Coordonator : prof.univ.dr.

Rodica Srbu
ndrumtor: asistent univ. drd. Melat Cherim
Student: Hristu Elena
Anul: II
Grupa: 9
Universitatea Ovidius, Constana
Facultatea de Farmacie
Specializarea: Farmacie

AN UNIVERSITAR: 2013-2014

Cinetica chimic se ocup cu studiul proceselor chimice ce se
desfoar n timp, altfel spus, ea are de obicei ca obiect studiul vitezei de
reacie i a factorilor vate influenez viteza de reacie, precum i punerea
n eviden a etapelor intermediare, adic a mecanismului de reacie.
Cinetica chimic descoper legile care guvernez desfurarea reaciilor
chimice i cauzele ce le genereaz.
Cinetica formal face parte din cinetica chimic care se ocup cu
studiul vitezei de reacie i dependena sa de mai muli factori.

Cinetica formal a reaciilor chimice trateaz reaciile complexe ca
fiind sisteme ce sunt condiionate de desfurerea simultan a mai multor etape
elementare. Ea se bazeaz pe legile cinetice chimice ale reaciilor elementare,
chiar dac acestea nu se desfoar izolat ci fac parte dintr-un sistem complex
de reacii. Datorit suportului matematic foarte bogat analiza cinetic a
reaciilor complexe apeleaz la o serie de afirmaii i principii, pe baza crora
ecuaiile cinetice pot fi simplificate considerabil.
De exemplu, aproximaia de staionaritate (conform creia
concentraia centrilor activi ntr-o secven este constant) a permis eliminarea
concentraiei cunoscute a centrilor activi, ajungndu-se astfel ca n ecuaiile
cinetice s fie regsite numai concentraiile cunoscute ale reactanilor i ale
produilor de reacie. O alt simplifiacare major este faptul c n general, ntr-
o secven de mai multe etape elementare exist ntotdeauna o etap lent
limitativ, care este determinant de vitez.

n acest context se consider c viteza ntregului proces
se reduce la viteza etapei limitative. Un alt principiu ce este foarte
util n cinetica formal a reaciilor complexe este principiul
echilibrului detaliat care poate fi considerat i un caz particular al
principiului reversibilitii microscopice. Conform acestui
principiu, ntr-un sistem aflat n echilibru, fiecare etap
elementar decurge cu aceeai vitez n ambele sensuri. n
citetica chimica acest principiu a fost folosit sub urmatoarele
forme:

1. Dac o etap elementar dintr-un proces chimic este limitativ
n secvena direct, atunci ea este limitativ i n secvena invers.
2. ntr-un proces chimic reversibil, de etape elementare, att
secvena direct ct i cea invers, decurg prin aceeai
intermediari.



Reaciile opuse;
Reaciile paralele;
Reaciile succesive;
Unele combinaii ale lor, cum sunt
reaciile cu preechilibru.

Reactiile opuse, bilaterale, sau antagoniste rezulta prin
cuplarea a doua reactii numite conventional reactia directa
(scrisa de la stanga la dreapta) si reactia inversa, conform
modului uzual de scriere. Produsii reactiei directe sunt reactanti
pentru reactia inversa, iar produsii acesteia sunt reactantii
reactiei directe. Din legea conservarii masei rezulta ca cele
doua reactii sunt reprezentate cantitativ de o singura ecuatie
stoichiometrica.

Schema general este: Reactani Produi

unde: este constanta reactiei directe, iar este constanta reactiei inverse.



k
Viteza procesului este data de diferenta dintre vitezele
celor doua reactii, directa si indirecta:



Cand viteza globala este nula atunci v=0, adica s-a atins
starea de echilibru:


Aceste reactii sunt cunoscute in termodinamica chimica ca reactii de
echilibru, fiind caracterizate de cele doua procese chimice ce decurg in
ambele sensuri cu aceeasi viteza.
Reactia reversibila este un process chimic dinamic. Se noteaza cu indicele
e marimile caracteristice starii de echilibru. Constanta de echilibru K, este
definita cinetic prin raportul constantelor de viteza ale reactiilor directa si
inversa:


Aceasta ecuatie este intr-o stransa legatura cu principiul
microreversibilitatii, conform caruia orice influenta care actioneaza asupra
reactiei intr-un sens, dar nu schimba constanta de echilibru, actioneaza in
aceeasi masura si asupra reactiei opuse. De exemplu, in cazul utilizarii unui
catalizator, daca acesta favorizeaza reactia directa, va favoriza in mod egal si
reactia inversa.

Un alt principiu care este aplicat la calculul vitezei de reactie pentru
procesul direct si invers este: principiul independentei diferitelor
reactii, care se emite astfel: Daca in sistem se petrec concomitent
mai multe reactii, viteza dintre ele este direct proportionala cu
concentratiile reactantilor si independenta de alte reactii. Mai mult
chiar, variatia totala a concentratiei unei substante este suma tuturor
acestor variatii independente.

Reactiile opuse pot fi:

reactii opuse de ordinul 1
reacii opuse de ordinul 2
reacii opuse mixte de ordinul 1 si 2.

Schema generala este:
Reactani Produi

Ordinele partiale de reactie sunt egale cu 1. Initial concentratia
reactantului este a iar pentru produsul de reacie
concentratie b=0. Notam cu X conversia. Pentru vitezele de
reactive se poate scrie:

k



La echilibru viteza globala este nula iar concentratiile reactantului si a
produsului de eactive ating valorile de echilibru:

Reacii opuse de ordinul 1 la compuii farmaceutici

In chimia farmaceutica se gasesc numeroase exemple de compusi
medicamentosi care urmeaza o cinetica de ordinul 1 la echilibrele ce apar
in structurile sistemelor farmaceutice.
Tetraciclinele si o parte din derivatii lor sufera o epimerizare intr-un
domeniu de pH 2-6.



Derivatii barbiturici prezinta doua forme tautomere
cu structuri lacta-malactinice.
In functie de pH-ul mediului, in solutii apoase, derivatii barbiturici au
comportament diferit: la pH<10,5 se comporta ca acizi monobazici
slabi, iar la pH>12 devin acizi dibazici foarte slabi.

Acest tip de reactii urmeaza o schema de tipul:

Pentru simplificare consideram cazul simplu cand reactantii se gasesc initial in
concentratii egale a, reactia decurge mol la mol, iar concentratiile initiale ale
produsilor de reactie, b sunt nule. Considerand ordinele partiale egale cu 1,
viteza globala de reactie va fi:


Exemple de reacii opuse de ordinul 2:
Reactia de esterificare
CH
3
COOH + C
2
H
5
OH CH
3
COOC
2
H
5
+ H
2
O
Reactia de disociere a acidului iodhidric studiata de Bodenstein
2HI H
2
+ I
2

Reactia dintre acidul sulfuric si dietilsulfat.
H
2
SO
4
+ (C
2
H
5
)
2
SO
4


2C
2
H
5
SO
4
H
-



In cazul acestui proces chimic I se poate asocia urmatoarea schema:



unde: si sunt reactanti cu concentratia initiala egala cu a, iar are concentratia
initiala b=0.
Reactia directa este o reactie de ordinul 2, pe cand reactia inversa este o reactive de
ordinul 1. Viteza de reactie este:
La k=0

Exemple de reactii de ordinul 2 si 1 sunt:
Izomerizarea cianat-ureei in solutie
Dimerizarea perfluoretilenei in faza gazoasa la 300-400C
Pot exista si reactii directe de ordinul 1 si invesre de ordinul 2 care decurg dupa
schema: . Un exemplu il constituie
dehidrogenarea etanului:

Reactiile chimice in care simultan se produc mai multi compusi se numesc
in general paralele. Acestea pot fi de doua tipuri:
Reactii gemene sau jumelate, cand reactantii sunt aceeasi iar produsii sunt
diferiti:
A D; A F sau A + B D; A + B F
Reactii concurente sau competitive, cand nu toti reactantii sunt comuni:
A+B D; A+D F sau A + A D; A + C F

In sinteza de medicamente, existenta reactiilor paralele pot produce
neajunsuri mari: pe de o parte scaderea randamentelor de reactie pentru
produsul dorit si pe de alta parte, apar probleme la separarea compusilor
obtinuti care au proprietati fizico-chimice asemanatoare.

Schema reaciei chimice n cazul unui reactant unic este:

Sau n cazul unui amestesc stoechiometric este:



unde: k i k

sunt constantele de vitez iar n i n sunt ordinele de reacie.

Viteza de transformare a reactantului este suma vitezelor reaciilor gemene:


Viteza de formare a produilor este:


In industria de sinteza a medicamentelor sunt multiple exemple de reactii
paralele:

Reactiile de substitute la nucleul aromatic, cum ar fi clorurarea
catalitica a toluenului (cu urme de iod) cand se obtine orto-clortoluen si
para-clortoluen.
Reactii de nitrare, reactia dintre fenol si acid azotic, obtindndu-se
orto-si para-nitrofenol.
Reactii de aditie la dubla legatura ale HCl.
Un alt exemplu de reactii paralele jumelate dupa o cinetica de ordinul
1 il constituie degradarea in mediu alcalin al trimetadionei.

Un alt exemplu este descompunerea in cataliza bazica a
prednisolonului ce decurge ca un proces tipic de reactii paralele.
Prednisolonul este un steroid (glucocorticoid sintetic) cu aciune
antiinflamatoare, indicat in reumatism acut i cronic, in
poliartrita reumatoida, in forme severe de hepatita acuta virala, in
meningita tuberculoasa, in Ieucemie acuta, in afectiuni inflamatorii
si alergice aie ochiului.

Reactiile concurente sau competitive se desfasoara dupa schema:




Unde reactanii A,B,C au concentraiile iniiale a, b, c. Reacia (I) are
constant k de ordinul n, n raport cu A i ordinul m n raport cu B.
Reacia (II) are constant k ordinul n n raport cu A i ordinul m n
raport cu C. Vitezele de formare a produilor de reacie sunt:

Reacii paralele competitive n sinteza unor medicamente:

Un exemplu din practica farmaceutica industriala il constituie
cinetica procesului de clorosulfonare a acetanilidei din sinteza compusului
CAS (clorura de acetilsulfanil sau p-acetil aminobenzensulfonic). CAS-ul
constituie materia prima la sinteza industriala a sulfamidelor. Obtinerea CAS-
lui se realizeaza prin actiunea acidului clorosulfonic asupra acetanilidei.
Aceasta este o reactie de substitute care are loc in doua faze:

-in prima faza, acidul clorosulfonic are rol de agent de sulfonare si se
formeaza acidul N-acetilsulfanilic;
-in faza a doua, acidul clorosulfonic are rol de agent de cilorurare si se
formeaza CAS-ul, In aceasta etapa, V. Zotta, sustine necesitatea unui exces
de acid clorosulfonic, considerand procesul reversibil:


Studiul cinetic al reactiilor ce se desfasoara succesiv(sau consecutiv)
este foarte important pentru obtinerea dorita a unui produs intermediar
cu randament maxim, sau pentru precizarea vitezei de formare a
produsului final, daca acesta intereseaza.
Studiul reactiilor succesive poate merge pana la reactii
elementare, dar nu totdeauna acest ideal este realizabil si, de obicei, o
reactie complexa este redusa la o succesiune de reactii cu o cinetica
simpla.Reactiile izolate care se succed si care formeaza o succesiune
de reactii se numesc etape.Reactiile izolate pot avea diferite ordine si
diferite constante de viteza; studiul cinetic fiind uneori ingreunat de
modul de determinare a acestora.Cel mai simplu caz de reactii
consecutive este :


unde fiecare etapa este ireversibila de ordinul 1.





Considerm c la timpul t=0, concentraia lui A este a, iar a substanelor
B i C este zero. La un timp oarecare t, concentraia lui A este (a+x), a
lui B este y, iar a lui C este z i se poate determina concentraia fie
direct, fie prin diferen, dac se cunoate concentraia celorlalte doua.

Cele 3 viteze sunt legate prin relaia:


Studii cinetice ale reaciilor succesive date de sistemele farmaceutice:

S-au efectuat numeroase studii cinetice asupra reactiilor succesive din
necesitati clar expuse in capitolul anterior.Sistemele farmaceutice dau si ele
foarte adesea astfel de reactii.

-Un exemplu classic de reactii succesive de ordinul 1 , il constituie reactiile
de dezintegrare radioactiva.Dezintegrarile sunt stationare. Ele se regasesc
intr-un echilibru radioactiv, cu exceptia elementului care genereaza seria
si a celui care o incheie. In acest caz apar doua notiuni diferite :o
concentratie de echilibru si o concentratie stationara. Concentratia de
echilibru se refera la cazul in care produsii unei reactii se retransforma in
substantele initiale ( in mod exclusiv). Concentratia stationara se intalneste
la procese ireversibile cand produsii finali ai unei reactii se transforma (
chiar daca nu exclusive) mai departe, fara a reforma substantele initiale.

- Reactia de dehidrogenare a acetonei:
(CH
3
)
2
C=O CH
2
=C=O + CH
4


- Reactia de hidroliza a diacetatului de glicol.Degradarea glucozei.Se constata
ca sunt cuprinse procese complexe,reversibile,paralele si consecutive.





La concentratii scazute ale glucozei si ale acidului catalizator, formarea
polizaharidelor poate fi neglijata.Procesul succesiv poate fi schematizat astfel:
unde : A este glucoza, B este 5-HMF

(5-hidroximetilfurfurol) si C sunt produsele finale.
Studiile cinetice arata ca descompunerea glucozei este o reactie de ordinul 1.
Cand glucoza este descompusa,concentratia lui 5-HMF creste rapid la inceputul
reactiei, pentru ca apoi cresterea sa se produca cu viteze mai mici la timpi
progresivi.Descompunerea lui 5-HMF creste incet la inceput indicand o
perioada de inductie larga pentru ca apoi ea sa se desfasoare cu viteze crescute.
Studiile cinetice au diverse aplicatii in farmacie in urmarirea stabilitatii
medicamentelor.

Acest tip de reacii, considerate a fi din categoria reaciilor succesive i opuse,
pot fi schematizate:



unde x reprezint concentraia transformat din A i din B,iar y concentratia lui
C i z concentraia lui P.
Exemple
-Se ntalnesc frecvent la reaciile n soluie unde echilibrele ionice de disociaie
acid sau bazic, sau de formare de compleci, preced deseori reaciile de
substituie sau de transfer electronic;
-un alt exemplu este reacia n faz gazoas de formare a NO
2
din NO i O
2
. Ea
decurge dup schema:
2NON
2
O rapid
N
2
O
2
+ O
2
2NO
2
lent

1. R.Srbu,Cinetica chimic a compuilor farmaceutici, Ed.
Printech,Bucureti,(2004),p.99-147;
2. http://www.scrigroup.com/educatie/chimie/Cinetica-reactiilor-complexe-
o64193.php