Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE



Cinetica reactiilor
opuse




PROFESOR UNI VERSI TAR: Rodica Sarbu
PROFESOR COORDONATOR: Stoicescu I uliana


STUDENT: Danila Madalina-Georgiana
AN I I , GRUPA 9




CUPRI NS:
- Cinetica reactiilor opuse de ordinul 1

- Reactii opuse de ordinul 1 la compusii
farmaceutici

- Cinetica reactiilor opuse de ordinul 2

- Cinetica reactiilor opuse de ordinul 1 si 2

- I nfluenta temperaturii asupra reactiilor
opuse

- Reactii reversibile intalnite in procese
industriale de obtinere a unor
medicamente










Cinetica reactiilor opuse

Acest tip de reactii, numite opuse sau antagoniste, se caracterizeaza prin faptul ca produsii
reactioneaza intre ei pentru a reface substantele initiale. Schema generala este:

Reactanti
k
Produsi

Unde: k este constanta reactiei directe, iar k este constanta reactiei inverse.

Viteza procesului este data de diferenta dintre vitezele celor doua reactii, directa si indirecta:

v=v - v =
Cr
k -
Cp
k

Cand viteza globala este nula atunci v=0, adica s-a atins starea de echilibru:

v =v sau
Cr
k =
Cp
k

Aceste reactii sunt cunoscute in termodinamica chimica ca reactii de echilibru, fiind
caracterizate de cele doua procese chimice ce decurg in ambele sensuri cu aceeasi viteza.

Reactia reversibila este un process chimic dinamic. Se noteaza cu indicele e marimile
caracteristice starii de echilibru. Constanta de echilibru K, este definita cinetic prin raportul
constantelor de viteza ale reactiilor directa si inversa:

K=
( )
( )
e
p
e r
C
C
=
k
k

Aceasta ecuatie este intr-o stransa legatura cu principiul microreversibilitatii, conform
caruia orice influenta care actioneaza asupra reactiei intr-un sens, dar nu schimba
constanta de echilibru, actioneaza in aceeasi masura si asupra reactiei opuse. De
exemplu, in cazul utilizarii unui catalizator, daca acesta favorizeaza reactia directa, va
favoriza in mod egal si reactia inversa.
Un alt principiu care este aplicat la calculul vitezei de reactie pentru procesul direct si invers
este: principiul independentei diferitelor reactii, care se emite astfel: Daca in sistem se
petrec concomitent mai multe reactii, viteza dintre ele este direct proportionala cu
concentratiile reactantilor si independenta de alte reactii. Mai mult chiar, variatia totala a
concentratiei unei substante este suma tuturor acestor variatii independente.
Reactiile opuse pot fi: reactii opuse de ordinul 1, opuse de ordinul 2 si opuse mixte de
ordinul 1 si 2.






Cinetica reactiilor opuse de ordinul 1

Schema generala este cea prezentata mai sus. Ordinele partiale de reactie sunt egale cu 1.
Initial concentratia reactantului este a iar pentru produsul de reactie concentratie b=0. Notam
cu X conversia. Pentru vitezele de reactive se poate scrie:

v =k ( ) x a ; v =k x
si
v=k ( ) x a - k x
La echilibru viteza globala este nula iar concentratiile reactantului si a produsului de reactie
ating valorile de echilibru:

k ( )
e
x a =k
e
x

La integrare se obtine ecuatia cinetica ce da valoarea lui k in functie de a si
e
x :

e
a
k
at=ln
x x
x
e
e



Intrucat la echilibru k ( )
e
x a =k
e
x , atunci
e
x
k
a=k +k
Deci: ( k +k )t = ln
x x
x
e
e

; aceasta ecuatie este tipica pentru reactiile de ordinul 1.


Valoare marimii
e
x este:
e
x =
k k
k
a
+
iar timpul de injumatatire
2 / 1
t este:


2 / 1
t =
k k +
1
ln
2
a
x
x
e
e



Daca la inceputul reactiei, (t=0), produsul de reactive era present in sistemul reactional cu co
concentratie b, atunci:

v = k
t
x
=
c
c
(a-x) - k (b+x)

iar la echilibru:
e
x =
k k
b k a k
+






Reactii opuse de ordinul 1 la compusii farmaceutici

In chimia farmaceutica se gasesc numeroase exemple de compusi medicamentosi care
urmeaza o cinetica de ordinul 1 la echilibrele ce apar in structurile sistemelor farmaceutice.
Dintre acestea amintim:
- Tetraciclinele si o parte din derivatii lor sufera o epimerizare intr-un domeniu de pH
2-6 Mc Cormick si colaboratorii sai au studiat echilibru de distributie al izomerilor.
Autorii au aratat ca in solventul dimetilformaldehida, ce contine solutie apoasa de
Na
2
H P
4
O 1M la 25C, echilibrul de distributie a celor doi izomeri este de 32% izo7-
4-epitetraciclina, iar constanta de echilibru este 31.
- Derivatii barbiturici prezinta doua forme tautomere cu structuri lacta-malactinice.
Schematic structurile lor pot fi redate in functie de pH-ul mediului de reactie.
In functie de pH-ul mediului, in solutii apoase, derivatii barbiturici au comportament
diferit: la pH<10,5 se comporta ca acizi monobazici slabi, iar la pH>12 devin acizi
dibazici foarte slabi.
- Fenazona (DCI), antipirina sau 1-fenil-2,3-dimetil-5-pirazolona este un intermediar
mult folosit in sinteza derivatiilor de pirazolona cu actiune analgezica si antipiretica
foarte buna. In acest medicament nucleul de baza, pirazolona, in functie de pH
prezinta trei forme tautomere.
La pH=6,2-6,6 se formeaza forma metilenica care in mediua neutru trece in forma
iminica (izopirazolona), iar la pH acid in forma enolica (pirazol). Prin metilare, forma
iminica a pirazolonei formeaza antipirina (fenazona) care este o substanta alba,
cristalina, fara miros, cu gust amarui, P.t.=113C, solubila in apa, alcool, chloroform,
insolubila in eter.



Cinetica reactiilor opuse de ordinul 2

Acest tip de reactii urmeaza o schema de tipul:

1
R +
2
R
1
P +
2
P

Pentru simplificare consideram cazul simplu cand reactantii se gasesc initial in concentratii
egale a, reactia decurge mol la mol, iar concentratiile initiale ale produsilor de reactie, b sunt
nule. Considerand ordinele partiale egale cu 1, viteza globala de reactie va fi:

v =
t
x
c
c
= k ( )
2
x a -
2
x k

la echilibru ecuatia devine: V = ( ) ( ) | |
2 2 2 2
2
x x a x x a
x
k
t
x
e e
e
=
c
c




Prin integrare se obtine ecuatia cinetica a reactiei opuse de ordinul 2:

( )
( )
( ) x x a
ax x a x
x a a
x
t k
e
e e
e
e

=
2
ln
2


Exemple de reactii opuse de ordinul 2:
- Reactia de esterificare
- Reactia de disociere a acidului iodhidric studiata de Bodenstein
- Reactia dintre acidul sulfuric si dietilsulfat.



Cinetica reactiilor opuse de ordinul 1si2

In cazul acestui proces chimic I se poate asocia urmatoarea schema:

P R R
k
+
2 1

Unde:
1
R si
2
R sunt reactanti cu concentratia initiala egala cu a, iar
1
P are concentratia
initiala b=0.

Reactia directa este o reactie de ordinul 2, pe cand reactia inversa este o reactive de ordinul 1.
Viteza de reactie este:

La k=0 v = ( ) x k x a k
dt
dx
=
2

La echilibru devine: ( )
e
x k x a k =
2


La integrare devine: kt =
( )
( ) x x a
x x a x
x a
x
e
e e
e
e

2
2
2 2
ln

Exemple de reactii de ordinul 2 si 1 sunt:
- Izomerizarea cianat-ureei in solutie
- Dimerizarea perfluoretilenei in faza gazoasa la 300-400C
- Pot exista si reactii directe de ordinul 1 si invesre de ordinul 2 care decurg dupa
schema:

2 1 1
P P R + ;

cum ar fi dehidrogenarea etanului.




Influenta temperaturii asupra reactiilor opuse

In cazul reactiilor opuse, asa cum reiese din relatarile anterioare, complexitatea fenomenelor
ne conduce la ideea analizarii influentei variatiilor diverselor temperaturi asupra constantelor
de viteza , tinand cont ca reactiile reversibile sunt si ele insotite de efecte calorice. Influenta
temperaturii asupra constantelor de echilibru este redata de ecuatia lui vant Hoff:

2
0
ln
RT
H
T
K
T
r
A
=
c
c
dar K=
k
k


Adica :
2
0
ln ln
RT
H
T
k
T
k
T
r
A
=
c
c

c
c


Daca corelam cu ecuatia lui Arrhenius fiecare termen din membrul stang al ecuatiei, obtinem:

2
ln
RT
E
T
k
=
c
c


Deci caldura de reactie este diferenta energiilor de activare a reactiei directe si inverse.

0
T
r
H E E A =

Aceasta ecuatie serveste la determinarea energiei de activare a uneia dintre etape ( directa sau
indirecta) daca se cunoaste energia de activare a celeilalte etape si valoarea caldurii de reactie.
Viteza de reactie variaza cu parametrul T astfel temperatura va influenta diferit viteza
reactiilor ce constituie echilibrul.
Temperatura exercita deci o dubla influenta asupra reactiilor opuse. O crestere de T
actioneaza atat asupra vitezei de reactie cat si asupra conversiei de echilibru (in mod
favorabil, sau nu, dupa cum procesul chimic este endoterm sau exoterm). Mai mult chiar,
intrucat energia de activare a reactiei endoterme este mai mare decat a celei exoterme, viteza
reactiei endoterme este multa mai influentata de temperatura decat a celei exoterme.


Reactii reversibile intalnite in procese industriale de obtinere a unor
medicamente


Un exemplu de reactii reversibile il constituie reactia de esterificare a acidului izonicotinic pe
care o intalnim in sinteza industriala a izoniazidei. Aceasta este un medicament folosit in
toate formele de tuberculoza, uneori asociata cu rifampicina sau cu PAS, cu streptomicina
sau cu alte medicamente cu actiune sinergica. Ea a fost introdusa in terapeutica dupa anul
1952 ca urmare a descoperirii actiunii antimycobacterium tuberculosis.

Procedeul industrial pentru izoniazida, este cel de obtinere a esterului acidului izonicotinic,
prin esterificarea acidului izonicotinic, cu alcool, si apoi condensarea cu hidrat de
hidrazina.
Procedeul industrial comporta trei faze si anum:
- Obtinerea esterului acidului izonicotinic
- Condensarea esterului cu hidrat de hidrazina
- Purificarea izoniazidei obtinute


v =
|
|
.
|

\
|

+
C
R E
B A
k
C C
C C k
2



RT E
a
e k k
/
0 2

+
=

Unde :
2 +
k este constanta de viteza la esterificare;
2
k este costanta de viteaza la hidroliza
esterului,
R E B A
C C C C sunt concentratiile molare ale acidului izonicotinic, alcoolui, esterului
si apei,
a
E energia de activare a reactiei de esterificare, T este temperatura reactiei de
esterificare, in grade K, R este constanta universal a gazelor.

Ecuatiile de mai sus arata ca viteza de reactie creste pentru valori constante ale
concentratiilor, cu scaderea energiei de activare si cu cresterea temperaturii. Prin folosirea
catalizei acide se poate realiza micsorarea energiei de activare. In acest sens s-au pus la punct
procedee de esterificare a acidului izonicotinic cu alcool etilic folosind drept catalizatori
acidul sulfuric cu adaos de sulfat de magneziu, saruri ale acizilor sulfonici(benzensulfonic,
toluensulfonic), acid clorsulfonic, sau acid sulfuric in prezenta benzenului care indeparteaza
azeotrop apa rezultata din reactie. Utilizarea catalizatorilor genereaza insa o serie de
dezavantaje, printre care:
- Operatii de neutralizare, spalare, extractii si distilare, care maresc consumul de
utilitati, solictia manopera suplimentara si un fond suplimentar de timp;
- Operatii suplimentare de purificare si de indepartare toatala a ionului
2
4
SO din
produs, toate acestea conducand la cresterea pretului cost al esterului.

Pentru a evita utilizarea catalizatorilor acizi cu toate dezavantajele lor, s-au luat in
consideratie actiuni asupra parametrului temperatura. Relatia dintre temperatura de reactie si
constanta de echilibru este stabilita prin ecuatia vant Hoff. Deoarece esterificarea este un
proces endoterm, rezulta ca la cresterea T creste conversia la echilibru, iar pentru deplasarea
echilibrului spre formare de ester se recomanda si distilarea apei rezultata din reactie.
Industrial, tehnologia de fabricare consta in obtinerea esterului butilic al acidului izonicotinic
la temperaturi ridicate in absenta catalizatorilor.
Cresterea randamentului in functie de temperatura este sensibila numai pana la 210C, iar in
functie de timp numai in primele 6 ore. Ridiarea temperaturii peste aceasta valoare sau
prelungirea procesului nu este justificata economic.








Bibliografie:

- Dr. Rodica Sirbu, Chimie Fizica, Cinetica chimica a
compusilor farmaceutici, (2004)

- St. Moisescu, Chimie Fizica, Ed Universitara Carol
Davila, Bucuresti, (2002)

S-ar putea să vă placă și