1. CE TREBUIE SA INTELEAGA JCATORUL 2. CARE RENUNTA LA JOCUL DE NOROC 3.

Jocul patologic nu se vindeca singur si depinde de jucator sa se schimbe si sa nu mai joace 4. Afirmatia "Jocul este o metoda rapida si usoara de facut bani" este jumatatea de adevar valabila strict in momentul in care castigi. In tot restul timpului este valabila cea de a doua jumatate de adevar: "Jocul este o metoda rapida si usoara de pierdut bani". 5. Cei care n-au jucat niciodat pentru c au recunoscut probabilitatea de a pierde au luat decizia care trebuie. Cei care au jucat dar apoi s-au lsat de joc au luat si ei o decizie justa, dar au avut de platit un pret. 6. Odata ce un individ a inceput sa joace el TREBUIE sa invete si lectia grea a pierderilor si renuntarilor. 7. Un jucator problema este o persoana care pierde, pierde, pierde, pana cand se lasa de joc sau moare. 8. Jocul este ceva care ti se intampla NUMAI daca incepi sa joci. Deci tu DETII de fapt controlul asupra jucatului. 9. Recunoaste ce consum enorm si inutil de timp si de energie au reprezentat eforturile tale de a castiga la jocurile de noroc. 10. Jocul de noroc este una dintre cele mai scumpe forme de petrecere a timpului liber si de distractie. Nu avem decat sa-l inlocuim cu alta forma de recreere care costa mult mai putini bani 11. Analizati beneficiul actiunii de a nu juca. Prin ea, dumneavoastra nu veti mai pierde. Ne mai pierzand, starea financiara se va imbunatatiincredibil. In plus toata tulburarea emotionala si stresul se vor evapora. Chiar nu va tenteaza? 12. Credinta ca pierderea sau castigul pot fi hotarate numai de destin este contrazisa de statistica matematica ce ne arata ca pe timp indelungat, la joc, nu poti decat sa pierzi. 13. Fa-ti curajul de a admite ca dumneata personal nu esti destul de norocos pentru a invinge ca jucator. Admite ca nu poti bate acest inamic si paraseste lupta in favoarea lui. 14. Jucatorul tanjeste mereu sa-si recastige banii pierduti si din cauza asta se expune mereu si mereu sa piarda mult mai mult. N-ar fi mai economic sa spui banilor adio recunoscand ca pierderile nu pot fi recuperate si ca banii au fost deja mancati de cineva? 15. Daca tot te-ai invatat sa pierzi... incearca sa pierzi si dorinta de a juca! 16. Stiai ca nu exista nici un castigator al unei foarte mari sume de bani la vreo loterie care sa fi devenit fericit din aceasta cauza? La toti, banii s-au topit, apropiatii i-au exploatat si i-au urat iar unii chiar sau sinucis. Exista un "blestem al castigatorului de bani nemunciti". La noi se spune ca "banii veniti de haram, de haram se duc". 17. Jucatorul patimas viseaza si vizualizeaza bogatiile care-i pot veni daca castiga. Mai real ar fi sa vizualizeze bogatiile adunate prin suprimarea pierderilor pe care le suporta la joc. 18. Fii altruist si nu te supara daca ti-ai topit salariul la joc: banii aceea nu s-au dus degeaba; cineva a pus mana pe ei si se bucura. Bucura-te de bucuria lui daca poti! Daca nu esti in stare, atunci de ce mai joci? 19. Exista o cale extraordinara a jucatorului de a-si debloca mintea din cercul vicios al jocului: fixarea de noi scopuri si idealuri in viata, care sa nu fie legate de joc. Sau reveniti la ocupatiile care va faceau placere altadata. 20. Nu este bine sa fii razbunator. Iarta vechile pierderi si nu te razbuna pe ele prin crearea altora noi la joc. 21. Intrebare: "Cum sa nu mai pierd la jocuri?" Raspuns: "Trebuie sa bei iaurt!" Din nou, intrebare: "Sa-l beau inainte, sau dupa joc?" Raspuns: "Nu, in loc de..." 22. Primul lucru pe care ar trebui sa-l faci ar fi sa gasesti pe cineva caruia sa i te plangi de ce ti se intampla cu jocul de noroc. Insasi expunerea si verbalizarea problemei este cea mai buna preconditie pentru a-ti clarifica mintea si optiunile. 23. Cauta ocupatii cu caracter activ al caror rezultat sa te bucure. Forteaza-te sa le implementezi si sa le diversifici fortat cu gandul ca asta te va ajuta sa te tii din ce in ce mai departe de nebunia jocului. 24. Termina-ti banii cat mai repede prin: plata datoriilor, obligatiile amanate sau micile placeri de care, de obicei, te privezi.

Cum se trateaza dependenta de jocuri?Tratamentul implica consiliere, programe bazate pe anumiti

pasi de parcurs, autoajutorul, sustinerea oferita de partener, medicatia sau o combinatie a acestora. Totusi nici un tratament nu este considerat a fi eficace si nici un medicament nu a fost aprobat pentru tratarea jucatului patologic. Jucatorii anonimi: Jucatorii Anonimi este un tratament folosit frecvent modelat dupa Alcoolicii Anonimi. Acesta foloseste un program in 12 pasi, bazat pe sustinerea mutuala. Cei 12 pasi sunt aceiasi ca si la programul Alcoolicilor Anonimi: - acceptam ca suntem lipsiti de putere in fata alcoolului- ca viata noastra nu mai poate fi controlata - credem ca o putere mai mare decit noi ne poate reda sanatatea - luam decizia sa ne daruim vointa si viata in grija lui Dumnezeu - ne autocercetam moral fara frica - acceptam fata de Dumnezeu, noi insine si alti oameni natura exacta a greselilor noastre - suntem pregatiti sa lasam pe Dumnezeu sa inlature aceste defecte de caracter - umili, ii cerem Lui sa inlature greselile noastre - facem o lista a tuturor persoanelor pe care le-am ranit si ne cerem iertare de la ele - ne cerem scuze de la aceste persoane oricind este posibil - continuam sa ne inventariem personal moral iar cind gresim recunostem imediat - speram ca prin rugaciune si meditatie sa amelioram contactul nostru cu Dumnezeu - trezindu-ne spiritual ca rezultat al acestor pasi parcursi incercam sa ducem acest mesaj alcoolicilor. Terapia comportamentala cognitiva: Este o alta forma de consilire care a aratat ca reduce simptomele si urgenta jucatului patologic. Acest tip de terapie se bazeaza pe identificarea proceselor de gindire legate de jucat, stare de spirit si tulburari cognitive care cresc vulnerabilitatea jucatorului. Este o terapie verbala care doreste sa rezolve problemele determinate de emotiile disfunctionale, comportamente si ginduri orientate spre un scop. Include tinerea unui jurnal al evenimentlor impotante si a sentimentelor asociate, gindurilor si comportamentelor, observind activitati care ar putea fi evitate, evaluari, presupuneri si credinte care sunt nerealiste si nu ajuta si gasind noi feluri de a se comporta si reactiona. Tehnicile de relaxare, distractie si de preocupare a mintii sunt frecvent folosite. Acest proces nu este unul scurt. O curs tipic onsta din 12 - 16 ore de sedinta. Chiar si cind pacietii au invatat sa recunoasca cind procesele lor mentale gresesc, in unele cazuri necesita timp si efort pentru a inlocui un astfel de proces mental negtiv sau obicei cu unul mai rezonabil si adaptativ. Excluderea voluntara: Unele cazinouri si loterii de stat au programe care ofera o excludere voluntara. Cind o persoana se inscrie pentru un astfel de program sunt dati afara din cazinou si vor fi arestati daca vor sa intre. In cazul loteriilor de stat acestora nu le este permis sa-si incaseze cistigurile inlaturind astfel dorinta de a juca. Aceasta excludere poate sau nu fi permanenta. Sustinerea partenerului de viata: O metoda noua si mult folosita este sustinerea partenerului. Se folosesc si grupuri de sustinere online pentru a ajuta la recuperarea lor. Aceste grupuri protejeaza anonimatul. Modificarea stilului de viata: O metoda a a inceta jucatul este analiza a ceea ce determina necesitatea jucatului, eliminarea acestor elemente din viata si inlocuirea lor cu alegeri sanatoase.

Cele patru elemente necesare pentru ca problema jocurilor sa continue sunt: - decizia -

inainte de a juca decizia a fot deja luata, daca jucatul este incontrolabil, pe cale sa se intimple pacientul trebuie sa sune pe cineva, sa se gindeasca la consecinte, sa isi spuna lui insusi sa nu se mai gindeasca la jucat si sa gaseasca ceva de facut imediat - banii - nu se poate juca fara bani, trebuie sa scape de toti banii, de cartile de credit, sa lase pe altcineva sa aiba grija de bani, sa lase banca sa faca plati automate si sa patreze pentru el sume limitate de bani - timpul - daca nu are timp, jucatorul nu poate juca, va programa activitati placate in timpul de relaxare, va planui iesiri in aer liber alaturi de familie - un joc - fara un joc sau pariuri nu exista oportunitatea de a juca, pacientii nu trebuie sa se expuna la medii sau locatii tentante.

Scurt test pentru a vedea daca ai o problema cu jocurile:- jocurile iti afecteaza viata de familie?
- jocurile iti afecteaza performanta la locul de munca? - ai o reputatie ca jucator? - ai simtit remuscari dupa ce ai jucat?

- joci pentru a incerca sa-ti platesti facturile? - dupa ce pierzi simti ca trebuie sa joci iar pentru a acoperi pierderile? - cind cistigi joci pentru a incerca sa-ti extinzi cistigul? - joci pina cind ramii fara bani? - imprumuti bani pentru a juca? - ai vindut o propietate pentru a putea juca? - eziti in a folosi banii pentru jocuri in plata utilitatilor casnice? - joci mai mult decit ai planificat? - ai facut ceva ilegal pentru a-ti finanta jocurile? - te-ai gindit la sinucidere dupa ce ai jucat?

Mawer (2010) ofera urmatoarele sfaturi jucatorilor dependenti care doresc schimbarea comportamentului lor: a) accepta faptul ca trebuie sa le spui celor apropiati tie ca ai o problema in legatura cu jocul de sansa patologic si renunta la ideea de a ramane anonim; b) impartaseste celor din jur dimensiunea si gradul de severitate al problemei tale de dependenta; c) gaseste noi activitati alternative cu care sa-ti ocupi timpul in care inainte obisnuiai sa joci; d) recunoaste puterea de vindecare a muzicii; e) accepta faptul ca nu este nimic in neregula cu tine daca ai fost un jucator de sansa patologic, asumandu-ti si responsabilitatea vindecarii tale. Mawer (2010) ofera urmatoarele sfaturi jucatorilor dependenti care doresc schimbarea comportamentului lor: a) accepta faptul ca trebuie sa le spui celor apropiati tie ca ai o problema in legatura cu jocul de sansa patologic si renunta la ideea de a ramane anonim; b) impartaseste celor din jur dimensiunea si gradul de severitate al problemei tale de dependenta; c) gaseste noi activitati alternative cu care sa-ti ocupi timpul in care inainte obisnuiai sa joci; d) recunoaste puterea de vindecare a muzicii; e) accepta faptul ca nu este nimic in neregula cu tine daca ai fost un jucator de sansa patologic, asumandu-ti si responsabilitatea vindecarii tale.

2. Ce este dependena de jocurile de noroc?

Jocul patologic este poziionat sub "comportament anormal sau defectuos n controlul impulsurilor" n cadrul clasamentului internaional al bolilor i este definit dup cum urmeaz: "Funcionarea defectuoas const n jucatul repetat i frecvent al jocurilor de noroc, fapt care controleaz via a pacientului i duce la distrugerea valorilor i angajamentelor sociale, profesionale i familiale." Jocul excesiv al pacienilor maniaci este definit ca: o manie este o boal discret care se mbin cu un entuziasm puternic, o melancolie interioar agitat, schimbri pozitive n starea de spirit fr motiv i melancolie agitat fr ncetare. De asemenea, pe lng dependena de jocurile de noroc este jocul cu o personalitate social distorsionat caracterizat prin nerespectarea obligaiilor sociale i a sentimentelor fa de ceilal i. Acest tip de comportament poate fi ntlnit frecvent n nchisori. Jocul patologic este caracterizat de persisten , recuren i deseori n frecven a jocului n ciuda consecin elor sociale i personale negative cum ar fi datorii, distrugerea relaiilor familiale i efectele asupra dezvoltrii profesionale. nainte de a spune c cineva sufer de joc patologic, trebuie ca n decursul unui an s existe cel pu in dou sau mai multe episoade de joc patologic. Modelele de gndire distorsionat a juctorilor de noroc sunt de asemenea men ionate ntr-o alt clasificare a bolii pe scar larg, "DSM-IV": Importana deosebit a banilor pentru juctori.

Modele de gndire n ceea ce privete competiia. Nelinitea unui juctor. Nevoia exagerat de recunoatere social. O tendin a maniei de munc. Apariia frecvent a tulburrilor psihomatice de stres.

3. Cum se dezvolt dependena de jocurile de noroc?

3.1. Problema principal
Dezvoltarea unei dependene a jocurilor de noroc este un proces complex afectat de c iva factori. Cei mai importani factori sunt: O tulburare profund a valorii de sine (tulburare "narcisist"). O tulburare a relaiei. Entuziasm neregulat. Tulburarea respectului de sine Tulburarea grav a respectului de sine are o importan particular acolo unde sinele este descris ca un gol sau un nimic. Cteva sentimente de inferioritate adnc nrdcinate, provenite din copilrie, sunt compensate de iluzii de grandomanie. Ctigurile iniiale ntresc ego-ul i confirm c ntr-adevr suntem ceva special. La nceput, deseori exist un "ctig mare", un profit aparent rapid i uor care marcheaz startul spre o lume de basm.

Tulburarea legturilor Psihiatrul britanic de copii John Bowlby a creat o teorie a legturilor n anii 60. El a notat c tipurile de legturi ale copilului sunt create n funcie de sensibilitatea mamei: n cazul legturii "nesiguran-evitare", copiii sunt nesiguri dac fie persoana lor de legtur sau persoana lor de ncredere le st la dispoziie. Ei se ateapt ca n principiu dorinele lor s fie respinse; deseori acesta este cazul copiilor care au fost respini n mod frecvent. Copii cu o astfel de legtur sunt n general mai predispu i la probleme mentale dect copii cu un tip de legtur "sigur". Juctorii de asemenea deseori arat acest tip de legturi nesigure. Deseori vei descoperi dependeni de jocuri de noroc care sunt ntr-o situa ie de "familie desprit" cu o relaie teribil cu tatl lor. Experienele cu abuzuri pot fi de asemenea deseori gsite la dependenii de jocuri de noroc.

Entuziasmul neregulat Incapacitatatea de a adapta adecvat tensiunea intern i emoia se transform n nelini tea specific a unui juctor de noroc. Deseori la nceput motivaia pentru a juca este cutarea succesului i a profiturilor, reducerea plictiselii sau gestionarea emoiilor negative de genul celor care apar dup o desprire. Juctorul cade treptat ntr-un cerc vicios, victimele fiind toate aspectele vieii sale. Juctorul ajunge ntr-o stare de plcere i emoie cnd joac i el ncearc s gseasc o explica ie logic pentru jocurile sale de noroc necontrolate. Pot s apar comportament supersti ios i gndire magic. Treptat el se altur unei lumi fantastice, marcat de fantezia puterii i a profitului. El se ndeprteaz de mediul su i ncet ncet cre te singur. Modele de gndire distorsionate ncep s apar. n cele din urm jocul devine principala activitate n via . Aceast dezvotare duce la declinul fizic, personal i social. Juctorul este ntr-un final distinctibil prin controlul redus al implsurilor, ceea ce nseamn c impulsul de a juca nu poate fi rezistat. Acest comportament este similar cu cel al alcoolicilor ce nu pot rezista s nu bea din nou imediat dup ce s-au lsat. n ciuda consecinelor negative, dorina de a elibera tensiunea prin joc este intensificat. De asemenea are i o baz neuronal. Sistemul de recompensare a creierului este suprasolicitat n mod cronic ceea

ce conduce la o contra-reglementare a creierului. Pentru a se proteja de agita ia duntoare a creierului ncepe s reacioneze mai puin la stimulul recompens. O adaptare neurologic ncepe s se stabileasc. Pentru a ob ine senzaia dorit, buy-in-urile sau volumul de joc trebuie s fie crescut. Apropo, cel mai nalt punct de dezvoltare al acestei dependene este showdown-ul.

3.2. Modele de gndire distorsionate

Exist multe atitudini iraionale distorsionate tipice juctorilor de noroc:

Iluzia de control Asta este conturat de presupunerea c jocul are o influen personal mai mare dect este cazul n mod obiectiv. Ei spun c profiturile sunt datorate abilitii lor i pierderile datorit circumstanelor nefericite. Efectul de Monte-Carlo ("aberaiile juctorilor") Frecvena evenimentelor trecute sugereaz care va fi probabilitatea evenimentelor viitoare (exemplu la rulet: A existat de 3 ori consecutiv negru, asta nseamn c probabilitatea unui rou este n cre tere.) Interpretarea greit a probabilitii de ctig Juctorul i supraestimeaz profitul nerealist. De exemplu, 98% din toi banii pui ca buy-in sunt pierdui. Aproape de ctig ("regretul cognitiv i ratarea") Asta apare la mainile de noroc unde ai nevoie ca trei simboluri identice s apar pentru a primi o plat, dar ie i apar doar dou simboluri identice. Rezultatul: "Tocmai am ratat un ctig, aadar trebuie s continui s joc!" Captura ("blocare") Asta este aderarea la deciziile greite pentru a justifica investiiile deja fcute - "Ok, probabil sunt nvins, dar din moment ce am am egalat aici pe turn m voi uita i la river." Exist dovezi c un procentaj mare din modelele de gndire defectuoase sunt create n timp ce se joac jocuri de norc.

5. Care sunt efectele dependenei de jocurile de noroc?

Se dezvolt o dinamic, tipic acestei dependene, care afecteaz toate aspectele vieii. n cele din urm ace ti oameni au posibiliti limitate de a-i adapta aciuniile lor. Dinamica dependenei ne arat de exemplu, cnd oamenii ncearc s compenseze pierderile lor prin mrirea buyin-urilor lor, aa numitele triri. n poker, acest lucru este numit a fi n stare de tilt. Izolarea social crete constant. Sentimente de ruine ncep s apar i oamenii ncep s i fac griji n privin a jocului lor. Juctorii se integreaz din ce n ce mai mult ntr-un mod de via a specific juctorilor de noroc, un mod de via bazat pe satisfacerea nevoilor imediate ale jucatorilor. Acest lucru poate duce la acte criminale n scopul de a obine fonduri pentru jocurile de noroc. n final, juctorii pot deveni ruinai financiar, pot pierde suportul familiilor lor sau slujbele lor. Pot urma vizitele la psihiatru datorit ncercrilor de sinucidere, civa dependeni ai jocurilor de noroc pot deveni criminali. Efectele jocului constant i nentrerupt se pot manifesta fizic. De exemplu, prin simptome cum ar fi ulcer gastroduodenal, dureri de cap sau de inim. [page] [/ page]

6. Cum tiu dac sunt dependent?

Exist o serie de chestionare i proceduri pentru a testa dac o dependen de jocuri de noroc este prezent i a delimita jocul patologic de alte forme de joc cum ar fi jocul social, jocul profesionist, jocul ntr-un moment de nebunie, jocul cu o personalitate antisocial sau folosirea patologic a calculatorului (joc, chat, navigat pe internet). Scara de referin la nivel mondial este SOGS (South Oaks Gambling Screen). Totui, exist de asemenea multe proceduri de testare. n final, practic toate testeaz acela i lucru, i anume dac ai abilitatea de a- i controla nevoia de a juca i a te opri din joc dac sunt efecte negative pentru joc, de exemplu epuziare. De asemenea, testeaz dac sunt prezente probleme narcisiste prezentate n capitolele de mai sus, sau dac probleme cum ar fi datoriile sunt prezente i dac juctorul este dispus s efectueze acte criminale pentru a ob ine fonduri.

7. Testeaz-te
Pentru a stabili dac ai putea fi dependent de jocuri de noroc, poi face testul urmtor. Este un chestionar cu 19 ntrebri la care rspunzi cu da sau nu. Dac raspunzi la mai mult de 7 ntrebri cu da, dependen a de jocurile de noroc poate fi o problem pentru tine. 1. Ai jucat vreodat pn ai rmas fr bani? 2. Ai mprumutat vreodat bani pentru a juca? 3. Ai luat vreodat un mprumut din cauza sau pentru jocurile de noroc? 4. De obicei, cnd joci treci peste timpul i limita financiar pe care i le-ai propus? 5. Te-ai gndit vreodat s obii bani fcnd lucruri ilegale? 6. Te gndeti mult la jocuri? 7. Ai furat vreodat bani pentru a juca? 8. Te concentrezi cu greu asupra altor lucruri n afar de joc? 9. Eti nerbdtor sau agresiv dac nu poi juca? 10. Viaa ta normal pare plictisitoare comparnd cu jocurile de noroc? 11. Scade interesul pentru viaa ta social? 12. Joci pentru a recupera pierderile? 13. Ascunzi ct de mult joci i ct de mult ai pierdut fa de familia ta? 14. Ai avut vreodat mustrri de contiin dup ce ai jucat? 15. i s-a ntmplat s continui s joci chiar dac tiai c i-ai face ru ie i altora? 16. Ai jucat vreodat pentru a-i mbunti starea de spirit i pentru a evita probleme? 17. A cauzat jocul lupte sau dispute n familia ta? 18. Ai lipsit vreodat de la coal sau de la munc pentru a juca? 19. Te-ai gndit vreodat sau ai ncercat chiar s te sinucizi datorit problemelor tale cu jocurile de noroc?

8. Ce s faci cu privire la jocurile de noroc?

n primul rnd trebuie stabilit dac avem de-a face cu o dependen de jocurile de noroc care are valoare patologic. Acest lucru necesit asisten de specialitate (vezi aici: caut pe acest site) Apoi trebuie s te decizi ntre tratament ambulatoriu i staionar. Dac pacientul este nc bine integrat n societate, n cazul n care dependen a nu a avut o ans s se dezvolte a a mult nc, este recomandabil o vizit la un centru de consiliere a dependenei sau psihoterapie ambulatorie cu un medic psihoterapist stabilit psihologic sau medical. Dac dependena s-a dezvoltat destul de mult, trebuie decis dac pacientul ar trebui dus la o clinic de specialitate psihomatic sau la o clinic de dependen. Dac consecinele psihologice nu sunt a a serioase nc sau dac comportamentul de joc a fost cauzat doar de situaii acute de stress (cum ar fi separarea, pierderea jobului , etc) ar fi de recomandat s se foloseasc o clinic psihosomatic specializat pentru tratament. ntr-o dinamic avansat a dependenei, o clinic specialist pentru depende ar trebui s fie aleas. Dac exist o dependen fizic de droguri, de exemplu alcolismul sau abuzul de droguri, persoana ar trebui s fie ferit de droguri ntr-o clinic de psihiatrie. n general, aceasta este partea de terapie unde ambele pri fac un aranjament contractual privind compensarea renunrii la jocurile de noroc. O simpl reducere a jocurilor de noroc nu este suficient. n special, abstinen a total de la drog relev de obicei problema care st la baza manifestrii destul de clar, care este cauza real pentru care pacientul a devenit dependent de drog n primul rnd. n orice caz, este important s gseti adevratul motiv din spatele comportamentului de joc, i atunci s vorbim despre a face schimbri n modelele de gndire de obicei distorsionate i s elaborm un plan pentru a preveni pacientul aflat n tratament s recidiveze. Toate problemele juctorului trebuie s fie solu ionate de exemplu perturbarea adaptrii, adaptarea emoional i modelul de relaii. Tulburrile n aceste rela ii pot fi soluionate destul de bine n terapia de grup.

Este de o importan deosebit s evideniem problema datoriei pentru a putea crea pentru pacient un program de management al datoriei dect s ignorm aceast problem. Rudele ar trebui s fie n mod normal implicate, deoarece acestea ajung sprijinul pacientului cu problema sa patologic prin acceptarea datoriei.

Mawer (2010) ofera urmatoarele sfaturi jucatorilor dependenti care doresc schimbarea comportamentului lor: a) accepta faptul ca trebuie sa le spui celor apropiati tie ca ai o problema in legatura cu jocul de sansa patologic si renunta la ideea de a ramane anonim; b) impartaseste celor din juMawer (2010) ofera urmatoarele sfaturi jucatorilor dependenti care doresc schimbarea comportamentului lor: a) accepta faptul ca trebuie sa le spui celor apropiati tie ca ai o problema in legatura cu jocul de sansa patologic si renunta la ideeaMawer (2010) ofera urmatoarele sfaturi jucatorilor dependenti care doresc schimbarea comportamentului lor: a) accepta faptul ca trebuie sa le spui celor apropiati tie ca ai o problema in legatura cu jocul de sansa patologic si renunta la ideea de a ramane anonim; b) impartaseste celor din jur dimensiunea si gradul de severitate al problemei tale de dependenta; c) gaseste noi activitati alternative cu care sa-ti ocupi timpul in care inainte obisnuiai sa joci; d) recunoaste puterea de vindecare a muzicii; e) accepta faptul ca nu este nimic in neregula cu tine daca ai fost un jucator de sansa patologic, asumandu-ti si responsabilitatea vindecarii tale. de a ramane anonim; b) impartaseste celor din jur dimensiunea si gradul de severitate al problemei tale de dependenta; c) gaseste noi activitati alternative cu care sa-ti ocupi timpul in care inainte obisnuiai sa joci; d) recunoaste puterea de vindecare a muzicii; e) accepta faptul ca nu este nimic in neregula cu tine daca ai fost un jucator de sansa patologic, asumandu-ti si

responsabilitatea vindecarii tale. r dimensiunea si gradul de severitate al problemei tale de dependenta; c) gaseste noi activitati alternative cu care sa-ti ocupi timpul in care inainte obisnuiai sa joci; d) recunoaste puterea de vindecare a muzicii; e) accepta faptul ca nu este nimic in neregula cu tine daca ai fost un jucator de sansa patologic, asumandu-ti si responsabilitatea vindecarii tale.