Antropologia este stiinta despre om si contine notiuni care fac legatura intre toate disciplinele.

Domeniile de interes pt antropologie sunt impartite pe doua ramuri: 1)fizice 2)cultural Cea fizica este cea care ne intereseaza si alcatuieste un domeniu unitar de studio ce contine: Paleoantropologia Dezv organismului uman Genetic umana Fiziologia antropologica

Ea incearca sa gaseasca raspunsuri la diverse intrebari precum originea si evolutia oamenilor sau cauzele variatiilor biologice. Inca nu exista raspuns. Dar face legatura cu partea medicala. Ex: eliminarea Gl prin urina este mai mare la populatiile brahmane. Iar nivelul de cholesterol e crescut la populatiile de la ses. Exista o serie de parametrii care depend de factorii de mediu: tensiunea arterial si metabolismul bazal. Cea culturala contine trei subramuri percepute independent: Arheologie Lingvistica Etnologie

Caractere cu valoare antropologica mare sunt grupele de sange ABO si mai mare fiind factorul Rh care la populatiile europene e de 84-86% iar la negrii e de 100%. Grupele de sange sunt correlate cu probabilitatea frecventei anumitor boli: Populatiile cu gr O se considera a fi predispose la ulcer gastro-duodenal Gr A la anemie pernicioasa Gr O vulnerabili la variola si A la ciuma( dar nu au fost eradicate deja?..anyway) Prezenta antigenelor care de multe ori pot fi indicatori ai originii unei populatii. Valabil pt romi la care frecventa alelei q e similara cu cea a populatiei din India de Vest

Hb special: HbS la homozigoti dau anemie severa pe cand heterozigotii sunt sanatosi. 40-60% la africani iar heterozigotii purtatori prezinta rezistenta la malaria=factor de selectie pozitiv.

Pt antropologi importanta au si caracterele morfologice: pt evolutia istorica in contextual diversitatii geogafice. Acestea sunt: pielea(nu culoare ci grosimea) pliul cutanat si amprentele papilare. Grosimea pielii depinde de alimentative motiv pt care antropologii nu mai insista asupra lui. Amprentele au importanta in medicina legala. Si sunt de trei feluri: Arcuri Lauri Vartejuri Pt a stabili un tip dermatogrific e nevoie de colectare amprentelor papilare de la 54 de compartimente. Amprentele sunt digitale si palmare. Identificarea unui individ se poate face chiar printr-o bucatica mica deoarece prezinta porii canalelor sudoripare care au o distributie individuala caracteristica. E importanta in stabilirea filiatiei , prin aceste caracteristice se determina ceea ce genitorul a transmis copiilor: anumite boli mostenite, sau unele modificari pot fi un indicator al disfunctiei unor organe interne. Liniile palmare mari nu sunt folosite cu exceptia pliului transvers palmar.linia simian cel mai frecv intalnita in sindr Down. Pigmentarea pielii a ochilor si parului e data de melanina. Mediul joaca un rol foarte imp in intensitatea pigm.(ex: negrii nascuti in Europa au cul pielii mai deschisa decat cei nascuti in zonele tropicale) Rasele omenesti sunt impartite pe baza pigm in trei categ mari: alba,galbena si neagra. Exista in realitate o gama larga de nuante putandu-se distinge pana la 10 nuante princ. Intre cantitatea de pigm si culoarea irisului exista un raport imens. Creste pigm creste intensitatea si invers. Ochii inchisi la culoare,la negrii fiind cu transm. dominant iar pt ochii deschisi la culoare transm recesiva. Se considera ca trans cul ochilor e similara cu cea a transm pigm. In reg N piele si ochii deschisi. Pigm variaza in functie de varsta si sex. Cu inaintarea in varsta scade cantitatea de melanina ceea ce duce la incaruntirea parului iar dupa 50 de ani irisul e mai deschis la cul. Tulburari ale pigm in alpinism cantitatea de melanina e absenta la niv parului ochilor,pielii. Daca pigm e trans de 2-3 gene se explica de ce doi genitori mulatrii au copii cu piele f deschisa. In cazul alpinismului se considera ca boala e transm de mai multe gene. Talia e harta antropologica a lumii contemporane. Inaltimile cele mai mici sunt la pigmei 145 cm iar cele mai mari la reprezentantii unor triburi africane 180 cm. totusi talia e o caracteristica cu

variabilitate individuala,istorica si geografica datorita geneticii. De-a lungul istoriei s-a selectat o populatie cu talie medie,se poate spune ca ea e rezultatul selectiei natural. De-a lungul anilor talia medie a crescut pe cand min si max au ramas constante fiind determinate genetic. Romanii au o talie mijlocie de 168-169 Un rol hotarator il are alimentatia. In perioadele de foamete talia scade . deasemenea ea mai poate fi infl de boli, de rangul nasterii( primul nascut are talia mai mare). Efortul fizic infl talia, un effort fizic crescut in perioada de crestere determina stagnarea cresterii in inaltime. Ereditatea e cea care determina limitele in care se va dezvolta talia unui individ in functie de factorii de mediu

Craniul dpdv anthropologic e cel mai important segm al corpului. De-a lungul istoriei s-a observant o tendinta de rotunjire a capului=brahicefalizare considerate a fi transm dominant pe cand dolicocefalia( forma ovala a capului) e transm recesiv. Capacitatea craniana e aprox 1500 cm2. La femei e cu 5-10% mai mica. Capacitatea craniana a crescut de-a lungul istoriei ajungand la val max in jurul varstei de 17 -20 de ani dupa care incepe sa scada la 70 de ani creierul are greutatea coresp unui copil de 7 ani datorita pierderii de apa din tesuturi. Variabilitatea Antropologia in mare masura e studiul variabilitatii in timp si spatiu.defineste importanta individului raportat la grup. Fiecare individ e unic dpdv biologic dar mare diversitate biologica asigura si duce la imbogatirea umanitatii,acesta fiind unul din motivele pt care e combatuta eutanasierea. Diversitatea biologica si cultural impune tolerant la diferenta. Termenul de variabilitate e essential pt a define antropologia fizica si biologica. Studiul morfismului uman s-a extins considerabil explicand de ce antropologia face mai mult decat o simpla descriere ea incearca sa inteleaga si sa explice variabilitatea. Studiul variabilitatii se refera la anumite caract: varsta,sex, rasa. Exista doua metode de studiu: Statistica-pt variabilitatea interindividuala Individuala-pt variabilitatea intraindividuala

Variab nu intereseaza doar pe antropologi ci sip e medici,geneticieni,psihologi,sociologi,etnologi. Dar antropologia pune la dispozitie elementele specifice. Populatia se refera la populatia genetic o populatie mendeliana cu un genom comun ,cu gene care se transm de la o populatie la alta conform geneticii mendeliene. Modelul de baza al geneticii populationale e un model de stabilitte exprimat prin legea Hardy Weinberg,bazata pe o serie de supozitii care sunt: Absenta mutatiei si a selectiei Populatia in crestere continua cu toate casatoriile facute prin hazard Populatie inchisa fara migratii Modalitatea de a aborda variabilitate pe baza a 4 criterii: Criteriu raseologic si biogeografic-influentat de factorii de mediu Criteriul organismulu-modul cum a evoluat organismul in functie de sex,varsta si tip constitutional Criteriul istoric evolutiv filo si ontogenetic la niv populational si individual Criteriul bio-psiho-socio-cultural= cel mai complex se refera la problemele individului ,atitudini, profesiesi educatie Variabilitatea e cauza-efect. Individual uman e unic fiind si rezultatul eforturilor personale, material si factorilor de mediu. Variabilitatea face posibila selectia naturala datorita actiunii factorilor de mediu ce asigura adaptarea. Rasele sunt grupuri de pop mai mult sau mai putin intinse, mai mult sau mai putin definite deci isolate cultural si geographic. Se deosebesc intre ele pe de o parte prin anumite caract morfologice externe izbitoare(piele,par, alc corporala).Frecv cu care sunt intalnite alelele in genofond ca support genetic al acestor caract morfologice Orice diferenta care apare in populatie e data de factori culturali in cazul in care intervine latura geneticamea e secundara. Dupa aspectul fizic rasele se impart in : Australoide-populatiile ancestrale( homo erectus) Non-australoide- pop alba,galbena si neagra