P. 1
Citate Si Cugetari Din Lumea Intreaga Vol 2

Citate Si Cugetari Din Lumea Intreaga Vol 2

|Views: 94|Likes:

More info:

Published by: Nitzu Holhorea Cornel on Oct 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

Sections

  • Locuţiuni latine curente
  • Cecilius
  • Pacuvius
  • Vergilius
  • Suetoniu
  • Marc Aureliu
  • Geoffroy Chaucer
  • Edmund Spencer
  • Şir Philip Sidney
  • -'^^'i
  • John Donne
  • John Webster
  • Thomas Hobbes
  • Samuel Butler
  • Robert South
  • Isaac Newton
  • Edmund Burke
  • William Wordsworth
  • Jane Austen
  • Charles Caleb Colton
  • George Cordon, lord Byron
  • Percy Bysshe Shelley
  • George Borrow
  • Elisabeth Barett Browning
  • John Stuart Mill
  • Robert Browning
  • William Makepeace Thackeray
  • {'?''.* Herbert Spencer
  • " Robert Louis Stevenson
  • Oscar Wilde
  • Havelock Ellis
  • >\> Şir Arthur Conan Doyle
  • «H.O. « Rudyard Kipling
  • Stanley Baldwin
  • John Galsworthy
  • Gilbert Keith Chesterton
  • Şir Winston Churchill J
  • Lord William Beveridge
  • Clement Attlee
  • David Herbert Lawrence
  • Aldous Huxley
  • George Orwell
  • Graham Greene
  • George Mikes
  • Lindsay Anderson
  • Robert Boit
  • John Berger
  • Epoca aztecă nahuatl Imnul lui Atamalcualoyan
  • Cântăreţul
  • Mexicul spaniol
  • Alfonso Reyes
  • Xavier Villaurrutia
  • Jaime Torres Bodet
  • Henrik Wergeland
  • Henrik Ibsen
  • Bjornstjerne Bjornson
  • Alexander L. Kielland
  • Olaf Bull
  • Baruch Spinoza
  • Frederick Van Eeden
  • Arthur van Schendel
  • i Eddy Du Perron
  • Gerard Kornelis Van Het Reve
  • ' Simon Vinkenoog ' ' '
  • Jose Santos Chocano
  • Manuel Scorza
  • Mărio Vargas Llosa
  • Biernat de Lublin
  • Elzbieta Druzbaca
  • Jan Kochanowski
  • Ignacy Krasicki
  • Adam Mickievicz
  • Juliusz Slowacki
  • Zygmunt Krasinski
  • Stanislaw Ignacy Witkiewicz ,
  • Jaroslav Iwaszkiewicz
  • Jan Brzechwa
  • Witold Gombrowicz
  • Stanislaw Jerzy Lee
  • Adolf Rudnicki
  • Kazimierz Brandys
  • Francisco de Sa de Miranda /
  • Luis de Camoens
  • ;>v,x. Fernando Pessoa
  • Antonio de Navarro
  • Alberto de Lacerda
  • Herberto Helder
  • Grigore Alexandrescu
  • Titu Maiorescu
  • Mihai Eminescu
  • Alexandru Vlahuţă
  • Constantin Brâncuşi
  • Gheorghe Bacovia
  • Lucian Blaga
  • Alexandru Philippide
  • Constantin Noica
  • Emil M. Cioran
  • si unele ţări din fosta URSS Denis Fonvizin
  • Vassili Kapnist
  • Nikolai Karamzin
  • Vissarion Bielinski
  • Nikolai Gogol
  • Ivan Gonciarov
  • Alexandr Pogosski
  • Mihail Lermontov
  • Kozma Prutkov
  • Ivan Bunin
  • Vsevolod Meyerhold
  • Alexandr Blok
  • Andrei Biely
  • Anna Ahmatova
  • Boris Pasternak
  • Mihail Bulgakov
  • Ilya Ehrenburg
  • Vladimir Maiakovski
  • Ramon Llull
  • Don Juan Manuel
  • Juan Ruiz
  • .ijlnigo Lopez de Mendoza
  • Fernando de Rojas
  • Antonio de Guevara
  • Sfântul Ignaţiu de Loyola
  • Carol Quintul
  • ' Sfânta Tereza d'Avila
  • Miguel de Cervantes
  • Luis de Leon
  • Mateo Aleman
  • Vicente Espinel
  • Felix Lope de Vega
  • Luis Velez de Guevara
  • Francisco de Quevedo
  • Jose Cadalso
  • Jose de Espronceda
  • Juan Donoso Cortes
  • Mariano Jose de Larra
  • Gustavo Adolfo Bequer
  • Benito Perez Galdos
  • Armando Palacio Valdes
  • Marcelino Menendez Y Pelayo
  • Miguel de Unamuno
  • Vicente Blasco Ibanez
  • Antonio Machado
  • Ricardo Leon
  • Amerigo Castiro
  • Gregorio Maranon
  • Benjamin Jarnes
  • Ramon Gomez de la Serna
  • Gerardo Diego
  • Federico Garcia Lorca
  • Max Aub
  • *' " ' Ramon Sender
  • Luis Cernuda
  • Gabriel Celaya
  • Camillo Jose Cela
  • Căpitan John Smith
  • William Penn
  • Jonathan Edwards
  • Benjamin Franklin
  • George Washington
  • Thomas Paine
  • Thomas Jefferson
  • Philip Freneau
  • James Monroe
  • Andrew Jackson
  • Hosea Ballou •«(
  • William E. Channing
  • Daniel Webster
  • David Crockett
  • James Fenimore Cooper
  • William Cullen Bryant
  • Horace Mann
  • Amos Bronson Alcott
  • Secolul XIX
  • Ralph Waldo Emerson
  • Zicale ale negrilor
  • Edgar Allan Poe
  • , AbraKam Lincoln
  • f Şir OHver Wendell Holmes
  • James Freeraan Clarke
  • Margaret Fuller
  • Harriet Beecher-Stowe
  • Henry Ward Beecher
  • Herman Melville
  • Walt Whitman
  • Ulysses S. Grant
  • Andrew Carnegie
  • Mark Twain
  • John Burroughs
  • Henry Adams
  • William Graham Sumner
  • William James
  • Ambrose Bierce
  • Henry James
  • Booker T. Washington
  • Clarence Darrow
  • Theodore Roosevelt
  • Edgar Lee Masters
  • Stephen Crane
  • Henry Louis Menken
  • Franklin Delano Roosevelt
  • Will Durant
  • Sinclair Lewis
  • Ezra Loomis Pound
  • Alan Locke
  • Marcus Garvey
  • Eugene O'Neill
  • William O. Douglas
  • Ernest Hemingway
  • Ogden Nash
  • Anai's Nin
  • James T. Farrell
  • Richard Wright
  • i= ş Mary Mc Carthy » *
  • , . Tenessee Williams
  • John F. Kennedy
  • Norman Mailer
  • Edward Albee
  • Gregory Corso
  • Joyce Carol Oates
  • Joseph Heller
  • Michael Harrington
  • Marilyn French
  • Adrien Rouquette
  • (islamică si modernă) Yunus Emre
  • Bakî
  • Ziya Paşa
  • Namik Kemal
  • Tevfik Fikret
  • Nazim Hikmet
  • Cavidan Tumercan
  • Grigori Skovoroda
  • Ivan Kotliarevski
  • Taras Şevcenko
  • Mihailo Drahomanov
  • Boris Krintcenko
  • Lesia Ukrainka
  • Alexandr Dovjenko
  • Oleg Olici
  • Evgheni Sverstiuk
  • Vasyl Symonenko
  • Mihâly Tancsics
  • Franz Liszt
  • Imre Madâch
  • Sândor Petofi
  • Erno Osvât
  • Zsigmond Moricz
  • Frigyes Karinthy
  • Milân Fiirst
  • Attilo Jozsef
  • Lâszlo Szabo
  • Gâbor Thurzo
  • Ivan Mandy
  • >' Ferenc Sânta
  • VENEZUELA Andres Bello
  • Simon Bolivar
  • Mariano Picon Sălaş
  • Tran Nguyen Dan
  • Trinh Thanh
  • Le Thanh Tong
  • Cao Ba Quat

Citate si cugetări > °

din lumea întreagă
Lydia Constanţa Ciucă Constantin lonescu Boeru

pretam Olăr$tt
BUCUREŞTI 2005
>4t
tî «SX i '*,i>jî

PRIETENII CĂRŢII CP"5&-47* ISBN 973-573-1^1-2

"• '

LUMEA LATINA

Locuţiuni latine curente Ab imo pectore — din adâncul pieptului; din răsputeri ab initio — de la început, din primul moment ab Urbe condita — de la întemeierea oraşului (Roma) acta est fabula — piesa a fost jucată ad personam — la persoană ad maiorem Dei gloriam — spre mai mare glorie a lui Dumnezeu s ad rem — la obiect ,.', ad vocem — apropo de a fortiori — cu atât mai mult ad calaendas graecas — la calendele greceşti age, si quid agis! — dacă faci ceva, atunci fă-o! ;", alea jacta est! — soarta a decis! alma mater — mama care ne hrăneşte; Universitatea alter.ego — alt eu amantes, amentes — îndrăgostiţi, nebuni amicus generis humani — prietenul neamului omenesc Anno Domini — în anul Domnului a priori — din cele anterioare; înainte de o constatare directă; din capul locului ars longa, vita brevis — deprinderea unei profesiuni necesită mult timp, viaţa e scurtă ars poetica — arta poeziei ,; ;i 6 CUGETĂRI Şl CITATE audaces fortuna iuvat — pe curajoşi îi ajută norocul audiatur et altera pars — să fie ascultată şi cealaltă parte aurea mediocritas — nepreţuita cale de mijloc; oamenii de rând auri sacra fames! — blestemata foame de aur! aut Caesar, aut nihil — sau Cezar, sau nimic (totul sau nimic) ave, Caesar, morituri te salutant — să trăieşti, Caesar, (împărate), cei ce vor muri te salută bene merenti — celui ce merită bis dat qui cito dat — dă de două ori cel ce dă repede bona fides — bună credinţă ' caput mundi — capitala lumii (Roma) carmen seculare — cântul secolului; fig. poezia, tiilereţii ' captatio benevolentiae — câştigarea bunăvoinţei " *; cârpe diem — bucură-te de ziua de azi! casus belii — motiv de război cave canem — păzeşte-te de câine! cave ne cadas! — păzeştete să nu cazi! cedant arma togae! — armele să facă loc togei (războiul să facă loc păcii) citius, altius, fortius! — mai repede, mai sus, mai tare! consensus omnium — acordul tuturor

consilio manuque — cu mintea (cu sfatul) şi cu : braţele l* coram populo — în faţa poporului credo — cred ' ''f confiteor — mărturisesc ' cuique suum — fiecăruia, ce este al său"" DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 7 cui bono? — (cine a avut interes?) la ce bun? cum grano salis — (cu un grăunte de sare) adăugând ceva de la noi curriculum vitae — durata vieţii; biografie Decebalus per Scorilo — Decebal prin Scorilus »v x. de facto / de jure — de fapt / de drept de mortuis nil nisi bene — despre morţi, nimic, decât bine Jde profundis — din adâncuri; din adâncul inimii de propaganda fide — pentru propagarea credinţei a de visu — cu proprii ochi >, Deus ex machina — Zeul din maşină 4 divide et impera — dezbină şi stăpâneşte! ti dies irae — ziua mâniei doctor honoris causa — doctor în semn de cinstire .' do ut des — dau ca să-mi dai dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum — mă îndoiesc; deci cuget; cuget, deci exist dura lex şed lex — aspră e legea, dar e lege! >,./,,
'".:. \'?" i;'

ecce homo — iată omul eiusdem farinae — din aceeaşi făină; de aceeaşi valoare ergo — deci errare humanum est, perseverare diabolicum — a greşi este omenesc, a persevera este diabolic est modus in rebus — este o măsură în lucruri ex abrupto — brusc, pe nepregătite : ex aequo — la egalitate ex cathedra — de la catedră excelsior! — mai sus! 't exempla docent — exemplele instruiesc 8 CUGETĂRI SI CITATE exempli gratia (e.g.) — pentru exemplificare exceptis excipiendis — exceptând ce este de exceptat exit — iese ex libris meis — din cărţile mele ex nihilo nihil — din nimic nu se creează nimic ex voto — după făgăduinţă (obiect de cult donat conform promisiunii făcute într-o rugăciune) faber est suac quisque fortunae — fiecare este făuritorul soartei sale A» fac totum — fă totul ferro et igne — prin sabie si foc , • ,41 festina lente! — grăbeşte-te încet! > t fiat lux! — să se facă lumină! , < ^ filipque — si de la fiul finis coronat opus — sfârşitul încoronează opera r fluctuat nec mergitur — pluteşte, nu se scufundă fugit irreparabile tempus — timpul neîndurător fuge gaudeamus igitur — să ne bucurăm, deci genus irritabile vatum — tagma supărăcioasă a poeţilor grammatici certant et adhuc sub iudica lis est — specialiştii (gramaticii) se ceartă şi procesul este .... încă în curs de soluţionare
D

jtiabeas corpus — să ai corp
1) lege votată de parlamentul englez la 26 mai 1679,$ pentru a garanta libertatea individuală a cetăţeanului} împotriva arestărilor abuzive. : . ,..,.

DIN LUMEA ÎNTREAGĂ . habemus papara! — avem papă!

s* ,

m r

habcnt sua fata libelli — cărţile au destinul lor hic et nune — aici şi acum 'n hic iacet... — aici se odihneşte... hodie mini, cras tibi — azi mie, mâine ţie homo faber — omul făurar; meşteşugar homo ludens — omul care se joacă homo sapiens — omul raţional homo homini lupus — omul este un lup pentru om honores mutant mores — onorurile schimbă mora-vurile horribile dictu! — îngrozitor de spus! ,s,l id est (i.e.) — aceasta înseamnă || ignorabimus — nu vom şti J; ignoratio elenchi — nesocotirea subiectului -M imago mundi — imaginea lumii ;vv .-/'Şţ-T in articulo morţiş —- în clipa morţii ,'iP? ;,H:,IS in cauda venenum — în coadă stă veninul or j './Sii,! incipiam — voi începe : &-i, 'ru-'? incognito — fără să fie cunoscut :^îb.j;«n£.:n in extenso — pe larg in extremis — în ultimele momente, când nu se mai poate altfel in hoc signo vinces — în acest semn vei învinge r in illo tempore — în acea vreme >;.0 ;; : in mediaş res — în mijlocul lucrurilor : in pectore — în suflet f? in situ — pe locul (unde s-au găsit) >ft intelligenti pauca — celui inteligent îi ajung puţini cuvinte (f in vino veritas — în vin este adevărul i|t in vitro — în (sticlă) laborator, în eprubetă ,.....t. :v.,<.«i||.

10
CUGETĂRI SI CITATE in vivo — pe viu (pe organismul viu) ,! ipse feci — eu însumi am făcut -i ipso facto — prin aceasta (prin însuşi faptul) ifi is fecit cui prodest — acela a făptuit căruia îi foloseşte ius deliberandi — dreptul de a delibera f! ius gentium — dreptul popoarelor "; ius primae noctis — dreptul primei nopţi .1 ius primum occupantis — dreptul primului ocupant f labor improbus vincit omnia — munca dârză învinge toate lapsus linguae — neatenţie m vorbire î0yff, licenţia poetica — libertate poetică loco citato (loc.cit.) — în locul citat anterior ;>.» h|
':'4 '

magister ludi — învăţătorul şcolii magna cum laude — cu mare laudă mânu militari — prin forţa armelor mânu propria — cu propria sa mână mare nostrum — marea noastră înaintea porcilor mater dolorosa — mama îndurerată mea culpa — din vina mea memento — ţine minte memento mori — aminteste-ţi că vei muri!

-f .- ' 4 : ; : ! margaritas ante porcos — mărgăritare
H

:î -u mens sana in corpore sano — minte

.. nu cantitate non olet — nu miroase non omnia possumus omnes — nu toate le putem toţi. post factum — după faptă >. neîntrecut.cit... nu te băga unde nu te pricepi ne varietur — să nu fie schimbat nihil sine Deo — nimic fără Dumnezeu -. calitate..) — în lucrarea citată ora pro nobis — roagă-te pentru noi! O tempora! O mores! — Ce vremuri! Ce moravuri! panem et circenses — pâine si jocuri de circ pars pro toto — partea în locul întregului >. către stele per fâs et nefas — pe cale îngăduită şi neîngăduită per pedes (apostolorum) — cu piciorele (apostolilor).' .<:>. ' ' •' ' -fe * 12 CUGETĂRI Şl CITATE nosce te ipsum — cunoaşte-te pe tine însuţi omnia mea mecum porto — port cu mine toate ale mele omnia tempus habent — toate la timpul lor opere citato (op. şed vitae discimus — nu pentru şcoală.vj modus operandi — mod de a iv .. cum mergeau apostolii perpetuum mobile — în mişcare perpetuă "n persona non grata — persoană neagreată *.v .•> nft)fi pax vobiscum — pacea cu voi! per aspera ad astra — pe căi anevoioase.'U... banii nota bene — notează bine ne sutor supra crepidam — (să nu judece cizmarul dincolo de sandală). nolens volens — vrând. ./' si 11 l schimbând ce este de schimbat turpia — cele naturale nu sunt mutatis mutandis -naturalia non sunt ruşinoase nec pluribus impar — şi nu mai multor (sori) neegal...?:•:'...u i :& pater incertus — paternitate nesigură (. nevrând .'•''• ! pater patriae — părintele patriei . pe jos..? nil admirări — să nu te miri de nimic . ci pentru viaţă învăţăm i« •'»>:> ' A'*".•$. . unic nemo propheta in patria sua — nimeni nu-i profet în ţara sa ne quid nimis! — nimic prea mult! nervus rerum gerendarum — (nervul lucrurilor ce sunt de făcut) motorul oricărei acţiuni.. noii me tangere! — nu mă atinge! . ^i'-j nomen est omen — numele este prevestire nomina odiosa — (nume odioase) nu e cazul. a . ci mult.. numi face plăcere să le pronunţ numele non bis in idem — nu judeca de două ori aceeaşi faptă non decet — nu se cuvine non multa şed multum — nu multe.sănătoasă în corp sănătos miserere — îndură-te! mixtum compositum — lucru amestecat modus vivendi — mod de a trăi acţiona mortua est! — a murit! motu proprio — din proprie iniţiativă DIN LUMEA ÎNTREAGĂ i . superior tuturor nec plus ultra — şi nu mai mult dincolo. .. fiecare cu priceperea lui non omnis moriar — nu voi muri în întregime non scholae.. pater familias — tatăl familiei ..

repetiţie est mater studiorum — repetarea este mama studiilor res. non verba! — fapte..fţţi/g. pentru propriile interese -s.«.. .»...•.„ .s„.. sic transit gloria mundi — aşa trece gloria lumii sic volo — aşa vreau similia similibus curantur — cele care sunt asemănătoare se vindecă cu cele asemănătoare (principiul medicinei homeopatice) sine ira et studio — fără ură şi părtinire sine qua non — fără de care nu se poate si vis pacem. (iJ . pregăteşte războiul stătu quo...:..*• rara avis (in terris) — pasăre rară (pe pământ) ...> quo vadis? — unde mergi? .. confuzie între persoane quidam — un oarecare quod erat demonstrandum (q. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 13 quod licet Jovi non licet bovi — ce este îngăduit lui Jupiter nu-i este îngăduit unui bou quo non ascendet? (quo non ascendam?)-' unde nu va urca? ....„j. în veci sui generis — în felul său susţine et abstine! — rabdă şi stăpâneste-te! tabula rasa — (tablă ştearsă).s:. testis nullus — un sigur martor e ... quousque tandem? — până când? .s....>•:».. para bellum — dacă vrei pace.) — primeşte (la reţetele farmaceutice) repetatur! — să se repete! '••.d...) fără nici o schimbare între timp . sic erat in fatis — aşa era (scris) în soartă .• . prosit — să fie de bine s quantum satis (q.) — ceea ce era de demonstrat .. ..f.. ...•. — (în starea în care.. a şterge cu buretele trecutul tale quale — aşa cum este tarde venientibus ossa — celor veniţi târziu. se înlătură şi efectul sub specie aeternitatis — sub aspectul veşniciei. oasele "f Te Deum laudamus — pe Tine.. 14 CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGA 15 status in stătu — stat în stat stricto sensu — în sens strict sublata causa. primus inter pares — primul între egali ..Jii:/.. Dumnezeul nostru..'..!.j /... tollitur effectus — fiind înlăturată cauza. nu vorbe! restitutio in integrum — restabilire în întregime ridendo câştigat mores — râzând se înfrânează moravurile sancta sanctorum — cel mai sfânt dintre lucrurile sfinte semper idem — mereu acelaşi semper in motu — mereu în mişcare .. TI lăudăm ? tempus edax rerum — timpul care distruge tot terra incognita — pământ necunoscut • tertium non datur — a treia (ipoteză) nu există testis unus. !..e.) — cât este necesar qui pro quo — cineva drept altcineva.i .. .. recipe (rp..(....^ ^^t^ ^.«„..post festum — după sărbătoare <«: pro domo (sua) — (pentru casa sa)....

ultima descoperire urbi et orbi — oraşului (Romei) şi lumii ut pictura poesis — ca pictura. poezia fe i'ti. chiar dacă nu ai aduce nici un neajuns. Om sunt şi nimic din ceea ce este omenesc nu- . Cecilius 220 . Bătrâneţe. vox Dei Dumnezeu vulgo — în popor 16 CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 17 ' : '\ Citate Plaut j 254 . venkea ta tot reprezintă un necaz destul de mare! Pacuvius 220 . crescat. (Mostellaria) Zvonurile perfide sunt nemuritoare. mi fiii? — şi tu. să stăpâneşti lumea! ""' Terenţiu 194 . piei. tu care ştii să înduioşezi ihirriile'vsi.egal cu nici un martor Theatrum mundi — Teatrul lumii timeo Danaos et dona ferentes — mă tem de greci chiar când aduc daruri tu quoque. (Persanul) . fiul meu? ubi bene ibi patria — unde-i bine. Satano!. am văzut. sănătos sau bolnav. să-1 facă pe om nebun sau înţelept. Thule (numire consacrată în antichitate pentru cea mai îndepărtată regiune din nord). acolo este patria ultima Thule — cea din urmă. NlKfexistă învingător fără mărturiskea celui învins*. non abuti — foloseşte. Y Necazurile vin mult mai repede decât realizarea dorinţelor. localitate depărtată de centrele urbane. am învins verba volant scripta manent — cuvintele zboară.159 î. i T .169 î. crească şi înflorească! vocea poporului.H. după bunul lui plac.166 Î.<s Ennius 239 .H.H. vidi.184 Î. diavole! vae soli — vai de cel singur! vae victis — vai de cei învinşi! -!'' vale! — rămâi sănătos! vanitas vanitatum — deşertăciunea deşertăciunilor veni. floreat! — trăiască. A nu-1 considera pe Eros cel mai mare dintre zei. viei — am ajuns. " fr( * *U l Wj ?*" Elocinţă.130 Î. scrisul rămâne veto! — mă opun! via sacra — calea sfântă vis comica — forţa comică vis maior — forţa majoră vitam impendere vero — a consacra viaţa adevărului vivat. nu abuza ut supra — ca mai sus vade mecum — hai cu mine vade retro. există şi atunci când socotim că au dispărut. Ei.H. vocea lui viva vox — viu grai vox populi. Homo suin: humani nihil a me alienum puto. Satana! — mergi înapoi.H. dovedeşte prostie sau lipsă totală de experienţă: pentru că el poate.

• .'"!f . (Maxime) >:•.43 Î.. 154 . (Carmina) Un soţ prea înflăcărat o şi înşeală pe soţia lui. al doilea apără frumuseţea păcii.57 î.H. JLucius Licinius Lucullus '"' " 106 . . numai să se teamă de mine! (Atreu) Tu pretinzi că e încăpăţânare.)• K . 18 CUGETĂRI Şl CITATE Să mă urască. eu susţin că e îndârjire. totul a fost spus înaintea noastră.. Catilina? iS -i. Onoranţi pe cei necinstiţi sunt dezonoraţi oamenii cinstiţii' "! (Censorilor) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 19 . >r catul K Scrie pe vânt sau pe apa cascadei ce spune iubitului cea care-1 iubeşte. cealaltă ţine de ignoranţă... pe viaţa sa.mi este străin.: 87 . ci şi viciilor noastre..-•.:•• itaism.. .54 î. •.'&) Nu ştiai că în seara aceasta Lucullus ia masa la Lucullus'? ' !i . Câte capete atâtea păreri. (Călăul lui însuşi) îngăduinţa favorizează prietenia.. .:' (Catilinare) Kfci.H. ..121 î. Nu mai putem spune nimic.^V. (Mirmidonii) ! Caius Gracchus . sinceritatea naşte ura.43 î.K^:.. (Despre conducerea lui Pompei) După părerea mea. ». Viaţa lui Lucullus) • >• * -. Vă întrebaţi cum se poate aşa ceva? Nu ştiu. (Despre prietenie) Până -<?lnd' ai să abuzezi de răbdarea noastră.H. (Plutarh.. deoarece zeii nemuritori nu ne puteau dărui ceva mai bun şi mai gingaş. oratorului iscusit. (Eunucul) Atotputernic e destinul. (Termeni extremi de bine şi de rău) t Două talente conferă omului cea mai înaltă demnitate: unul aparţine generalului. dar îmi dau seama că-i aşa şi este un chin.<.. (Pentru Murena) Publius Syrus 85 .*>. .... cei ce nesocotesc prietenia îi smulg lumii soarele. una e aliata curajului. primul înlătură primejdiile războiului. nimeni nu e stăpân. ' -1" Cicero '•"' -^ 106 . celălalt.H.H. . Obişnuinţa e a doua natură. (Jocuri tainice) Urăsc şi iubesc. Măreţia lui Pompei se datoreşte nu numai calităţilor sale./::.

H.H. nici vântul nestăvilit. . Hanibal. Fericit cel ce a putut să afle răspuns la toate problemele vieţii. Frumuseţea nu e veşnică. taurul.Prietenia care a încetat nici nu începuse.H. ştiu cum să-i ajut pe cei nefericiţi. s. fie pe uscat.''''' Lupul atacă cu colţii. fie <pe mare. (Carmina) Forţa neînsoţită de inteligenţă se prăbuşeşte sub propria ei greutate. decât milă.!!î>. Ovidius l 43 Î.H.) Vergilius ' ' 70-19 Î. . Dragostea le învinge pe toate. şansa e efemeră: moartea pune capăt fiecăruia.) Alergăm după fericire până departe.H.10 î. (Georgice) i^ f .8'î.'. (Bucolicele) " Frumuseţea adaugă mai mult farmec virtuţii. . Nimic nu-1 poate clinti. nici ploaia care macină. ! Femeia castă este cea pe care nu a vrut-o nimeni.. Tu ştii să învingi. dar nu ştii să profiţi de victoria ta. aproape. > •. . (Eneida) \ ' Fiule. E preferabil să stârneşti invidie. Ştiind ce înseamnă nefericirea. . Am ridicat un monument mai durabil decât bron(Ode) Opera mea este un monument mai înalt decât piramidele faraonilor şi mai trainic decât unul de bronz.. -dar fericirea e aici.15 'î. Si nici şirul nesfârşit de ani care DIN LUMEA ÎNTREAGA 21 vor veni sau secole care se vor scurge. truda care nu înşeală.18 d.•'''"''"'' " Titus Livius 64 sau 59 . Necazurile mele. >l*'<: Dacă vei alunga natura cu furca. cu coarnele. îţi las moştenire virtutea. (Ibid. Alţii te vor învăţa ce este fericirea.) { A: ' . 20 CUGETĂRI Şl CITATE . mai târziu sau mai devreme..' . i iV. zul.> > •. .H. O parte din mine (creaţia mea poetică) nu va muri. (Ibid.. Horatiu • •••••• rwfo 65 . (Ibid. am vrut să le înec în vin: durerea mea a prefăcut băutura în lacrimi. ea tot va reveni. 22 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 23 Properţiu ' 49 .••. Mânia este o scurtă nebunie.

>. .Ne^ purtăm ca şi cum am trăi veşnic dar niciodată trăim.'.50 Mie mi se cuvine prima porţie.nici soldat.: îţi petreci cea mai mare parte a vieţii făcând ce nu trebuie.• . Un învăţat poartă asupra sa bogăţiile sale. I • . îţi asiguri liniştea şi mulţumirea. aniijilu au miros. Acestea sunt atribute ale tinereţii.L'--'.' se scMmbă^i' ..domneşte decât puterea banilor? .. (Ibid.. . Seneca -3i&.W • ' (Astronomice) Vespasian 9-70... .". (Ponticele) Mai întâi câştigă-i dragostea.65 Nu te. "• !.M 7.. (Satiricon) Ce pot face legite acolo unde nu.-'. .(Iubirile) Văd pe cele mai bune şi le aprob.care-1 schimbăm când devine supărător.„„. pentru că sunt Leu.. nici amorezat. dar aşa trebuie. toată 24 CUGETĂRI SI CITATE viaţa te-ai preocupat de cu totul altceva decât de ceea ce ar fi trebuiţi (Ibid. abia pe urmă fă-i ^cadouri. .) Trăind în limitele impuse de soartă. (Arta de a iubi) Bătrânului nu-i sade bine. Petronius t 65 Prietenie: un nume frumos pe . adevărat. Apa e mai bună băută direct de la izvor. .. .) &si< Manilius ) sec. (Amores) cu eîe.. (Metamorfoze) Fedru 15 Î. u . ci şi natura imită arta. i *. .> ţ 4 îH ... nefăcând nimic.. este mai greu.. vei număra mulţi prieteni. iar o bună parte a ei. (Scrisoare lui Lucilius) :• •Stif. dar pe vreme cu nouri vei rămâne singur.) ' (.virtute1 se bazează pe măsură...'. (Metamorfoze) . dar le urmez pe cele mai rele. ' (Ibid.H.noi' âe schimbăm odată ' <v'" '*<* {'<>< (Metamorfoze) Nu îndrăznesc să prezint ca merite ale mele neamul din care mă trag si faptele strămoşilor.) Nu numai arta imită natura. mai temi când nu mai nădăjduieşti. jt. (Ibid.) < • Oricd'. (Tristele) Cât timp vei fi fericit. când artistul o întrece.

.) DIN LUMP\...-|ără o linie. . Tacitus < • i-'j (€ r: ii i 55-120 ^ Aleasă fericire a vremurilor când ti se îngăduie să gândeşti ce vrei şi să spui ce gândeşti. cizmarul dincolo de sandală.. 1387).140 Banii miros frumos. de vrei să fii iubit. Cei mai mari învăţaţi nu sunt oamenii cei mai înţelepţi. • . dar nu "şi firea'. ' • .:. un egoist. un invidios. un viclean.1400 Ce oare e mai bun decât înţelepciunea? Femeia. pictorului grec Apelles) Să nu judece.125 (Satire) (Ibid. .) Edmund Spencer 1552 .'.• •»• (Ibid. (Ibid. 26 CUGETĂRI S! CITATE Juvenal .iÎNTREAGĂ 27 MAREA BRITANIE "» Geoffroy Chaucer 1340 .!(. cel înţelept a început de ieri. aprox. Cel ce locuieşte pretutindeni nu locuieşte nicăieri.. (Istoria naturală) .) Vulpea îşi schimbă părul. . urî neobrăzat. .180 . _"' ' (Ibid... (Povestiri din Canterbury. indiferent de provenienţa lor. • ^ Suetoniu 69 . viaţa adevărului. r. .104 Iubeşte. Marţial 40 .1599 Si plăcerea dureroasă se transformă în durere plăcută. ' " ?. Şi ce oare ar putea fi mai bun Decât femeia bună? Răspunsul e: nimic.".r.) A trăi: e prea târziu ca să începi de azi. (ibid-) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 25 Pliniu cel Bătrân 23 . 55 . (Deviza.' * 1 "î'4 * ' (Vespasian) Marc Aureliu 121 . (Cugetări) A acţiona în coniuâv-dar nu si a gândi în comun.79 Nt<li»!Q"Zi. <• " Consacră-ti. Să-ţi spui dis-de-dimineaţă: voi întâlni un indiscret.

menajere! (Ibid.1593 Consider religia ca pe o jucărie de copil şi cred că nu există alt păcat în afară de neştiinţă.v.). dar fac nenorocirile mai amare. Christopher Marlowe . Francis Bacon 1561 . Lectura dă omului plenitudine. Dar mai de preţ ca amândouă . (Memorial of Access) Tăcerea este virtutea nebunilor. De ce şi-ar iubi un om lanţurile. şi scrie. (Ibid. (Ibkl. chiar de-ar fi făcute din aur? (Ibid. . 159] J Iubeşte cu adevărat cel ce tremură cînd îşi mărturiseşte dragostea. (Ibid. amante. f : .). . 1605) ŞO CUGETĂRI Şl CITATE r Orice filozofie morală bună nu este altceva decât o slujitoare a religiei. şi pentru bătrâni. 1624) . siguranţă si scrisul. (Ibid. 1591 . (fbid) . vorbirea.). CUGETĂRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 29 Şir Philip Sidney 1554-1586 Om prost! mi-a spus atuncea Muza. servitori ai reputaţiei lor şi servitori ai problemelor lor. (Astrophel . Onoarea-i mai de preţ ca banii. . dar o cină rea. . precizie.(Regina zânelor. lubirea-i mai de preţ ca viaţa. (Evreul 'din 'Malta.) Speranţa este un prânz bun. 1 597) Puţină filozofie duce spiritul omenesc la ateism. Cel ce se străduie să se răzbune îşi păstrează rănile deschise.': (Meditaţii religioase. (Ibid. (Ibid) Oamenii care au funcţii înalte sunt de trei ori servitori: servitori ai guvernului sau ai statului. pentru oamenii între două vârste tovarăşe de viaţă. şi un mic număr sunt făcute pentru a fi mestecate si digerate. (Ibid. Unele cărţi sunt făcute pentru a fi gustate.v'.1626 Cunoaşterea este prin ea însăşi putere.1596). (Despre demnitate şi dezvoltarea ştiinţelor. .s7 Stetla. • .). . clar aprofundarea filozofiei îl duce spre religie. altele pentru a fi înghiţite. " i ». (Ibid.) A alege momentul înseamnă a câştiga timp. 1654 .ţi.) Aş fi vrut să trăiesc ca să studiez. *. "" s * i t. Priveşte-n inima. Copiii îndulcesc grijile. 1589) .). .) Soţiile sunt pentru tineri. (Apophtegme.. nu să studiez ca să trăiesc. Este cuvântul ce ţi-ai dat.(fţ. . (Ibid.) Cea mai de preţ parte a frumuseţii este cea pe care un tablou n-o poate reda.»sV.

': Viciile sunt ca animalele care se îngraşă până ce sunt bune pentru abator. 1599) Orice sclav are în mână .'. (Mult zgomot pentru nimic. cin noi. ..1637 .1631 "-»'* . bunătate Celor abjecţi le par abjecte. ' (Macbeth. 1564 . *• (Regele Lear.. 1606) Ben Jonson . 75SBP . 1572 . 1596) Cel mai bun crainic al bucuriei este tăcerea./. ••. 1598) Frumuseţea îl atrage mai mult pe hoţ decât aurul. Cine vrea în grabă s-aprindă un foc... 32 CUGETĂRI Şl CITATE A fi sau a nu fi: aceasta-i întrebarea.î >. (Volpone. Vina.1595) Cântăriţi jurăminte cu jurăminte şi veţi cântări neantul.j':>. ..•: \ William Shakespeare f **'• i('. (Neguţătorul din Veneţia.acesta-i adevărul -în inimi nu o poartă.i1' ' ' Verile scurte sunt adesea primăveri timpurii. dar intrat Comportă-te ca ceilalţi de tine să se teamă.1616 •• -*»*1 & * if>-... Este ceva putre<î în Danemarca. Brutus.) înţelepciune.. nu-i în astre Că noi suntem sclavi. (Visul unei nopţi de vară.) Rămâne pe veci mirosul de sânge: toate parfu-murile Arabici nu vor putea să cureţe această mânută. (Ibid.. ci mai curând în ochi. totul depinde de gândirea noastră.:. (Cum vă 'place. (Julius Caesar. (Ibid. cei ce-s tineri.. Gunoiul doar pe el se-acceptă.-. Restul e tăcere. -'^^'i ..'.. 1594 . Nimic nu-i bun sau rău în sine."»t.. capelele ar fi biserici şi bordeiele palate. Arma de-a zdrobi robia.'•'.. Să dai la toţi urechea.7593. (RichardWI-. 1595) Dacă ar fi tot atât de uşor să faci cât este de a şti să faci.?•. Fereşte-te să intri în ceartă. 1605) John Donne 1573 .. iar vocea la puţini. --'•••''.) Iubirea. Aş fi prea puţin fericit dacă aş putea spune cât sunt. 1666) DIN LUMEA ÎNTREAGA 33 Sunt sătul de orori. întâi foloseşte aşchii mai subţiri.'••-*'. ' .^. 1599) Oamenii câteodată stăpânesc al lor destin. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 31 Regatul meu pentru un cal! (Ibid. 1606) Slabă dragoste-i aceia ce se poate măsura! •> (Antoniu si Cleopatra. (Romeo şi Julieta.

'.. separată. (Predici) John Webster 1575 . caM firele de pai.«*. cei care nu sunt de acord cu ea.• ^. este suficient.J$B$$.) .1679 ' ' f r<vf Oliver Cromwell 1599 . îi preferăm Q. 1690) Virtutea este în general aprobată nu pentru că este înnăscută. 1 \\ '" '"' ' (Di'icurxurr (Discursuri) ' ' John Dryden : 1631 . . cin&feaută perle trebuie să se scufunde până în adânc. 1612) Thomas Hobbes 1588 . (împărtăşanii) i i v. /• . iar cuvintele doar Vânt. Cel ce-a-nvins prin forţă .'/' '•'-«vi1 % .1700 • • • •! '••••'• '•.''. (Eseu filozofic privind înţelegerea umană.. de sine stătătoare. ' '• .-W. ci pentru că este necesară. /. 1612 .:. nu-i pasă de părerile lor. (Ibid. fiecare om este o parte a continentului.^ i /\ şi-a învins duşmanul »tOi»tti Uuq-^K.Nici un om nu este o insulă. ca şi pe furtună.'*>'.«.*:•!-... 1677) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 35 John Locke " '""'' 1632 . o numesc erezie.1658 Statului.. (Hudibras) .(*<-. (Medalia) . Samuel Butler .-.1680 Vw^ t Jurămintele sunt doar cuvinte.-•.••.'Jilpsurile. Dacă vor să-i fie credincioşi şi să-1 servească.:. (Ibid.) CUGETĂRI SI CITATE ! John Milton -? (S Vv " ^. UnuLrs&tjokelrept.•.1624 Nu există o tortură mai nemărginită pentru om ca propriile gânduri.'•#•''.•. •. t'v'ih(Totul pentru Dragoste.. » <• >• *" (Diavolul alb. 1667) i. plutesc la suprafeţă...•'.1704 :" Natura nu face nimic în zadar sau în scopuri fără importanţă. Doar succesul îndreptăţeşte crimele. Cei care sunt de acord cu o părere o numesc părere. (Paradisul pierdut. o parte a întregului.1674 E mai bine să domneşti în iad.. ('•..••Marea este la lei de adâncă pe vreme calmă. decât să fii servitor în rai. (1644) Lenevia este mama filozofiei. doar pe jumătate.y. 1608 . „ £j j. când îşi alege oamenii ce-1 vor servi. nedreaptă..'''•'• .juj .

Viaţa lui Samuel Johnson) \ Este de preferat ca unii să fie nefericiţi decât ca nimeni să nu fie fericit.) Cel ce laudă pe toată lumea nu laudă pe nimeni. şi ceea ce le provoacă. cultura. 1752) Laurence Sterne 1713 . şi neliniştea pe care ne-o provoacă previziunea răului este mai de nesuportat decât răul însuşi.i?84 Căsătoria aduce nenumărate suferinţe. (OM. _. (Robinson Crusoe.. în ciuda furtunilor din afară.. HÎI'ilJU-. 1704) 36 CUGETĂRI SI CITATE îmi închipui că am fost un băieţel care s-a jucat pe plajă.1776 BJIW. 1676) Isaac Newton ••". (în Boswell. Frumuseţea lucrurilor există în sufletul celui care le admkă.:. :•'- .--af."•.) lj. V-'^ (Ibid.•. o voi face în intervalul dintre două pasiuni..1716 .1780 Este de preferat să scape zece vinovaţi decât să sufere un nevinovat. >. (Tratat de optică.'':''' . 1777) .Plăcerea şi durerea..<.^'vr. (Eseuri. 1769) Şir William Blackestone 1723 . Oju .. cum s-ar întâmpla dacă egalitatea ar fi generală...::„ o Cuvântul a fost dat muritorilor de rând pentru a-şi transmite gândurile. (. (Călătorie sentimentală în Franţa şi în Italia. (Ibid. (Scrisoare.. 37 (Ibid. care a găsit o piatră mai bine lustruită.' 1709 . ivj'tJîiJJTi Robert South !•:• •.:•..f (•. 3!i.!•• 1634 . .) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Iadul este pavat cu intenţii bune. • m 'tift («vor» .) Samuel Johnson :. >.. iar înţelepţilor pentru a şi le ascunde.>:.' . 1759) Patriotismul este ultimul refugiu al unui ticălos. . v.:.1731 Teama de pericol este de o mie de ori mai îngrozitoare decât pericolul prezent. '• . (Predică.. (Principii matematice ale filozofiei naturale. dar celibatul nu aduce nici o plăcere.1768 Sunt ferm convins că dacă vreodată voi săvârşi o faptă josnică. 1711 . în timp ce marele ocean al adevărurilor îşi etala în fata lui misterul.:: -iiate.'" •T ''• ' J1"' .• ' •' 1642 . • . (Rasselas.J.. binele şi răul.<_ . sunt pivoţii pe care se rotesc toate pasiunile noastre.'.. o scoică mai fină. 1719) Cel mai înalt grad al înţelepciunii umane este să ştii să-ţi adaptezi caracterul împrejurărilor şi să-ţi păstrezi sufletul calm.pkfiin ' David Hume f„ m.1727 Ordinea care domneşte în lucrurile materiale arată în mod suficient că au fost create de o voinţă plină de inteligenţă.« u. 1687) i Daniel Defoe 1660 .

1819) aMii sunt lampa lui Aladin. (Ibid. lord Byron 1788 .' (Jj (Gânduri despre Revoluţia din Frqţţta.vise! Vise inutile şi rele... (Ibid. Superstiţia este religia sufletelor slabe. . avariţie . şi din care nici unul nu este mai bun sau mai rău.1817 ..'" ib. >! •i'Sydney Smith . ( ).1822 . .) (Don Juan...1824 . (Rătăcirile lui Ghilde Harold.' • J >"l t . J(^ 1771 .. îto^. 179$) William Wordsworth 1770 .. ce este o minciună? Adevărul mascat. Dragoste. (Ibid. . (Starea actuală a ţării) .1845 Nu-i nici''d ruşine să fii sărac. (Fântâna) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 39 .k!. Percy Bysshe Shelley 1792 .(Comentariu asupra legilor Angliei) CUGETĂil SI CITAfiB Edmund Burke 1729 .1850 Nefericirea noastră adevărată Nu-i dată de ce fură anii Ci de ce lasă-n urma lor. »ts (Aforism) «.. dacă nu pentru a-i distra pe vecini şi pentru a râde de ei la rândul nostru. pentru că întotdeauna nu este altceva decât un meteor sub nume diferite. şi moartea nu este 40 CUGETĂRI SI CITATE decât fumul întunecat în care i se va stinge flacăra. t . (Scrisori) Cei care au mult de nădăjduit şi nimic de pierdut vor fi întotdeauna periculoşi. '! •• . ! : ' (Ibid.^.) Există o limită peste care răbdarea excesivă încetează de a mai fi o virtute. Jane Austen 1775 .1797 A inova nu înseamnă a reforma. Pentru ce suntem pe lume.. dar pe care omul le-a despărţit. ambiţie.) George Cordon. dar este teribil de neplăcut... 1812 1818) Şi în fond. pasiune.. . 1813) Charles Caleb Colton 1780 -1832 i Imitaţia este cea mai sinceră măgulire.) Tiranilor le lipsesc rareori pretextele. (Cugetare) Legea şi dreptatea sunt două lucruri pe care Dumnezeu le-a unit. (Mândrie si prejudecată..

determină părerile. 1835) Asasinatul n-a schimbat niciodată istoria lumii./r-r. .1881 3f Traducerea este în cel mai bun caz un ecou.1903 Ceea ce.1873 Robert Browning 1812 . ' (Egoistul. (Aurora Leich. 1855) Toate lucrurile bune care există sunt fructele originalităţii. 1855) John Stuart Mill 1806 . '1 "' (Apărarea poeziei. (Bărbaţi si femei. meseria este o artă şi arta o filozofie.a|i f celor mai bune si mai fericite suflete. Thomas Hardy . dacă Iarna se apropie.1909 "-'Vi v.f George Meredith * 4 : v în dragoste. 1821) George Borrow 1803 . (Scrisoare) {'?''.1863 Ca regulă generală. ai mei erau preoţi în templul lui Solo-mon.. nu vine din afară. nu există un dezastru mai mare decât moartea imaginaţiei.r 1828 .. nici un om în încurcătură nu e complet cinstit.* Herbert Spencer 1820 . ?. ci dorinţa sa. p (Social status) t. Vântule. !: :} . 1879) JM . 1847 . (Răspuns irlandezului O'Connel.(' O.' 1804-1881 Da. \ 'f (Paracelsius) O oarecare doză de prostie este necesară pentru a fi bun soldat.1889 Ceea ce-1 înnobilează pe om nu este acţiunea. până la urmă. (Bâlciul deşertăciunilor. sunt evreu şi când strămoşii foarte onorabilului meu adversar erau brute sălbatice într-o insulă DIN LUMEA ÎNTREAGA 41 necunoscută. (Libertatea) William Makepeace Thackeray 1811 . Primăvara poate fi departe în spatele ei? (Rabbe) Poezia este amintirea celor mai bune şi mai fericite 'diţ|)Q.1848) CUGETĂRI SI CITAtE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 43 Adevărul este în noi. (Discurs.•• (Biblia în spaniolă) ygj\/ Benjamin Disraeli f.1861 La Paris. 1865) Elisabeth Barett Browning 1806 . sunt sentimentele şi nu facultăţile intelectuale.

1894 Politica este poate singura meserie pentru care se crede că nu este necesară nici o pregătire. (Ibid.) Un lucru nu este în mod obligatoriu adevărat pentru că un om a murit pentru el. G (Criticul ca un artist) Nu existat ţalt păcat în afară de prostie. dar care nu cunoaşte valoarea niciunuia. 1923) Ţara făgăduinţei este întotdeauna în partea cealaltă a desertului. 1891) Bărbaţii se căsătoresc din oboseală. -. 1891) Experienţa este numele pe care fiecare îl dă propriilor greşeli. (Cugetare) Mai bine să fii prost decât mort. (Tess d'Urberville.. (Evantaiul doamnei Windermere.) Cu cât o civilizaţie progresează mai repede. Havelock Ellis 1859 . (Calea pe care merg toţi pământenii. (Ibid. (Carnete) CUGETĂRI ŞMDITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 45 Oscar Wilde 1856 .. El iartă tot. (Ibid.>\> Şir Arthur Conan Doyle 1859 . cu excepţia geniului. (Dansul vieţii.1840 .) "i . (Ibid. 1895) Publicul este deosebit de tolerant.. 1878) Adevărata poveste a unei vieţi nu se găseşte în ce a făcut.e.) Nu cunosc nici o excepţie de la această regulă: este mai puţin costisitor să cumperi lapte decât să ai o vacă. cu atât ea moare pentru a lăsa loc alteia.. femeile din curiozitate: şi unii si alţii sunt decepţionaţi..1902 Tăcerea este o virtute care ne face plăcuţi semenilor noştri.1928 Apostolii care reuşesc sunt cei care răspândesc o doctrină pe care mulţimile o percep de câtva timp fără a putea s-o formulez. (întoarcerea în ţara natală. 1891) " Robert Louis Stevenson 1850 . H. 1872) Adevărul este ca religia: nu are decât doi duşmani: prea mult şi prea puţin.1939 . (Erewhon. (Virginibus Puerisque) { Samuel Butler 1835 .1900 Singura modalitate de a te elibera de ispită este să-i cedezi.. ne îndeplinesc (Soţul ideal.) Cărţile pe care lumea le consideră imorale sunt cele care îi arată propria josnicie. 1893) Ce este un cinic? Este omul care ştie preţul tuturor lucrurilor.. (Ibid. (Portretul lui Dorian Gray. ' ' ' (Ibid.) Când zeii vor să ne pedepsească. W. (Portretul Mr.1930 . 1903) Viaţa este arta de a trage concluzii suficiente din premize insuficiente. ci în ceea ce a vrut să facă.

Unde nu este imaginaţie nu este nici groază. (Studiu în roşu, 1887) Când aţi eliminat imposibilul, ceea ce rămâne, chiar improbabil, trebuie să fie adevărul. (Semnul celor patru, 1889) îmi cunoaşteţi metoda; ea se bazează pe observarea nimicurilor. (Misterul din valea Boscombe, 1889)
*»>':.

4§:
CUGETĂRI SI CITATE DINI LUMEAiÎNTREAGĂ

ii; Mediocritatea nu cunoaşte nimic care să-i fie superior, dar talentul recunoaşte imediat geniul. ,. t,V,'v • (Valea groazei, 1915) *-•'' Şir James Barrie t; 1860 - 1937 De fiecare dată când un copil spune: "Nu cred în zâne", există undeva o mică zână <Băre moare. (Peter Pan, 1904) «H.O. « Rudyard Kipling

iv

1865

- 1936

'

''

Primul prost, venit, poate să scrie; primul prost, venit, din doi, poate face critică literară. (Amintiri, 1937) Cuvintele sunt cel mai puternic drog folosit de umanitate. . (Discurs, 1923) Stanley Baldwin 1867 - 1947 s Arnold Bennett 1867 - 1931
vl

:} Prefer să fiu un oportunist şi să plutesc, decât să m|î înec cu principiile mele în jurul gâtului. (atribuit) Ziariştii spun ceva deşi ştiu că nu este adevărat, în speranţa că repetându-1 destul de mult timp, va deveni adevărat. (Titlul, 1918) John Galsworthy 1867 - 1933 Ideea fixă, care a dus la mai multe crime decât toate celelalte dereglări ale firii omeneşti, nu este niciodată mai de temut decât atunci când îşi pune masca dragostei. (De închinat, 1921) Bertrand Russel < ; 1872 - 1970 Dacă spuneţi oamenilor că fericirea este o treaba simplă, vă vor purta pică întotdeauna. (Autobiografie) Ceea ce oamenii doresc de fapt, nu este cunoaşterea, ci certitudinea. (The Listener, 1964) CUGETĂRI ŞI-CIŢATE Gilbert Keith Chesterton 1874 - 1936 Fiecare vorbeşte de opinia publică, înţelegând prin aceasta opinia publică mai puţin opinia sa. (Eretici, 1912) Soldatul de meserie capătă o putere din ce în ce mai mare pe măsură ce curajul unei colectivităţi scade. (Ibid.) .... Orice cuvânt din argou este o metaforă şi orice j&taforă este poezie. (Apărarea argoului)
y î>

,,, Oamenii care cred cu adevărat în ei înşişi se află t6ti în azile de nebuni. •!

(Ortodoxie, 1908) Şir Winston Churchill 1874 - 1965
•> i *» i .

J

• • v,

, i.,

N-am altceva de oferit decât sânge, muncă, lacrimi si sudoare. (Discurs, 1940) Personal, eu sunt mereu gata să învăţ, deşi nu-mi place întotdeauna să mi se dea lecţii. (în Tfie Observer, 1952) Lord William Beveridge 1879 - 1963 DIN LUMf A ÎNTREAGĂ Somerset Maugham i v 1874 - 1965 Ceea ce este întotdeauna comod în principii este că poţi oricând să le sacrifici dacă este necesar. (Cercul) Doar dragostea si arta fac viata suportabilă. (Robii, 1915) Oamenii vă cer o critică, deşi ei nu aşteaptă decât complimente. (Cugetare) Banul este ca un al şaselea simţ, neapărat necesar la folosirea totală a celorlalte cinci. (Ibid.) în lupta contra individului, societatea are trei arme: legea, opinia publică şi conştiinţa.

•••<;

(Ibid.)

Râcâiţi suprafaţa unui pesimist şi veţi găsi, adesea, dedesubt, un apărător al privilegiilor. (în The Observer, 1943) ' Virginia Woolf 1883 - 1941 Fiecare îşi ţinea trecutul închis în el, ca o carte ştiută pe dinafară, carte căreia prietenii nu-i citeau decât titlul. (Camera lui Jacob, 1922) Nu stricăm lucrurile vorbind despre ele? (Plimbare la far, 1927) Clement Attlee 1883 - 1967 Democraţia nu este doar legea majorităţii, ci legea majorităţii care respecta cum trebuie dreptul minorităţilor. (Discurs, 1945) David Herbert Lawrence 1885 - 1930 Somnul este şi mai odihnitor, orice ar zice igienistii, atunci când este împărtăşit cu fiinţa iubită. (Amanţi şi 'fii, 1913) Obscenitatea apare atunci când sufletul dispreţuieşte şi se teme de trup, dacă trupul dispreţuieşte sufletul şi i se opune. '(Amantul daamnei Chatterley, prefaţă, 1928) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 51 îmi place ideea (...) că dragostea nu este decât o formă de conversaţie în care cuvintele acţionează în loc să fie rostite. (Ibid.) Thomas Stearns Eliot > i! 1888 - 1965 s;Din păcate, apar momente în care violenţa este singura modalitate prin care se poate asigura

dreptatea socială. (Asasinat într-o catedrală, 1917) Aldous Huxley 1894 - 1963 De unde ştiţi că pământul nu este altceva decât infernul altei planete? (Contrapunct, 1928) Parodiile şi caricaturile sunt cele mai ascuţite critici. (Ibid.) Pe măsură ce se micşorează libertatea economică şi politică, libertatea sexuală are tendinţa să se mărească, în compensaţie. (Cea mai bună dintre lumi, 1932) Orice descoperire a ştiinţei pure este potenţial subversivă; orice ştiinţă trebuie uneori să fie tratată ca un duşman virtual. •A kw,>, wV\ ..• . (Ibid.) 52 CUGETĂRI SI CITATE Civilizaţia nu are nici cea mai mică nevoie de nobleţe sau eroism. Lucrurile acestea sunt simptomele incapacităţii politice. (Ibid.) Fericirea nu este niciodată grandioasă. (Ibid.) Cu cât planurile unui politician sunt mai oribile, cu atât devine, în general mai emfatică nobleţea limbajului său. (Eminenţa cenuşie, 1945) Faptele nu înseamnă că nu există, dacă noi nu le ştim. (Ibid.)

Robert Graves 1895 - 1985
,,. Poezia nu este o ştiinţă, este un act de credinţă. (Apropo de poezia engleză) George Orwell i, 1903 - 1950 Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele. (Ferma animalelor, 1946) Poate că într-o zi ne vom da seama că alimentele conservate sunt arme mai ucigaşe decât mitralierele. (The Road io Wigam Pier, 1937) Graham Greene 1904 - 1991 Să crezi că o fiinţă nu suferă pentru că ochii ei nu exprimă nimic, este o greşeală uşor de săvârşit. ' (Puterea şi Gloria, 1940) Suferinţa este mai rea în întuneric; nu-ţi poţi fixa ochii pe nimic. (Fondul problemei, 1948) Arthur Koestler ' ':• '•'..' •^••••V 1905 - 1983 Maturitatea maselor constă în capacitatea de a-şi cunoaşte propriile interese. (Zero şi Infinitul, 1940) George Mikes ' '. ... 1912 . , ,.,.„.^,,*, Ceea ce englezii caută mai ales în străinătate este să întâlnească oameni. Oameni, adică, bineînţeles, englezi de calitate care locuiesc în casa sau pe strada vecină. (Cum poate fi cineva englez?) i CUGETĂRI,ŞM£!TI$i

-1870 . (Nocturnă de dragoste) Jose Gorostiza "' .. (în Jeune Cinema.1994 •t Orice operă . obligatoriu ambiguă.. . . Atunci m-a cuprins o spaimă. (Ifigenia crudă..) eu.1919 în viaţă.." •' Cântăreţul Omul pe pământ Nu-i decât o floare: Doar o scurtă vreme îi bucură ochii Flori de primăvară.) să fii numai statuia care se trezeşte în lumea aceasta-n care totul este mort. i. Hayman) John Berger 1926 De gheaţă e tristeţea atunci când crezi că nu va reveni căldura niciodată. somnul e singura lume ce-o avem.. . Toţi artiştii sunt mincinoşi îndrăgostiţi de adevăr. 1924) (. cu atât el devine caricatură. (în Voci. ru Mexicul spaniol Amado Nervo . căci veghea ne-aruncă într-o amăgire comună. deschizându-mi pleoapele r. 1977) MARTINICA i»r • t: t Gilbert Gratiant 1895 : Orice. oceanul care se numeşte astfel: REALITATE. neantul? "P < ' <f.1959 într-o zi.) aceasta nelinişte atât de generoasă ce dă întreaga frumuseţe neobişnuită..j( j.) Robert Boit 1924 . în orice dimineaţă mă trezesc înlănţuită de trunchiul care-i Eul meu. răsuflare de-animal ciudat. '.Lindsay Anderson 1923 . (In Convorbiri cu R. s-v\ ' (DM.. (Ierburile lui Tarahumara) Alfonso Reyes 1889 . ( \t şi plângând. (. copil alb. Amândoi au sânge Roşu. Si domneşte-n miez de noapte. închisoare are fereastra ei. Imn Fiinţei supteme '. Nu existăm. MEXIC Epoca aztecă nahuatl Imnul lui Atamalcualoyan Inima îmi e o floare v. s:i Pierre Osenet uî 1908 Copil negru. m-am gândit: "Eu trăiesc"..1950 (.. 1969) Cu cât un personaj are mai multă putere. r ' >'' ' Suntem atât.de artă este în mod . Xavier Villaurrutia 1903 . -j Ce-şi deschide-a ei corolă . Si poate pentru tine -• 'V' ^ .

Numai ce ai pierdut E câştig pe totdeauna.1910 •'' *' i. 1851 . 1896) UV. «i Eu ştiujţcă sunt viu .1906 Un cămin se găseşte acolo unde este loc pentru cinci.^s .) ' Omul cel mai puternic din lumea întreagă. este adevărat.? Octavio Paz 1914 Dincolo de mine însumi.'N M .^ . (Comedia dragostei.to wU'wvfo'' . acolo unde doi duşmani.. fA^ew De//iz) ''(Siguranţă. DIN*. în ziua victoriei? (înainte) în politică.1924 Prietenii sunt o specie josnică. •. Undeva. 1 'ţi j)1 . Nu sunt buni decât la două lucruri: să mănânce împreună cu noi şi să ia un aer trist în faţa mormântului nostru. dar nu şi viaţa. tbt.1906 'i Dragosteaîfste o loterie: dacă vrei să câştigi. (Moarte jură sfârşit) Jaime Torres Bodet Eu nu te-acuz.'* i( «U > s\ ^ \ . 1867) CUGETĂRI SISTATE în doi. este cel care-i cel mai singur.-ţţ _. adevărul trebuie să aştepte momentul în care cineva va avea nevoie de el.tt între două parantezele. că tu m-ai înşelat.' Cine va mai număra luptele pierdute. 1882) Am impresia să sunt un Napoleon schilodit în prima bătălie. Bjornstjerne Bjornson 1832 .) (Ibid. (Peer Gynt. nici un versant nu-i prea abrupt. Sigrid Undset ... Kielland 1849 . 1959) NORVEGIA Henrik Wergeland 1808 ..) Dacă-'âi dat.1901 . credinţă. ar fi la strâmtoare. (Oameni obosiţi) Răbdarea este o virtute de mic burghez. (Ibid. să ştii că nu ai dat nimic. mi-aştept venirea. 1862) Spicul de grâu pe care grindina îndoielii 1-a doborât nu mai poate să se ridice şi să se onduleze la adierea vieţii. gustul de venin.'. ia un bilet.1845 Când vântul succesului suflă mult prea tare mai dă jos din pânze.1973 *! "f f-»"' '« 'Jtl>* '' " 'Moartea are gustul de ţărână Iar spaima.dar ai fost giruetă! ? ^ • '--'P' •jş. (Un duşman al poporului. (Ibiel. (Jean-Gabriel Borkman. (Paul Lange şi Tora Parsberg) Alexander L. (Arta de a fi fericit) Henrik Ibsen 1828 . i) 1»V*' (Bătălia de la Waterloo) f Arne Garborg .'. ' Eu te credeam busolă .

poate pentru că este cea mai greu de pus în practică.) Tristeţea este trecerea omului de la o mai mare la o mai mică desăvârşire. (Ibid. 1653) Viaţa este un vis. virtuţii.1887 Orice virtute are surori adulterine care dezonorează familia. dar a visa nu înseamnă a trăi.) Ura este tristeţea însoţită de ideea unei cauze exterioare. (Hojwijck. depiM nu este preţuţ. (Cugetare) Unii iubesc florile şi animalele deoarece nu sunt în stare să se înţeleagă cu aproapele lor. 1623) Baruch Spinoza 1632 . (Ibid. 1667) Constantyn Huygens t.1959 •'•'• -Femeia poate iubi pe cel ce-i nebun şi-nşeală pe Cei ee-s cu minte.) Nimic n-a fost atât de des descrfs' rămânând atât de puţin cunoscut.. (întoarcere în viitor) Orice femeie este o cupă minunată dar vinul dragostei rămâne acelaşi permanent. (Ibid.•:„•'.-.1687 Se pierde uşor calea. (Fuga unui poet) CUGETĂIRhŞU©ITA?lîB Herman Wildenwey v6v. (Sysbreght van Aemstel. A. (Idei.-rt.) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ .ttoo .) Nu există măcar un singur individ care n-ar putea fi considerat drept criminal dacă şi-ar permite ce-si permite statul. 1865) Oamenii descoperă întotdeauna mijloacele de a demonstra că cele mai dure legi sunt mult prea bune pentru ei.uiY (Ibid.1933 Răbdarea este o virtute calomniată.ff » Joost Van den Vondel 1587 . ca amorul. •'•.) Multatuli •' 1820 . 1637) Neliniştea tresare la freamătul frunzei.• 1886 .1949 Olaf Bull 1883 .•««n ai» «iîO. (Ibid.1679 Când victoria este imposibilă. (Zungchin.1677 Fericirea.v 1596 . .'i ''•« (Etica) ^64 --CUGETĂRI SI CITATE v Bucuria este trecerea omului de la o mai mică la o mai mare desăvârşire. ••• :. e zadarnic să mai lupţi. F ' (Ibid. ci chiar ."iîo3Q 4*8. (în şcoala vieţii) i. (Epigrame.1882 . căutând prea multe drumuri.-.

1861 E liber.. 1969) CUGETĂRI ŞMCITATE Tupac Amaru ~ Ţăranule. 1853 . (Ibid. (Un vagabond îndrăgostit. adesea nu merită să fie înţeleasă. în Mici poeme profane. 65 Vincent van Gogh ..1940 Ideologia nu este de temut decât atunci când se bazează pe ură.1890 Departe de ţara. •.. PERU 1928 iiwi '*>l>.-. (Contraanchetă... 1960) DIN LUMEA î|irREAGĂ Gerard Kornelis Van Het Reve 1923 Dumnezeu ne visează. 1934) i Eddy Du Perron 1899 . (Scrisoare către fratele său Theo.. . Mai rămâne doar problema de a şti descoperi. ' \ * yv. 1885 . (Nu. 1972) ' Simon Vinkenoog ' ' ' ':.ţ! - / Cine-o va (Mic interior neo-olandez.• Ceea ce sunt nu este o pregătire pentru ceea ce voi fi. mi-e adesea.) Ideea care se înţelege imediat.-"'" '•••••'• .1932 Soarele este de acord să treacă şi prin ferestrele mici.v i : 1860 .) Tristeţea şi bucuria depind mai mult de ceea ce suntem. (Ibid.".. (Micul Jean. stăpânul nu-ţi va mai mânca sărăcia. (A trăi în focul morţii.(Trident. 1933) •'•• • Jan Gommert Elburg ' i-*-''. . 1905) în adevăr. noi dispărem pentru totdeauna. decât de ceea ce ni se întâmplă. fericit şi înţelept Acel ce-a căpătat curajul De-a spune: nu.Două jumătăţi de adevăr nu fac un adevăr.. Dacă se trezeşte. iulie 1880) (Ibid. : 1919 • sî Omul abia ştie ce e omul Poetul ştie tot despre nimic.. (Amintirile unui prostuţ.) Iluziile pierdute sunt adevăruri descoperite.1906) Arthur van Schendel 1874 ... 1860) Poezia-şi are locul peste tot. (Chemare la luptă a ultimului încă împotriva .1946 Singura prietenie de preţ este cea care s-a născut fără motiv. 1861) 66 CUGETĂRI ŞTCITATB Frederick Van Eeden X. războiul este un spectacol frumos pentru cei care nu-i cunosc cauzele şi sensul.. dor de ţara tablourilor. Petrus Augustus Genestet 1829 .. (Interviu.

1983 •: în Peru sunt două feluri de probleme: cele care nu se rezolvă niciodată si cele care se rezolvă singure. decât să te înţelegi după gratii.1934 Un oraş nu preţuieşte mai mult decât o grădină de trandafiri. 1971) el. (Balade şi Romanţe) Cine nu ştie ce-i dragostea trăieşte fericit. în Fabule) Adam Mickievicz 1798 . (Sticletele si Mierla. decât o căprioară pentru stăpân. în casa lui tihnită.1823) Este sfânt pe pământ. în Fabule).. (Cel leneş în iarnă va suferi) Elzbieta Druzbaca 1695 . (Bătăi de tobe pentru Rancas. Prefer să prind un şoarece pentru mine.1584 Femeia de-i cinstită e-a soţului podoabă şi temelia casei. cel care a ştiut să se împrietenească cu sfinţii. 1821 . (Lui Narcis orgoliosul) DIN LUMPA'lNirREAGĂ Ignacy Krasicki 1735 . (Oraşul de fier) Manuel Scorza 1928 . (Strămoşii. în Fabule) Mai bine să te cerţi în libertate. Jan Kochanowski 1530 .'CITAT'E POLONIA Biernat de Lublin 1465 . iepurele a fost mâncat de câini. temele îl aleg pe .1801 Deşi era înconjurat de prieteni buni. Iarna de foame va suferi.1855 ' ' '" '• ' E mai preţioasă o clipă în aprilie.spaniolilor. "u decât o lună întreagă toamna.GUJGETĂRr Şl .1529 Cel care vara la umbră se-aşează . (Prietenii. Un scriitor nu-şi alege temele. (Ogarul si Pisica. ' Iar cel pe care sudoarea nu-1 înspăimântă în linişte pâinea el si-o va mânca. (Conrad Wallenrod. 1828) 72- . 1970) Mărio Vargas Llosa 1936 A scrie romane înseamnă un act de rebeliune contra realităţii. (Romancierul şi demonii săi. contra lui Dumnezeu. contra creaţiei DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 69 lui Dumnezeu care este realitatea. 1780) Jose Santos Chocano 1875 . nopţile lui sunt liniştite şi zilele trec fără zbucium. . .1765 Pentru cei care sunt siguri Nu există drum greşit.

(Pan Tadeusz. (Ibid.) Se fac multe crime în lume. : .'" ••• Boleslav Prus l ' :.tu nu ştii să-1 stăpâneşti şi numeşti asta entuziasm. wJ •A) (Păpuşa) 74 CUGETĂRI Şl CITATE Cel care are puterea în mâinile sale are lumea la picioare..l :. • (Ibid. (Ibid. (Resemnare) Fii indulgent cu alţii şi sever cu tine. singurulxslient care nu 1-a decepţionat pe negustor. poate. (Ibid.1859 •> Sângele ţi se urcă la cap datorită tinereţii . se transmite. lasă si ceva din inima lui. . tu te asemeni cu sănătatea. ' ' . • HH t T' Zygmunt Krasinski 1812 .. dar..1916 Sufletul omului este ca albina care-şi culege mierea chiar din amărăciunea florilor. 1834) Juliusz Slowacki 1809 . (Familia Polaniecki. se moşteneşte în cuvânt. ' ' (Opere complete) >J Cyprian Norwid 1821 .) Stanislaw Ignacy Witkiewicz .) Ciudată firea omenească: cu cât avem mai puţină înclinaţie spre martiraj.) Cel ce cere să i se radă barba să nu se supere dacă-i zgâriat.) /. Ollendorff. este să ucizi dragostea. ' (Prietenilor 'ruşi) Ţara mea.1883 Eşti poet sau vei deveni? sau treci drept poet? (Stigmatul) Cuvântul este testamentul Faptei. 1885 . (Ibid. 1901) Oriunde omul a muncit. Inimile pângărite de crima n-au teamă de crimă.' . există doar bipede la fel de diferite între ele cum diferă elefanţii de girafe.1849 Un leac amar este întotdeauna salvator. Omul care se vinde valorează şi mai puţin decât cel ce ucide.) Henryk Sienkiewicz ' ' 1846 . (Cărţile naţiunii şi ale pelerinilor polonezi. cu atât o solicităm celor din jur. f». Valoarea ta o ştie doar cel ce te-a pierdut.1939 Nu există omenire. 1847 . cea mai mare.CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Cel mai nefericit din toţi este cel care nu mai iubeşte şi nu poate uita c-a iubit.1912 în magazin a intrat ziua. (Adio toamnei) ir-'* Credeţi că scăpaţi de probleme plecând în călătorie — si ele vor pleca după voi. (Fără dogmă) Fiecare are dreptul să ceară ce i se cuvine. ceea ce nu se transformă în fapte. 1832) ' "Blestem asupra popoarelor care-şi ucid profeţii.::>:.'x. ' (Ibid.

) : ••'.Tadeusz Rozewicz i. ' (Pe baricadele^ Varşoviei) Witold Gombrowicz 1904 -. nu trebuie sa scrieţi cu cerneală.) Atunci când toata lumea cânta la unison. ci cu sânge.) Este foarte periculos să trăieşti. Viaţa? N-are importanţă.1966 Blestemaţi fie dictatorii care au crezut că nu sunt dictatori. i"î l DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Kazimierz Brandys 1916 Tradiţia este suma valorilor învechite.) 11 . cuvintele n-au importantă.) înseamnă ceva mai periculos decât imaginaţia. (Bagheta) Disperarea este un fel de mâncare care revine.-«ţ! .) ' < ' /h > ' i'til ti ix-„»'J<5 L/1 . pe masa noastră. Totul este să învingi. ' ' ' (Ibid. 1969 Fiecare poartă fericirea-n el. (Ferdydurke.. moare. Cine trăieşte..) Adolf Rudnicki 1912 "" '"•'" Este mai uşor de suportat lipsa.. (Ibid.. decât excesul de sentimente.(Ibid.»• » i Jan Brzechwa 1900 . Scriitori. (Cugetări nepieptănate) Daţi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu şi Cezarului ce este al Cezarului. Chiar si masochiştii fac mărturisiri complete când feîlfit torturaţi. 1933) DIN LUMEA ÎNTREAGA A trai.r • • '.) CUGETĂRI Şl Stanislaw Jerzy Lee 1909 .. /. invariabil.1966. Dar nu cu sângele altora. ' • (Ibid. (Scrisori către doamna Z. aceasta ia prea mult timp oamenilor.-. . .) Memoria (. (Ibid. .) Jaroslav Iwaszkiewicz 1894 Este o mare greşeală să nu-ţi dai seama de pro-pria-ţi fericire. 1919 . (Domnişoarele din Wilko. (Ibid. (Ibid. Din recunoştinţă.'"V IIJ Moartea? N-are importanţă. Dar ce mai rămâne oamenilor? (Ibid.. 1937) Cel mai bun leac pentru suferinţele noastre este nefericirea altuia.

nici n-a plecat: doar Greşeala s-a schimbat.>v.'••#.1930 Cine ne-a dat ochi pentru a vedea stelele şi nu ne-a dat şi mâini pentru a le atinge? (A iubi) • t? '.»î962) 78 t' ' . Fernando Pessoa 1888 .x. . nici dorinţe '" '. atât de schimbătoare.• 1894 .1558 '.împresurat de-activităţi Ce nu pot aştepta Uitasem că ar trebui Să mai şi mor..'^ Să fiu poet nu-i din ambiţii ' E r i i 1 x" •' *>• " S^ /'* -un lei al meu de a li singur. Autopsihografie) Un zeu se naşte. El simulează-atât de bine Că simulează chiar durerea.1. Francisco de Sa de Miranda / 1481 .>r '•'" Frumuseţea-şi-ntinde rădăcinile-n noaptea ce cade neatinsă dintr-o altă zi. (Poem al mării) Alberto de Lacerda 1928 • • ' . Adevărul nici n-a venit. (Ibid. (Sonet) Un rege slab slăbeşte poporul cel mai puternic.*. (Crăciun) Patria mea este limba portugheză. MS Florbela Espanca > r . în oglindă.1935 în totul am dat greş s)v Dar cum n-aveam ambiţii Probabil acest tot să nu fi fost nimic. /: Când am scos-o. (Poeme lirice. Durerea pe care-n adevăr o simte. . (Interregn) . ' PORTUGALIA •••:> «fcT=.1580 • Cu cât mai mult tu mă jigneşti Cu-atât eu te iubesc. Oh! Lucruri fără rost.) N-am nici ambiţii.4. (Paznicul cirezilor) Poetul poate simula. (Impre^ati!ă@tietiviffiţi.AV. "" Am văzut că-mbătrânisem. (Tutungerie) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 79 Când am vrut să îmi scot masca O lipisem de obraz. (Lusiadele) 1 . (. > 80 CUGETĂRI si CITAŞI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Antonio de Navarro 1902 Faţă-n faţă cu-a mea soartă Eu sunt cel ce ţes urzeala De filigran în muzica tăcerii ce mă mistuie. Alţii mor. există vreun suflet ce s-ar încrede-n voi? (Sonet) Luis de Camoens 1525 .

Pomi Luceafărul. Răul se face fire. Fabule) "Adevărat vorbeam Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei.) Acolo unde există o necesitate. nu e cum îl ştii. Că voi egalitate. Creşteau j ş-i. (Doina) (Glossa) i .|h •. Dar de-a lor zădărnicie Te întreabă şi socoate.*> Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială Primit în casă dacă vrei să fii. Vede-n capăt începutul Cine ştie să le-nveţe. • :'iVr. (Dragostea tăcută) ROMÂNIA : Grigore Alexandrescu 1810 .•.1885 "Ba să-ţi cauţi treabă. în cer a lui aripe .C:* în prezent le-avem pe toate..) Mihai Eminescu 1850 . -:. S-a schimbat boierul.. Fabule) După suferiri multe inima se-mpietreşte Lanţul ce-n veci ne-apasă uităm cât e de greu.(Omagiu lui Piero della Francesca) Herberto Helder 1930 In fiecare femeie există o moarte tăcută. ci legătura care le uneşte.) Don Quichotte a luat morile de vânt drept uriaşi.•^ţ în tot atâtea clipe.>< De-atâta străinătate.. 1908) 82 CUGETĂRI Şl CITATE Lucrul cel mai important nu este numărul de idei adunate în mintea ta. «.ţj Si căi de mii de ani treceau. ' (Ibid.1889 De la Nistru pan' la Tisa '•»:•• Tot românu plânsu-mi-s-a ^Kj-s Că nu mai poate străbate £." (Boul şi viţelul." (Câinele şi căţelul.•-. trebuie să fie şi o posibilitate.1917 Ai un bloc de marmură: dacă-1 foloseşti pentru a-mi face caricatura. oamenii obişnuiţi îi iau pe uriaşi drept mori de vânt. (Anul 1840) Titu Maiorescu 1840 . că mănânci trânteală. o . dar nu pentru căţei. fij 1 ri.* Viitorul şi trecutul .'i i . (Ibid. în ce vei mai putea putea sculpta o Mmervă? (în Articole critice. Sunt a filei două feţe. (Ibid. Tot ce-a fost ori o să fie î. simţirea amorţeşte Si trăiesc în durere ca-n elementul meu.

e sublimă.ori vino moarte.. 1880) între o insectă care trăieşte doar o zi la umbra unei piramide egiptene şi această piramidă. de unde or să aibă cetăţenii leafă?" "Treaba statului.cui ce-i aduce? . (Cu mâine zilele-ţi adăogi. soro. acopere-mi fiinţa-mi cu-a ta mută armonie.. Sa-i împărţi în două cete: în smintiţi si în mişei. esenţiale. Ca şi când n-ar fi viaţa-mi. care este diferenţa cea mai mare? Mărimea? Grosimea? Soliditatea materială? Categoric nu.. 1896) "Industria română e admirabilă. (tn Convorbiri literare. Ţepeş doamne. şi anume în punctele.. 7 Un sunet de clopot în orele sfinte.. Am zis. (Melancolie) Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici. Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni. . Cu mâine zilele-ţi adăogi.." (Conu Leonida faţă cu reacţiunea) i vrf Barbu Delavrancea 1858 ... Vrei să le iubeşti? Priveste-le de departe. . dar lipseşte cu desăvârşire. dilemă nu puteţi ieşi. ca şi când n-aş fi fost. (Apus de soare.Poezie-sărăcie! (Cugetările sărmanului Dionis) Făclie de veghe pe umezi morminte. Diferenţa cea mai mare este că insecta trăieşte şi piramida nu..(Luceafărul) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 83 O. Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe.. n-a fost a mea şi nu e a voastră. Parc-am murit de mult. daţi-mi voie: ori să se revizuiască. Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost De-mi ţin la el urechea . Un vis ce îşi moaie aripa-n amar. (Mortua est). ' (Scrisoarea a III-a) . act HI) ." ' ' (Ibid. Cu ieri viaţa ta o scazi ." (O scrisoare pierdută) "Din două una. Si ai cu toate astea-n faţă De-a pururi ziua cea de azi. Cum nu vii tu..1918 s Bogdane. (Câteva păreri.. putem zice.) Si când gândesc la viaţa-mi.. Din această. că Moldova n-a fost a strămoşilor mei.. turcii sunt mai credincioşi ca creştinii cuvântului dat.1912 Vrei să cunoşti lucrurile? Priveşte-le de aproape.. ca punând mâna pe ei. primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo.şi râd de câte-ascult Ca de dureri străine?. Vino somn .f'-''' • ' Ion Luca Caragiale 1852 .> .... Or de nu .. Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici..u i.. el ce griji are? Pentru ce-1 avem pe el? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme. ci a urmaşilor voştri ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor. ori să nu se revizuiască. Astfel ai trecut de-al lumii hotar. • . domnule.) "Dacă n-o mai plăti nimenea bir.. primesc! dar să nu se schimbe nimica. îmi pare că ea cură încet repovestită de o străină gură. 84 CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 85 Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni! .. Pentru mine e totuna: De-o petrece-ncă cu mâţe şi cu pureci şi cu luna..

1919 ' . .'.-'.-.U: 1871 1936 .a răilor \' •'.-.1956 Opera de artă este expresia unei emoţii analizate.. 1911) Mulţi cred că pot iubi umanjţatea fără a iubi o singură fiinţă umană.Alexandru Vlahuţă 1858 .>fi. este uşor să nu faci păcate..Vin:v» 1 : •ţ.) V >M' "•>. N-am venit să-ţi tulbur somnul. dormi în pace.). ' Garabet Ibrăileanu » . (Privind viaţa.' ' ». trecută prin filtrul gândirii. . Căci.găsit( alt -drum spre adevăr decât greşeala.. (Noi vrem pământ. '(Din prag. dar un om inteligent spune multe prostii. armonia sunt pentru mine un 'popas. •. (Cugetări.) •J mb . La ce-am mai plânge pe-adormiţii întru Domnul? (Dormi în pace) Humă nemaiîncălzită de simţiri şi de idei! Nu de moarte mă cutremur.. :r Şi-n al ei haos recad.•.1"™'"' (Ibid.. . Dormi iubito. '#*< (Ibid.) Adevărul este ca apa riSge. nu o iubeşti cu adevărat.?• ^iWraj i. La ce foloseşte oare talentul când nu ai Nimic de spus? Sunt incapabil să pictez pur şi simplu.-. (Ibid) >i > i t< Nicolae lorga "•> 1871 . (Ibid. Un prost nu spune lucruri inteligente.. i '•:•:> s-v •' •'•'• Theodor Pallady 1871 . ' Ne-aţi scos şi morţii din mormânt •'• O pentru morţi si-al lor prinos '' Noi vrem pământ.. decantate.J'.'.) Omul cu adevărat bun esti'dto'dŞ%âfŞ.) CUGETĂRI ŞK'O ._. Frumuseţea..jB'J :.j . .. .. cei bum si cel'răi Prostii aparţin doar uneia: eea. :*. ritmul.. :t^j i-rt/^'-iîî •:'•'• (ibid.fi r. fără să am ceva de exprimat. când moare Clipa de care...iV' 86 CUGETĂRI şi UN LUMEA ÎNTREAGĂ 87 George Coşbuc '. 1866 . dar cât de rar..) Până acum oamenii n-ăls'.& . .1940 "' Când nu trăieşti.) Oamenii inteligenţi se împart în dpuă pategoni.î. rupţi din valu-i.ar fi putut fi rău si n-a fost.. se-agaţă. .'atogrb&n i. lacomi. » ' ' *. m ^.. (în amurg. . 1930) Când poţi spune de ce iubeşti o femeie. s-asvârl în soare Nenumăraţii stropi de viaţă. ci de veşnicia ei. :»£are !fa£e rău doar dinţilor stricaţi..jf. (Ibid. goi în ger şi-n vânt. Nici să plâng.>s>g ii.'.^#v£Wjj....îcu.19'18 Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos « • Din case.

(Ibid. Şi-apusul meu e totuşi răsărit.1967 Gândirea mea se pierde-n fum .) Tudor Arghezi (!j. Cântecele mele. păreri de rău Ecouri stinse apocrife Si totuşi pline de ecou Voi sunteţi negrele tarife Pe care moartea le-afişează în propriul meu cavou. Tot căutând un vreasc de rost .. (Doliu) Iubirea ta să fie asemeni unui. Şi-n negură se-mbracă zarea. (Romanţa soarelui) Păreri de rău...• r Cobor Si-apoi dispar. 1925) Priviţi lucrurile până le vedeţi. 90 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 91 Si iată-te-mpreună cu ei. '('. cu ploaia şi cu vântul. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Ion Minulescu 141 " ' '' 1881 . în care toate doar au fost. cei mai aproape de Dumnezeu le-au văzut. Dar ce anume-a fost. (Strofe pentru lumină) ' •' '.. Şi iată-te stăpână pe cei ce-aveau să fie stăpâni pe-ntreg pământul.4in rugă»să iasă-ntinerit. .. Vă alint în taină. . Vrei tu să fii pământul meu Cu semănături. j. . pornind de mână... Cu pădure.. cu jivini?.. cum aş vorbi c-un frate întors rănit din lupta cu zilele de ieri (. cu izvoare. 'Ca sufleţujt.. '" Lucrurile nu sunt greu de făcut. Vi (Catalogul expoziţiei din New-York. rit. .) Creează ca Dumnezeu. . .1957 t*'.. (Cântecele mele) . Eu cred c-a fost o scurtă nebunie. munceşte ca un sclav.. . Octavian Goga 1881 . . orânduie-mi cărarea! •ju r M». cu eleşteu^. .. 1880 .1938 în drum mi se desfac prăpăstii. .Constantin Brâncuşi 1876 ... ca să-i deprinzi cu focul..1944 Tu crezi c-a fost iubire-adevărată. ţ (Rugăciune) Eu vă chem din visuri Vă cobor din stele. (Romanţă apocrifă) Şi se făcu lumină!.. Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată. Eu în genunchi spre tine caut: Părinte. comandă ca u?1 rege. ceea ce este greu este să fim în stare să le facem.) (De vorbă cu mine însumi) •f Răsar. într-aste drumuri fără drum. Si nu mai sunt acum.. cu vii. Mă-nalţ.. (Celei care pleacă) Vorbesc cu mine însumi. v' ' (Ibid..

.. Oraşul doarme ud în umezeala grea Prin zidurile astea. Case de fier în case de zid Si porţile grele se-nchid..) CUGETĂRI Şl DIN 93 Azi Pământul întreg e trupul său.1961 După ce am descoperit că viaţa nu are nici un sens. nu există geniu. (Ibid. nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să-i dăm un sens. Cu ce supremă ironie. (Tulburarea apelor) Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au putut.) O idee poate fi mare fără a fi şi adevărată. poţi să fii sigur că te învinge în dialectică si te convinge.) \. veşnicie. totdeauna lângă noi — izvor limpede şi mut totdeauna lângă noi — nesfârşire de lut. (Către cititori) George Călinescu 1899 . . 1927) Talentul arată tristeţea. de-atunci îmi pare lumea şi mai tristă Viaţa-i melodie funerară. (Ibid. . .. poate.) Făcându-i diavolului concesia să discuţi cu el. 1965) Talentul nu este o profesie.) .' > <••> <b k. (Liceu) Vai.) Faptul că orice viaţă de pe pământ se termină prin moarte nu dovedeşte că moartea este scopul vieţii. '*.1957 Imensitate. (în Viata românească. (Pietre pentru un monument.. '•" <.1965 O cauză bine apărată este o cauză dreaptă. (Ibid.. (Elogii pentru libertate. . ^Arfci i Acolo unde nu "este lupta. (Ibid.' Isus e piatra.\.4 .(Ibid. Pe când eu tremur în delir.(. '•<:. doarme ea..Gheorghe Bacovia 1881 .cimitir Al tinereţii mele în lume m-ai dat în vâltorile grele c < Atât de blazat.. (Marş funebru) Lucian Blaga 1895 . Arăţi în fund un cimitir. arta decade. (PSMs) Hi (Nocturnă)^ Liceu. 1919) Un copil vroia să scoată un peşte din apă ca să nu se înece.) )J Când lipseşte critica.. (Ibid. pentru că începe să se bazeze pe adeziunea publicului care se numeşte succes. (Ibid. . Isus e muntele. v.

(Intrusul. . Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume. (Lacrimi si sfinţi.1792 Acolo unde încep demnităţile.) Dumnezeu a exploatat toate complexele noastre de inferioritate. (Ibul. 1937) De la omul de ştiinţă.1995 • Limita fiecărei dureri este o durere mai mare.. nu lecţii.) CUGETĂRI'ŞLCIŢAIE Emil M.' .' . 1816) 96 CUGEttRI Şl CITATE Ivan Krîlov . . înţelepţii alături de ele. ' (Istoria statului rus. (Fragmentarium) Când nu mai crezi în Paradis.''i' v' ' Vi.1826 Istoria este mai ranchiunoasă decât oamenii.-'. . începi să crezi în spiritism. Marin Preda 1922 . Omul este o divinitate înlănţuită de puterea împrejurărilor. 1968) i.. .) Omul nu este propriul lui prezent.. Dar cei ce le aplică nu sunt deloc grăbiţi. 1937) Sfinţii trăiesc în flăcări.1980 t'. '" ' ** Mircea Eliade 1907 .: Ar trebui să ne naştem bătrâni. * 'i (Ar trebui) DINMUMEAfîNlîREAGĂ si unele ţări din fosta URSS Denis Fonvizin 1745 . El este propriul său viitor. (Ibid.] Să venim înţelepţi. sinceritatea devine mută. începând cu incapacitatea de a crede în propria noastră divinitate. (Ibid. ' Nikolai Karamzin 1766 .1823 Legile ne sunt sfinte «... (De Caelo.. adică de la cel cu spirit activ.. Cioran 1911 .Alexandru Philippide 1900 Optimismul'este o formă superioară a egoismului. (Ibid... lucrurile ar trebui distruse şi ridicate la rang de probleme. filozoful primeşte dovezi. alungând fiara şi demonul... M '. (Ibid.. Căci doar dragostea îl eliberează pe om de natura sa.) .v. (Cugetare. i.L y^"£ •'"!{• 4»v.) Constantin Noica • ''' ""j5'" ' într-un fel..*. • "« ' (1782) Vassili Kapnist 1758 . Ana Blandiana . J970) V.1986 Libertatea absolută se câştigă prin dragoste. '.

fericit cel ce a ştiut să se maturizeze la timp! (Evgneni Oneghin. ' Cel mai mult trebuie să ne temem de mânia stăpânilor. Când te apuci de-o treabă poţi bea dacă tu vrei. Philippide Dar clipele frumoase de-atuncea.1769 . Acela ce văzut-a doar curţile de păsări. dar pe şoptite: Zadarnic se pretinde Că o privighetoare „Mjî Va scoate triluri dulei i LUMEA ÎNTREAGA Atuncea când pisica O ţine într-o gheară. /". nu cu mâna. (Porcul) Eu cam aşa aş zice: să bei nu e nimic. Vă spun. vă chem necontenit.1837 Am de. să păstrezi măsura. M. siguranţă departe. 1833) Un savant fără talent seamănă cu un biet catâr care a rupt în bucăţi şi a înghiţit Coranul pentru a se pătrunde de spiritul lui Mahomed. « (Articol) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 99 . (Ibid.) ] '' 'sri' •'*'' Alexandr Puskin 1799 . (Prea multă minte strică.m nm cu De-aceea de popoare mult timp v'o (Leul şi lupul) «98 CUGETĂRI Şl CITATE In veacul meu cel crâncen slăvit-am libertatea Si mila pentru cel lovit V (Cioplit-am. 1830) Fericit cel ce a fost tânăr în tinereţea sa. un monument). ani ai primăverii. dă de două ori.1844 Bârfeşte rău castelul. Dar treaba pân-la urmă s-o faci să iasă bine! (Muzicienii) Orice amic pe care duşmanu-1 recomandă Nu este niciodată amicul necesar. unde sunt? Nădejdea tinereţii şi tihna ce-a pierit. '• ' (Ibid. (Leul şi Pantera) Ce ne place la un tânăr t La bătrân ne supără. Dar gândirii îi trebuie infinitul. stăpânul. (Scrisoare) j.) Aş fi fericit să servesc. ca si de simpatia lor. Dar nici sus în cer nu este dreptate! (Mozart şi Salieri. trad.' Cine dă la timp. ani ai primăverii în care am visat) trad. grădinile. Dând pomană cui nu-i cazul.'. e un furt De la cel sărac ce are cu adevărat nevoie. Un om inteligent nu poate să nu fie un pungaş.1829 Limbile ascuţite sunt mai de temut decât revolverele. (Pisica şi Privighetoarea) Alexandr Griboiedov 1795 . al lacrimei avânt? O. Este de ajuns un dicţionar pentru a conţine toate cuvintele. Si flacăra din suflet. $erWţjfcă' fie muţi nevoie. (O. ceea ce flfa 1 dezj|Ustă este să fiu aservit. Virgil Teodorescu Toţi spun: "Nu există dreptate pe pământ". 1824) Chiar şi în minciună.

1841 . (Libertatea) Mihail Lermontov 1814 . (Ibid.1876 f ' :.»«'. viaţa este mai adevărat viaţă. spaima se transmite într-o clipită. n-o să le mai regăsiţi.. Mihail Bakunin '" "' ' 1814 .Cine a strâns o dată pumnul. (Oblomov. •«• . -. -• 1809 .*Sl '. 1842) Ivan Gonciarov 1812 . decât viaţa însăşi. (Scrisori din Franţa si Italia. mai bine e să ai prieteni.. »• " (Ibid. 1840) Dragostea este ca focul.*.1852 " Ce contează comorile! Decât bani îngrămădiţi. altfel. 1847) înţelegerea greşită a adevărului nu înlătură adevărul. nu 1-ar mai deschide. (Suflete moarte. 1842) Uniformitatea este moarte. (Ibid. (Scrisoare surorii sale Tatiana.) Când porniţi pe drumul anevoios al maturităţii. f (La malul celălalt. 1847 ..arta cuvântului . (Un erou al timpului nostru.) Vissarion Bielinski 1811 . luaţi-vă ca sprijin primele voastre impulsuri de umanitate.:"""*' ll': •" ' 1812 . (Scrisoare lui Gogol. (Ibid..) Alexandr Pogosski 1816 . Alexandr Herzen i. (Ibid.1870 Nu-i suficient să descoperi o ţară în care totul merge şi mai rău. 1848) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 101 Iertăm întotdeauna ceea ce înţelegem. . Lermontov. 1840) Nikolai Gogol ••V.1 :? (Cugetare) . 1869) '". se stinge. Diversitatea este viaţă.) în poezie. a spus un înţelept.1852) Acolo unde cuvântul este ocrotit. pentru a dovedi că ce se întâmplă aici este perfect.care nu are limite: poezia.1891 >'i Nu supliciul este groaznic ci pregătirea lui.1874 Nu este rin bun soldat cel ce nu visezfeă să devină general. (Poezia lui M.!'"" .) Mai contagioasă decât ciuma. 1858) 100 CUGETĂRI SI CITATE Există o artă . .. ..1848 Cititorii sunt întotdeauna gata să-i ierte unui scriitor o carte proastă. (Prăpastia. cauza va fi salvată. dacă nu este alimentată. dar nu-i vor ierta niciodată o carte dăunătoare.> <• -t MJ Este mai valoroasă o clipă de viaţă adevărată decât i trăiţi într-o tăcere de moarte.

. 1870) 104 CUGETĂRI SI CITATE . 1847) Degeaba dăm de mâncare lupului. . cea mai bună definiţie a omului. (Abandonata.1908.. •.1881 O fiinţă care se obişnuieşte cu toate este. 1817 . o fi rău. ^ (însemnările din subterană. este uneori foarte plăcut să spargi ceva. Vladimir Jemciujnikov.) 102 CUGETĂRI Şl CITATE Chiar si stridia are duşmani. . 1865) Fii sigur că nu când a descoperit America..) Unghiile şi părul sunt date oamenilor pentru a avea o ocupaţie permanentă.) Este mai uşor să nemulţumeşti cea mai mare parte a oamenilor decât s-o mulţumeşti.î* Patrii ksfy acolo unde suntem ij»'!V( i (De. dar hoţul şi mai devreme.. 1869) Fiodor Dostoevski 1821 . ci când a fost pe punctul de a o descoperi.."V (Ibid.1883 Cei mai mari poeţi contemporani sunt americanii care vor tăia istmul Panama şi promit să monteze un telegraf peste ocean. 1861) Dragostea trece şi nepotrivirea rămâne. (Amintiri din casa morţilor. (Demonii. (Crimă si Pedeapsă.. cred.tr Ivan Turgheniev 1818 .c ' ' (Ibid. totdeauna se va uita în direcţia pădurii..) '. Alexis Jemciujnikov. (Umiliţi şi obidiţi. (Ibid. (Idiotul. 1868 . (Ibid. (Ibid. învinge-te pe tine însuţi.1869) ||« . (Ibid.spărţir. 1864) O greşeală originală valorează poate mai mult decât un adevăr banal.) O fi bine.. 1830 .1884) Mulţi oameni sunt consideraţi rău intenţionaţi doar pentru că nu cunosc părerile care plac superiorilor lor.ea) Kozma Prutkov (Alexis Tolstoi.. Primul pas al copilului este primul pas spre moarte. . (Ibid. (Părinţi şi copii. a fost fericit Columb. . ' 'Uit Dacă vroită înViiigl^umea toată. 1861) Respectându-te pe tine însuţi.) încurajarea este la fel de necesară scriitorului genial aşa cum este colofoniul necesar arcuşului virtuosului.1875. 1821 . Dacă pe cuşca unui elefant vezi scris "bivol" să nu-ti crezi ochilor. (Cugetări şi aforisme) Cocoşul se scoală devreme. (Scrisoare către doamna Viardot. 1862) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Milă fără orgolii n-o au decât femeile.jj V H .) . (Ermolai şi Morăriţa) Un bun chimist este de douăzeci de ori mai folositor decât cel mai bun poet. impui respectul celorlalţi.

comparaţia este jignitoare pentru acestea din urmă. (Ibid. '(Fraţii Karamazov. A nu te minuna de nimic este aproape acelaşi lucru cu a nu respecta nimic. încât. cel puţin o dată pe lună. uneori.) Nu pot exista divergenţe când este vorba de sfântul adevăr..) 106 CUGETĂRI Şl CITATE Familiile fericite se aseamănă toate. 1875 . (Jurnalul unui scriitor. (Ibid..) Plecând de la libertatea nelimitată se ajunge la despotismul nelimitat. :'. Şi cu cât avem necazuri Mai aproape-i Dumnezeu! (Stelele noaptea) Lev Tolstoi ./• . (Ibid.) Nimic n-a servit mai mult despotismul ca ştiinţele şi talentele.1869) în faţa unor fenomene istorice fără sens sau.1880) Dacă judecătorul era drept.) Se compară. (Război şi Pace. 1879 . după părerea mea.) Tristeţea pură este la fel de imposibilă ca bucuria pură. (1877) Apollon Maikov 1821 . familiile nefericite sunt nefericite fiecare în felul ei.1877) Pentru a alunga ideea morţii.) Marile opere de artă sunt mari pentru că sunt accesibile şi pe înţelesul tuturor. recurgerea la fatalism este absolut necesară. Iar un imbecil este incapabil să respecte ceva. al căror sens ne scapă. 1865 .1897 Să nu zici: "Cupa e plină! Totu-n lume-i odios!" Căci cu cât noaptea-i mai neagră Stelele sunt mai frumoase. mai curând.) Robia femeii este atât de veche. o pace prea lungă. (Ibid. (Ibid./. mergi la vânătoare. (Ibid. se consideră imbecil.' 1828 . caută să te distrezi. poate criminalul n-ar fi fost vinovat. ' (Ibid.Purul adevăr este întotdeauna de necrezut.. munceşte. adesea.) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 105 Mai curând pacea. (Ibid. .• --. nu suntem în stare să înţelegem prăpastia legală care o desparte de noi. este cel care.) Cel mai inteligent din toţi. •» ^v. îl face pe om feroce si dur. (Ana Karenina. (Carnetele demonilor) în teorie îţi poţi iubi aproapele chiar de departe: de aproape este ca si imposibil. (Ibid.•*' •-:..1910 Orice reformă impusă prin violenţă nu va îndrepta răul: înţelepciunea nu are nevoie de violentă. J873) A nu te minuna de nimic este mai prostesc decât să te minunezi de orice. cruzimea oamenilor cu cea a animalelor sălbatice. si nu războiuî. . (Ibid.

1889) Concizia este sora talentului. (Ibid. (Pescăruşul.) (Viaţa mea în artă) .) (?•••• ' ' ' ' Konstantin Stanislavski . .• • 1860 . "•"''"" . 1900) Un câine flămând n-are încredere decât în carne. 1899) Nikolai Lesskov 1831 .) Mai bine să mori din cauza unui imbecil. decât să fii linguşit de el.-se dau.V>'Arta este ordine. (Scrisoare. nu fă absolut nimic.) Viaţa nu trebuie arătată aşa cum este. :u ..(Ce este arta? 1898) Unicul ţel al tribunalelor este să menţină societatea în starea sa actuală. 1888) kl< (t ( i..-. (Cuvintele unui revoltat. 1842 . (Scrisoare. dar ce este cinstea nimeni nu ştie.<* jj 1863 . (Ibid. ' Nici un motiv nu poate justifica minciuna.1904 " H> Originalitatea unui autor depinde mai puţin de stilul său decât de felul de a gândi. armonie..'>> ft'/' B).»<. . . .. 1887) Cine nu ştie să fie servitor. ... (Blocnotes) '"• Un om bun se ruşinează si în iată unui câine. (Scrisori. (Scrisori.1895 Cel mai bun mijloc de a-ţi iubi din nou patria este să o părăseşti pentru un timp. nu va putea fi stăpân. 1888) Oricare ar fi subiectul conversaţiei. •. ci aşa cum o vezi în vis. 1872) DIN LUMEA--MTREAGĂ 107 Piotr Kropotkin . se iau.*•.-. (Scrisori. (Ibid. <'• 4 > (Ibid. 1896) *< '••'..) «v Dacă vrei să ai puţin timp.«. 1885) Anton Cehov . (Ibid.1921 Libertăţile nu.esţe o acţiune necinstită..) 1:08 CUGETĂRI SI CITATE 109 Dacă vi se dă o calea. Treabă zadarnică! E ca şi cum ai pune un om răcit să miroasă o floare. (învierea. (Scrisori. Ştim £pţi cg. 1888) A scrie (pentru critici). W (Ibid.*. nu căutaţi în ea bere. un veteran va vorbi numai de război. 1938 •' Nu trebuie să simulezi că exprimi ceea ce nu poţi exprima. (Scrisoare lui Pisemsky.

1953 Pe scenă.1934 Credea în străluciri de aur Si razele de soare 1-au ucis. (Teatrul teatral) Teatrul are o particularitate surprinzătoare: un actor talentat întâlneşte întotdeauna un spectator inteligent. dar adevărul nu. aşa cum poate s-o facă un sărac. 1902) Conştiinţa. 1905) Când eşti puternic. trebuie să fii bun. Restul nu-i decât literatură. doi ori doi fac trei sau cinci: depinde de intensitatea dramatică. libertatea este la fel de necesară ca talentul şi inteligenţa..) Omul se naşte pentru ca într-o zi să se nască un om mai bun.) Ivan Bunin 1870 . (Vagabonzii. (Taina sfântă a dragostei) Vsevolod Meyerhold 1874 . (Ibid.. doar cei puternici au nevoie de ea. (Ibid. A nu respecta tradiţia este tot tradiţie. 1892 . .) Oamenii caută mereu. Dar fiecare artist înţelege simplicitatea în felul său.1966 .Nu există roluri mici.1936 Uneori. Andrei Biely 1880 . (Ibid. . (Ibid. (MM de noapte.u>. vor să găsească mai binele..1953 Gelozia este lipsa de respect faţă de persoana pe care o iubeşti. (Copiii soarelui.1897) A avea talent înseamnă să ai încredere în tine.) Alexandr Blok 1880 .) Maxim Gorki 1868 .) Poţi înşela pe toată lumea. (Ibid.) 1 " Nikolai Evreinov 1879 .) Pentru un artist. datoria noastră este de a le crea. (Ibid. 1906) Niciodată un bogat nu se bucură din toată inima. ' (Barbarii. în propriile tale forte. 1907) Anna Ahmatova 1889 . există doar actori netalentati. ' ' (Ibid. (Prietenilor mei. dreptul nostru este de a avea "emoţii". ' (Ibid. (Invenţii teatrale) DIN LUMEA ÎNTREAGA Conform eticii mele teatrale.1942 Esenţialul în artă este simplicitatea. -"• ' (Vassa Jeleznova) ifo CUGETĂRI SI CITATE Oamenii n-ar păcătui dacă Dumnezeu n-ar îngădui păcatul.1921 Arta este presentimentul adevărului. minciuna arată mai bine ca adevărul ce se petrece în suflet. .

' '" ' "'î* ' il. Celebritatea nu-i frumoasă Şi nu e ceea ce ne-nalţă."'i"''V •' '• (Maestrul .) V •'•••. Ce niciodată nu vor cânta.. nici nu plâng. (Ibid. 1930) '. (Ibid.şi Margareta) Ilya Ehrenburg 1891 . l . 1957) Cu cât iubim mai mult.. fanatici cu ochelari de cal. Cin's-anime 112 .' ' Mihail Bulgakov i„ „ju 1891 .-.1940 Hârtia scrisă arde greu.) Artistul vede ceea ce nu mai există sau ce n-a existat încă în realitate.1967 Literatura nu schimbă ordinea stabilită.) Revoluţiile produc oameni de acţiune. ci şi o participare activă. (Ultima scrisoare. Si fără bârfe. Dacă eu mor. (Ibid.. Totul va trece ca petalele merilor albi. ci oamenii care fac această ordine. Eu mor." Barca dragostei S-a fărâmat de viata obişnuită. '. (în întâmpinarea lui Cehov) Arta cere nu numai observarea vieţii.1925 . y <c Cuprins de aurul asfinţitului Nu-mi voi mai regăsi vreodată tinereţea. timp de zeci şi sute de ani. (Nu regret nimic. apoi. Defunctul le detesta.^'.. Boris Pasternak 1890 .) Mă zgâlţâie mai rău ca febra Si-apoi întregul an stă mută. cu atât vedem o victimă în obiectul adoraţiei noastre. (Când va fi frumos) Omul este făcut să trăiască şi nu pentru a se pregăti să trăiască. '•""•' ' '""':"' jir Eu nu regret nimic. nu-i nimeni vinovat. (Doctor Jivago.1930 Tuturor. cine va scrie Aceste versuri?. genii mediocre. ani. (Un scriitor în Revoluţie) Vladimir Maiakovski 1893 . < Cum se spune "Cazul e închis.) Revoluţiile durează săptămâni.1960 (Poeme. nici nu chem. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 115 Serghei Esenin 1895 .. 1921) . (Ibid.CUGETĂRI SI CIT/W E Cuvintele ce vi le-aş spune.Cum să trăiesc cu o povara Ce îndrăznim să-i spunem muză (. este adorat ca ceva sfânt acel spirit de mediocritate care le-a provocat.

iif r . (Cartea cu o mie de proverbe) Cum ce nu ştii e mult mai mult decât ce ştii. ' .1971 De-atâta timp copiii au devenit părinţi./ " 1235 . (Primul cerc. De tatăl nostrual tuturor.•W'?.1315 .) ' Don Juan Manuel 1282 .'. (Pe Donul liniştit. însă spunând doar trei minute adevărul! Doar trei minute! Ce contează că te ucid apoi. uitând de linişte.>""iv ' ' " Spune-mi ce citeşti şi eu îţi voi spune cui i-ai furat cartea. <. 1928 .) Există totuşi o diferenţă între noi: tu te plictiseşti cu mine si eu mă plictisesc fără tine.-/-.1349 Păstrează în nenorocire speranţa şi credinţa. 1343).}' (Ibid.î>/(. Cu vecinul tău să nu vorbeşti nici de soţia ta şi nici de-a lui. • SPANIA .<' Mergând la moarte. complet liber. nu vorbi mult! • . .) Mihail Şolohov f. .] . Pericolul cel mare e cel aflat în spaimă.. .) . (Ibid. Ramon Llull ' ' .1458 Cine iubeşte cu adevărat nu uită niciodată.. DIN LUMEA-ÎNTREAGĂ Juan Ruiz 1290 .1940) Alexandr Tvardovski 1910 .' "" 1897 . Şi judecata îşi urmează de decenii cursul Şi nimeni nu-ntrevede sfârşitu-i când va fi. Dar toţi suntem la fel de responsabili. care nu sunt kârtse nicăieri*. <.1937 >. Orice sărac găseşte un mai sărman ca el. «blfe ţff taiv ..1350 Când catârca a dus samarul. :-t 1933 ' '.-..'.-* v CUGETĂRI \ vp .-• . din contră.. confort.:i'ttt!<:-: vţ •. 1905 -' 1978 (.ijlnigo Lopez de Mendoza 1398 ..1964) . (Trei minute de adevăr) . pedepsindu-te vei şti să-i pedepseşti pe ceilalţi. (Ibid." : t . din nou. (Contele Lucanor. 1955 . ' (Cartea adevăratei dragoste.':/'< ».. El este. nu fă vreun sacrificiu.„. Să faci întotdeauna servici contra serviciu. 1575) Nu te lăsa şi luptă ca omul curajos. . Pedepseşte-te.. suportă mai uşor căpăstrul. Evgheni Evtusenko .?. (Pqem) " Vl H Us Alexandr Soljeniţîn "1918 Cel pe care 1-aţi lipsit de toate nu mai este în puterea voastră. (Blocnotes) Pofta vine stând la coadă.• (Ibid. Viaţa impune oamenilor legile sale. . Pentru nepăsător.

(Don Quijote. ' (Celestina. i. si mai rău.. 1605 .. >. dar n-ar fi în stare să fie primari într-un sat. 1499) Este învins doar cel ce crede că este. (Ibid.Fernando de Rojas 1465 . (După nereuşita asediului oraşului Metz.1614 (?) Cea mai bună apărare contra insultelor este să le dispreţuieşti.1591 A fi împăcat cu tine însuţi este cel mai bun mijloc de a începe să fii împăcat cu ceilalţi. 120 CUGETĂRII CITATE Pana este limba sufletului.) Munca oboseşte chiar măgarii. neîncredere multă! (Ibid. (Cartea vieţii.1582 Este o bucurie pentru mine să aud bătând orologiul: s-a mai scurs o oră din viaţa mea şi mă cred mai aproape de clipa când îl voi vedea pe Dumnezeu. când mă uit la (Exerciţii spirituale) Carol Quintul 1500 . (Muncile lui Persiles si Sigismunda.1541 E cu păcat să nu crezi. Antonio de Guevara 1481 . chibzuinţă multă şi la o politeţe exagerată.-.. 1617) . si o greşeală să crezi totul.1545 Câţi nu deţin la curte funcţii înalte. (Ghidul păcătoşilor) ' Sfânta Tereza d'Avila •v?w 1515 . LUMEA ÎNTREAGĂ 121 . 1561) DINVIMIA ÎNTREAGĂ Miguel de Cervantes 1547 . O adevărată căinţă este cea mai bună doctorie contra bolilor sufletului. adesea. 1539) cer! CUGETĂRI SISTATE Sfântul Ignaţiu de Loyola Cât de josnic îmi pare pământul.1588 Unii cred că ceilalţi greşesc drumul dacă nu-1 urmează pe al lor. (Numele lui Hristos. şi. ]9 (Ibid-) Omul nu trebuie să facă glume cu sufletul său.1558 Norocul este ca femeile: se dăruie tinereţii şi dispreţuieşte părul alb. (Dispreţ pentru curte şi laudă pentru sat.) Luis de Leon 1527 . 1583) Mateo Aleman 1547 . 16 XII 1552) Ludovic de Granada 1504 .1615) Fiecare este cum 1-a lăsat Dumnezeu.1616 E mai rău să fii dezonorat decât mort. (Guzman d'Alfarache) La un dar mare..

-••> >•>'••• .îs©"-preocupă să.1626) Cel care-şi schimbă locul fără a-şi schimba viaţa şi obiceiurile nu-şi va îmbunătăţi nici9dată condiţia. trăieşte în mijlocul sălbăticiunilor.1635 Cine nu cunoaşte iubirea. Pedro Calderon de la Barca .Răzbunările pedepsesc. (Piepturile favorizate) . dar cine nu iubeşte cum trebuie. (Al doilea Scipion) Şansele care se pierd -i Sunt cele mai mari neşanse. Un ţânţar supără de obicei mai mult decât ocroteşte un vultur. . înspăimântă sălbăticiunile.1644 Si ceea ce-i frumos n-a fost niciodată egal cu ce-i măreţ. Fiind neutru nu pot fi Nici bun prieten.' "" (Ibid. sunt de ceară.. (Frumoasa Esther. ''•"*•" (Viaţa scutierului Marcos de Obregon.. mu (Cugetare) CUGETĂRI Şh Juan Ruiz de Alarcon l> 1581 .1645 Delincvenţii fac mai puţin rău decât un judecător nepriceput. l. • i.v! Baltasar Gracian 'Uut:.' '& 1601 . '-••• (Politica lui Dumnezeu si conducerea lui Hristos.-A-. Francisco de Quevedo 1580 . '(Ibid.1624 Bolnavul este mai recunoscător doctoriei care-1 vindecă decât sfatului care-1 fereşte de boală.1681 Eu sunt o mică lume şi de aceea spun că dacă-mi jŞunt stăpânul. 1652) l.i. Î626) Nu e mult de la resemnare la ipocrizie. sunt şi stăpânul lumii. (Povestea vieţii lui Buscon. (Să domneşti după moarte. . (Casa cu două intrări trebuie păzită zi si noapte.1639 ..<i u. ^egrete tţecutul. nici duşman. . ' 1662) . (Dacă femeile erau oarbe!) Nerecunoscătorul scrie binele în apă şi răul în piatră.. pierde prezentul şi pune în pericol viitorul.. (Cugetare) Cine/. r t?*' . 1621) '.1658 ' l Primul' Steltnli al inculturii este presupunerea că ştie ceva. .) . (Marea Cenobie) Păstrându-mi neutralitatea Eu mă condamn să umblu singur.Cei umili şi cei puternici sunt egali în timp ce dorm. *' . 1618) Felix Lope de Vega 1562 .) Vicente Espinel 1550 . (Cântec) * ' ' ii Luis Velez de Guevara 1579 . 1617 . dar nu înlătură greşelile. ' " 1600 . Legile în mâna regilor ' ^ 1 care le fac.

(Ibid. (Ibid. (Ibid. (Lecturi spaniole) Fericiţi cei ce tac. 1651) 184 CUGETĂRI SI -CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 125 Jose Cadalso 1741 . va fi curând şi al celorlalţi. 1809 . creşte şi se întăreşte în luptă cu furtuna'. trăieşte pe vârfuri.. (El Criticon.1764 Toţi cei ce ştiu puţin vor să arate pretutindeni ceea ce ştiu. trebuie gândit mult timp. (Studentul din Salanmnca. .) Leacul răului constă uneori să uiţi răul şi să uiţi leacul. vai! frunze căzute din arborele inimii. 1 \\ ^ Juan Donoso Cortes K. 1726 .' >' (Omul cinstit. Nu există profesor care să nu poată fi elev.) Da şi nu se pot spune foarte repede. :. decât să te informezi despre ele. 4|i: Bemto Jeronimo Feijoo 1676 . 1849) Mariano Jose de Larra 1809 . (Articole de moravuri) '' r ' ' Geniul.. i -j • Binele trebuie să fie mereu la modă. dar înainte de a le spune.) O parte a lumii râde de cealaltă şi una şi cealaltă râd de nebunia lor comună.1837 E mai uşor să negi lucrurile.) Este trist când te gândeşti că printre numeroşii oameni care şi-au imortalizat numele în paginile istoriei noastre. în loc de a fi virtute. . Patriotismul rău înţeles. i Juan Valera 1827 1905 . numărul celor care au acţionat pentru înflorirea ei este atât de mic.1782 f .1741) Tăcerea este sanctuarul prudentei.1842 < Iluziile pierdute > * sunt. devine un defect ridicol. (Ibid. (Ibid.) Cârja Timpului face mai multă treabă decât măciu-ca lui Hercule. 1840) •r f1 '. (Scrisori marocane. 1644) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 123 . (Teatru critic.1853 f J Un soldat este un sclav în uniformă. (Omul de la curte) Cel ce va fi propriul lui stăpân.-. căci ei se înţeleg. 1768) Jose de Espronceda 1808 . . (Discurs. ca şi cedrul din Liban.

ea este contradicţie. (Despre sentimentul tragic al vieţii. (Omagiu teatrului spaniol.1912 Ce păcat că mor când îmi rămâne atât de mult de citit! . trebuie să încetezi de a rM fi cinstit. când ai lângă tine pe cineva căruia să i-o spui. (Bucuria căpitanului Ribot. (Trandafiri de toamnă.<'•'. (Scrisori literare către o femeie) •. *• Angel Ganivet 1862 ..1938 . Benito Perez Galdos 1843 ..''/. pentru a fi bun. i. 1895) Miguel de Unamuno " 1864 . (însemnări) Banii nu ne pot face fericiţi. este sinceritatea trupului: o probitate pe care nu toată lurflBa o poate avea.. 1886) Un om prost nu este în stare să facă vreodată în viaţa sa prostiile pe care le fac uneori naţiunile conduse de sute de oameni de talent. ţ • -.B/'l !•' i ! i'jhii't M-f rf«"v n M n CUGETĂRI ŞlvCfTATE .. (Episoade naţionale: Trafalgar) CUGETĂRI Armando Palacio Valdes 1853 . (Fortunata şi Jacinta.": */ Arta unui prinţ constă în a face binele. '.) Jacinto Benavente . (Ibid. l • !.* |j n : • -J» 1866 . (Scrisoare. »îi J.el.'«i* •!&•••'>: . • "• ""'* '. (Fiul lui Polichinelle) .. 1897) 'Orizontul este în ochi şi nu în realitate. 1913) Filozofia şi religia sunt rivale şi din această cauză au nevoie una de alta. viaţa este o tragedie şi o luptă veşnică fără victorie şi fără speranţa unei victorii.1936 Nu trăim decât din contradicţii şi pentru contradicţii. 1905) Ironia este o tristeţe care nu poate plânge şi atunci surâde.'J DlN LUMEA ÎNTREAGĂ 127 . singura noastră constantă. (Cucerirea regatului Maya.1898 &w*-.<>)*. cu mâna altuia. 1905) Duşmanul începe să devină periculos când începe să aibă dreptate.1870 (Cuvântul) (Articol) . (Filozofia modei) Lecţiile vieţii1 ne învaţă că. Singurătatea este foarte frumoasă.1920 Lipsa de siguranţă.1954 " " !-: Disciplina constă în faptul că un imbecil se face ascultat de oameni mai inteligenţi ca el.. uneori.Gustavo Adolfo Bequer 1836 . 1Ş99) Marcelino Menendez Y Pelayo 1856 .XÎ )'!. personal şi răul. '. (După masă) Goliciunea. ' Nlife nimic mai trist decât tristeţea unui om ves. dar numai ei singuri compensează faptul că nu suntem.f >^ > "• .

nici trecut. 1913) Omul: un milimetru peste maimuţă. 1936) Cultul vostru pentru muncă să fie cultul lui Her-cule. nu al unei divinităţi perfecte. un tablou este un ansamblu de distrugeri.1943 Plictiseala este expresia supremă a indiferenţei. (Ibid. fără nici o iluzie. (Cugetare) '/ti în fiecare simţ sunt celelalte cinci. Apoi visam că am visat. Antonio Machado 1875 . (Intrusul. . când nu este cu un centimetru sub porc. --. La mine. prin parfumul lor intens şi scurta lor dujată. un semizeu. 1935) jEu. Cine învaţă o nouă limbă câştigă un nou suflet.. de a o provoca şi de a o face durabilă. . h wv«*i (Scoală sofiştilor. 1923) Un tablou este un ansamblu de acumulări. '(Caietele M Juan Ramon Jimenez) Pablo Picasso *::: M''.1939 Luaţi seama: o inimă solitară nu este-o inimă.:«> (A doua Antologie poetică. (Proverbe şi cântece) Feriţi-vă de autodidacţi. (In portocali. -pii. 1910) 130 CUGETĂRI Juan Ramon Jimenez 1881 .> '•• ' 1874 .1956 Armata nu trebuie să fie decât braţul naţiunii. Arta care nu este în prezent..) Ricardo Leon 1877 . eu sunt. 1900) Mila este mijlocul de a întreţine sărăcia.1947 -r Idealul meu? Să dorm...1958 Poemul trebuie să fie ca o stea.. Nu există. nu va fi nici în viitor. . (Ucenicul conspirator. (Discuţie cu Christian Zervos. 1904) Pio Baroja 1872 . în artă. cant. Ieri am visat că îl vedeam Pe Dumnezeu şi că-i vorbeam. .• . deoarece zeii propriu-zişi nu muncesc.â'r.%8&li 1881-1973 "*-$• •Am fost surprins de folosirea abuzivă a cuvântului evoluţie. :•-. mai ales când se laudă că sunt! (Juan de Mairena. niciodată capul.. (Oleandri) Să aibă viaţa grijă să mă omoare pentru că eu n-am grijă s-o trăiesc! . 1923) i. „. J.DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Vicente Blasco Ibanez 1867 ... >eu găsesc. care este o lume şi pare un diamant. (Marele vârtej al lumii) Manuel Machado ..1928 Pasiunile artistului sunt asemenea florilor. în Caietele Artei.. şi am visat că-s ascultat. (Discuţie cu Marius de Zayas. ' . Eu nu evoluez. nici viitor.

1951 Poeţii pot fi definiţi ca fiinţe care ştiu cel mai bine să spună ce-i doare. . . (Biografie şi Roman. biografia este arta de a-1 reînvia. s-au apucat să picteze ideile. (El Greco şi Toledo) Rapiditatea.(Studiu de femeie) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 131 Eugenio d'Ors 1882 ...• Vicente Aleixandre . (Greguerias. (Apreciere şi Apărare a limbajului. bogota..>:|»<ŞŞ?1-'. Benjamin Jarnes . 1891 . care este o virtute. (Reflecţiile lui Quijote. (Dialogurile pasiunii meditative) Este îndeajuns să priveşti un lucru cu atenţie pentru ca el să devină interesant. (U-turn-it. 1914) Poezia este astăzi algebra superioară a metafore(Dezunuinizarea artei. (Ibid..: Singura bucurie a oamenilor căsătoriţi este să participe la căsătoria altora. 1925) Stilul seamănă cu unghiile: este mai uşor să-1 ai strălucitor decât curat.1955 Ceea ce face dintr-o problemă o problemă. (Poezie spaniolă) ' • .i) ..„„.. 1944) Gerardo Diego 1896 A crea ceea ce niciodată nu vom vedea.1963 .. aceasta-i Poezia. 1888 . 1947) Jose Ortega Y Gasset 1883 ..) 132 CUGETĂRI SI CITATE Amerigo Castiro 1885 .1949 Romanul este arta de a crea un om. ..1972 " Istoria trebuie să menţină viaţa în viaţă.1960 ' ' Marii eroi nu sunt cei care au învins. ci cei care au căzut în luptă vrând să realizeze isprăvi neobişnuite şi supraomeneşti. 1917) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ v Pedro Salinas 1892 ..•>•. 1925) în loc să picteze lucruri. în Revista de las Indias.... (Realitatea Spaniei.v.i»<" . (Noul glosar.. o bucurie diabolică. îşi generează viciul.1954 Patria poate acorda mai multă încredere unui critic care munceşte decât unui entuziast care vociferează. 1946) Ramon Gomez de la Serna . 1954) Gregorio Maranon 1887 . este contradicţia pe care o conţine. care este graba.: .

(Unui viitor poet.. * . cine nu iubeşte dacă s-a născut? . 1965) Camillo Jose Cela 1916 Mint cei ce vor să disimuleze viaţa cu masca nebună a literaturii.• x1899 . cei ce n-o povestesc. 1951) Luis Cernuda ^ '' ' 1902 .1972 (Mare) Există trei categorii de oameni: a.'!. (Stupul. Max Aub 1902 . răi. (Ibid. folosesc mult timp.) *' " ' Ramon Sender 1902 . (Introducere la opera completă. (Convorbire despre teatru. care-1 face pe poet? (Ruinele.1963 Pământ natal. b. (Unei moarte) Federico Garcia Lorca <TH ».H.•*.1981 Cât de mici îmi sunt mâinile faţă de tot ce-a vrut viaţa să-mi dea. (Pământ natal. 1951) Omul este victima pe care zeii o oferă pentru îmbunarea timpului nesătul si niciodată binevoitor...v». doar marea o îndeplineşte. 1965) Oamenii sunt ca ceasornicele: buni. cei ce-şi povestesc viaţa. putem încă spera..•. (Sfera...sunt şi datorită tehnicii şi muncii. c. Doamne! Tu care ne-ai făcut muritori. cei ce n-au ce povesti. înseamnă să găseşti viaţa ta în toţi ceilalţi. 1947) Gabriel Celaya 1911 . (Pace si Armonie. ca şi cum ar dura mereu.. 1960) CUGETĂRI Şl CITATE .1991 Atâta timp cât pe pământ va exista un om care să cânte. 1936) 134 CUGETĂRI SI CITATE Toate lucrurile au misterul lor şi poezia este misterul tuturor lucrurilor. i 1898 . în Ca cel ce aşteaptă zorile.1936 -n & -&O Dacă-i adevărat că sunt poet datorită lui Dumnezeu . în Ca cel ce aşteaptă zorile. 1953) A fi poet. (1936) Pământul este probabilul paradis pierdut.sau diavolului . nimeni nu poate să-i repare. (Ibid. . în Norii. să iubeşti. (în Darmangeat) Teatrul este poezia ce se desprinde din carte şi devine omenească. 1940) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 135 O.1984 •-.. 1947) Trebuie să ne bucurăm de clipă. (Balade si Zicale basce.. (Povesti sigure. eşti cu atât mai mult al meu cu cât eşti mai departe. de ce ne-ai dat setea de eternitate. **.) Promisiunea izvoarelor.• Să iubeşti..

Cei ce ne-aud. prin asta. * iar cei ce ne-ar putea-nţelege n-au timp să ne asculte. •. 1960) Jesus Lopez Pacheco 1930 Cuvântul pâine e o-mpuscatura Când îl pronunţă-o gură-nfometată.t f Poeţi. 1922 „„„ . 1952).:t i •"•' ' '•' Căpitan John Smith 1580 . 1693) . căruia i se fură doar câteva minute pe zi. fi> (Spania. vreau s-o ştiţi.1631 Cine nu munceşte nu va avea ce să mănânce. (Cântecul pâinii. (Cer pacea şi cuvântul. Ochii mei vor vorbi chiar dacă buzele mele vor tăcea. (Poeme lui Lazor. 1954) 1 l ' ift'ţM!< Wj'l i 'î|l!Nt LUMEA ÎNTREAGĂ v '' ! " Jose Manuel Caballero Bonald 1926 Ce tribunal oare-ar putea să scoată putregaiul din Istorie. (Ibid. 1961) Ana Măria Matute 1926 ( Oare unde se duc copiii care nu mor? (Sărbătoare în nord-vest. s-o bei până la zaţ. . pentru o adevărată viată. 1953) Timp gol. 1608) William Penn 1644 .'* 1916 .. 1955) Jose Hierro -. 1957) . . (Timpul.. /CUGETĂRI SI CITAft '"' ''"'' '"' STATELE UNITE '• . Trebuie să ne salvăm de timp. pasiuhectf'Vietif. deznădăjduit.1979 . prieteni. este un stimulent de a-1 scrie pe următorul. 1958) . m Antologia consultată a poeziei spaniole. (Rolul corului.Timpul în lupta sa cu omul se distrează cu el şi când se plictiseşte.. ' • - Blas de Otero •'*. (Jamestown. ' •' Nu-i necesară. nu ne-nţeleg. ţ Fiecare poem este un eşec şi. arta noastră . (Despre poezie. îl ucide.1718 < Pasiunea este o febră a mintii care ne lasă istoviţi. '/ (ţ.) Jose Angel Valenţe 1929 Dacă descoperi claritatea. Eugenio de Nora 1923 . (Roadele singurătăţii.

(Scrisoare) . (Ibid.) '"sunt. subliniind. există întotdeauna o cauză.Decât să aperi cu agresivitate o singură credinţă mai bine nu apar ţii nici uneia. U ..1758 •"" Nimic nu e întâmplător. (Ibid. (Autobiografie. şi costisitor. *'* >. încercaţi să-i luaţi cu împrumut..i. 1732 . ' (Ibid. 1733 .) Celibatarul nu are valoarea pe care o dobândeşte prin căsătorie. (Ibid. fără a te remarca prin deşteptăciune. :urg. "t iun.... ' (Ibid. (Sfaturi copiilor săi. •• -/.) Soţia devotată. puţini oameni rezistă celui dare oferă mai mult.1790 La douăzeci de ani domină voinţa. câinele credincios şi banii în pungă — iată trei prieteni statornici. nimeni nu va putea să i-o fure.) Dacă există căsătorie fără dragoste.) Femeile.-„ „ n.1758) Nepăsarea aduce mai multe prejudicii decât incultura. Creditorii au memorie mai bună decât debitorii.:jş: •-. (Ibid. să asculţi mult. s? .) ' Cei lipsiţi de judecată dau mese bogate unde mănâncă cei înţelepţi. 1818) tft'i». (Almanahul Bietului Richard.'. (Ibid. trebuie să admiri puţin. (Ibid... el seamănă cu jumătatea desperecheată a unor foarfeci. (Ibid. la patruzeci.. [e răi. (Ibid.) Dacă vreţi să aflaţi valoarea banilor. j. . 1699) Jonathan Edwards 1703 .1799 . ..'MrîKtf. în schimb.. 1723) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 13§ Benjamin Franklin 1706 . pe cât posibil. .) Nimeni nu predică mai bine decât furnica. . raţiunea. isteţimea celorlalţi.. (Ibid. < • Oricât de virtuoşi ar fi. (Ibid. dacă nu ar avea-o? DJN'JSMM'EA ÎNTREAGĂ George Washington . . Etalarea este si amăgitoare si costisitoare.A .. băutura. la treizeci. mintea.ar fi. (Jurnal.) Ca să fii apreciat în arta conversaţiei. jocul şi înşelăciunea micşorează averea si sporesc nevoile...i.. să fii modest.) Un plugar care stă drept e mai demn de respectul nostru decât un nobil în genunchi. având o religie. atunci există si dragoste fără căsătorie.) 110 CUGETĂRI SI CITATE Dacă toată bogăţia unui om se află în mintea sa..) Trei mutări fac cât un incendiu.. si ea nu are glas. ' (Ibid.) .) A face paradă de ceva e şi fals.0. (Ibid.

) Sublimul şi ridicolul se apropie atât de mult încât nu se pot disocia. încercarea de a o înlătura o face să trăiască. 1783) Thomas Jefferson ' 1743 .1852 . dacă este imperfectă este un rău care nu poate fi îndurat. nu este decât un rău necesar. (Drepturile omului. fâ (Ibid. Thomas Paine 1737 . 1792) Patria mea e lumea întreagă. Channing 1780 . (Casa nopţii. Hosea Ballou •«( 1771 .: A urî înseamnă a te pedepsi singur.-. (Ibid. 1845) . (Predică.1809 Calomnia este o patimă ciudată. ci de a da oamenilor posibilitatea să o caute.. (Poeme.) . J8$$) William E.. alegeti-i cu grijă înainte de a vă încrede în ei.1826 A se revolta împotriva tiraniei înseamnă a se supune lui Dumnezeu..1842 Credinţa este dragostea transformată în năzuinţă. . . cu puţini.f0 voi găsi acolo pe soţia mea. (Bunul simţ) Preţuim prea puţin ceea ce obţinem prea uşor. 1843) Scopul guvernului nu este cel de a oferi fericirea. (Vârsta înţelepciunii) ' "v CUGETĂRI SI CITATE Virtutea nu este ereditară. fj . 1778) James Monroe 1758 . 1767 . • <« (Note asupra parabolelor.1832 (Discurs) Moartea nu este nimic mai mult decât o schimbare veşnică. Timpul converteşte mai bine decât raţiunea.1831 Onoarea naţională reprezintă o proprietate naţională de cea mai mare valoare. (Ibid. (Discurs inaugural.. o j • dar aleget fj .) O formă de guvernământ. v-. 1817) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 143 Andrew Jackson .Fiţi politicoşi cu toată lumea.. indiferenţa o distruge în mod inevitabil. --\ -': . Philip Freneau 1752 . (Jurnalele Crizei. dar intimi. chiar dacă atinge perfecţiunea. fraţii mei sunt toţi oamenii. (Deviză) Toată puterea aparţine poporului.1845 Cerul nu va fi pentru mine un rai dacă iiU.

(Thoreau.1859 Şcolile'jeprezintă liniile de apărare ale republicii.'V'Yt. decât dintr-un volum întreg cu caracter biografic. Noi oferim spuma.1882 Influenţa morală a naturii asupra unui om consta Zicale ale negrilor Noi cultivăm grâul. Noi cernem făina..1836 Fii dârz când ştii că ai dreptate.. Respect munca. >.1888 Egoiştii nu ştiu să stea de vorbă cu cineva. care eşti în ceruri. iu (Tablete. T • '. «*. Vie împărăţia Ta. 1873) Daniel Webster 1782 .1878 Elocvenţa este poezia prozei. Si ei spun: "Asta-i bun pentru tine. după cum îmi respect mama: nu le-as atinge nici măcar cu o floare. nu aş fi avut nimic. (1829) Horace Mann 1796 . facă-se voia Ta.Dintr-o anecdotă aflăm mult mai mult despre un om. Ei ne dau tarata. Dacă nu aş fi primit. î i l ' jl.. 1868) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Secolul XIX Negru: La angajare.1851 (Deviză) în numele principiilor importante se fac deseori nedreptăţi în cazurile particulare. 146 CUGETĂRI Şl CITATE . <r i Ei ne dau porumbul.. (1844) Amos Bronson Alcott 1799 . La dare afară. ei vorbesc doar cu ei înşişi. 1835) M44 CUGETĂRI Şl CITATE David Crockett 1786 . cei dintâi. .1852 Părerile care se schimbă se justifică deseori când provin din împrejurările care s-au schimbat. negrule. cei din urmă. ' Omul alb îmi datorează unsprezece dar îmi plăteşte şapte. James Fenimore Cooper 1789 . (Egalitatea americană) William Cullen Bryant 1794 . Ralph Waldo Emerson 1803 . 1 Ei ne lasă drojdia. (Discurs." ' Tatăl nostru.

1870 Refuzul de a acţiona este mai dăunător decât săvârşirea unei greşeli în cadrul unei acţiuni. 1837) Cine nu descoperă în poezie sau în tablouri ceva mai mult decât ceea ce a înfăţişat artistul.1882 Dă ce ai. AbraKam Lincoln . (Discurs. (Poeme. ai învăţat mai mult decât în zece ani de studiu. Stagnarea este mai cumplită decât moartea. Bunul gust este cel care o apreciază. bătută de valuri? (Natura. (Povestiri. (Despre prietenie.G Edgar Allan Poe 1809 .' : ?--:':i* 1809 . 1867) Dacă.. Va putea cineva. dragostea se stinge din rădăcină. 1862) Nu schimbaţi calul când vă aflaţi în mijlocul râului. dar e cu totul imposibil ca trei persoane să participe la o conversaţie sinceră şi serioasă. 1842) Singura cale de a avea prieteni este de a fi tu însuti un prieten bun.) Ghinionul gânditorului constă în faptul că toate calităţile sale nepreţuite există. ai stat de vorbă cu un înţelept. .. (Fauna de marmură. ci în dobândirea ei. vreodată. 1860) William Gilmore Simms 1806 .. • ':':" •• 'w ' Un buletin de vot este mai puternic decât un glonte.) E posibil ca două persoane să stea de vorbă. să aprecieze valoarea lecţiei de curaj şi trăinicie. (Ibid. mângâierile au rostul lor.) Virtutea omenească are nevoie de campioni şi de martiri. CUGETRI Şl . iar cea de-a treia să le asculte.în adevărul pe care-1 conţine şi-1 comunică. care a rupt monotonia epocii voastre. asemenea frunzelor unui pom. 1856) Pierderea unui duşman nu compensează pe aceea DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 149 a unui prieten. extravagant.'-. (Ibid. •: (Puterea cuvintelor) U.1865 '•• . să nu mai citească vreodată un poem sau să privească un tablou. 1846) « Fericirea nu constă în ştiinţa propriu-zisă. (Filozofia compoziţiei. Fără ele. pe hârtie.1849 Definiţia pe care o dau Poeziei cuvintelor este Crearea ritmică a Frumuseţii. (Eseuri. pe care o oferă pescarului stânca neclintită. (Discurs) Henry Wadsworth Longfellow 1807 . 1836) Bucuraţi-vă că aţi înfăptuit ceva neobişnuit. (Jurnal. f . 1914) ÎNTREAGĂ Nathaniel Hawthorne 1804 .1864 în dragoste. la o masă. Pentru unii reprezintă mai mult decât crezi."-< *>V• . opera trebuie să reprezinte OMUL. numai o dată. (Scrisoare. :y>:. 1841) Nu devine scriitor cel ce se bizuie numai pe talent.-' . (Ibid. ea mai înseamnă şi corupţie.

a muri în chinuri şi apoi a merge în iad. 1849) Opresorul nu îşi dă seama de gravitatea opresiunii cât timp este tolerată de cel oprimat. 1881) H'. (O voce din teuga din faţă. 1860) Nebunia este. sunt convins că nouă ne-ar fi mult * sf mai bine.) îşi vor da oare seama oamenii că politica nu-i totuna cu morala şi că ea se ocupă numai de ceea ce . oprimate. 1840) Harriet Beecher-Stowe 1811 .i f Şir OHver Wendell Holmes 1809 . j (Neascultarea civilă. 1840) T Frederick Douglass 1817 . iar cel de-al doilea. 1885) Richard Henry Dana 1815 . (Coliba M Moş Toma. 1870) •''•-''' 150 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 151 Cinicul nu vede calităţile unui om dar îi descoperă imediat defectele.(Discurs. (Ibid. (Discurs) Margaret Fuller 1810 . H . : ---i Diferenţa dintre un politician şi un om de stat constă în faptul că primul se gândeşte la următoarea alegere. 1852) Henry Ward Beecher 1813 . A. (Proverbe.1850 Femeia care poate trăi fără sprijinul unui protector se va căsători cu multă demnitate.(Discurs.1888 ' • \' i .'.1894 Dacă am arunca la fundul mării toate doctoriile pe care le folosim.1896 > . dar peştilor le va fi mult mai rău. (Femeia în secolul XIX. (Autobiografie.1887 583 . 1864) .* ' Henry David Thoreau 1817 .1882 A munci.Clasele ignorante sunt clasele periculoase.1895 Cei care susţin că vor libertate dezaprobând tulburările sunt asemenea ţăranului care ar dori să-şi strângă recolta fără a fi arat ogorul.1862 Să fim mai întâi oameni şi abia după aceea supuşii unei ocârmuiri. (Evoluţie şi religie. ar fi din cale afară de greu de îndurat. a o duce greu. la următoarea generaţie. Sclavul devine un tiran îndată ce coate să o facă. (1865) James Freeraan Clarke 1810 . logica unei minţi pline de bun simt. deseori.

(Typee. 1855) Walt Whitman 1819 .) Tot ce se referă la război este o palmă dată bunului simţ. Inima nu are experienţă. 1854) Există un singur remediu pentru dragoste: a iubi mai mult. a pipăi sunt tot atâtea minuni.1885 .) Dacă eşti scriitor. a auzi. muşchiul nu are niciodată o greutate 6gală cu a creierului. dar dacă izbuteşti să ţii în frâu rechinul din fiinţa ta. 1848) 152 CUGETĂRI SI CITATE LUMEA'INTREAGĂ 153 în balanţa sorţii.1892 în univers nu există ceva mai divin decât omul.1891 : Natura dă tuturor posibilitatea de a face ceva: cel care doreşte să scrie şi nu poate.. 1846) trop. (Ibid. (Ibid. 1833) Sunetul pompei care scârţâie este tot atât de necesar ca si muzica sferelor. (Moby Dick. 1841) Mintea şi mâinile iscusite dovedesc experienţa lor. deoarece toţi îngerii nu sunt decât rechini foarte bine stăpâniţi. 1849) A fi filozof înseamnă a rezolva unele probleme ale vieţii nu numai în teorie. ' (O fabulă pentru critici. (Ibid. 1851) Unde se găseşte ultimul port de unde nu vom mai ridica ancora? (Ibid. scrie ca şi când zilele ţi-ar fi numărate. (Bigelow Papers. (Prefaţă.1891 „. 1849) Eşti şi tu un rechin. dar cine arată veşnicia? (Ibid. devine critic. (Ibid. fiecare particulă din făptura mea este o minune. aşa sunt. Grant 1822 . 1852) James Russell Lowell 1819 . deoarece. (Bluza marinărească albă. vei fi un înger. nu este nici de partea noastră..) Pendula arată clipa. (Walden. în maioritatea cazurilor. fiecare parte. 1842) Poezia nu reprezintă altceva decât echilibrul mental al vorbirii..) Civilizaţia se deosebeşte' de barbarie sau reprezintă un stadiu avansat al ei? • (Israel Potter. ci si în practică. Herman Melville 1819 . (Jurnal. Dacă natura nu este împotriva noastră. bineînţeles. Totul se rezumă la cultul fiinţei umane. (Ibid.) Ulysses S. Adolescentul dezamăgit este cel mai mare mizan(Ibid. 1872) A vedea. 1849) ' .este oportun? (Sclavia în Massachussetts.

(Ibid. înjuraţi. jocul. 1906) 156 CUGETĂRI SI CITATE Sfera de cunoştinţe a lui Seneca a fost întregită când a aflat că un prieten ajuns la . (Aventurile lui Tom Sawyer. (Wilson. 1890) Henry Adams 1838 . pFoată ziua înjur. conopida este o varză care a frecventat universitatea. număraţi până la patru. vei face plăcere unora si vei produce uimire altora. 1869) Andrew Carnegie 1835 . dar pe care nimeni nu vrea să o citească.1919 Problema fundamentală a epocii noastre este buna gospodărire a bogăţiilor.1910 Munca înseamnă ceea ce eşti silit să faci. (De-a lungul ecuatorului. 1876) Cei ce vor încerca să găsească vreo noimă în această povestire vor fi urmăriţi.) Există trei feluri de minciuni: minciunile. cei care se trudesc să-i afle intriga vor fi executaţi. (Aforism) Procedează întotdeauna corect. (Scrisoare) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 155 O operă clasică este o carte pe care toată lumea doreşte să o fi citit. (Evanghelia Bogăţiei. (Ibid. cei ce caută să-i descopere un tâlc moralizator vor fi surghiuniţi. Când sunteţi foarte mânios. (Carnete) John Burroughs 1837 .) r Pudoarea a apărut odată cu veşmântul. 1884) Pentru a reuşi în viaţă aveţi nevoie doar de ignoranţă şi de încredere. (Aventurile lui Huckleberry Finri.Nu cunosc o cale mai bună pentru anularea legilor prost întocmite decât aceea de a cere stricta lor aplicare. (Autobiografie) A da dovadă de o bună educaţie înseamnă a nu da în vileag buna părere pe care o avem despre noi şi părerea destul de proastă pe care o avem despre ceilalţi. Spiritul afirmă în mod firesc. 1889) 154 CUGETĂRI Mark Twain 1835 . minciunile sfinte şi statisticile. Piersica era odinioară un sâmbure amar. spuneţi adevărul. (Discurs inaugural. tot ce faci de bunăvoie. 1894) Dacă aveţi o îndoială. Tot secretul este educaţia.1918 •»•'" ş Cunoaşterea firii omeneşti reprezintă începutul şi sfârşitul educaţiei politice. (Lumina zilei. (Educaţia mea. 1886) Când sunteţi mânios. 1897) Să nu credeţi cumva că sunt furios pentru că înjur. astfel încât raporturile dintre bogaţi şi săraci să fie armonioase. (Dedicaţie.1921 E mai uşor să crezi decât să negi. fără a fi câtuşi de puţin mânios.

(Despre război./. 1907) Ambrose Bierce 1842 . (Ibid. 5 (Ibid.. (Ibid. Religia este fiica Speranţei şi a Fricii. (Ibid. Toleranţa religioasă este un fel de lipsă de credinţă. (Ibid.1910 si» Opoziţia dintre oamenii care au şi cei ce sunt a 'existat dintotdeauna. (Pragmatismul. (Ibid. totul se rezumă la două persoane. vanitatea. (Dicţionarul diavolului.1910 'x. 1903) William James '%.1913 l' Admiraţie: manieră politicoasă de a recunoaşte că cineva ne seamănă. (Ibid. (Ibid.) . ' Filozofie: drum care pleacă de nicăieri şi nu duce la nimic. (Ibid.) îs. Cuvinte citate eronat. Patru motive îndeamnă oamenii la activitate socială: foamea. 1911) Pisălogul: cel care vorbeşte în loc să vă asculte. : : v (Ibid.> ••.) Citat: repetarea eronată a cuvintelor altuia.) 158 CUGETĂRI Şl CITATE Politica înseamnă cârmuirea treburilor obşteşti în folosul persoanelor particulare.) Persecuţia este foarte logică.) Antipatie: sentimentul pe care ni-1 inspiră prietenul unui prieten. î .) A raţiona: a cântări şansele pe cântarul dorinţei. o stăpână şi doi sclavi.) Căsătorie: comunitate alcătuită dintr-un stăpân. prefăcută în Virtute.) Răbdare: formă minoră a disperării.) Politeţe: cea mai acceptabilă formă a ipocriziei. (Ibid.putere însemna un prieten mai puţin. ea explică Ignorantei natura Necunoscutului. (Ibid. • uiv'«u. frica de putere. (Ibid.) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 157 Muncă: un proces prin care A măreşte proprietatea lui B.) Un sfânt este un păcătos mort. Erudiţie: praful căzut dintr-o carte într-un craniu (Ibid.) .) 31 r William Graham Sumner 1840 .) gol. dragostea.v. reconsiderat şi îndreptat. (Ibid. 1842 .

(Scrisori) ' ".iKÎ .J ţl ' Henry James Jfe 1843 . adevărata ei valoare o dau dificultăţile care au trebuit înlăturate pentru a o obţine. (Viaţa raţiunii.1952 Naşterea şi moartea nu pot fi remediate dar ne putem bucura de ceea ce le desparte. iar pjp a doua. 'i Louis Anspacher s V.. şi ţinând în mână un ciomag. mutuală.1941 >rcr. 1941) -n •wi!>':. 1897) Booker T. r< 0ri'e@2: păcat este rodul unei colaborai^' ''!.'£ •: H'C ./ "' "• *'•"•-• 1871 . (Viaţa. (Aforism) Theodore Roosevelt 1858 .1915 Ştiu că importanţa reuşitei se evidenţiază mai puţiri prin poziţia socială dobândită. adunată pe aripile nefericirii şi ale trudei. 1906) u Edgar Lee Masters 1869 . dependenţa. cu copiii noştri. şi obligaţia..sff|rK> Sherwood Anderson ?.». 1940) Arta este mierea sufletului. p.f»»iuq Sunt legi înăuntrul legilor: legi care-şi bat joc de legi. veţi ajunge departe.1919 ^ \ Vorbind cu blândeţe.•:• • ot. Washington 1856 . aş spune că este un bandaj inventat de om ca să-şi ocrotească sufletul rănit.1945 -. (Interviu.. 1876 .1947 . (Scrisoare. (Autobiografia unui negru.1950 Iubitele care ies din viaţa noastră sunt mai patetice decât cele moarte. ' 1871 . reciprocă.1938 Prima jumătate a vieţii ne-o irosim cu părinţii.1900 /. (1901) Georges Santayana 11 1863 .»o2/K:îi^". 1935) Stephen Crane ".: . .. (Autobiografie. Arta şi America. 1878 .1920 "' întrecem rasele europene pentru că suntem mai liberi decât ele să alegem formele de civilizaţie care nu ne aparţin. Căsătoria este relaţia dintre un bărbat şi o femeie în care independenţa este egală. pentru ca fostele iubite sunt cele pe care le-am îngropat de vii. 1901) '\ DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Clarence Darrow 1857 .* (Moarte!® şi cojfilMl Theodore Dreiser .'i' «^••' Dacă ar trebui să definesc religia...

DIN LUMEA ÎNTREAGĂ ... 1934) Un om nu poate înţelege profunzimea unei cărţi înainte de a fi văzut şi a fi trăit cel puţin o parte din conţinutul ei. 1919) E nobil să mori pentru o idee. Tatăl Nostru. ' (Noul Negru. -.1956 Marii artişti nu sunt niciodată puritani şi sunt chiar Bareori respectabili. îndeosebi când ele nu fac doi bani. (Prejudecăţi..'„. (Filozofie şi Păreri. 1927) £i^f'.c. Ceea ce iubeşti cu adevărat nu-ti va fi luat. Restul nu-i decât scorie. (Discurs. 1926) i Singurul lucru de care trebuie să ne temem este însăşi Teama.1953 Vieţile noastre nu sunt decât interludii lipsite de importanţă în marile jocuri electrice ale lui Dumnezeu. 1925) Marcus Garvey ' 1887 .. Dar cât de nobil ar fi ca oamenii să-şi dea viaţa pentru idei adevărate! (Prejudecăţi. Henry Louis Menken 1880 .1951 Publicitatea reprezintă un factor economic preţios pentru că este cel mai ieftin mod de a vinde produse. l ' . (Discurs.1'. Ezra Loomis Pound f 1885 . Alan Locke 1886 . (Ibid.1940 întâmplarea nu a realizat niciodată speranţele unui popor care suferă.) Will Durant 1885 . atât la 18 cât si la 48 de ani. .1972 Nu există nici un motiv ca unui om să-i placă aceeaşi carte.1967 Oriţte ştiinţă începe ca o filozofie şi sfârşeşte ca o (Istoria filozofiei.1945 Un reacţionar este un somnambul care merge de-a îndărătelea. . (Ibid. 1933) 102 Sinclair Lewis 1885 . 1939) U-. ' (ABC-ul lecturii.) Criticul nepriceput se recunoaşte după felul în care începe să vorbească despre poet în loc să discute despre poem. t ' ' (Canto LXXI) Dlfik LiaMBAVÎNTREAGĂ " Arta museţea. .1954 să descopere si să dezvăluie frude prejudicii si de caricatură. (Ibid. m Faceţi ceva şi dacă nu merge încercaţi altceva.. 1923) Eugene O'Neill 1888 . '''*'"" ' '' ^ Franklin Delano Roosevelt 1882 .) Ceea ce iubeşti cu adevărat rămâne..

nu credeam în nimic."('>. .rvji!(!i. 1934) Louis Bromfîeld 1896 . 1925) t* Fred AHen 1894 . (Mrs. 1925) DM LUMEA WnfREAGĂ *y* •'" Pearl Buck .<!•''«. este şi femeia faţă de bărbat. pentru că nu ne interesa nimic. 1892 . (Interviu. (în Noul Negru.1984 .1946 Creşteţi cât mai repede şi veţi fi răsplătiţi.) Joel A..1957 ' M'i» ''t. (Anthony Adverse. liberi ca bărcile pierdute în larg... cea mai mare este subestimarea duşmanului.„ 1893 . pentru că suntem liberi. (Ibid.1973 tî .. Singura perioadă în care se trăieşte din plin este de la 30 la 60 ani. (Contra literaturii americane. 1934) William Faulkner .1956 Hi Deseori e preferabil să fii foarte activ decât să gândeşti prea intens. Curtis 1891 Frauda este omagiul pe care forţa îl aduce raţiunii. (Iniţierea unui om. '1957) Vinovăţia şi păcatul sunt spaime ale trecutului. (împărăteasa Chinei) Anita Loos .»«»î>*r.. (In toate ţările.. Diamantele sunt cei mai buni prieteni ai unei ffîmei. : . : (Manejul uitării.1971 Singurul element care poate înlocui ^dependenţa 166 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGA 167 faţă de trecut este dependenţa faţă de viitor. 1933) Christopher Morley 1890 . Rogers 1892 Jazul este revolta emoţiei împotriva reprimării..i Unica. (Culegere) Charles P. adevărata reuşită a unui om: să poată trăi aşa cum doreşte. (O carte foarte obişnuită. ţ (Bărbaţii preferă blondele.) Hervey AHen 1889 . 1943) John Dos Passos 1896 . 1917) Scriitorul corect este arhitectul Istoriei. 1938) Am plâns pentru că nu puteam iubi. 1916) Nu am atâta încredere în firea omenească încât să fiu anarhist. 1928) Ceea ce este noaptea.1956 Publicitatea constă în optzeci şi cinci la sută confuzie şi cinsprezece la sută comision.(Straniu interludiu. trăiam degeaba. Dintre toate primejdiile. (Ibid. faţă de zi. Parkington.

(Şi soarele se scoală..:•.) i"\ '. Douglas '' "•'"• 1898 Ideile dăunătoare pot fi combătute cu ajutorul altor idei. Chiar ideea că nu poate îndura mai mult. .. 1940) Acum — ciudat cuvânt pentru a exprima lumea întreagă si o viată întreagă. (Ibid..1965 t < .•.. :: 1897 - 1962 .n Suprema înţelepciune este de a avea vise destul de măreţe pentru a nu le pierde din vedere când le urmărim. (Discurs. .1968 Epoca pe care o trăim e plină de primejdii.şi suferă destul din cauza aceasta .) Cei care pot acţionează. ce 1 plicticos ar fi dacă nu ar fi aşa. ^ William O. 1958) \U. 1931) John Steinbeck ?R '•" i 1902 .'.' . (Lumină de august..•• I: v îmi puteţi spune exact cât rău se ascunde sub aparenta răului? (Ibid.. (Ibid.. în proporţie de nouăzeci si nouă la sută.'••. (Neînvinsul. ei bine. Chiar ce nu a făcut. nici "pentru 168 CUGETĂRI SI CITATE restul vieţii noastre". nici "de acum înainte".. .. 1929) El se socotea slujitorul involuntar al fatalităţii în care credea că nu crede. 1932) Se spune că omul este în stare să îndure orice.* ... 1956) DIN LUM'itf ÎNTREAGĂ . atunci să-i mulţumim clipei prezente..) te^kă slsot* 'w. (Ibid..'.scriu. iar cei care nu pot .•. ' (Adio arme.>. 1938) Pentru a fi mare.:•. 1 (Un american la New York şi la Paris.'vţ\ . .. Un om căruia îi e foame nu e un om liber.. si există doar "acum". o mare eroare. aţi încercat vreodată să le cumpăraţi fără bani? (Versuri dure. 1926) înţelepciunea bătrânilor. ci chiar si înainte de a şti ce înseamnă.. (Interviu. Minciuna a fost combătută de adevăr.. (Pentru cine sună clopotul... Ei nu devin mai înţelepţi ci mai prudenţi. 1952) Ogden Nash 1902 Multe lucruri nu pot fi obţinute datorită banilor.) Adla'i Stevenson ' 1900 . (Sartoris... 1957) Trebuie să te opui corupţiei nu numai atunci când o constaţi.1961 Camera avea acel aspect dezordonat pe care-1 creează numai cei care au avut întotdeauna servitori.. e nevoie de muncă.'«V4« Ernest Hemingway 1898 . (Interviu. 1929) Dacă nu există "pentru multă vreme".

pentru americani este un hazard. 1944)..1979 Fă ce îţi spun. Oare totul rămâne încremenit pentru că întârzie răspunsul? Nici vorbă. (Scrisoare lui G.1983 Aşteptam ceva care ar putea da un sens vieţii. ' 1910 Proba finală a atotputerniciei divine este că Dumnezeu nu are nevoie să existe ca să ne salveze (Reverendul Andrew Mackerel. E uşor să pui o întrebare grea..1977 Când cunoaştem un om prin opera sa. aşa cum aştepţi când se pune o întrebare şi se aşteaptă ca cineva să răspundă. (Jurnal. . dar nu s-a pus DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 171 întrebarea cuvenită sau nu i s-a adresat persoanei cuvenite şi răspunsul se lasă aşteptat. Ei merg în derivă un timp şi apoi. s-ar fi ştiut. . 1933) Viaţa noastră este în mare parte alcătuită din vise.) ..1973 ! ' O fi fost liber? O fi fost fericit? întrebarea e absurdă: dacă ar fi fost ceva în neregulă.. ne e frică si punem mâna pe revolvere. (Jurnal. (întrebarea) Richard Wright 1908 . dar să nu faci ce fac eu. atunci ei rătăcesc puţin şi apoi se duc. (Orfeu în Infern.. ni f f' James T. avem impresia că va trăi veşnic. (Ibid. 1956) Ura e un sentiment care nu poate exista decât când lipseşte orice înţelegere. dar când e vorba doar să vorbim unul cu altul. 1964) John Ciardi .1989 •>' » ' Europa este clişeul incomplet al cărui pozitiv este America.1960 Facem minuni când e vorba de a produce maşini sau de a le vinde. 1958) Pentru europeni. Trebuie să le corelăm cu faptele..Anai's Nin 1903 . Tenessee Williams 1914 . (Frumoasa America. Stein. aşteptam. (Baby Doll. Medicii buni nu-şi urăsc pacienţii. (Interviu.. Farrell 1904 . dispar. 1958) i= ş Mary Mc Carthy »* 1912 .. Iată adevărata înţelepciune. Wystan Hugh Auden >' •'f ' 1907 . totul merge înainte. 1945) Peter De Vries îT . cu siguranţă! (Necunoscutul) . viaţa este o carieră. Nici o fiinţă nu trăieşte destul de mult ca să fie luată în serios.. 1962) Oamenii vin pe lume fără să ştie încotro se vor îndrepta şi ce vor face ..

(Cealaltă Americă: sărăcia în Statele Unite) Marilyn French Soţii sau prostituate. 1959) John F. asta-i poezie. pe cei din rasa galbenă. pentru că e sfântă si trebuie iubită şi apărată. Luciditatea este punctul de întâlnire dintre conştiinţă şi senzualitate. dai' ce să faci cu deşteptăciunea/cum să o foloseşti? '„ >wm> 'ui (Diavoli) Joseph Heller 1923 Am găsit în sfârşit ce doream să devin mai târziu. Chiar dacă lumea îi urăşte pe negri. binele şi bunătatea sunt respectate. A şti că există un răspuns.1887 Patria. (Patriotism şi Religie. 1960) 172 > CUGETĂRI \ŞI> CITATE t •:•' »••<» :-„•> ' "••' Norman Mailer 1923 ' Rolul firesc al omului din secolul XX este neliniştea. 1977) Adrien Rouquette 1813 . şi ne culcăm cu ele. 1838) TURCIA . (Toalete pentru femei. 1948) Edward Albee 1928 Dacă le privim pe femei ca pe nişte mame. 1965) . se află în ţara în care frumuseţea. fi Moartea înseamnă cunoaşterea răspunsului .«H s'-î '(Note despre o s DIN'» imMIEA 4$TREAGĂ 173 Joyce Carol Oates 1938 Lumea o^oredea deşteaptă. (Panică) Michael Harrington A fi sărac înseamnă a te simţi străin în propria ţară. A căuta un răspuns. pe portoricani. femeile formează clasa socială cea mai dispreţuită din America. (în Saturday Review. Kennedy 1917 . (Cei goi şi cei morţi. înseamnă a ţine de o cultură radical diferită de cea care domină societatea normală. vom încerca în mod inevitabil un sentiment de vinovăţie care poate genera ceva care seamănă cu ura.1963 Nu întrebaţi ce poate să facă ţara (voastră) pentru voi. asta-i bucurie. totuşi se teme puţin de ei. (Discurs inaugural.v 1916 La urma urmei un sălbatic nu este decât un organism uman care nu a primit suficiente veşti de l? rasa umană. Gregory Corso 1930 Este un răspuns la toate si nu am nevoie să cunosc răspunsurile. întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţara (voastră). (Interviu. Femeile nu se bucură nici măcar de respectul pe care-1 produce frica. unde adevărul e cunoscut şi virtutea îngăduită. un băieţel.

Să nu trăieşti pentru-a muri.1880 Chiar de poartă un samar brodat cu aur. dar dragostea nu trece niciodată.^j. .1963 Problema nu-i să fii captiv H. Ci tu să mori pentru-a trăi. " i/. »!/- iitf-. Pământul este patria mea.(islamică si modernă) Yunus Emre sec. totul te va părăsi.\tf } S ' '» '?.M ' . în afară de lucrurile iubite care sunt în tine. . XIV Eu te iert. (Elegie la moartea lui Soliman Magnificul) CUGETĂRI Şl CITATE Ziya Paşa 1825 ."! «Ifti 'J * -<)< î -/K î t. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Cavidan Tumercan Ceea ce rămâne din toate călătoriile este un parfum de trandafir ofilit.V.'măgarul rămâne măgar. (Alfabetul lumii) Totul trece.1600 Este fatal când piatra aruncată de mâna Timpului atinge cupa vieţii.j<i. o creatura.fi «3 w ~„ „ . s Namik Kemal 1840 . Din cauza Creatorului tău. (Călătorie) K HJ f î v*Htf V \ . De cate ori trece armata învingătoare^ ^y Un nor însângerat umbreşte Nazim Hikmet 1902 . _ i'\ ' t V.1915 .'-^».1888 Dacă a trăi pe pământ înseamnă să te târăşti în noroi. A te preda este problema. Tu ştii al cui e rândul? (Moartea) Dragostea e ca un soare. ' (l.1838 Unde sunt eroi şi dragoste de ţară.« . preferă să rămâi sub pământ. . (Dragostea este soare) Bakî 1526 .. dispreţuind viaţa. y . Vezi moartea rătăcind în marea ei livadă în care stăpâneşte numai capriciul ei. inima fără de ea seamănă c-o piatră neagră..«t I^. neamul omenesc naţiunea mea. Tevfik Fikret 1867 .Î. î^ i' Iii UCRAINA " ' • ' »"" VvV Grigori Skovoroda 1722 . (Discuţie consacrată celor două principii.1794 •:'Dragostea este izvorul întregii vieţi. J 772) Ivan Kotliarevski 1769 . .

. să nu spui că-ţi aparţine. (Eu) . •.•' (Carnet.* î*.Wtl2). 1970) Vasyl Symonenko 1935 .'«H : '.1963 i Sunt numeroşi cei ce-mi seamănă?' ţij*'eli^ totuşi.<" > ..)!. (Parenetikon. (Catedrala. 1945) .Armata duşmană nu poate rezista Si pieptu-i mai puternic ca tunurile toate. /TT 31 O-7O l (Hromada. (Caucazul.niciodată. «»¥''"> 4 . 1878) . 1798) Cât nu ai un lucru-n mână. 1894 . . (Cuvântul ucrainian.1963) UNGARIA Janos Apâczai Csere . (Jurnal. (Jurnalul. Doar scopurile înalte formează caracterele mari. 1892) '•fi\-V\: XVlV'"' CUGETĂRII .<*''!. (Noi şi copiii noştri.•• •/.©1IÂC-B Lesia Ukrainka 1871 . .. (Eneida travestită. Oleg Olici 1907 .1895 . dar cel care ne duce acolo este o potecă îngustă şi plină de spini.iPenteu p cauză curată sunt necesare mâini curate. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Nu este nimic mai groaznic decât o putere nemărginită în mâinile unei fiinţe mărginite. Ivan Franko 1856 . şi nu murdare. 1962 .' . (Ibid.1916 Cine vrea să fie în relaţii bune cu toţi va pierde repede sensul drumului drept. 1939) Evgheni Sverstiuk 1928 Puterea nelimitată îi corupe atât pe cei supuşi. .) DIN LUMEA 'ÎNTREAGĂ 179 Taras Şevcenko 1814 . cu culori întunecate si luminoase. '"./*«. ' ..1910 Să zugrăvim viaţa aşa cum este.v .1861 Sufletul nostru nu poate muri. libertatea nu moare . 1857) Mihailo Drahomanov 1841 . "* ' (Stăpânul de piatră.. .'v:*vJ'. Alexandr Dovjenko .1956 'l.1944 Succesul unei opere literare nu-i confirmă întotdeauna valoarea.? '..1913 Drepturile fără obligaţii înseamnă anarhie. 1845) Este lat şi bătut drumul pe care se iese din rai.. rămân unic. dar numai întunecate.x>v. cât şi pe cei ce o deţin. 1897) Boris Krintcenko 1863 .

iată.« 1823 .1886 Iubeşte poporul. se aseamănă cu cei ce nu s-au născut niciodată. (Note asupra revistei Occident) Zsigmond Moricz 1879 . .1884 Economia va rămâne principala ştiinţă atâta timp cât nu vom reuşi să ne hrănim cu aer şi cu vânt. ce este important! (Tragedia omului. (Speranţa) Când poporul va domni în poezie. ' ' Nii poţi "cădea mai jos decât pe pământ. fără fapte demne de a fi amintite.1941 t.1929 Nu citesc niciodată un manuscris de faţă cu autorul lui. : •'. (în Enciclopedia ungară. /. ^ o-â . va fi pe punctul de a domni şi în politică.1625 . (Şapte bani) 184 Bart6k 1881 . în braţele mamei. orice prunc e frumos. cu atât simţi nevoia să foloseşti mijloace bine chibzuite să te exprimi mai simplu.. Mihâly Babits '* ' Ah! ce bine-ar fi Azi de-aş fi surd ca Dumnezeu! (Fortissimo) Ce este o părere? O limită impusă sieşi. . . 1962) Imre Madâch 1823 .1659 Cei ce-au murit neştiuţi. Frigyes Karinthy 1887 . p?0! • . evită mulţimea. ..1864 Un secol sau o zi? Este acelaşi lucru DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 183 Atingeţi scopul. (Independenţa Huniei. (Fiul lui Virgil Timar. /. 1961) Mihâly Tancsics 1799 .1945 Cu cât te maturizezi. Budapesta.1849 Disperarea este o himeră şi asta o face atât de asemănătoare cu speranţa... (Scrisoare. 1922) Dezso Kosztolânyi K r J1 ' 1885 . s.1936 ^ t ţ ti * MV ' -' -'^ 1883 . 1847) Erno Osvât 1877 . 1861) Sândor Petofi . 1847) Franz Liszt 1811 .1942 Zeii au făcut foarte bine decretând că şi săracii vor putea râde în hohote.. . (în Baumgarten.• .1938 (Rapsodie) .-..

T.'. bărbatul.. 1967) •JL Ivan Mandy 1918 Omul trebuie să-şi descopere propriile legi şi abia după aceea poate încerca să întreprindă ceva. '' " ni »i' t. s-a hotărât. Sandor Marai i'i «M. «•> -' (Zeiţa se îmbarcă. :!'¥>:. în sfârşit. deci exist. (Plimbare m jurul casei.ji .. femeia şi femeia.."t ««• fi/VC Cum ar putea bărbatul şi femeia să se înţeleagă? în fond.'at Lâszlo Szabo 1905 *' Doar îndoielile ne cresc cu vârsta. . ..sf. 1958) Attilo Jozsef 1905 . nu şi certitu-diriile. -. în mod serios.1943 Mă indignez. Gâbor Thurzo 1912 Era ca cei mai mulţi oameni. 1949) '. (Capillaria) LUMEA ÎNTREAGĂ 185 l Eu nu glumesc niciodată cu umorul. 1956) 186 CUGETĂRI l CITATE \»"< Gyorgy Balint 1906 .'^^^'/ !900 Omul face un câmp rodnic nu numai cu sapa şi cazmaua. (Jurnal. nu primea sfat de la zei decât atunci când nu-i venea nimic altceva în minte.1967 Ce orizonturi se deschid în faţa celui care. ci şi cu ceea ce gândeşte în timp ce sapă şi răstoarnă pământul. (Călătorie în jurul craniului meu) Milân Fiirst 1888 .n1 ' '. amândoi doresc lucruri diferite: bărbatul..:"•.* . să moară! (Abisuri.-. V" (Călătorie de iarnă. 1966) .V:WW«. (Poeme) .1937 Oamenii care nu ştiu să se joace mă înspăimântă.-•.

.1463 Pentru acgăzdui un om de litere.1830 Cei trei mari naivi de pe pământ au fost lisus Hristos....>' Ferenc Sânta '..' '.' ' . 1959) Doar o operă mare şi dezinteresată supravieţuieşte oniului când cenuşa lui s-a risipit...1748 Cao Ba Quat 1809 . Să se revolte.ă vei fi norul dus de vânt.. t MJ) u .1390 La ce-ar servi ca să citeşti trei mii de cărţi Când cel albit nu-i demn de-a fi iubit de oameni? (Poem. nu-i necesară o casă mare. wv Nimeni nu-i poate învăţa pe alţii să se elibereze dacă n-au început prin a se elibera pe sine.1865 i libertatea? Locuieşte la ţară.. ziua durează cât trei toamne.' ^ . '''1 .de asta sunt în stare cei ce au o bună părere despre ei. (Ibid. 190 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 191 • j»i . (Puţin înainte de moarte) Mariano Picon Sălaş . . . (La întretăierea a trei lumi.' •-.1497 Când apare necazul.1964 -.'likS..) 188 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ • f V)!. Don Quijote şi eu. (Lamentarea soţiei războinicului) VIETNAM Tran Nguyen Dan 1320 ..1901 .1853 Toată viaţa m-am înclinat numai în faţa florilor de prun. . Doan Thi Diem ''*u '* ' 1 *'' -'V 1705 . (Al cincilea sigiliu) DIN LUMEA ÎNTREAGA 187 VENEZUELA Andres Bello 1781 .' . 189 iar eu aici voi fi doar apa ce nu te poate-ajunge. 1362) Trinh Thanh 1413 .#kU H>* i'»'1' •' '^t< »• -il 1" ' i'li '"> ° . M J'"» v * Eu'ii-aş fi crezut vreodată j.. inW"\ ' (Pădure şi agricultură) Simon Bolivar 1783 .. să contesteze ..:/•/.î l '>< CUPRINS T '' .. ' i*</s * / J\ Le Thanh Tong 1442 . (Nostalgia războinicilor) mvjvi vsw^.-. să protesteze. . 1927 ..

................................................ 182 VENEZUELA .......................................................................................................LUMEA LATINA .................................................81 RUSIA ... 95 SPANIA ............ 55 i J...........................................116 STATELE UNITE.. 187 VIETNAM................................. 138 TURCIA ............................................................................................................................................................................................................................................................................................. 188 ......................................................... 178 UNGARIA ............................... 25 MARTINICA ................ 68 POLONIA ....... MEXIC .........................70 PORTUGALIA ..... 59 OLANDA ................................................................................5 MAREA BRTTANIE .78 ROMÂNIA ................ 175 UCRAINA .................................. 56 NORVEGIA ..........................................................................................................63 PERU .......................................................................................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->