SOFIA Hagia Sofia este deschisa de marti pana duminica intre orele 9:30 si 16:30.

Taxa de intrare la Hagia Sofia este de 20 YTL aproximativ 10 Adresa: piata Sultanahmet (langa Hipodrom, Moscheea Albastra si langa Palatul Topkapi) Tramvai (statia Sultanahmet) Autobuz T4 (statia Sultanahmet). ! Inchis LUNI. Haine corespunzatoare. Pn n momentul cderii Bizanului, Hagia Sofia (Templul nelepciunii divine) a fost cea mai important catedral cretin a Constantinopolului. Faimoas ndeosebi pentru cupola sa masiv, basilica este considerat capodopera arhitecturii bizantine i se spune c a schimbat istoria arhitecturii. A fost cea mai mare catedral din lume timp de un mileniu, pn cnd a fost finalizat Catedrala din Sevilla, n 1520. Cldirea a fost construit ntre anii 532-537 la ordinul mpratului Justinian I, fiind a treia construit pe acelai loc, cele precedente fiind distruse n timpul unor revolte. Proiectul a fost realizat de fizicianul Isidor din Milet i de matematicianul Anthemius din Tralles. Edificiul este ntrecut ca mrime doar de Catedrala Sf. Paul din Londra i Basilica San Pietro din Roma, precum i de Catedrala Fecioarei Maria din Milano. Cupola sa gigantic are un diametru de 31 m, iar cel mai nalt punct al su se nal pn la 55,6 m. Rndurile de ferestre care aduc lumina n incint, combinate cu nlimea impresionant i fondul ntunecat al zidurilor, dau o aur de mister interiorului. Nu este totui doar meritul luminii, ci i al soluiilor arhitectonice miestre: arcade etajate, nie, balustrade. Pentru decorare s-au folosit multe elemente arhitecturale din templul zeiei Artemis din Efes i templul lui Zeus din Baalbek (anticul Heliopolis). Hagia Sofia a ndeplinit funcia de biseric timp de aproape o mie de ani. Prin Porile Regale avea dreptul s intre doar procesiunea imperial. * n anul 1453, pe aici a trecut sultanul Mehmed al II-lea, iar pentru urmtoarele cinci secole basilica a fost transformat n Moscheea Aya Sofia, cunoscut ca Hagia Sofia. Izvoarele istorice consemneaz c sultanul, nainte s treac pragul bisericii, i-a presrat pmnt pe cap n semn de smerenie. n cele din urm, n anul 1924, pentru a curma conflictul perpetuu dintre cretini i musulmani referitor la dreptul asupra lcaului de cult, guvernul turc l-a transformat n muzeu

MOSCHEEA ALBASTRA Dorindu-se sa fie o moschee rivala cu Ayasofya, sultanul Ahmet I a construit Moscheea Albastra intre anii 1609 si 1616 fiind cea mai mare moschee din Istambul. Moscheea Albastra este una din cele mai faimoase atractii din Istanbul, fiind singura moschee din Turcia cu sase minarete (turnulete), cele mai multe moschei avand doar cate patru, doua sau chiar un minaret. S-a dus vestea ca sultanul i-a comandat arhitectului sau, Mehmet Aga, sa faca o moschee cu minarete din aur (altin) dar arhitectul a inteles ca trebuie sa faca sase (alti) minarete. Oricare ar fi fost adevaratul motiv al construirii celor sase minarete, Moscheea Albastra a determinat un scandal imens deoarece Moscheea Haram din Mecca (cea mai sfanta din lume) avea tot sase minarete. In timp, scandalul s-a rezolvat adaugand inca un minaret moscheei din Mecca. Moscheea Albastra a fost construita in stilul otoman clasic dimensiunile moscheei fiind de 64 x 72 metri, fiind cel mai bine apreciata de la distanta. Langa moschee se mai afla cateva cladiri ce reprezinta o scoala teologica, o baie turceasca, o bucatarie unde se obisnuia sa se serveasca supa saracilor si cateva magazine, venitul moscheei venind din vanzarea produselor din aceste magazine. Interiorul consta in spatiu liber si coloane foarte impresionante, tavanul domului fiind pictat cu motive arabesti. In interior nu se afla nici un fel de statuie sau picturi, religia islamica interzicand inchinarea la imagini de orice fel. Se numeste Moscheea Albastra datorita celor 20.000 de placi de faianta albastra Iznik din interior care au fost folosite la construirea sa, la exterior nefiind nimic albastru. Placile de faianta Iznik din sec al XVI-lea contin flori, copaci si motive abstracte. Exteriorul cuprinde 260 de ferestre colorate (vitralii) si o cascada de domuri foarte inalte(cel mai inalt avand 43 de metri inaltime si 33.4 metri ca diametru) , sustinute pe patru stalpi circulari enormi. Arcadele fiecarui dom par ca sustin si ele acelasi ritm vizual. Principala intrare din partea de vest este foarte frumos decorata dar, deoarece se vrea sa se pastreze spiritul sau sacru, vizitatorii sunt rugati sa foloseasca intrarea din nord, dinspre Hipodrom. In timpul verii, in fiecare seara de la ora 21:00 se organizeaza spectacole de lumini superbe. Daca vreti sa mergeti sa vizitati Moscheea Albastra trebuie sa stiti ca: intrarea vizitatorilor se face pe poarta de nord, pentru a intra in interior trebuie sa va descaltati (sunt distribuite pungi de plastic pentru incaltari), femeile trebuie sa poarte rochii decente si de asemenea trebuie sa isi acopere capul (sunt distribuite voaluri atunci cand oficialii moscheei considera ca este necesar). Moscheea Albastra este deschisa intre ora 9:00 si ora 16:00 (exceptand momentele cand sunt rugaciunile: cate jumatate de ora de cinci ori pe zi, in fiecare zi si in dupa-amiaza zilelor de vineri). Intrarea in Moscheea Albastra este gratuita. Adresa: Sultanahmet, Istanbul, Turcia Este situata langa Ayasofya.

PALATUL TOPKAPI Palatul Topkapi a gazduit toti sultanii otomani pana la regatul lui Abdulmecid I (1839-1860), insumand aproape patru secole. Mahomed al II-lea a ordonat construirea palatului, imediat dupa cucerirea Constantinopolului in anul 1453. Formei finale a palatului ce acoperea o suprafata de 700.000 de metri patrati, i-a fost adaugat zidul de 1.400 de metri lungime. De-a lungul zidului exista trei porti principale: poarta Otluk, poarta Demir si poarta Imperiala (Bab-i Humayun), si cateva porti mai mici. Dupa regatul lui Mahomed al II-lea Cuceritorul, palatul s-a dezvoltat constant formand un complex de cladiri si anexe. Poarta principala, Bab-i Humayun, este situata langa Ayasofya, ea conducand vizitatorii spre cele patru curti inconjurate de diferite structuri. In interior puteti vizita: 1. Cele patru curti 2. Poarta din mijloc (poarta salutului) 3. Bucatariile (Portelan chinezesc si japonez Argintarii) 4. Sala Divan 5. Turnul de justitie 6. Sala armurii 7. Poarta fericirii 8. Camera tronului 9. Costume 10. Comoara castelului 11. Colectia de picturi in miniatura 12. Ceasurile 13. Pavilionul mantalei binecuvantate 14. Pavilionul Mecidiye 15. Camera unde se servea micul dejun si pavilionul Bagdad 16. Haremul Cuvantul harem insemnand tabu sau interzis a fost folosit in conceputul de familie in societatea islamica. Haremul este un loc privat si interzis unde dinastia locuia in palatul otoman. Haremul din Palatul Topkapi are aproximativ 300 de camere, 9 bai turcesti (hamams), 2 moschei, un spital si o spalatorie. Muzeul palatului Topkapi este deschis in fiecare zi intre 9.00 si 17.00 (exceptand zilele de marti cand este inchis toata ziua). Taxa de intrare in muzeul palatului Topkapi este de 20 YTL iar taxa pentru Harlem (cartierul femeilor) este de 15 YTL. Ghiduri audio pot fi inchiriate pentru pretul de 10 YTL. Adresa: piata Sultanahmet Intrarea in palat se face pe strada Bb Hmyun Tramvai (statia Sultanahmet) Autobuz T4 (statia Sultanahmet).

Biserica Cisterna (Palatul Scufundat). Aceasta imensa cisterna, fondata de Imparatul Iustinian I, este numita de oameni Palatul care se scufunda.Pe locul cisternelor a fost gasita o biserica imensa care este posibil sa fi fost construita in sec al III-lea sau al IV-lea al Epocii Romane si servea ca loc de desfasurare a activitatilor artistice si stiintifice dar si a afacerilor comerciale. Se zvoneste ca pe acest loc se aflau niste gradini care inconjurau coloanele de marmura iar in gradina se afla statuia de bronz a profetului Solomon infatisat cu mana pe barbie uitandu-se amuzat spre Ayasofya. Aceasta statuie a fost luata de aici de Imparatul Basilius I (867-886). De asemenea se mai zvoneste ca 7.000 de sclavi au lucrat la construirea cisternei. La intrarea in cisterna se afla 52 de trepte de piatra ce trebuiesc coborate pentru a putea vedea minunatele coloane de 9 metri inaltime asezate pe 12 randuri cu cate 28 de coloane fiecare. Atat caramizile din zidul cisternei groase de 4,80 metri cat si caramizile din podea au fost tencuite cu un strat foarte gros de mortar Horasan facandu-le astfel, rezistente la apa. Cisterna are o suprafata de 9.800 metri patrati si o capacitate de 100.000 de tone de apa si peste 336 de coloane din marmura. Partea care trece prin mijlocul colanelor este de fapt locul unde, in timpul restaurarilor, au fost construite ziduri de 40 de metri lungime si 30 de metri latime pentru a putea fi sustinuta greutatea. Capetele meduzelor folosite ca piedestaluri sunt asezate la baza a doua coloane in partea de nord-vest a cisternei ele fiind considerate opere de arta romane. Cisterna, care acoperea o mare parte in timpul Imperiului Bizantin si a asigurat apa pentru Marele Palat unde au locuit Imparatii, a fost folosita si dupa cucerirea Istanbulului de Otomani in 1453, gradinile Palatului Topkapi fiind irigate cu apa din cisterna. Stiindu-se ca otomanii preferau apa minerala in detrimentul apei plate, nu au mai folosit cisterna dupa ce si-au aranjat propriile facilitati de asigurare a apei. Cisterna a ramas necunoascuta pentru cei din vest pana in sec al XVI-lea cand a fost descoperita de germanul Gyllius, care a vizitat Istanbulul intre anii 1544 1550 pentru a studia ramasitele Erei Bizantine. Scena din James Bond Din Rusia, cu dragoste unde actorul principal merge cu barca printr-o padure de coloane de marmura este filmata in acest loc. Dupa 1990, dupa ce au fost scoase 50.000 de tone de namol, au fost construite alei si au fost luminate interioarele fiind improvizata chiar si o cafenea unde se poate asculta muzica clasica. Biserica Cisterna este deschisa in fiecare zi intre 09.00 si 17.30 (mai putin Martea cand este inchis) Biserica Cisterna costa 10 YTL/7 EUR. Adresa: Piata Sultanahmet, Yerebatan Caddesi 7, Istanbul, Turcia Biserica Cisterna se afla in partea de nord-est a Hipodromului, coltul opus de Ayasofya si langa Divan Yolu. Intrarea se face pe Yerebatan Caddesi iar iesirea pe Alemdar Caddesi. Urmati semnul de YEREBATAN SARNICI. Marele Bazar. Marele Bazar din Istanbul este una din cele mai mari piete acoperite din lume avand 60 de strazi si 5.000 de magazine, atragand zilnic intre 250.000 si 400.000 de vizitatori. Este cunoscut pentru bijuterii, ceramica pictata manual, covoare, broderii si magazinele de vechituri. Marea majoritate a standurilor sunt grupate dupa tipul de marfa pe care o au expusa, avand o zona pentru produse din piele si bijuterii din aur. Marele Bazar este un important centru comercial inca din anul 1461 el fiind extins in sec XVI-lea in timpul domniei Sultanului Suleyman Magnificul iar in anul 1894 a fost restaurat in urma cutremurului care a avut loc in acelasi an. Marele Bazar are patru porti principale localizate la capetele a doua strazi principale. Marele Bazar este deschis de luni pana sambata intre 9:00 si 19:00 (inchis duminica si in zilele de sarbatoare nationala) Adresa: Marele Bazar este la doar 15 minute de mers de la Ayasofya

HIPODROMUL, AT MEYDANI4 Primul Hipodrom a fost construit pe cnd Constantinopolul era un ora provincial de importan medie i se numea Byzantium. n anul 203 d.H., mpratul Septimius Severus l-a reconstruit i i-a extins zidurile, intenia sa fiind aceea de a construi un Colosseum impresionant n centrul oraului. Scopul su nu a fost atins, n schimb a nceput construcia Hipodromului. n secolul al IV-lea, mpratul Constantin a reconstruit practic din temelii oraul, intenionnd s mute sediul guvernrii romane de la Roma la Byzantium, pe care l-a denumit de altfel Nova Roma. Constantin a reconstruit practic oraul din temelii i l-a extins cu fortificaii solide. Unul dintre principalele sale obiective a fost renovarea Hipodromului. Se estimeaz c Hipodromul lui Constantin avea circa 450 m lungime i 130 m lime, cu o capacitate de 100 000 spectatori. n perioada bizantin, Hipodromul a fost centrul vieii sociale urbane. Sume uriae erau pariate pe cursele de care trase de cai, iar la nceput participau doar patru echipe, fiecare fiind susinut financiar i moral de cte un partid politic (Deme) din cadrul Senatului Roman/Bizantin: Albatrii (Venetoi), Verzii (Prasinoi), Roii (Rousioi) i Albii (Leukoi). Roii i Albii au pierdut treptat puterea i au fost asimilai de celelalte dou faciuni majore (Albatrii i Verzii). Aceste curse nu erau doar simple evenimente sportive, dar i unele din rarele ocazii n care mpratul i supuii si se reuneau. La Hipodrom aveau loc discuii despre politic, la care mpratul putea participa direct, trecnd printr-un pasaj care fcea legtura dintre Kathisma (loja imperial din tribuna estic) i Marele Palat din Constantinopol. Rivalitatea dintre Albatri i Verzi se materializa deseori n conflicte politice sau religioase deschise, uneori izbucnind revolte care deveneau adevrate rzboaie civile. Cea mai distrugtoare a fost revolta Nika din anul 532, n care 30 000 de oameni au pierit i multe construcii importante au fost distruse (A Doua Bazilic Sf. Sofia). Bazilica actual (a treia) a fost construit de mpratul Iustinian dup aceast revolt.

Palatul Dolmabahe Situat pe malul Bosforului, n partea european a oraului Istanbul, acest palat din secolul al XIX-lea a fost construit de sultanul Abdl Medjid pentru a face fa prin grandoare i opulen rivalilor si europeni. Construcia reprezint tot ceea ce este distonant n estetica Istanbulului, cu tone de aur risipite pe decoraiuni elaborate. Arhiteci armeni au proiectat i realizat acest edificiu n anul 1856, ntr-o combinaie de stiluri (baroc i renascentist turcesc). Sultanul a finanat construcia cu mprumuturi uriae de la bnci strine. Poarta imperial era folosit doar de sultan i de minitrii si, acum fiind principala poart de acces n palat. Fntna Lebedei se afl n grdina imperial. Grdina iniial, din secolul al XVI-lea, a fost amenajat pe un teren acoperit de ape6. Vizitarea palatului se poate face n cadrul unui tur cu ghid i include Selamlik, n care se afl ncperile oficiale i enorma sal de ceremonii. Scara de cristal din holul principal este unic, lucrat n cristal de Baccarat i alam, are form de potcoav dobl, iar bara este din mahon lustruit. Salonul Sfera, unde ateptau ambasadorii s fie primii de sultan, este una dintre cele mai luxoase ncperi din palat. Sala de ceremonii, cu o capacitate de 2500 persoane, are o cupol splendid decorat. Candelabrul de cristal, cel mai masiv din lume, a fost cumprat din Anglia. Marmur, alabastru, bronz, argint, alam, aur, cristaluri de Boemia i de Baccarat, mtsuri i porelanuri ncarc abundant ncperile. n dormitorul lui Atatrk ceasul arat ora 9:05, or la care s-a stins marele om de stat, n ziua de 10 noiembrie 1938. Toate ceasurile din palat, inclusiv cel aezat lng scara de cristal, sunt oprite la aceast or. n baia sultanului, pereii sunt mbrcai n alabastru, iar robinetele sunt din argint. Pe ferestrele cu rame din alam se vede privelitea Bosforului. Inchis luni si joi?. Turnul Galata. Turnul Galata (Galata Kulesi) a dominat Beyoglu (cartier) inca din 1348 el fiind construit de o colonie genoveza ca parte din fortificatie si servea ca turn de observatie. Dupa ce otomanii au cucerit Istanbulul in anul 1453, turnul a devenit inchisoare si hambar naval. In timpul sec al XIX-lea a servit ca punct de observatie pentru desele incendii ce aveau loc in oras deoarece erau multe case din lemn. Din turn se poate vedea o priveliste panoramica minunatata a orasului. Pentru a urca in turn puteti folosi unul din cele doua lifturi care va vor duce pana la etajul 7 al turnului. De acolo mai trebuie sa urcati inca cateva trepte pentru a ajunge pe balconul turnului. In momentul in care coborati din lift, puteti citi o legenda conform careia un aviator, Hezarfen Ahmet elebi, in anul 1348, a zburat cu aripi artificiale facute de el, din turnul Galata deasupra Bosforului pana la skdar (in partea asiatica) in total fiind un zbor de 3,3 km. Desi descoperirile stiintifice curente ne dovedesc ca acest fapt a fost (si inca este) imposibil, Sultanul Murad al IV-lea a fost atat de impresionat, dar si speriat in acelasi timp de capacitatile aviatorului incat l-a trimis pe acesta in exil in Algeria. Etajele superioare ale turnului sunt utilizate de un restaurant si o cafenea, tot acolo seara se organizeaza spectacole cu specific turcesc. Turnul Galata este deschis in fiecare zi intre 9:00 si 20:00 Taxa de intrare in turn este de 10 YTL. Adresa: Piata Galata (Galata Meydan), ihane. Puteti ajunge urcand dealul de la Podul Galata sau puteti cobori dealul din Istiklal Caddesi Parcul Miniaturk. Constructia parcului a inceput la 30 iunie 2001 si a durat 2 ani. Miniaturk acopera o suprafata de 60.000 de metri patrati fiind cel mai mare parc de miniaturi din lume. Parcul include 40.000 de metri patrati liberi, 3.500 de metri patrati acoperiti cu diferite constructii, 2.000 de metri patrati cu piscine si canale si o parcare imensa cu o capacitate de 500 de vehicule. Parcul Miniaturk detine in prezent 105 cladiri construite la o scala de 1/25, 45 dintre ele sunt din Istanbul, 45 din Anatolia si 15 sunt teritorii otomane din afara Turciei. Constructiile sunt realizate dintr-un material plastic rezistent la orice tip de vreme, inainte de a fi expuse fiecare constructie fiind nevoita sa treaca mai intai prin spatiul de teste al parcului. De asemenea in Miniaturk mai puteti gasi un amfiteatru, un magazin de suveniruri, un spatiu de joaca pentru copii, o tabla de sah si un labirint. Parcul Miniaturk este deschis in fiecare zi de la 9:00 la 18:00. Taxa de intrare in Miniaturk este de 10 YTL/ 6 EUR / 9 USD Adresa: mrahor Caddesi Borsa Dura Mevkii Stlce 34445 Autobuz: Din piata Taksim; 54 HT ( Hasky / Taksim ) Din Mecidiyeky and ili ; 54 H ( Hasky / ili ) Din Eminn ; 47, 47 , 47 E Din Topkap ; 41 ST ( Seyrantepe / Topkap )

O vizita in Istanbul nu este completa pana nu faceti o baie turceasca in hamam. Complexul Cemberlitas, construit in 1584, aramas cea mai frumoasa cladire unde turistii pot face o adevarata baie turceasa. Intrarea costa 21 dolari, iar daca vreti ca dupaimbaiere sa fiti masat cu ulei veti scoate din buzunar inca 21 dolari. Vezirhan cad 8, cemberlitas.

Transport intern Turistii romani trebuie sa prezinte, la intrarea in Turcia pasaportul, obligatoriu valabil cel putin trei luni dupa data plecarii din Turcia. Persoanele care calatoresc in interes turistic vor primi viza de intrare, valabila 30 de zile, in punctele de trecere a frontierei deschise traficului international, achitand 10 dolari. Taxiurile autorizate se numesc taksi si au un semnal luminos care arata daca masina este libera sau nu. Verificati daca aparatul de taxat a fost pornit si daca este setat pe tariful corect: pentru cursele efecutate pe timpul zilei, trebuie sa se aprinda un beculet, iar pentru cele de noapte, doua beculete. In zonele cu multi turisti si in centrul orasului, exista foarte multi soferi care suprataxeaza calatoriile. Daca nu vreti sa mergeti cu taxiul, va puteti deplasa cu metroul sau cu tramvaiele. In ceea ce priveste metroul, in oras exista doua magistrale: una circula din Levent spre Taksim, iar cea de-a doua uneste Aksaray de aeroport prin Kocatepe. Metroul vechi leaga Beyoglu de Galata si este unul dintre cele mai vechi pasaje subterane. In Instanbul tramvaiele sunt mici si circula de la aeroport prin orasul vechi, traverseaza podul Galata si merg de-a lungul Bosforului. Un alt mijloc de transport frecvent utilizat de turisti este feribotul. Puncte de imbarcare sunt in Eminonu, Karakoy si Kabatas. Un traseu pitoresc este cel de-a lungul coastei Marmara, spre Bakirkoy. De aici, puteti lua autobuzul spre aeroport. Daca stati mai multe zile in oras, cumparati o cartela Akbil, valabila pentru metrou, tramvaie, feribot si autobuze (mai putin pentru cele cu doua nivele).

Sfaturi utile Inainte sa va cazati la hotel, solicitati, daca este posibil, calcularea tarifului in lire turcesti si nu in dolari, pentru ca pretul platit va fi mai mic decat daca ati achita cu dolari. Cursul valutar pentru 1 lira turceasca este de 1.87 ron. (cursul este valabil in luna aprilie 2011). De asemenea, incercati sa aveti la dumneavoastra cateva lire turcesti ca sa puteti plati taxiurile sau sa cumparati diverse suveniruri produse de artizanii locali. In Istanbul exista si magazine care comercializeaza suveniruri si accepta plata in euro sau dolari, dar platesc restul in lire. Cand mergeti la cumparaturi, nu uitati ca vanzatorii turci adora sa se tocmeasca si incepeti negocierea de la jumatatea pretului cerut. Nu platiti cat solicita prima data comerciantii, pentru ca acestia se vor simti jigniti daca

nu respectati traditia locala si nu negociati cu ei. Un alt obicei local este introducerea in nota de plata de la restaurant a unei taxe pentru servicii, adica bacsisul. In caz contrar, daca pe bon nu este specificat aceasta taxa, lasati 10% din suma inscrisa. La hotel, de obicei turistii lasa una sau doua lire turcesti pentru portari si maxim cinci lire/zi pentru persoanalul de serviciu. Orasul Istanbul promite o experienta desprinsa din povestile celor 1001 de nopti, purtandu-i pe turisti pe urmele sultanilor, in marile palate locuite de acestia si in lacasele de rugaciune, unde se inchinau zilnic. Localurile turcesti ii ademenesc pe straini cu delicioasele feluri de mancare stimulandu-le apetitul, in timp ce negocierea obligatorie din bazar le trezeste spiritul de comerciant. Scurt cronologie Secolul VII .H. (667 .H.) Grecul Byzas ntemeiaz colonia Byzantion ntr-un loc ferit, pe malurile Bosforului i ale portului natural cunoscut mai trziu drept Cornul de Aur. 64 .H. Oraul (fostul polis grecesc) a fost inclus n Imperiul Roman sub numele de Byzantium. 324 337 d.H. Domnia lui Constantin cel Mare, care a mutat capitala Imperiului Roman de la Roma la Byzantium, pe care l-a numit mai nti Nova Roma (Noua Rom), apoi Constantinopol (Oraul lui Constantin). mpratul a iniiat un amplu program de construcii, care a inclus Palatul Imperial i numeroase cldiri publice. A contribuit la rspndirea i consolidarea cretinismului. 379 395 d.H. mpratul Theodosios I a mprit imperiul ntre cei doi fii ai si, Honorius i Arcadius. Imperiul Roman de Apus, cu populaie vorbitoare de limb latin, a fost cucerit de popoarele migratoare. Imperiul Roman de Rsrit, cu populaie vorbitoare de limb greac, a supravieuit nc un mileniu. 412 ncepe construcia noilor fortificaii (Zidurile lui Theodosios II) 527 565 Epoca lui Justinian, n timpul cruia imperiul a ajuns la cea mai mare ntindere, cuprinznd Siria, Palestina, Asia Mic, Grecia, Balcanii, Italia, sudul Spaniei, nordul Africii i Egiptul. Din vremea lui Justinian dateaz cteva din cele mai importante monumente ale Constantinopolului: Basilica Sfnta Sofia, Basilica Sfnta Irina i parial Marele Palat Imperial. Evul Mediu Pe tot parcursul primului mileniu, Imperiul Bizantin a rmas bogat i puternic. n Evul Mediu, Constantinopolul era o oaz de studiu, art i cultur, un trm al legii, ntr-o vreme n care Europa era cufundat n bezna ignoranei i a inculturii. A fost asediat de avari, bulgari, arabi, peri i rui, ns fr succes, fiind protejat de marile ziduri ale cetii. n acelai timp, mrile nconjurtoare erau controlate de o flot puternic. ncepnd din secolul al XI-lea ns, puterea sa a nceput s slbeasc. 1054 Marea Schism (Biserica Catolic se separ de Biserica Ortodox) Secolele XI XII Rzboaiele cu turcii selgiucizi. Prima Cruciad (1096), n urma creia bizantinii rectig rmul anatolian, care fusese ocupat de selgiucizi. 1203 Veneienii cuceresc Constantinopolul, iar familia imperial se refugiaz la Niceea (Iznik de astzi). 1261 mpratul Mihail VIII Paleologul recucerete oraul cu ajutorul genovezilor, rivalii de secole ai veneienilor. n schimb, genovezii ntemeiaz cartierul Pera pe malul stng al Cornului de Aur, prelund totodat controlul comercial al Constantinopolului. Recucerirea metropolei a dus la nflorirea tiinei i artei n perioada supranumit Renaterea Paleologilor. De atunci dateaz o serie de monumente bizantine importante, precum Biserica din Chora (cu cea mai frumoas colecie de mozaicuri bizantine cretine). n aceast perioad este adoptat ca stem imperial imaginea vulturului bicefal, simboliznd cele dou jumti ale imperiului (rsritean i apusean). 1348 Locuitorii genovezi construiesc Turnul Galata pentru supravegherea cartierului Pera. 1362 Otomanii1 cuceresc oraul Adrianopole (Edirne). 1422 Primul atac asupra zidurilor Constantinopolului de ctre armata otoman. 1453 Cderea Constantinopolului i sfritul Imperiului Roman de Rsrit. Sultanul Mehmed II Cuceritorul (1451 - 1481) s-a preocupat de reconstrucia oraului distrus. Din epoca sa dateaz Marele Bazar, Palatul Topkapi, numeroase moschei (printre care Fatih) cu colile i bile aferente. 1520 1566 Domnia lui Suleiman I Magnificul (Legiuitorul), n timpul cruia Imperiul Otoman a ajuns la apogeul dezvoltrii, la fel ca i arta i arhitectura otoman. Mimar Sinan, arhitectul imperial, a proiectat numeroase moschei, bi i edificii publice: Moscheile ehrzade, Suleymanyie, Rstem Paa din Constantinopol i Selimyie din Edirne sunt operele sale cele mai de seam. Arta ceramicii i caligrafia au nflorit.

Perioada Lalelei (secolul al XVIII-lea) n timpul domniei sultanului Ahmed III (1703 - 1730), laleaua a devenit extrem de preuit n Imperiul Otoman. Arhitectura a nregistrat o schimbare, barocul devenind dominant. Influenele occidentale s-au reflectat i n vestimentaie, mbrcmintea apusean fiind acceptat pentru prima dat la Curte n vremea sa. Mahmud II (1808 - 1839) desfiineaz corpul de ieniceri, n urma unui masacru numit Evenimentul de Binefacere (1826). Continu reformele iniiate de predecesori i aduce schimbri inclusiv n vestimentaie (interzicerea turbanului i adoptarea fesului). Mustafa Kemal (1881 - 1938), supranumit Atatrk (Tatl turcilor), a fost cel mai mare reformator, el nfiinnd statul turc modern. Printre realizrile sale remarcabile se numr: - Abolirea sultanatului n 1922; - Separarea oficial a religiei de stat, care a fost declarat republic laic, n 1923; - Acordarea de drepturi sociale i politice femeilor; - nlocuirea alfabetului arab cu cel latin; - Impunerea vestimentaiei occidentale (interzicerea fesului); - Toi cetenii turci au fost obligai s-i aleag un nume de familie.