepartarea dioxidului de carbon. Se adauga 2ml de solutie de hidroxid de sodiu si 5ml solutie tampon(amoniac) pentru a aduce pH-ul solutiei la 10 +/- 0,1. Dupa racirea solutiei se adauga cei 0,2 gr de eriocrom negru T solid si se titreaza cu solutia EDTA (acid etilendiaminotetraacetic) pana la disparitia ultimei nuante de culoare rosie si obtinerea unei coloratii albastre, fara irizatii de violet.
Volum proba Volum acid clorhidric (alcalinitatea P 13+2) 15 ml Volum NaOH (hidroxid sodiu) 2ml Volum solutie tampon( amoniac) Cantitate eriocrom negru 0,2gr Duritate Total DT (mval/dm3)

100ml

5ml

19,6

Calcul :
(dT)=

mval/dm3

(dT) =

=7 mval/dm3

1 ml. EDTA........................................2,8 (d) 7........................................................x x= x=19,6 V= volumul probei luate pentru determinare , in ml V1=volumul solutiei 0,1 n de EDTA folosit la titrare,in ml 0,1= normalitatea solutiei de EDTA

Duritatea temporara (carbonatata) Dtp = continutul in ioni de calciu si magneziu corespunzator continutului de carbonati acizi de calciu si magneziu (dicarbonati) din apa si abur. Aceste saruri precipita la fierbere, trecand in saruri insolubile. Calcul: Dtp =

3,58 (mval/dm3)

12,8 = valoarea alcalinitatii totale

Duritatea permanenta (necarbonata)

Dp= continutul de ioni de calciu si magneziu corespunzator continutului altor saruri de calciu si magneziu, in afara de carbonati acizi (sulfati, cloruri, nitrati) din apa sau abur. Aceste saruri precipita numai cand produsul lor de solubilitate este depasit. Calcul: Dp= dt - dtp Dp= 19,6 3,58 Dp= 16,02 (mval/dm3)

c) Determinarea oxigenului dizolvat:

Volum proba 50ml

Volum H2SO4 5ml

Volum Amidon 1 ml

O dizolvat (mg O2/L) 18,6

Calcul : mg O2/1 = *1000

mg O2H=

*1000=

*1000= 0,0186*1000=18,6

f= factorul solutiei de tiosulfat de sodiu 0,025 N V= solutie de tiosulfat de sodiu folositi la titrare ( ml ) V1= cantitatea de apa de analiza recoltata ( ml ) 0,2= echivalentul in mg O2 a unui ml de solutie de tiosulfat de 0,025 N 4=cantitatea de reactivi introdusa pentru fixarea oxigenului( ml )

d) Determinarea pH-ului la 25:

pH la 25C 8,078

Corectia pH ului: 0,02 upH(unitati pH)..................................30p x..................................................................20 x=

= 0,03

8,078 0,03= 8,048 (pH ul corectat ). e) Determinarea conductivitatii electrice la 25:

Conductivitate electric la 25C 1803

f) Determinarea duritatii calcice:

Volum proba

Volum Acid clorhidric

Cantitate Hidroxid de sodiu/potasiu 0,5 gr

Cantitate indicator de murexid 0,1-0,2 gr

Duritate Calcic dCa (mval/dm3) 0,09

200 ml

13 ml

Intr-un pahar Erlenmayer se introduc 200ml proba de apa, apoi se adauga acid clorhidric in cantitate echivalenta cu cea folosita la determinarea alcalinitatii fata de metiloranje. Se fierbe aprox. un minut, se raceste, dupa care de adauga 0,5 gr hidroxid de sodiu sau de potasiu. Dupa adaugarea hidroxidului de sodiu, proba se lasa la racit pentru ca hidroxidul de magneziu sa precipite si apoi se adauga 0,1-0,2 gr indicator de murexid si se titreaza cu solutie de EDTA pana culoarea rosie se transforma in violet. Calcul :

dCa= dCa =

* 1000

(mval/dm3) 0,09 (d)

*1000=

V= volumul probei luate pentru determinare, in ml V1= volumul solutiei 0,1 n de EDTA folosit la titrare, in ml n= normalitatea solutiei de EDTA folosita la titrare(n=0,01) F= factorul de echivalenta pt examinarea diferita a duritatii

g) Determinarea alcalinitatii permanente:

Alcalinitate permanent (P) (mg/l) 0,9

Alcalinitatea se determina prin titrarea apei de analizat cu acid clorhidric de concentratie 0,1N(HCl 0,1 N) in prezenta fenolftaleinei si metiloranjului ca indicatori, dupa cum urmeaza:
1.

Se titreaza apa de analizat cu HCl 0,1 N, in prezenta fenolftaleinei( indicator) pana dispare culoarea roz, astfel obtinandu-se alcalinitatea permanenta (P).

2.

Se adauga metiloranje si se continua titrarea cu HCl 0,1 N pana se obtine culoarea galben-portocaliu, astfel obtinandu-se alcalinitatea totala (T).

Valoarea alcalinitatii permanente este mai mare decat jumatate din alcalinitatea totala, ceea ce indica prezenta carbonatilor si hidroxizilor. Determinarea alcalinitatii totale:
Alcalinitate Total (T) (mg/l) 12,8

Determinarea consumului chimic de O cu metoda de permanganat de K

Volum proba 100ml V H2SO4 5ml V KMnO4 10ml V acid Oxalic 10ml CCO 29,62

Din proba de apa se extrag 100ml si se pun intr-un pahar Erlenmayer si se adauga 5ml de H2SO4 si 10ml de permanganat de potasiu. Se fierbe pe sita 10 minute din momentul cand incepe fierberea. Dupa fierbere se indeparteaza vasul de pe sita si se agauga in solutia fierbinte 10ml de acid oxalic. Solutia decolorata se titreaza cu permanganat de potasiu pana la aparitia culorii roz slab persistenta.
Calcul : mgKmnO4/1=
[ ]

mgKmnO4/1=

= 29,62

V=cantitatea in ml de permanganat de potasiu adaugata initial in proba V1=ml de permanganat de potasiu 0,01 N folositi la titrarea probei V2=ml de acid oxalic adaugati in proba pentru decolorare f=factorul solutiei de permanganat de potasiu 0,316= echivalentul in mg de KmnO4 a unui ml de solutie de KmnO4 0,01 N V3=cantitatea de apa de analizat, in ml.

h) Determinarea nutrientilor:

NO3(mg/L) 3,2414

NH4 (mg N/L) 0,0055

PO4 (mg P/L) 0,3153895

6. Rezultatele analizelor realizate de semigrupa A

1. pH-ul laC:

Valori pH (25C)
10.000 8.000 6.000 4.000 2.000 0.000 8.048 7.970 8.041 8.044 8.022 8.075 8.048 8.0908.024 6.526 8.0087.789 7.992 6.930 7.250 7.991 7.995 6.842

pH la 25C

2. Conductivitate electric ( 25C)

Conductivitate electric ( 25C)

2000.000 1500.000 1000.000 500.000 0.000 1950.000 1752.000 1803.000 1710.000 1716.000 1693.000 1722.000 1728.000 1758.000 1774.500 1500.000 1735.500 1541.000 1752.000 1534.400 1600.000 1541.400 1503.600

Conductivitate electric la 25C

3.Duritatea totala

Duritate Total DT (mval/dm3)

21.00 20.50 20.00 19.50 19.00 18.50 18.00 20.30 20.58 20.22 20.02 19.88 19.60 20.78 20.44 20.30 19.88 19.88 19.54 19.12 20.02

19.93 19.60

19.60

19.48

Duritate Total DT (mval/dm3)

4.Duritate temporara

Duritate Temporara Dt (mval.dm3)

5 4 3 2 1 0 3.16 4.2 3.16 3.28 3.58 3.64 3

3.58
3.61 3.67 3.05 3.08 3.42 2.91 3.08 3.11 3 3.14

Duritate Temporara Dt (mval.dm3)

5.Duritate permanenta

Duritate Permanenta Dp (mval/dm3)

17.5 17 16.5 16 15.5 15 14.5 15.73 17.14 17.3 16.44 17.22 16.38 16.02 17.11 16.43 17.36 16.88 16.97 16.27 16.8 16.54 16.02 16.88

16.02

Duritate Permanenta Dp (mval/dm3)

6. Duritatea calcica

Duritate Calcic dCa (mval/dm3)

1.50 1.00 0.50 0.00 1.00 1.12 0.87 0.36 0.31 0.36 0.19

0.22

0.36

0.09

0.26

0.44 0.28 0.29 0.25 0.28 0.10 0.18

Duritate Calcic dCa (mval/dm3)

7.Duritatea magneziana

Duritate Magneziana dMg(mval/dm3)

3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 2.04 2.13 3.2 3.2 2.97 3.36 3.28

3.49
3.42 3.31 2.79 3.14 2.64 2.62 2.83 3.01 2.81 2.86

Duritate Magneziana dMg(mval/dm3)

8.Alcalinitatea permanenta

Alcalinitate permanent (P) (mg/l)

2 1.5 1 0.5 0 0.5 1.1 0.8 1.7 1.1 0.9

1.1

1.1

1.1 0.7

0.7

1.1

1.3

Alcalinitate permanent (P) (mg/l)

9.Alcalinitatea totala

Alcalinitate Total (T) (mg/l)

15 11.3 10 5 0 15 11.3 11.7 12.8 13 10.7 12.9

12.8

13.1 10.9 11 12.2 10.4 11 11.1 10.7 11.2

Alcalinitate Total (T) (mg/l)

10. Oxigenul dizolvat

O dizolvat (mg O2/L)

20.000 15.000 10.000 5.000 0.000

18.350 17.710 16.000 14.700

19.100

16.580 16.200

18.600
17.830 17.861 17.209 14.940 15.180 14.230 14.642 13.320 13.039

12.620

O dizolvat (mg O2/L)

11. Substantele oxidabile din apa (CCOMn)

CCO-Mn (mg O2/L)

50.00 40.00 30.00 20.00 10.00 0.00 31.30 30.25 29.62 31.18 28.99 28.04 30.2529.30 30.8830.88 26.46 29.93 45.43 32.46

28.36

30.25 25.83 27.42

CCO-Mn (mg O2/L)

12. Amoniu

NH4 (mg N/L)

0.015 0.01 0.005 0

NH4 (mg N/L)

abs NH4

0.7000 0.6000 0.5000 0.4000 0.3000 0.2000 0.1000 0.0000 0.3429 0.5160 0.3988 0.2954 0.3167 0.2716 0.3302 0.2601 0.1193 0.2725 0.1366 0.6642 0.6379

0.3687 0.3101 0.2959 0.2637 0.2169

abs NH4

14. Nitrati

NO3(mg/L)
12 10 8 6 4 2 0 5.4391358 4.772797 4.0929422 3.6597544 4.549783 4.336906 4.2733808 10.0683658 9.3080908 11.4030708

3.2414342

4.6626416 4.0537458 2.7501276 3.4576902 2.627132 2.8035158 2.015533

NO3(mg/L)

abs NO3
2 1.7526 1.5 1 0.5 0 0.6709 0.6068 1.5551 1.4426 0.8701 0.7715 0.707 0.7385 0.6976 0.5449

0.7552 0.6651 0.4722 0.5769 0.454 0.4801 0.3635

abs NO3

15. Fosfati

PO4 (mg P/L)

0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0 0.3997465 0.406708 0.4292305

0.30474250.3121135 0.271573 0.260107 0.3153895 0.2293945 0.2343085 0.1417615 0.1409425

0.2965525 0.2244805 0.1409425 0.1671505 0.137257 0.104497

PO4 (mg P/L)

abs PO4
0.1200 0.1000 0.0800 0.0600 0.0400 0.0200 0.0000 0.1047 0.0734 0.0706 0.0631 0.0417 0.0415 0.0815 0.1064 0.1119

0.0833 0.0841
0.0795 0.0619 0.0415 0.0479 0.0406 0.0326

0.0643

abs PO4

16. HCO3

HCO3
12 10 8 6 4 2 0 0 0 0 0 9.7 10.6 11.2 9.1 8.3 8.5

11.4
8.7 9.6 8.2 9 8.9 8.1 10.2

HCO3

17. CO3

CO3
120 100 80 60 40 20 0 0 0 0 0 66 48 66 54 66 66 66 42 30 78 60 66 102

42

CO3

Concluzii
In urma rezultatelor obtinute apa raului Bahlui poate fi incadrata in clase diferite de calitate pentru fiecare parametru, de la clasa I pana la clasa a IV-a . Putem concluziona afirmand ca dupa continutul de amoniu si valoarea pH-ului se incadreaza in clasa I , continutul de fosfati si nitrati este caracteristic clasei a II-a iar CCOMn in clasa a IV-a. In medie apa raului Bahlui are o calitate slaba , care lasa de dorit prin proprietatile sale. In acest caz se impune deopotrive un management riguros al starii de calitate al apelor de suprafata, precum si educarea populatiei deoarece asa cum starea apei este alterata de om si calitatea apei altereaza sanatatea omului.