georg wilhelm friedrich hegel despre art i poezie

SELECIE, PREFAA SI NOTE DE ION IANOSI

Ilustraia copertei : reproducere dup PI Piet Mondrian

BIBLIOTECA PENTRU TOI 1979 EDITU A MINERVA BUCURETI

Pentru ediia de fa, toate drepturile rezervate Editurii Minerva (B.P.T." !E"#ME"#$#%I& &'TEI (efinitoriu pentru )ntrea*a filozofie clasic *er+an a fost caracterul ei siste+ic, totalizator, ceea ce presupune, ca principiu ordonator, prevalenta )ntre*ului asupra prii, i+plicarea diferitelor discipline filozofice )n c)te o viziune filozofic unic. -ant a fost +odelul : constructivis+ul su a cerut desv)r.)rea triadei critice", co+pletarea raiunii pure" .i a raiunii practice" prin puterea de /udecat" , printr0o filozofie a artei .i o teleolo*ie, revendicate de considerente ar1itectonice,, ase+enea unor ele+ente +endeleieviene, presupuse c1iar )naintea detalierilor. "u altfel s0aiu petrecut lucrurile cu !ic1te .i cu 2c1ellin* , pentru cel din ur+, filozofia artei" era consu3stanial siste+ului idealis+ului transcendental". &ceast pri+ pre+is 4e*el o +o.tene.te, a.adar, de la predecesorii si. 5n r)nd cu o a doua, pe care o *se.te )ns la ei doar )ntr0o for+ e+3rionar : i+plicarea .istoricului )n lo*ic. 6o+parativ cu +aestrul, 2c1iller a istoricizat 7antianis+ul",, iar ro+antis+ul filozofic, )n c1iar etapele lui incipiente, s0a )ndreptat ctre o *)ndire istorist. In aceast privin, +ai era )ns de parcurs esenialul. Perfor+ana de cpetenie a lui 4e*el a constat, anu+e, )n unirea lo*icii .i a istoriei, )n i+pre*narea 8 a+ zice astzi 8 sincronicului cu diacronicul. El a fost0 cel care a )neles .i e9plicitat fiinarea ca devenire, siste+ul ca desf.urare, printr0o +onu+ental tentativ a atotcuprinderii, 6onco+itent orizontal .i vertical , o revoluionar os+oz de planuri, )ntre ale crei dovezi trebuia s fie inclus .i estetica : ;. $a Tu3in*en, Berna .i !ran7furt0pe0Main, p)n )n ;<==, 4e*el a avut pentru art preocupri rzlee, care n0au de ce s ne rein atenia , la lena, )n sc1i+3, arta este i+plicat de el >)n pri+a dintre siste+atizrile sale filozofice, coinciden )n +sur s confir+e pri+atul totalizrii asupra co+ponentelor ei, e9tinderea succesiv o3li*atorie a viziunii 8 odat descoperite 8 asupra tuturor detaliilor particularizatoare .i doveditoare. (up )ncercri de e9punere teolo*ic .i sodal0istoric, este se+nificativ acesta )ntoarcere cu faa ctre o siste+atic filozofic ec1ivalent aprofundrii co+ponentelor sale. Pentru cine a*reeaz si+3olica cifrelor, este plcut c ea se inau*ureaz, dac ave+ )n vedere co+pararea filozofiilor lui !ic1te .i 2c1ellin*, din pri+a lun .i pri+ul an al secolului care a3ia )ncepe , .i se produce propriu0zis, la captul perioadei din lena, adic )n ;<=?, prin pu3licarea Fenomenologiei spiritului. Pri+a sintez 1e*elian este revoluionar nu nu+ai )n +sura )n care e )nsufleit de o, filozofie su3li+at, si+patie pentru 'evoluia !rancez .i c1iar pentru prelun*irea ei contradictorie napoleonian, dar +ai cu sea+ prin acel istoris+ propriu siste+ului ca atare, istoris+ ce nu s0ar fi putut transpune )n planul ideilor dac n0 ar fi fost pro3at de noile procese revoluionare pe deplin reale. Idealis+ul a3solut, care potrivit naturii sale ar fi tre3uit s fie static 8 cu+ )n cele din ur+ avea s .i a/un* 8, a3sor3ea dina+ica pe parcursul e9punerii lui, se +ldia psi1olo*ic .i istoric )n ceea ce En*els va nu+i e+3riolo*iia .i paleontolo*ia spiritului", adic o paralel poveste a devenirii", )n care aventura con.tiinei individuale reproducea, prescurtat, etapele parcurse de ctre con.tiina (idealist +i/locit : e9istena o+enirii. Potrivit codului 1e*elian, este vor3a de treapta de cunoa.tere .i revelare de sine a 2piritului, prin0tr0o serie de faze precu+: con.tiina o3iectiv", con.tiina de sine, raiunea, +oralitatea, reli*ia, .tiina a3solut , de un +ecanis+ i+a*inat, dar nu pe de0a )ntre*ul i+a*inar, care silea @I 2piritul s treac, )n evoluia sa, prin faze ce )l duceau .i conduceau spre deplina con.tiin de sine. Parado9ul acestei fantezii reale", dac e s0l for+ul+ )n ter+eni *lo3ali .i. su+ari, const toc+ai )n tentativa de a )+pleti fantasticul cu realul, pri+ul 8 refle9 co+pensator al )napoierii *er+ane, cel de al doilea 8 efect al auto+i.crii unei ptrunztoare *)ndiri tot *er+ane (la r)ndul ei co+pensatoare )n raport cu )napoierea .i al influenelor )nnoitoare recent receptate din partea 'evoluiei !ranceze .i a rz3oaielor napoleoniene. !aptul c cele dou co+ponente s)nt la 4e*el laolalt prezente se poate lesne vedea din c1iar poziia ce i se rezerva artei )n auto+i.carea 2piritului : o pozdie )nalt, nu departe de presupusa desv)r.ire dar valori0fic)nd aproape e9clusiv e9periena strvec1e .i )nc1eiat a artei *rece.ti clasice , o e9perien u+anist .i raionalist, ca atare reinterpretat, totu.i )n cadrul unei sc1e+e care continua s su3ordoneze arta reli*iei. 2pune+ : continua, deoarece ipoteza rolului do+inator al con.tiinei reli*ioase asupra celei artistice (variant a pri+eia era ad)nc )ncetenit )n filozofia idealist *er+an, .i 4e*el )nsu.i s0a eli3erat doar treptat .i t)rziu de ea, niciodat cu totul. )n Fenomenologia spiritului, reli*ia" era situat, a.adar, )ntr0o sfer superioar a istoriei 2piritului, poziie inter+ediar )ntre o +oralitate" pre+er*toare .i o cunoa.tere a3solut" (filozofia ulterioar ei , c)t prive.te reli*ia artei", din cadrul acestei trepte, ea era la r)ndul ei interpus )ntre reli*ia natural" .i reli*ia revelat",

cea dint)i corespunztoare #rientului, iar cea din ur+ cre.tinis+ului , or asta )nse+neaz c reli*ia artei" era surprins )n %recia antic, drept acel +o+ent al transfor+rii )n care reli*ia ni se destinuie precu+pnitor prin art 8 o particular rsturnare a unei situaii +ai *enerale, deoarece )n *enere arta era conceput ca fiind su3ordonat reli*iei , acu+ )ns, )n spe, reli*ia ).i *sea +odul su cel +ai adecvat de e9teriorizare prin .i )n art ()ntr0o reli*ie laic, i+anentist .i netranscendental, u+an .i nedivin, dac ar fi s for+ puin nota . Fenomenologia spiritului reprezint un pri+ +odel de tota0lizare lo*ic .i istoric, pe care 4e*el )l va .i dep.i ulterior,
@II

dar )l va .i conserva, )ntr0o duaA .i unitar +i.care proprie dialecticii sale. 6ea de a doua siste+atizare el o va da la "urn3er*)n ;<;B0l<;C, )n tiina logicii; iar cea de a treia, cea +aii+portant su3 raport siste+ic, la 4eidel3er*, )n ;<;?, )n Enciclopedia tiin-elor filo ofice. Enciclopedia nu se va pstra )ns )n for+a ei iniial , )n cea de a doua sa ediie, din ;<B?, vor interveni .+odificri i+portante inclusiv planul care ne intereseaz.. &stfel, de.i situat )n cadrul 2piritului a3solut" (invocat acu+ )n c1ip e9pres , arta +ai este )nc tratat precu+ )n Fenomenologie! ter+inolo*ic ca reli*ia artei", iar )n fond ca acoperind antic1itatea *reac , .i nu+ai )n ediia de peste un deceniu i se va rezerva ei, &rtei", acel 3inecunoscut pri+ loc, relativ autono+, )n desv)r.irea 2piritului a3solut, de dinaintea 'eli*iei"; .i a !ilozofiei". 2iste+ul 1e*elian este de0acu+ definit )n toate articulaiile sale, )n cele trei pri co+ponente ale Enciclopediei, anu+e )n "ogica (+ic, dup cu+ i se +ai spune , #n Filo ofia naturii .i )n Filo ofia spiritului! &3solutul ca proces" se dezvluia treptat, ca 'aiune", apoi (ca alteritate" devenea "atur", pentru a se )ntoarce la sine ca 2pirit" , c)t. prive.te 2piritul", el parcur*ea o faz a 2piritului su3iectiv" (&ntropolo*ia, 2ufletul" , !eno+enolo*ia spiritului. .6on.tiina" , Psi1olo*ia. 2piritul" , apoi o faz a 2piritului o3iectiv" ((reptul" , Moralitatea" ,.,Eticul" 8 iar )n cadrul acestuia !a+ilia", 2ocietatea .civil",, 2tatul" pentru a a/un*e )n cele din ur+ la 2piritul a3solut", ce ni se dezvluia )n planurile succesive ale &rtei", 'eli*iei revelate" .i !ilozofiei". ;<=?, ;<;?, ;<B? s)nt principalele +o+ente )n care 4e*el fi9eaz locul .i rolul artei, pe care le revendica .i. le. i+punea construcia sa lo*ic0istoric, procesual totalizatoare. 6)teDa convin*eri ale Fenomenologiei spiritului se pstreaz .i )n. Filo ofia spiritului; altele se +odific, se ad)ncesc, se detaliaz 8 inclusiv )n privina confi*urrii ()n varianta din ;<B? a periodizrii triadice )n .fazele si+3olic", clasic" .i ro+antic", ale artei 0(lucru firesc, )nruc)t )ntre ti+p .e cristalizaser, treptat .i paralel, prop+u0zisele prele*eri de estetic" . 6oncepia ctre care tindea 4e*el era cea privind 2piritul a3solut" ce se cuno.tea @III pe sine +ai )nt)i ca art", apoi ca reli*ie", )n fine ca filozofie" , concepie pe care el, totu.i, o +ai varia )n continuare , o dovad )n acest sens este acel pasa/ interesant din Filo ofia istoriei, )n care statul" era considerat ca reunind latura o3iectiv" .i latura su3iectiv", constituind te+elia, +iezul celorlalte aspecte ale vieii poporului, al artei, al dreptului, al o3iceiurilor, al reli*iei, al .tiinei" , pe respectiva te+elie se )nlau, )n par0 ticular, trei for+e prin care con.tiina ).i do3)ndea li3ertatea : reli*ia", arta" .i filozofia". & doua for+ a reunirii o3iectivului cu su3iectivul )n spirit este arta , ea ptrunde +ai ad)nc )n realitate .i )n lu+ea si+urilor dec)t reli*ia E...F. Prin art, divinul tre3uie s devin intuitiv, ea )nfi.)ndu0l fanteziei .i intuiiei." $I., G= 'sturnarea consecuiei dintre art .i reli*ie nu este decisiv, )ntruc)t reli*iei i se rezerva locul de frunte", iar artei o ad)n0ci+e sporit doar )n planul trecerii de la spiritul" la c1ipul" lui (u+nezeu, adic )n cadrul reli*iozitii )ns.i (arta red divinul .i spiritualul prin e9celen" , ceea ce ec1ivaleaz cu +eninerea e9pres a tutelei reli*iozitii, )n consens cu pre+isele iniiale. (e fapt, la 4e*el cele dou consecuii posi3ile se coreleaz : pe de o parte, reli*ia" devenea reli*ia artei", pe de alt parte 8 prin cre.tinis+ 8, reli*ia" dep.ea arta" (do+inant la *reci . &rta era pre+ears .i totodat ur+at de reli*ie 8 pre+ears )n epoca oriental, ur+at )n cea +edieval , iar reli*iei" do+inante )n evul de +i/loc )i lua locul do+inarea filozofiei" )n ti+purile +oderne. !ilozofia era privit )n esena ei ca .tiinific, un accent li+pede )nc de la pole+ica introductiv, din Fenomenologia spiritului, cu su3iectivis+ul .i for+alis+ul , ceea ce nu e9cludea +eninerea unui spiritualis+ de nuan reli*ioas )n c1iar )nele*erea filozofiei. !apt este c, istoric .i lo*ic, )ncoronarea spiritului )n *enere .i a celui a3solut )n spe )i revenea filozofiei" 8 filozofiei idealiste *er+ane .i, final+ente, propriei filozofii. 6 )n acest punct dina+ica e.ueaz )n static, construcia pune un i+a*inar punct pro*resului, siste+atica supri+ dialectica, s0a de+onstrat cu toat li+pezi+ea. &+ preciza doar c nu nu+ai .i nu at)t
IH

siste+ul" vine )n contradicie cu +etoda", cit siste+ul )nc1is" u siste+ul desc1is". (iferena, nu lipsit de i+portan, presupune o +ai 1otr)t )ncredere )n caracterul siste+ic al )ntre*ii *)ndiri 1e*eliene, at)t )n aspectele ei inaccepta3ile, c)t .i )n cele perene : siste+ul dialectic" este +area )nnoire le*at de nu+ele lui 4e*el. #poziia )ntre +etod" .i siste+", pe care, din +otive de claritate, En*els o desf.oar )n "ud%ig Feuerbac& si s'#ritul filo ofiei clasice germane, nu ani1ileaz or*anicitatea siste+ic0dialectiic nici a lui 4e*el, cu at)t +ai puin a construciilor +aterialiste din (apitalul sau )*nti-+ii&ring, (acu+ doar rea+intesc aceast eviden, pe care cu alte prile/uri a+ detaliat0o . Pe scurt, 4e*el este filozoful siste+atic )n toate, )n ceea ce are viu" .i +ort" (dup e9presia lui 6roce , fals" .i adevrat" (a lui $u7acs . $a 4e*el, siste+ dialectic" este )ntre*ul,

a.a cu+ a fost el e9pus )n Fenomenologia spiritului, )n 'tiinia logicii, #n Enciclopedia tiinelor filo ofice, dar .i )n prile constitutive, cele cuprinse )n lucrarea din ur+, sau cele ela3orate de sine stttor : Filo ofia dreptului, Filo ofia istoriei, Filo ofia religiei, Istoria filo ofiei, Prelegerile de estetic. 6uv)ntul filozofie" fi*ureaz )n titlul aproape fiecreia dintre aceste tratate .i prele*eri. 4e*el ).i propune 8 afl+ din Istoria filo ofiei 8 s e9a+ineze )ndeaproape le*tura str)ns ce e9ist )ntre filozofie .i do+eniile )nrudite ale reli*iei, artei .i ale celorlalte .tiine, precu+ .i al istoriei politice" $F., I, ;< , deoarece filozofia este adevrata teodicee fa de art, de reli*ie .i. de senti+entele lor..." $F., II, C<I , ...for+a deter+inat a unei filozofii este conte+poran cu o anu+it for+ a popoarelor )n +iilocul crora apare aceast filozofie, conte+poran cu constituia .i for+a lor de *uvernare, cu +orala lor, cu viaa lor social, cu de9teritile, o3i.nuinele .i plcerile lor, cu )ncercrile .i lucrrile lor )n do+eniul artei .i al .tiinei, cu reli*iile lor. E...F 2piritul a ela3orat .i a desf.urat totdeauna, )n toat 3o*ia +ultilateralitii lui, principiul etapei deter+inatei a con.tiinei sale de sine pe care a atins0o. &cest spirit 3o*at al unui popor este o or*anizare, un do+ care posed 3oli, coridoare, *alerii de coloane, sli, nu+eroase co+parti+ente,
!

toate acestea fiind produse ale unui unic )ntre*, ale unei unice epoci." $F., I, G? Iat )ntre*ul 4e*el, )n ceea ce ).i propune .i )n 3un +sur realizeaz , cu restricia involuntar autocritic : nici o filozofie nu0.i dep.e.te epoca" $F., II, CI; . )ntre*ul pe care tiina logicii l0a definit ca fiind acel adevr care se .tie pe sine", tot adevrul": unicul o3iect .i coninut al filozofiei" 8 adic fiina concret a ideii, arta .i reli*ia s)nt felurile ei deose3ite de a se cuprinde pe sine .i de a0.i da fiin adevrat , filozofia are )+preun cu arta .i reli*ia acela.i coninut .i acela.i scop, dar ea este +odul supre+ de a cuprinde ideea a3solut, deoarece +odul ei este cel +ai )nalt, este conceptul E...F. (educerea .i cunoa.terea acestor for+e particulare constituie )ns sarcina ulterioar a .tiinelor filozofice particulare." $."., <BG0<BC . 2iste+ul dialectic", siste+ul )n sine lo*ic .i istoric, fiin)nd .i )naint)nd )n toat 3o*ia +ultilateralitii lui, este spiritul 1e*elian : un do+ cu 3oli, coridoare, *alerii de coloane, sli0co+parti+ente, toate ale unui )ntre* unic : B. 2 detalie+ (pe scurt +odul 1e*elian )n care se auto0propulseaz" spiritul prin art .i )n cadrul ei. In acest plan, Fenomenologia spiritului pare o3scur la pri+a vedere, dar se destinuie treptat celui decis s0o dezle*e. 4e*el a su3li+at e9periena istoric )n cele +ai a3stracte cu putin concepte, )n con.tiin", con.tiin0de0sine", raiune" .i spirit", )n +i.carea unei con.tiine care devine con.tient de esena a3so0 lut" , cititorul poate s recur* )ns la procedeul invers, dez*1io0c)nd din a3straciile 2inelui" stadii particulare .i for+e concrete. 6el de0al .aptelea .i penulti+ capitol, 'eli*ia", se su3divide, cu+ a+ spus, )n 'eli*ia natural", 'eli*ia artei" .i 'eli*ia revelat". 6ea din ur+ este lu+ea cre.tin, a apostolilor, 3isericii .i teolo0 *iei care, 8 fiind ulterioar artei .i dep.ind0o 8 nu ne intereseaz. Pri+a, )n sc1i+3, de.i pre+er*toare artei propriu0zise, e pe cale de a0i confi*ura specificul .i, de aceea, +erit un cuv)nt aparte. $u+ea )i apare con.tiinei +ai )nt)i su3 c1ipul, i+ediat, al reli*iei naturale", care parcur*e, pe r)nd, si+3olis+ul lu+inii, si+3olis+ul ve*etal .i ani+al, si+3olis+ul construirii. )nt)i cuprinde .i u+ple totul Esena lu+inoas pur a 'sritului" .i si+pla ei alteritate ne*ativ, )ntunericul" $F.-., JI= , vine la r)nd nevinovia reli*iei florilor" .i vina .reli*iei ani+alelor" $F.-., JI; , dup care 2piritul apare ca fiind Me.terul", construind cristalele pira+idelor .i o3eliscurilor, si+ple reuniri de linii drepte .i suprafee plane .i raportri e*ale ale prilor )n care inco+ensura3ilitatea rotundului este eli+inat", ridic)nd aceste fi*uri drepte .i plane la o rotun/i+e +ai )nsufleit", a+estec)nd anor*anicul cu or*anicul fi*urii ani+alice .i cu for+a *)ndului, cu for+a u+an", trec)nd de la lca.ul )ncon/urtor, realitatea e9tern", la acopera+)ntul interiorului" )n care interiorul este )nt)i si+plu, opac, i+o3il (piatra nea*r" .i apoi se )nsuflee.te treptat, u+an .i spiritual ()n a+estecul for+ei naturale .i al for+ei con.tiente0de0sine" , .i astfel, la captul dru+ului, spiritul este artist" $F.-., JIB0JIK . 4e*el descrie p)n aici, u.or cifrat, #rientul antic, reprezentrile lui solare nedivizate, dispersarea .i particularizarea )n ve*etal .i ani+al, construciile propriu0zise : pira+ida .i o3eliscul, te+plul, sfin9ul, statuia +isterioas", pe /u+tate )nc natural .i pe /u+tate u+anizat. Para*raful ulti+, Me.terul", este cu deose3ire i+portant, deoarece reprezint o pri+ sc1i a contri3uiei decisive pe care o dator+ e*iptenilor .i capacitii lor de a produce saltul )ntr0o oper",, conco+itent reli*ioas .i artistic. )n acest punct +e.terul a devenit un +uncitor spiritual" $F.-., JIG , iar opera" sa 8 oper de art". Mai )nt)i, oper de art a3stract", statuie a zeilor, i+n .i cult , apoi oper de art vie", a sr3torii .i a lupttorului fru+os , )n fine, prin li+3a/, oper de art spiritual", epos, tra*edie .i co+edie. 6apitolul 'eli*ia artei" este 3o*at )n tri+iteri concrete, la Titanii, reprezent)nd forele naturale pri+are, 1aotice, oar3e, pe care )i )nlocuiesc zeii cei noi, spirite etice, clare, ale popoarelor con.tiente de ele" $F.-., JI< , la (e+etra, (ionisos, Menade .i ora0
HII

colul delfic, la &nti*ona, #edip, #reste, c1iar la Mac3et1 .i 4a+let. )n ciuda acestor din ur+ ie.iri" 8 prevestitoare de detalieri 8 spre alte zone de cultur, esenial r+)ne cercul spiritualitii *rece.ti, ateniene, pentru care arta, din ce )n ce +ai vie, +ai concret, +ai )nsufleit, ec1ivaleaz cu unica for+ istoric necesar a reli*iozitii. 4e*el va pstra .i )n continuare, )n ciuda +odificrilor su3staniale proprii *)ndirii sale t)rzii despre

art, +ulte ele+ente ale acestei fi9aii, fapt lesne verifica3il printr0un reprezentativ pasa/ din Prelegerile de estetic, pe care )l reproduce+ ca fiind retroactiv l+uritor )n raport cu sensul atri3uit reli*iei artei" )n Fenomenologia spiritului ! (ar unde arta e9ist )n for+a ei cea +ai desv)r.it, acolo toc+ai ea )n +odul su fi*urat, conine felul de e9punere cel +ai esenial .i +ai corespunztor cuprinsului adevrului. &stfel, de e9e+plu, la *reci arta a fost cea +ai )nalt for+ )n care poporul ).i reprezenta zeii .i )n care el ).i procura con.tiina adevrului. (e aceea, poeii .i arti.tii *recilor au devenit creatorii zeilor lor, adic arti.tii i0au dat naiunii elene reprezentare precis despre activitatea .i viaa divinului, deci coninutul deter+inat al reli*iei sale. Li anu+e acest lucru nu s0a )nfptuit )n felul c aceste reprezentri .i )nvturi ar fi e9istat de/a )naintea poeziei )n for+e a3stracte ale con.tiinei, ca propoziii reli*ioase *enerale .i ca deter+inaii ale *)ndirii pe care arti.tii le0ar fi )+3rcat doar ulterior )n i+a*ini .i le0ar fi )+podo3it )n c1ip e9terior cu decorul poeziei, ci +odul de producie artistic era de a.a natur, )nc)t poeii *reci nu erau )n stare s ela3oreze ceea ce fier3ea )n ei d e c ) t )n aceast for+ a artei .i a poeziei." $E., I, ;=I0l;= 4e*el ).i e9pliciteaz, aici, viziunea organic .i de fond asupra locului .i rolului artei )n istoria o+enirii : arta este coninut .i for+ )n e*al +sur, e9teriorizrile ei s)nt corespondentul unei necesare iriterioriti. Pentru +o+ent necesare, de e9e+plu, la *reci". &cest restrictiv de e9e+plu" din scrierile 1e*eliene t)rzii lipse.te )nc )n Fenomenologia spiritului, )n care arta este spiritualitatea (reli*ioas *reac, iar spiritualitatea *reac este HIII arta. &.a st)nd lucrurile, consideraiile Fenomenologiei spiritului, de.i istoric localizate, nu tre3uie transferate )n locul rezervat particularizrilor unei anu+e arte (clasice , pentru c ele privesc arta )n *eneral , +ai 3ine zis, particularitatea artei clasice elene se suprapune (deoca+dat inte*ral specificului artei )n *enere. , Tot ce ne dezvluie acu+ 4e*el )n le*tur cu fi*ura ca lucru" .i ca li+3a/", statuia cal+" .i cultul )n +i.care", lini.tea perfect li3er" .i +i.carea perfect li3er", totalitatea lu+ii" )n epos, scindarea ei contradictorie (inclusiv )n d i0v i n .i urna n" )n tra*edie .i de*radarea acestei scindri )n co+edie, toate detaliile cu adres istoric .i local precis au totodat o adres precis )n privina nivelului artistic de ansa+3lu al spiritualitii. Este prefi*urat aici cu li+pezi+e 8 prin locul rezervat artei )ntre reli*ia natural" .i reli*ia revelat" 8 ceea ce se va e9plicita )n Filo ofia spiritului .i )n Prelegeri de estetic. Iar faptul c aceast prefi*urare se e9tinde destul de departe, )n concret, reiese din paralela )nc1eiere prin tra*edie .i co+edie at)t a capitolului respectiv din Fenomenologia spiritului, c)t .i a Prelegerilor de estetic ! co+edia" fusese privit ca sf)r.it al artei antice .i, i+plicit, al artei , ea va continua s fie privit ca sf)r.itul artei antice, c)t .i al artei +oderne, drept care, din nou, ca punct ter+inus al artei )n *enere , dovad c, discut)nd destinul artei *rece.ti, pri+a sintez filozofic 1e*elian discut totodat destinul artei ca for+ pre+er*toare reli*iei revelate" .i apoi a cunoa.terii a3solute", prin filozofie. Filo ofia spiritului .i Prelegerile de estetic e9tind analiza asupra artei ca atare, au )ns )n vedere, +ai cu sea+, arta antic *reac , .i ele postuleaz +ai clar locul artei ca fiind, )n auto+i.carea .i autodesv)r.irea 2piritului a3solut, pre+er*toare reli*iei .i filozofiei. &+3ele )nele* arta ca purificare a spiritului de servitute", prin aceast eli3erare )nfrit filozofiei , dar totodat nu+ai ca o treapt )n li3erare, nu )ns .i li3erarea supre+". @iziunea este *eneralizat, dar presupune o aceea.i precu+pnire )n ti+p: ...artele fru+oase pot aparine nu+ai acelor reli*ii )n care principiul )l constituie spiritualitatea concret, a/uns a fi li3er )n sine, dar )nc HI@ nu a3solut" $E.-., J<J 8 adic, anu+e .i cu precdere )n %recia antic : Introducerea" Prelegerilor de estetic variaz aceea.i concepie : arta este o realitate superioar" .i fa de realitatea o3i.nuit .i fa de prelucrarea ei )n istorio*rafie, dar este nu+ai pri+a for+" a cuprinderii spiritului a3solut, prin cunoa.terea sensi3il" ()n for+a .i fi*ura sensi3ilului .i o3iectivului )nsu.i" , dup care ur+eaz o a doua for+", )n care spiritul a3solut se reprezint" )n c1ip reli*ios, .i o a treia", )n care *)ndirea li3er a filozofiei se cunoa.te pe sine )n c1ip deplin. Este adevrat c Filo ofia spiritului surprinde diviziunea artei )n si+3olic" (arta su3li+ului" , clasic" (a fru+useii" .i ro+antic" (atuncd c)nd arta renun" s )nfi.eze zeul ca atare" de dra*ul unei +ai +ari interioriti .i spiritualizri , dar ca .i )n Prelegerile de estetic (.i, indirect, )n Fenomenologia spiritului, unde reli*ia natural" era .i simbolic., pri+a for+ este considerat +ai de*ra3 ca un *en de pre0art, iar ulti+a ca o post0art, pri+a 8 predecesoare, iar ulti+a 8 succesoare a artei celei adevrate, care ).i descoper, oricu+, centrul de *reutate .i deplina identitate de sine )n clasicul" sculptural elen. Mnilateralitatea Fenomenologiei spiritului deconspir +ai l+urit o funda+ental calitate .i totodat o li+itare a )ntre*ii concepii estetice 1e*eliene : e9tre+ de avizata, dar totu.i, cantonare )n arta %reciei antice : "ea/unsul acestei li+itri (siste+ice", se )nele*e se va esto+pa )n Filo ofia spiritului .i )n Prelegerile de estetic, )n +sura )n care prezena declarat a si+3olicului" .i a ro+anticului", din pri+a, se va e9tinde, )n cea de a doua, )ntr0o e9punere detaliat, .i pe respectivele epoci .i pe artele lor caracteristice , accentele li+itative se vor perpetua )nsa nu nu+ai prin recunoa.terea superioritii artei clasice", ca art propriu0zis, dar +ai ales prin accentuarea

inferioritii artei )n raport cu reli*ia .i cu filozofia. 6 a.a este o dovede.te e9plicitarea celei +ai contestate teze a esteticii 1e*eliene, evident i+plicit )nc din FenomemoH@

logia spiritului! aceea cu privire la presupusa +oarte a artei". $a aceast concluzie o3li*, din nou, siste+ul" ca atare, ea este de neeludat )n fond, c1iar de n0ar fi +rturisit for+al. 4e*el este )ns un *)nditor prea consecvent pentru a nu0.i duce *)ndul p)n la capt. &rta fru+oas (ca .i reli*ia proprie acesteia ).i are viitorul ei )n reli*ia adevrat" $E.-., J<K , ceea ce ec1ivaleaz )n a nu avea pe deplin un viitor propriu. Prelegerile de estetic l+uresc lucrurile )nc de la )nceput (or*anici0tatea construciei cere aceast coinciden )ntre )nceput .i sf)r0.it : "oi a+ dep.it starea de a +ai putea venera .i adora operele de art ca ni.te diviniti, i+presia pe care ele o fac este +ai te+perat de refle9ie .i ceea ce ele trezesc )n noi are nevoie de o piatr de )ncercare superioar .i de o altfel de evaluare. 6u*etarea .i refle9ia au dep.it artele fru+oase." (N., I, ;K Pentru noi arta nu +ai trece drept +odel supre+ )n care ).i procur e9isten adevrul. E...F 6u pro*resul culturii, la orice popor apare )n *eneral o epoc )n care arta tri+ite dincolo de ea )ns.i. E...F Mn astfel de ti+p este cel )n care tri+ acu+. Pute+ spera, fr )ndoial, c arta se va dezvolta .i perfeciona tot +ai +ult, for+a ei a )ncetat )ns a +ai fi nevoia supre+a a spiritului." (N., I, ;==0l;; !or+ulrile s)nt atente .i 1otr)te. "u este vor3a nici de lipsa interesului o+ului +odern fa de art, nici de ine9istena operelor de art )n prezent ori viitor. 2e postuleaz, )ns, nevoia unor alte do+inante .i )n raportrile noi fa de produciile spirituale vec1i, .i )n natura produciilor spirituale recente. !or+a intuiiei sensi3il e", proprie artei, continu s0i apar lui 4e*el ca do+in)nd o etap a istoriei spirituale. (up cu+ arta fusese precedat de do+eniile finite ale vieii", dup ea ur+eaz o sfer care dep.e.te +odul de a concepe .i de a reprezenta a3solutul pe care0l posed arta" : ur+eaz reprezentarea reli*ioas, do+inant )n evul de +i/loc, .i *)ndirea filozofic, do+inant )n epoca +odern. "u e9clusivitate, repet, ci do+inare, adic su3ordonarea celorlalte for+e spirituale celei 1otr)toare. (up ce o3iectivitatea artei" .i su3ie c0
XVI

tivitatea reli*iei" patronaser %recia antic .i secolele cre.tine, .i una .i alta se i+plic, sintetic, )n precu+pnitoarea *)ndire .tiinific0filozofic, cu adevrat universal, a lu+ii +oderne : filozofia devine Ideea ce se *)nde.te pe sine, adevrul care

.tie $die %issende /a&r&eit., $E.-., K=B . 6eea ce pu3licistica denu+e.te, printr0o for+ul su+ar .i prea puin e9act, +oartea artei" este de fapt, la 4e*el, o trans+utare, )n co+ple9a orc1estraie istoric, a rolului de concert0+aistru ori de pri+ solist, atri3uit, succesiv, diverselor instru+ente ale 2piritului". &rta nu +oare, pute+ spera c ea se va dezvolta .i perfeciona tot +ai +ult, for+a ei a )ncetat )ns de a +ai fi nevoia supre+ a spiritului". )n aceast precizare e cuprins esena istoris+ului 1e*elian. Fenomenologia spiritului postuleaz concepia, Filo ofia spiritului o li+peze.te, Prelegerile de estetic o detaliaz. Istoris+ul siste+ic al filozofiei clasice *er+ane a fost desc1iztor de pori ascunse, dar .i un cal troian. Mr+rind cu o3stinaie )ntre*ul, filozofii au fost o3li*ai s0.i su3/u*e prile .i, )n ulti+ instan, s le .i sacrifice. &nsa+3lul s0a rz3unai pe co+ponente, corelaiile atotcuprinztoare s0au transfor+at )n c1in*i sufocante. Mnii au vrut cu tot dinadinsul s asi*ure artei un rol de cpetenie )n ierar1ia spiritului, alii di+potriv. Ierar1izarea lo*ic .i istoric era aceea care, .i )ntr0un caz .i )n altul, putea s nedrepteasc fiinri relativ de sine stttoare, de odinioar sau +ai recente. 6u toate c ea, )+pletirea ierar1ic, acorda .i strlucirea cuvenit +ultor etape .i for+e analizate. Li asi*ura o anu+e clarviziune c1iar unilateralitii : cci unilateralitatea deriva din +ultilateralitate, )i pstra refle9ul, o valorifica pe +ai departe )n intuiii false .i adevrate totodat. E si+plu s surprinzi nedreptatea +anifestat de 4e*el )n raport cu arta epocii sale .i a celei viitoare , +ai *reu este s descoperi profundele dia*nosticri e9acte, cuprinse c1iar )n aceast nedreptate. J. 2tudenilor si 4e*el le0a e9pus estetica de .ase ori : de dou ori la 4eidel3er* (;<;? .i ;<;I , de patru ori la Berlin H@II (;<B=;<B;, ;<BJ, ;<BC .i ;<B<;<BI . In reconstituirea ulterioar, pentru tipar, a Prelegerilor de estetic, ucenicului su 4ot1o i0au stat la dispoziie )nse+nri at)t ale studenilor, c)t .i ale profesorului , pe cele +ad veo1i el le dateaz din ;<;? .i consider c au fost su3stanial prelucrate )n ;<B=, ulterior neintervenind dec)t unele adu*iri. 'ezult c esena ela3orrilor cunoscute nou astzi s0nar localiza la sf)r.itul perioadei din 4eidel3er* .i )nceputul celei 3erlineze. 6are s)nt sursele de la care pornea 4e*el O 6e predecesori avea el )n vedere O Estetica distin*ea o istorie a raportrilor erudite la +aterialul e+piric al artei : Poetica lui &ristotel, *rs poetica a lui 4oraiu, scrierea despre su3li+ atri3uit lui $on*1in, contri3uiile +ai noi ale lud 4o+e, Bateur, 'a+ler .i teoretizrile *er+ane +ai noi ale lui %oet1e .i ale ro+anticilor, )n consens cu e9periene practice +oderne , )ntre* acest +od de e9e*ez care pleac de la particular .i de la dat" $E., I, B? 4e*el )l considera util prin acu+ulri, dar nu0i acorda nici o atenie de sine stttoare. Pe de alt parte, el reinea refle9ia )n )ntre*i+e teoretic care caut s cunoasc fru+osul ca atare din sine )nsu.i .i s0i aprofundeze i d e e a" (N., I, B? , refle9ia filozofic urc)nd de la Platon .i pctuind adesea prin specula0tivis+ : drept care, )n ela3orarea conceptului filozofic al fru+osului, s0ar cere +i/locite )n sine, a+3ele e9tre+e +enionate, )ntruc)t el

une.te universalitatea Esau *eneralitateaF +etafizic cu +odul0deter+inat al unei particulariti reale" $E., I, B< . #3servaia va fi decisiv )n definirea o3iectului esteticii (artele fru+oase" , ea era de0acu+ 1otratoare )n circu+scrierea +etodolo*iei ur+ate ()n filozofia artelor fru+oase" . "e0elud)nd e9periena e+piric .i particularizatoare, 4e*el se concentreaz asupra acu+ulrilor refle9ive .i *eneralizatoare, prin0tr0o valorificare )n care se i+plica aproape continuu .i atitudinea critic. Tri+iterile la Platon, -ant, 2c1iller, 2c1ellin*, !ic1te, fraii 2c1le*el, Tiec7, 2ol*er, "ovalis, a/uttor la Pinc7el+ann tetic. H@III (e0acu+ vo+ indica astfel, prescurtat, Prelegerile de es. Moses Mendelsso1n, 4irt, Esc1en+aDer, 5aco3i ..a. s)nt e9prese. Platon i+pune prin unicul *)nd adevrat c esena fru+osului este inteli*i3il, este ideea raiunii" (N., I, GC; , totu.i a3stracia platonician nu e )n*duit s ne +ai +ulu+easc, nici c1iar c)t prive.te ideea lo*ic a fru+osului" (N., I, B< . Pe acea,sta 4e*el dorea s0o conceap +ai profund .i. +ai concret" , s reine+ cu deose3ire ter+enul din ur+, anu+e prin pris+a )ntre*ii sale *)ndiri filozofice, potrivit creia, )n eforturile succesive de ptrundere cunoa.terea spiritului este cea +ai concret, de aceea cea +ai )nalt .i cea +ai *rea" (E.2., G . Prin acest ori*inal elo*iu adus concretului", ctre care tind s se ridice toate a3straciile propriei sale filozofii, se cuvine )neleas .i a+3ivalena raportare la (ritica puterii de 'udecat ; a+3ivalen, )ntruc)t, pe de o parte, refle9iile 7antiene conduceau con.tiina la sesizarea .i *)ndirea Ideii concrete (a.a au fost ele descifrate .i prelun*ite de ctre 2c1iller , pe de alt parte, ele se )+pot+oleau )ns la /u+tatea dru+ului, pltind un tri3ut *reu nu nu+ai a3straciei, dar .i su3iectivis+ului .i for+alis+ului. 4e*el evidenia li+pede )+pre/urarea din ur+ )nc )n tiina logicii, )n critica )nele*erii cantitative a su3li+u0. lui de ctre -ant, o atitudine critic, reluat )n Estetica .i co+pletat prin alte s*ei la adresa +odului 7antian prea su3iectiv .i for+al )n postularea fru+osului. (intre intuiiile 7antiene )n privina puterii de /udecat estetic, 4e*el prelua, )n sc1i+3, unitatea ne+i/locit a *eneralului cu particularul" (/!., II, CBG , efortul de eli+inare a opunerii intuirii .i a conceptului" ()nele*erea fru+useii ca idee intuit" , relaia dialectic dintre suprasensi3il .i sensi3il" (2.!.6.2.,JG0J? . Qntr0un cuv)nt, pe 4e*el )l atr*eau din filozofia 7antian ter+enii +edii care rezolv .i readuc la unitate opoziia .i contradicia spiritului )n sine a3stract .i al naturii", nevoia acestui punct de unificare" dintre intelect .i intuiia sensi3il, /ooul li3er al intuiiei .i al i+a*inaiei", faptul c )n fru+os *eneralul .i particularul, scopul .i +i/loacele, conceptul .i o3iectul se )ntreptrund total", acordul )n care )nsu.i particularul este adecvat conceptului" $E., I, CB0CG . XIX Marele +erit al lui 2c1iller, ).i continu 4e*el valorificrile, const )n prelun*irea acestor recunoa.teri 7antiene privind contopirea raionalului cu sensi3ilul", unitatea *eneralului .i a particularului, a li3ertii .i necesitii, a spiritualitii .i naturalului, pe care a conceput0o 2c1iller .tiinific ca principiu .i esen a artei" 8 odat cu capacitatea de a fi sfr)+at su3iectivitatea .i natura a3stract a *indirii 7antiene" $E., I, CC0C< . $a r)ndul su, 2c1ellin* e9pliciteaz +ai )n detalii unitatea contrariilor ce st la 3aza fru+osului artistic, dar acord operei de art acel loc spiritual supre+, pe care 4e*el )l revendica pentru *)ndire, pentru ideea )neleas conceptual. (in aceast sc1i e9tre+ de su+ar pute+ conc1ide c dialectica .i, )n special, dialectica spinit0natur, concept0 o3ieot, *e0neral0particular, suprasensi3il0sensi3il, din estetica *er+an pre+er*toare, erau considerate de ctre 4e*el acea +o.tenire central )n /urul .i )n continuarea creia ur+a el s0.i +odeleze propria viziune despre fru+os .i despre art. 6onfir+area acestei continuiti o *si+ c1iar )n definiiile date de el o3iectului artistic : coninutul artei este ideea, iar for+a ei pls+uirea sensi3il, fi*urat. &rta tre3uie s )+3ine aceste dou laturi )n li3er .i conciliat totalitate" , arta are sarcina s )nfi.eze ideea pentru intuiia ne+i/locit )n for+ sensi3il, .i nu )n for+a *)ndirii .i a spiritualitii pure )n *eneral, .i cu+ aceast )nfi.are ).i are valoarea .i +eritul )n corespondena .i unitatea a+3elor laturi, adic )n corespondena .i unitatea ideii cu for+a ei, )nalta valoare .i e9celena unei opere de art, realizat confor+ conceptului ei, va depinde de *radul de unitate interioar )n care apar contopite una )n alta ideea .i for+a" (N., I, ?<0?I . Iat alfa .i o+e*a esteticii 1e*eliene, punctul nodal din care decur* .i pe care tre3uiau s0l confir+e toate consideraiile sale particulare .i e9e+plele individuale. $e*tura cu ceea ce prefi*urase -ant prin +edierile .i unificrile sale este evident , nu +ai puin l+urite s)nt )ns .i discontinuitile .i cezurile pe care le opereaz ur+a.ul. Este vor3a, )n pri+ul r)nd, de cele0 3rul coninutis+" 1e*elian, care refuz intruziunea purificrilor" for+ale .i for+alizatoare din viziunea 7antian. Pasa/ele
!!

anterior citate s)nt )n acest sens li+pezi : 4e*el cerea, )nt)i, ca respectivul coninut care ur+a s fie reprezentat artistic s se dovedeasc )n el )nsu.i capa3il de a fi reprezentat artistic , cerea, de aceea, )n al doilea r)nd, ca acest coninut s nu fie ceva )n sine a3stract, ci concret , drept care cerea, )n al treilea r)nd, ca for+a s fie ea )ns.i concret, individual, unic, o pls+uire sensi3il : !aptul c concretul revine a+3elor laturi ale artei 8 adic at)t coninutului, c)t .i for+ei )n care acesta e )nfi.at 8 este toc+ai punctul )n care a+3ele coincid .i ).i corespund reciproc, a.a cu+, de e9e+plu, fi*ura

natural a corpului o+enesc este un concret sensi3il )n stare s )nfi.eze spiritul )n sine concret .i s se arate adecvat acestuia" $E., I, ??. &cest de e9e+plu" su*ereaz, din nou, rolul pe deplin adecvat pentru reprezentarea artistic anu+e a sculpturii .i, prin ea, a spiritualitii antice elene. 6eea ce conteaz )ns acu+ este accentuarea constant a coninutului )n dialectica contrariilor, pri+atul su asupra for+ei )n cadrul unitii lor indisolu3ile 8 la antipodul definirii 7antiene a fru+osului ca fiind ceea ce place fr concept". (esi*ur, -ant a pendulat .i el )ntre fru+useea pur" .i fru+useea aderent", )ntre intuiia pur .i intelectualis+, )ntre fru+os .i su3li+, )ntre fru+osul ca finalitate fr scop .i fru+osul ca si+3ol al 3inelui +oral etc. &+3i*uitatea 7antian 4e*el o tran.a )ntr0o direcie : un coninut deter+inat ).i deter+in .i for+a care i se potrive.te" (N., I, ;I . $a 4e*el totul deriv din *)ndire .i este validat de ea. 6a atare, 4e*el nu accept vreo ruptur )ntre ; +odalitile *)ndirii, )ntre variantele adevrului. &rta nu este mai puin *)ndire de0c)t filozofia 8 c1iar dac este mai puin *)ndire dec)t filozofia, 6u alte cuvinte, arta era conceput structural ca fiind si+ilar cu *)ndirea conceptual, doar istoric pre+er*toare ei : cu o aceea.i esen, situat )ns pe o treapt inferioar. 6u*etarea idealist *er+an de p)n la 4e*el s0a strduit s dureze puni )ntre do+eniile .i +anifestrile spiritului, dar a pstrat .i +ulte dintre dis/unciile lor. (in aceast ulti+ cauz, -ant va aprea +ai HHI via3il dec)t 4e*el )n deli+itarea specificului estetic, nu+ai c spri/inul su )n circu+scrierea autono+iei" va putea fi prelun*it p)n la susinerea autono+is+ului". Patosul lui 4e*el era .i )n acest punct consecvent totalizator, .i parado9ul const )n )+pre/urarea c, de.i 4e*el aprofunda arta +ult +ai concret .i +ai )n detaliu dec)t -ant, pe el )l interesa )n fond )n +ult +ai +ic +sur arta ca atare, dec)t +odul )n care prin art pute+ intra )n posesia aceluiai, p)n la ur+, ade0r cu al filo ofiei ! !ru+useea E...F nu e dec)t un anu+it +od al e9teriorizrii .i reprezentrii adevrului " (N., I, II , r+)ne /udecata care )i patroneaz toate analizele, oric)t ar fi ele de )ntinse .i de su3tile. (in aceast do+inant deriv celelalte : pri+atul coninutului asupra for+ei, pri+atul o3iectului asupra su3iectului. 6a atare, 4e*el nu ierta nici o concesie invers, )n favoarea for+ei sau a su3iectivitii. Toate, sau aproape toate pole+ici0le sale cu ceilali teoreticieni *er+ani ai artei, fo.ti sau actuali, au ca s)+3ure pro3le+atic respin*erea cate*oric a deplasrilor presupuse ctre psi1olo*is+, su3iectivis+, for+alis+, individualis+, )n acest punct )i contesta pe Moses Mendelsso1n, pe Es0e1en+aDer .i 5aco3i, pe 2c1ellin* .i Pielite, dar +ai cu sea+ tri3ulaiile ro+antice pe sea+a ironiei" 8 derivate din !ic1te .i 2c1ellin*, variate de fraii 2c1le*el, 2ol*er, Tiec7, "ovalis. El accepta ironia socratic drept +od particular al dialecticii su3iective, dar refuza *eneralizrile ei (trdtoare +oderne, care )i confer a+ploarea unui principiu universal". Iat, rezu+ate, nu+ai c)teva dintre aprecierile sale tioase : ironicul, ca individualitate *enial, rezid )n autoni+icirea a ceea ce este su3li+, +re .i e9celent )n creaiile artistice o3iective , este ne*ativi0tate, dizolvare, distru*ere, care nu ia ni+ic )n serios, se /oac cu toate for+ele , este e9acer3are for+al, supnalMtare individual, ancorat )n dorine, )n loc de e9isten, .i aciune, )nlocuind *)ndirea prin ini+, spiritul prin suflet , este o ovasi0tu3erculoz a spiritului" etc. Pentru 4e*el, prin e9acer3area ro+antic a ironiei, aparena /ucu. )nlocuia realul serios, totul suco+3)nd )n su3iectivitatea particular", su3iectivitatea ar0 HHII 3itrarului", e9trava*ana su3iectivitii". &cesta este ter+enul central al criticii : su3iectivitatea, rezultat al unor +onolo*ri profetice lipsite de concept. Pole+ica este una istoric, confrunt ilu+inis+ul .i clasicis+ul, din care provine .i pe care le statornice.te 4e*el, cu disoluiile +oderne de natur accentuat ro+antic. 20ar putea ca unele accente s par astzi unilaterale, de un raionalis+ o3iectiv" liniar. 2 nu uit+ )ns c acest antiro+antis+" coninea .i nu+eroase ele+ente vizionare )n raport cu un iraionalis+ ce se confi*ura )nc )n ti+pul vieii lui 4e*el .i care avea s iz3ucneasc, )+3ri.at tot +ai frenetic, dup .i pe 3aza )nfran*erii revoluiilor din ;<K<. $a 4e*el, di+potriv, +ai erau )nc vii 8 c1iar dac idealist distorsionate 8 )nv+intele revoluiei din ;?<I. Motiv pentru care 2c1iller .i +ai ales %oet1e i0au furnizat cele +ai i+portante pro3e artistice favora3ile unui ilu+inis+ )n continuare raionalist, )n ciuda a tot .i a toate. )n )nfruntarea ironiei ro+antice", 4e*el lupta pentru luciditate. (ar tot partea luciditii o lua )ntre*ul su efort de a 1a3ilita tiina ca supre+ instan a spiritului , inclusiv .tiina despre art", pe care o considera .i posi3il .i indispensa3il, )n dezvoltarea sa 4e*el tre3uie s se fi desprit destul de rapid de )nvtorul su 2c1ellin*, care cedase +itolo*iei" +ulte din prero*ativele .tiinei. 4e*el voia s. fie consecvent .tiinific : el dep.ea filozofe+ele" de dra*ul filozofiei, dep.ea c1iar arta de dra*ul .tiinei despre art". Pri+a direcie indic tot ce e +ai valoros )n *)ndirea sa, a doua 8 .i li+itele ei. 'eveni+ la te+a +ai )na5iinte intonat, dar la alt diapazon : .tiina despre art este )n ti+pul nostru .i +ai necesar dec)t a fost pe vre+ea c)nd arta pentru sine oferea de/a ca art deplin satisfacie. &rta ne invit s fie considerat de pe poziiile *)ndirii, .i anu+e nu cu scopul de a o face s re)nvie, ci cu scopul s )nele*e+ .tiinific ce este arta." $E., I, ;? K. 4e*el .i0a conceput Estetica )n trei pri : *eneral, particular .i individual. El a postulat, +ai )nt)i, ideea *eneral a

HHIII fru+osului artistic ca ideal", raportul acestuia cu natura .i raportul produciei artistice o3iective cu capacitile creatoare su3iective , apoi a desf.urat succesiunea for+elor particulare de pls+uire artistic , )n fine, a e9a+inat individualizarea fru+osului artistic, ca siste+ al artelor, al *enurilor .i speciilor lor. tiina logicii fcea distincia )ntre dos Ideale (ceea ce e ideal .i das Ideelle (ceea ce e de natur ideal . In Estetic devine central pri+ul concept : ..fru+osul )nsu.i tre3uie conceput ca idee, .i anu+e ca idee intr0o for+ deter+inat, ca ideal" $E., I, ;;J . )n ter+inolo*ia 1e*elian, idealul" este conceptul estetic central .i corespondentul adecvat al specificului artei, al specificei sale dialectici , aceasta, )ntruc)t idealul" este rsfr)n*erea sensi3il a ideii, unirea li3er )ntre luntric .i e9terior, *eneralitate .i individualitate vie" , este, )n cele din ur+, ec1ivalentul fru+osului ca fru+os artistic. 2 preciz+ cu acest prile/ c, pentru 4e*el, fru+osul ca o3iect al esteticii se suprapunea cu fru+osul artistic , fru+osul natural" el )l e9cludea din preocuprile .tiinei sale. 6)nd proceda astfel, el se confor+a siste+ului su idealist o3iectiv, potrivit cruia spiritul nea* .i dep.e.te natura .i toate dependenele ei, av)nt)ndu0se ctre propria sa, desf.urat .i +ultipl, li3ert2ate. Pentru a fi c)t se poate de ri*uro.i, vo+ o3serva c, prin pris+a esteticii sale, 4e*el fcea a3stracie de natura" ca atare, .i nu de naturalul" pe care arta )l i+plic )n produciile ei. &devrul este c el nu se dezinteresa cu totul nici de natur", ci o considera doar anterioar .i inferioar produciilor u+ane li3ere, sau o su3ordona, a/uttor, acestora : )n sensul acesta, fru+osul din natur apare nu+ai ca un refle9 al fru+osului aparintor spiritului, ca un +od i+perfect, inco+plet...". In sc1i+3, fru+useea artistic e fru+useea nscut .i renscut din spirit", ea dispune de o superioritate relati0, pe scara devenirilor, .i de o superioritate absolut, )n +sura )n care spiritul este ceea ce e verita3il" $E., I, <0I. 2)nt propoziii unilaterale, care au fost .i pot fi )nte+eiat a+endate de ctre +ateriali.ti. "u+ai c +aterialis+ul )nsu.i
XXIV

se cuvine s opereze distincii )n ceea ce dore.te s opun idealis+ului dialectic. (in e9ces de zel s0a putut trece la o rea3ilitare a naturii" care, involuntar, s su3ieze sau s supri+e latura activ .i creatoare proprie oricrei +unci u+ane, .i celei artistice )ndeose3i. &.a a procedat un anu+e Danti1e*elianis+" pe c)t de +aterialist tot pe at)t de nedialectic, i*nor)nd +odul )n care, pe ur+ele lui -ant .i !ic1te, 4e*el a dezvoltat activis0+ul" propriu su3iectului creator. E adevrat, pe de alt parte, c 4e*el a spiritualizat" saltul ontolo*ic din sferele naturii )ntr0 ale u+anitii , c1iar .i atunci c)nd, )n c1ip profund .i novator, a recunoscut rolul central al +uncii )n respectiva propulsare de sine ontolo*ic, i+plic)nd0o din nou )n autodezvol0tarea spiritului : a introvertit, cu alte cuvinte, ontolo*ia real )n lo*ica ideal. 2upralicitarea spiritului )ntrunul universal .i atotstp)0nitor este idealis+ .i se cuvine ca atare de+ontat. )n cadrul propriu .i cu fr)nele specifice pe care le pune )n aciune, acest idealis+ se )+pac )ns cu o co+ple+entar supralicitare a o+ului, a activitilor lui, a adaosurilor eseniale pe care o+ul le produce 8 prin producie 8 )n lu+ea .i )n raport cu lu+ea pree9istent , elo*iu din care de ast dat nu ave+ voie s nu reine+ un s)+3ure raional", co+pati3il cu ulterioare viziuni +ai si+plu .i +ai direct favora3ile o+ului. Pe de o parte, )nt)lni+ la 4e*el for+ulri e9clusiviste, precu+ : necesitatea fru+osului artistic deriv din lipsurile realitii ne+i/locite" (N., ,; ;GI 8 de.i, la drept vor3ind, a+ putea *si /ustificri .i pentru o ase+enea supli+entare .i suplinire a prozei vieii prin poezia artei. Pe de alt parte, ne )nt)+pin for+ulri +ai suplu )nlnuite: )n pri+ul r ) n d, natura din parte0i ofer o+ului cele tre3uincioase .i, )n loc s pun piedici )n calea intereselor .i scopurilor lui, ea, din contra, li se ofer de la sine, favoriz)ndu0le pe toate cile. (ar, )n al doi0 ; e a r ) n d, o+ul are tre3uine .i dorine pe care natura nu e )n stare s le satisfac )n c1ip ne+i/locit. )n aceste cazuri el e nevoit s0.i o3in )ndestularea necesar prin +i/locirea pro0
XXV

priei sale activiti , e nevoit s pun stp)nire pe lucrurile naturii, s le )ndrepte, s le for+eze, s )nlture ceea ce este /enant prin )nde+)nare c).ti*at, prin propriu efort .i s transfor+e astfel e9teriorul )n +i/loc cu a/utorul cruia el este )n +sur s se dezvolte confor+ tuturor scopurile sale" (N., I, BC; . )n acest raiona+ent o ontolo*ie u+an este a9iolo*ic )nte+eiat, .i anu+e printr0o +o3il i+plicare reciproc a ceea ce a fost .i a ceea ce avea s0i fie adu*at. Pe aceast cale a adu*irilor", predeter+inate totu.i, apare .i idealul", situat la intersecia )nc naturalului .i total spiritualului. !ru+osul artistic se scutur de str)+torrile naturii .i se av)nt ctre li3ertile +uncilor spirituale : din nici0nici", el a/un*e .i0.i". )ntre cufundarea )n natur .i spiritualitatea cu totul desprins de ea, 4e*el descifra aceast stare +i/locie sau inter+ediar, )n care spiritul ).i )nfi.eaz reprezentrile )n for+a lucrurilor naturii nu+ai fiindc el nu .i0a do3)ndit )nc o for+ +ai )nalt, dar se strduie.te s potriveasc )n aceast le*are una cu alta cele dou laturi" , aceast stare este )n *eneral E...F poziia poeziei .i a artei". $E., I, JBK0JBG . &fl)ndu0se tot )n interiorul siste+ului, ni se dezvluie una dintre consecinele lui 8 la r)ndul ei cu +ulte alte consecine. Printre acestea apare cur)nd .i reversul +surii pozitive dintre sensi3il .i spiritual, natural .i ideal : nevoia ec1idistanei pe care )n privina fru+osului 4e*el avea s se si+t o3li*at s0l +enin )ntre )nfeudarea fa de natur .i totala ei spiritualizare. &+3ele e9tre+e )i apreau ca neprielnice artei .i le refuza constant .i

tios : *noseolo*ia +ecanic, reducti3il la si+pla e9actitate", si+pla i+itare", i+itarea naturii", concurena EarteiF cu natura", si+pla i+itare for+al a ceea ce e9ist" (tot ceea ce ulterior va fi dese+nat ca naturalis+ , dar .i frecventele alunecri de la das Ideale" ctre das Ideelle", ctre un spirit nesusinut corporal, volatil, fluent, efe+er, *esticul)nd fr acoperire, )n nu+ele puritii" .i al purificrii", ...lu+ea s0a sturat .i de populara naturalee )n art, )ntoc+ai ca de a+intitele idealuri a3stracte" $E., I, ;C? , care ve1iculeaz ne0 HH@I 3uloasa reprezentare a ti+pului +ai nou despre ceea ce este de natur ideal..." (N., I, BG= . (ialecticianul nu s0a dez+init nici )n adeziuni, nici )n critici : el a corelat e9tre+ele .i le0a co+pensat de fiecare dat. 6a .i practica, teoria naturalist" tre3uie s0i fi displcut .i ea idealistului 4e*el, fapt de )neles .i, )n 3un +sur, de acceptat , poate +ai interesant totu.i 8 ase+enea unei involuntare autocritici" din interiorul ta3erei de care aparinea 8 se contureaz neaderena :a aceast +anie a a.a0ziselor idealuri", care, )n condiiile sla3ei dezvoltri sociale *er+ane, *revate )n art de ro+antis+e .i senti+entalis+e conservatoare, risca s acopere .i s 3ruieze sedi+entri cu +ult +ai valoroase. Pe acestea le va proiecta 4e*el )n pri+0planul artei 8 pe 21a7espeare, sau pe %oet1e din etapa sa de +aturitate (spre deose3ire de t)nrul %oet1e .i +ai ales de t)nrul 2c1iller, care pltiser )nc un tri3ut deza*rea3il idealizrilor de factur ro+antic . 2)nt de+ne de re+e+orat .i postulatele de principiu care, la antipodul i+itrii slu*arnice .i sterile a naturii, su3liniau nevoia naturaleii", *arant)nd lucruri +ai pline de coninut .i de via )n for+ .i cuprins". Idealul, spunea 4e*el, nu se poate opri la ceea ce este nedeter+inat si interior, el tre3uie s se e9teriorizeze .i ca for+ deter+inat o+nilateral, anu+e printr0o consu3stanial le*tur cu aceast lu+e a relativului", care este lu+ea natural .i real 8 fiindc o+ul, acest centru desv)r.it al idealului, trie.te )n c1ip esenial, acu+ .i aici..." $E., I, BG= . &lt+interi for+ulat : ...arta nu se poate dispensa de ceea ce este finit .i nu tre3uie s0l trateze ca pe ceva ce e nu+ai ru, oi s0l contopeasc, conciliat, cu ceea ce este verita3il..." $E., I, BCB . &ccentuarea din ur+ pare a fi defensiv", .i este c1iar )n +sura )n care filozofia epocii era do+inat de spiritualis+e , fc)nd parte dintre ele, 4e*el li se opunea )ns, cu un si+ realist" .i al realului" ie.it din co+un. Ter+enul viu" revine )n te9t ca un atri3ut ine9trica3il al artei : arta este via3il nu+ai datorit vioiciunii .i vitalitii. Este firesc s fie a.a, deoarece arta este aparena esenei, situat la + i /0 HH@II loc )ntre sensi3ilitatea ne+i/locit .i cu*etarea ideal" , .i de vre+e ce ea se adreseaz celor dou si+uri superioare (teoretic e" ale o+ului, vzului .i auzului, care .i ele s)nt specifice +i/locitoare ale acestei stri de +i/loc" sensi3ile0suprasensi03ile. In felul acesta, sensi3ilul este spiritualizat )n art, pentru c )n ea spiritualul se )nfi.eaz sensi3ilizat" $E., I, KK0KG , 2crupulo.i pe c)t posi3il, nu vo+ nesocoti *rafia for+ulei din ur+ : 4e*el dorea, fire.te, s pstreze )n pri+0 plan spiritul. In acela.i ti+p, el )+pl)nta spiritul )n .i )l )+pletea cu sensi3ilul, naturalul, realul. &rta pls+uie.te )n for+a feno+enului e9terior, .i deci totodat natural" $E., I, G; , arta este c1e+at s descopere adevrul )n for+a pls+uirii artistice sensi3ile" $E., I, C; , variaz aceea.i corelaie, )n care pri+eaz adevrul spiritual, totu.i )ntr0o indestructi3il unitate cu specifica0i realitate artistic. "aturalul" este ceea ce e viu .i si+plu al artei ca art fru+oas" $E., II, I , un natural superior prin e+ancipare, prin li3ertate. In raport cu cele realizate de art, 4e*el cita e9plicit dictonul lui Terentiu )1iliil &umani a me olienum puto, $E., I, GB . "ucleul /udecilor lui r+)ne o+ul .i )ndreptarea" lui succesiv. 2i*ur c, eli3erarea fiind conceput )n trepte", artei i se rezerva doar antica+era filozofiei. #ricu+, ontolo*ia .i *noseo0lo*ia artei do3)ndesc o articulaie dialectic, pe care se va )nte+eia o 3un parte a esteticii (cantitativ .i calitativ , at)t din secolul trecut, c)t .i din cel prezent. 4e*el, la r)ndul su, valorifica )n aceste a+3ivalene postulri ale structurilor artistice o sea+ dintre intuiiile predecesorilor .i conte+poranilor si. # atare intuiie, dintre cele +ai profunde, )i aparinea lui %oet1e, prin )+3inata concluzie a unor apro9i+ri unilaterale curente: "atura n0are s)+3ure, nici coa/, Ea este dat dintr0o dat" 8 for+ul )ntiprit statornic )n *)ndirea lui 4e*el .i pe care vor cre.te .i ulterioare investi*aii de0ale lui $u7acs. (up cu+ nu e nici e9clusiv spiritual sau e9clusiv sensi3il, arta nu poate fi doar interioar
XXVIII

sau doar e9terioar, fie coninut, fie for+. 2pecificul artei 8 )n prelun*irea naturii, activ .i creator re+odelat 8 const toc+ai )n unitatea s)+3urelui" .i co/ii", ceea ce, conceptualizat, ec1ivaleaz cu unitatea dintre *eneral .i particular, esen .i feno+en, necesar .i accidental ..a.+.d. Parafraz)ndu0l tot pe %oet1e, 4e*el unea for+a cu +ateria, )ntr0o dina+ic a succesivelor deveniri : Materia care a pri+it for+ este, la r)ndul ei, +aterie pentru o nou for+" $F., I, JG . Li viceversa, se )nele*e. 'u for+atul coninut este, )n art, un ru coninut, unul ine9istent prin ine9istena e9teriorizrilor adecvate. # oper de art creia )i lipse.te for+a sa /ust nu este, toc+ai de aceea, nici ea /ust, adic nu este o adevrat oper de art..." $E."., BK< , defectuozitatea for+ei provine .i din +ediocritatea EinsuficienaF coninutului" $E., I., <= , arta transfor+ fiecare for+, )n toate punctele suprafeei vizi3ile, )n oc1i, care s)nt sediul sufletului .i fac s apar spiritul..." $E., I, ;C= . Li toate astea le rostea un convins, cu+ i s0a spus, coni0iutist". Pri+atul pe care )n *enere 4e*el )l conferea coninutului (ideii, spiritului se transfi*ureaz, )n fapt, )n alia/ele sale particulare, )ntr0o totalitate )n care for+a sensi3il, secund, devine p)n la capt rspunztoare pentru )ntre*ul ansa+3lu, .i )n acest sens cu adevrat

codo+inant. )n /ocul viu al spiritului vitalizat, do+inanta e do+inat, .i invers. &.a este din pricina lui este", a unei e9istene )n sine totalizatoare. Fenomenologia spiritului *lsuie.te li+pede .i laconic: #pera este..." $F. -., BB? , opera adevrat E...F este faptul 8 )nsu.i $die -ac&e selbst., $F.-., BJ= , iar Estetica nu spune nici ea altceva : opera e s t e" artistul. $aturile .i unilateralitile fuzioneaz )n aceast o+nilateral e9isten (o3inut prin spirit, prin +unc, de o+ . !or+a este coninutul ei, +aterialul este ideea e9pri+at, artistul este ceea ce fptuie.te .i fptuirea este realitatea pe care alii o recepteaz : pentru .inele" este pentru noi". 'ezult, la 4e*el, o lu+e ar+onios rotun/it )n sine, )n care die 2ac1e sel3st", fiina, fiinarea, o3iectul, ontolo*icul rezu+ toate posi3ilele sale antino+ii, ca .i toate antino+iile raportrii noastre la ea. HHIH &ceast, de.i idealist pe parcurs, ontolo*izare final asi*ur artei o autono+ie pe care nu ave+ de ce o suspecta de un autono+is+" a3solutizant. 4e*el s0a tot strduit s deli+iteze arta de ceea ce nu este art, de natur, de .tiin, de +oral, de reli*ie : el e9plica pentru ce e incorect s su3stitui artei +ultiple alte coninuturi .i interese ce0i s)nt strine", instruirea" sau )ndreptarea +oral" sau influenarea reli*ioas. #perele de art tre3uie s su3ziste ca o3iecte )n sine li3ere .i infinite", pe care nu se cuvine s le posezi .i s le )ntre3uinezi ca pe unele ce s)nt folositoare pentru nevoi .i scopuri finite" $E., I, ;BB . &rta este infinit )n finitudinea ei, este o aparen a esenelor proprii, ea tre3uie conte+plat li3eral", cu alte cuvinte, cu o +are li3ertate interioar. 4e*el a reluat c)teva dintre propoziiile lui -ant, neinsis0t)nd totu.i asupra dezinteresrii" /udecii estetiice de *ust, fiindc s0a *r3it s recoreleze toate distinciile, s rearticuleze )ntre*ul )n care, din nou, se )nfresc teoreticul cu practicul, a3stractul cu concretul, sensul cu se+nul, li3ertatea cu deter+inarea ..a. #pera este" .i se confir+ )n inte*ralitatea ei. #pera )nse+neaz .i crearea sau receptarea operei, artistul .i pu3licul. $a nivelul a+)ndurora, 4e*el afir+a )n fond acelea.i corelaii 8 dar +ai cu,, sea+ corelaia cu )ns.i opera, *arant al furitorului .i te+ei al receptorului. Pri+atul ontolo*icului (u+an .i u+anizat presupunea pri+atul o3iectului artistic, )n pole+ic e9plicit cu u+flarea" su3iectivist a su3iectivitii 4e*el conse+na talentul .i *eniul, dar nu acorda o atenie e9cesiv acestei pro3le+atici a esteticii, respectiv o lu+ina consecvent din un*1iul fptuirilor reale .i verifica3ile : conteaz unitatea talentului .i a naturii lucrului" $F.-., BBG , unitate )n care talentul +odeleaz lucrul, dar i se .i confor+eaz naturii lucrului. %eniul i se prea lui 4e*el a fi o capacitate general de creaie artistic adevrat, iar talentul 8 +ai de*ra3 .irul aptitudinilor particulare distincte de a se +anifesta )n produse felu0 rite. Li )ntr0un caz .i )n cellalt, i+pulsul natural se converte.te )n creaie spiritual , .i cu c)t artistul este +ai +are, cu at)t o s reu.easc )n aceast conversiune s dep.easc particularitatea, +aniera, 3unul plac )n direcia *eneralitii. 4e*el )l sftuia pe artist s uite de particularitatea sa su3iectiv .i de ele+entele ei accidentale .i s se cufunde din parte0i cu totul )n o3iect..." $E., I, BIJ . &ntiro+antic .i antisu3iectiv, 4e*el ironiza oultul *eniului, supralicitarea *enialitii de ni+ic suprave*1eate. Pentru el o+ul nu era ceea ce procla+a, ci ceea ce fcea el, nu ceea ce dorea, ci ceea ce fptuia , iar vanitii +incinoase care se )nclze.te la con.tiina e9celenei interioare tre3uie s i se opun acel cuv)nt al evan*1eliei : R)i vei recunoa.te dup roadele lorS" $E."., BGI . 6onteaz nu at)t artistul, c)t arta lui, conteaz artistul prin .i )n arta lui, de dra*ul artei lui, care va conta apoi pentru noi toi, cei care o recept+. #3iectul ca statornic interpus )ntre su3iectul creator .i receptor, o3iectul ca supre+ criteriu al valorii *)ndului e+is .i captat, iat o constant, cea +ai i+portant constant 1e*elian. (e fiecare dat c)nd 4e*el aducea vor3a de artist, el o fcea prin pris+a operei .i pentru )nele*erea acesteia. 6ci ceea ce este de pri+ ordin .i supre+ nu este ine9pri+a3ilul, )ne)t poetul ar fi eventual +ai profund dec)t ceea ce )nfi.eaz opera, ci operele lui s)nt ceea ce are artistul +ai 3un, .i adevrul care este el, este el Eca artistF, iar ceea ce r+)ne )n interior n u este el." $E., I, BIC . G. Istoris+ului i+plicit i se ata.eaz istoris+ul e9plicit, cel conturat pe parcursul unei vizi3ile istorii. Li dac, pentru a fi9a locul pe care 4e*el ;.0a atri3uit )n dezvoltarea spiritului artei, a+ asociat Esteticii, a/uttor, Fenomenologia spiritului .i Filo ofia spiritului, atunci pentru a evidenia +odul )n care a conceput 4e*el dezvoltarea spiritului artei va tre3ui ca, alturi de Estetic, s invoc+ 8 pentru )nceput 8 Prelegeri de filoofie a istoriei .i Prelegeri de filo ofie a religiei. #+o*enitatea concepiei e, dealtfel, pro3at .i de alte lucrri. # pa*in din Principiile filo ofiei dreptului sc1ieaz )+priile universal istorice" )n ur+toarele patru: ; cea oriental, B cea *reac, J cea ro+an, K cea
*er+an" HHHI

$+., J<C . Filo ofia istoriei reia, )n acela.i spirit, diviziunea istoriei universale", corel)nd filo*eneza cu onto*eneza : )2rientul E...T este v)rsta copilriei istoriei" , cu v)rsta tinereii tre3uie apoi co+parat lumea greceasc, ; )Imperiul roman, apare drept oper so3r a v)rstei de 3r3ie a istoriei" , dup care intr )n scen )Imperiul german,, ec1ivalent )0#rstei btr#netii,, )n sens de v)rsta )n care spiritul .i0ar fi do3)ndit +aturitatea sa desv)r.it" (., ;=K0l=? . 6 nu este vor3a de o *ratuit sau facil +etafor o dovede.te reluarea co+paraiei dintre v)rstele ; istorice .i v)rstele o+ului )n Filo ofia religiei! 6opilul este )nc )n pri+a ne+i/locit unitate a voinei .i a naturii, at)t a propriei naturi, c)t .i a celei )ncon/urtoare. & doua treapt, v)rsta tinereii, individualitatea devenind pentru sine, spiritualitate vie, nefi9)ndu0.i )nc scop pentru sine, spiritualitate care se z3ate, nzuie.te .i arat interes pentru tot ce0i iese )n cale. & treia treapt, v)rsta 3r3iei, este +unca )n vederea

unui scop particular cruia i se supune 3r3atul, cruia )i consacr forele sale. # ulti+ treapt ar fi v)rsta 3tr)netii, care, av)nd )naintea sa *eneralul ca scop, cunosc)nd acest scop, s0a re)ntors de la vioiciunea particular a +uncii la scopul *eneral, la scopul final a3solut , care din vasta diversitate a e9istenei s0a concentrat )n ad)ncurile infinite ale fiinrii0)n0sine." $3., ;G< 6elor patru v)rste individuale le corespund, de ast dat, reli*ia natural", reli*ia individualitii spirituale" (.i, )n cadrul ei, reli*ia fru+useii" , reli*ia finalitii sau a intelectului", reli*ia a3solut" 8 adic, din nou, #rientul, %recia, 'o+a .i %er+ania. # ontolo*ie social +ai variat .i etero*en este r)nduit pe unicul fir" al o+o*enizrii lo*ice, procedeu care si+plific )ntruc)tva lucrurile, dar le .i clarific prin pris+a viziunii )+prt.ite. @izfunea este idealist )n +sura )n care totul se petrece )n sfera spiritului", ce se autodesav)r.e.te )n cele din ur+, .i, )n consecin, se .i autosupri+ )n a3solut , o +i.care a ideii care totodat rezu+ .i +i.carea realului, )ntr0o istoricitate e9plicit .i istoricizare consecvent. Mar9 va putea relua )n Introducerea +anuscriselor sale econo+ice din ;<G?0l<G< ideea copilriei societii o+ene.ti", ca treapt care nu se +ai )ntoarce niciodat", HHHII fc)nd distincia )ntre copiii ru crescui" .i copiii nor+ali" (copii nor+ali au fost *recii" , variind adic 8 prin includerea a+3elor pri+e trepte )n cadrul celei dint)i v)rste 8 intuiia 1e*elian, inclusiv )n ceea ce prive.te su*erarea le*turilor fire.ti dintre preponderena fru+useii .i o anu+e etate u+an individual .i istoric. )naintarea pe treptele v)rstei", at)t )n Filo ofia istoriei, c)t .i )n Filo ofia religiei, are aproape continuu )n vedere arta sau 8 )n ter+inolo*ia noastr conte+poran 8 ..valorile estetice". Pentru 4e*el fiecare treapt a istoriei include totalitatea propriilor ei +anifestri, printre care operele de art dein de re*ul o pondere i+portant. (e aceea, aproape tot ce se afir+ cu privire la auto+i.carea istoriei .i a reli*iei co+pleteaz, firesc .i ar+onios, desf.urrile Esteticii. (up cultul lu+inii, la per.i, sau scufundarea )n senzualitate, la 3a3iloneni .i sirieni, pentru do+eniul nostru de preocupri do3)nde.te o vdit )nse+ntate reli*ia natural )n trecere la o treapt superioar", trecere fi9at )n reli*ia 8 .i )n arta 8 e*iptean......reli*ia e*iptean este prezent pentru noi )n operele de art ale e*iptenilor, )n ceea ce ne spun acestea cone9at cu ceea ne ine de istorie..." $3., J=B . Potrivit sc1e+ei idealiste 1e*eliene, spiritul e*iptean lupt ,,pentru a se eli3era din alctuirile naturii..." (., B=C , el este )nc pe /u+tate aservit naturii, dar tinde )nc de pe acu+ ctre li3ertatea spiritului. (ovada 4e*el o descoper )n reprezentrile a+3ivalene, eu cap de o+ .i trup de ani+al, )n cazul 2fin9ului, precu+ .i )n +ulte alte +i/lociri, )nc eni*+atice, )ntre se+n .i sens, fi*ur .i spirit, sensi3il .i spiritual. E*iptul na.te reli*ia fer+entaiei", printre altele e9er0s)ndu0se.ca un *i*antic +e.ter0constructor", supus )ns +ai de*ra3 principiului +orii dec)t vieii. Pa*inile consacrate, )n a+3ele cicluri de prele*eri, istoriei, reli*iei .i artei e*iptene dezvolt intuiiile Fenomenologiei spiritului .i circu+scriu, totodat, concepia Esteticii despre treapta si+3olic" a .artei, 2)n pa*ini re+arca3ile, )n ciuda unor prea stricte unificri .i o+o*enizri lo*ice , a3solut re+arca3ile, de pild, r+)n o3servaiile cu privire la funcia si+3olic, dar totodat int*r+e0 diar, a 2fin9ului, intuit drept concentrat al eni*+ei e*iptene .i drept prevestire a propriei sale dezle*ri. @ec1iul .i noul 4e*el le descifra dintr0o aceea.i cunoscut poveste, +arc)nd tranziia ctre lu+ea *reac , nu fortuit s0a ivit la Te3a tradiionala pls+uire e*iptean, )ntre3)ndu0l pe #edip cine u+3l di+ineaa pe patru picioare, la a+iaz pe dou, iar seara pe trei O" , .i, d)nd rspunsul c este vor3a de o+, #edip a fcut ca sfin9ul s se pr3u.easc de pe st)nc" $I., B;J . )n cealalt lucrare, e90plieitarea acestei le*ende era reluat )ntoc+ai : )Enigma este dezle*at , sfin4ul e*iptean, potrivit unui +it plin de se+nificaie .i de+n de ad+iraie, este ucis de un *rec, iar eni*+a a fost diezf)e*at astfel : coninutul este o+ul, spiritul care se .tie pe sine li3er" fiO., J=K . Iat ulti+ul cuv)nt e*iptean, pri+ul cuv)nt *rec, )n percutanta interpretare ce ne0o ofer 4e*el. )n filozofia istoriei se trece direct la acel spirit fru+os" pe care0l evideniaz lu+ea *reac" , )n filozofia reli*iei se trece la reli*ia individualitii spirituale", su3divizat )n trei : reli*ia su3li+itii" (iudaic , reli*ia fru+useii" (elen , reli*ia finalitii sau a intelectului" (ro+an . (iferenele de consecuie nu s)nt decisive : )n pri+a dintre crile citate, E*iptul era )nfi.at ca reunind senzorialul (senzualul .i spiritualul, cel din ur+ evideniindu0se su3 for+a *)ndirii pure .i a3stracte la iudei" 8 ca o sintez, a.adar, lo*ic ulterioar, )ntre #rientul ceva +ai )ndeprtat .i cel iudeu , )n cealalt carte, lo*icul se su3ordoneaz istoricului ceva +ai con0 secvent, iudais+ul fiind de ast dat el interpus )ntre E*ipt .i %recia. Mnei tranziii i se corela alta, pe care o evidenia reli*ia su3li+ului". Modificarea de detaliu ne deran/eaz cu at)t +ai puin cu cit, su3li+itatea fiind o )nlare a spiritului deasupra naturalitii 8 o idee +rea ne*)ndu0.i +aterialul )n care +ai este nevoit s se +ainifeste 8, iudais+ul se poate e9ersa )n +ai +ic +sur )n plan artistic, cel +ai puin )n planul artelor plasticizatoare. E9presia laconic .i central a su3li+itii 4e*el o vedea )n cele3ra for+ul de la )nceputul 5ec&iului 6estament, (u+nezeu a zis s fie lu+in, .i s0a fcut lu+in" 8 for+ul XXXIV pe care o reinuse, nu )nt)+pltor, .i acel tratat despre su3li+ de la )nceputul erei noastre, +ult vre+e (*re.it atri3uit lui $on*in. &ceasta este su3li+itatea : natura este, reprezentat ca total ne*at, su3/u*at, trectoare" $3., JK? , totul se concentreaz )n cuv)nt ca sinoni+ al unei ne+surate puteri du+nezeie.ti. 'eli*ia iudaic a su3li+itii, cele3r)nd uri (u+nezeu unic, nesf)r.it .i atotputernic, fa de care toate reprezentrile s)nt trdtoare, 4e*el o considera nu foarte apt pentru e9teriorizrile artistice (e9cepiile nefc)nd dec)t s confir+e

re*ula , spre deose3ire de a+estecurile naturale0spirituale e*iptene .i, +ai ales, de ceea ce in %recia antic +erit cu prisosin titulatura de reli*ie a fru+useii". 4e*el a fost un cunosctor e91austiv al antic1itii elene, de acest fapt vo+ +ai avea prile/ul s ne convin*e+, ca .i de )ntrea*a sa dra*oste )ndreptat, )n plan estetic, .i nu nu+ai, ctre aceast spiritualitate. Ea )i aprea do+inat de o cal+ .i )nc)nttoare, sie.i suficient libertate a e9teriorizrilor perfect adecvate interiorului , ca acea treapt a spiritului ce se surprinde prin .i )n individualitatea fru+oas", cu deose3ire printr0o for nicic)nd p)n atunci 3nuit a plasticitii .i plasticizrii, care presc1i+3 piatra )n oper de art". Filo ofia istoriei distin*e, )n cadrul lu+ii *rece.ti, opera de art su3iectiv", )n care, prin /oc sau c)nt, o+ul )n carne .i oase se postuleaz ca artist , opera de art o3iectiv", cea +ai i+portant, )n care reli*ia zeilor *reci ne apare ca art sculptural a zeilor *reci , .i opera politic", proprie de+ocraiei ateniene, )n care Pericle se +anifest ca o+ de stat cu un caracter antic sculptural", Aeus al &tenei, cu+ )l nu+e.te &ristofan, artist pe +sura lui Esc1il sau a lui 2ofocle. 'e+arc+ din nou o parial inversare a tratrii, de ast dat co+parativ cu Fenomenologia spiritului! )nceputului su3iectiv al artei *rece.ti", prin o+ul0 artist, )i ur+eaz individualitile o3iective fru+oase", operele plastice )nfi.)nd zeii .i suprapun)ndu0se, de fapt, zeilor. &.a .i este +ai corect, o3iectivarea constituindu0se )n nucleu al reli*iei .i al artei, al unei reli*ii0arte, cci zeii *rece.ti e9pri+ ceea ce s)nt ei )n.i.i" $I., BJ< , .i ei s#nt ceea HHH@ ce e9pri+, e9presivitatea plastic este unica lor fiin .i fiinare. )n toate aceste tufei ipostaze, )ns, spiritul *recesc este artist care presc1i+3 +ateria )n sens .i spirit" $I., BJB , iar aceast rsucire a naturalului la spiritual este c1iar spiritul *recesc" $I-, BJ? . 4e*el era per+anent )nc)ntat de )nflorirea fru+oas a frumosului vieii *rece.ti )n apro9i+ativ nu+ai C= de ani, de la rz3oaiele +eddce p)n la rz3oiul peloponesiac. Filo ofia religiei e9plic )n aceia.i ter+eni aceast +iraculoas ).0nire a+3ivalen .i )n sine rotun/it a u+anitii. Ea ur+re.te trecerile ei interioare, de pild prin Pro+eteu, titan prevestitor al noilor zei .i al o+ului , prin 4ercule, sin*urul zeu care e reprezentat ca o+, o+ ce a fost str+utat printre zei" $3; J?I 8 perfect )ndreptit, deoarece ...for+a )n care sensi3ilul e9pri+ pe treapta noastr divinul este fi*ura omeneasc, $3., J<? , deoarece aceast reli*ie este o reli*ie a o+enescului" $3., JI= . 4e*el insist, ca .i )n Estetica, asupra acestei suprapuneri .i identiti, sculptorii .i poeii fiind cei ce i0au fcut pe *reci s0.i cunoasc zeii : )n 7eus al lui Fidias au intuit *recii pe (u+nezeul lor" $3-, J<C . Iat +otivul pentru care tratarea reli*iei fru+useii" se transfor+, pe nesi+ite, )n tratarea fru+useii .i a artei, )ntr0un capitol de estetic propriu0zis. 4o+er, &nacreon .i !idias, Esc1il, 2ofocle .i &ristofan devin pro3ele doveditoare alle unei reli*ii" care este art .i ni+ic altceva. 6eea ce nu se +ai poate spune despre reli*ia finalitii sau a intelectului", nu total reli*ie, cu at)t +ai puin art, +ai de*ra3 politic, pra*+atis+, proz, ...la ro+ani apar pro a vieii, con.tiina finitului pentru sine, a3stracia intelectului .i aspri+ea personalitii" $8., B?C , spiritul ro+an a )nfptuit nefericirea ni+icirii vieii fru+oase .i a con.tiinei" $3., KB= . &spectul din ur+ este pole+ic, ca +ai tot ceea ce a scris 4e*el despre 'o+a antic .i, )ndeose3i, despre arta ei. &rt considerat de el de*radat .i o3li*atoriu de*radat, )n a3sena unei viei poetice .i a linei viziuni poetice asupra vieii. %reoii s0au inspirat de la e*ipteni, dar au ridicat aceast +o.tenire la cea +ai )nalt cu putin treapt artistic , ro+anii au preluat totul de la *reci, dar +itolo*ia *reac apare la ei +oart .i strin", drept care @ir*iliu .i 4oraiu nu au cu+ se +sura cu 4o+er. &rta )ncepe s se esto+peze ca principal sfer de autocunoastere u+an, indirectei reli*ioziti 8 prin art 8 )i ia )n cele din ur+ locul reli*ia a3solvit", cea propriu0zis, cre.tin, .i cea filozofic )nlat. Filo ofia istoriei cuprinde ptrunztoare pa*ini despre &rta .i .tiina ca dizolvare a evului +ediu", pendant de ast dat al cele3rei caracterizri a 'ena.terii datorate lui En0 *els : studiul antic1itii (u+aniora , arta tiparului .i descoperirile *eo*rafice pot fi ase+uite .,cu aurora, care dup lun*i furtuni pentru pri+a dat anun din nou o zi fru+oas" (I., J<J , recunoa.tere i+portant a superioritii 'ena.terii fa de evul +ediu, ziua fru+oas" nepr)ndu0i0se totu.i lui 4e*el c s0ar converti )n ziua fru+osului" : +reia poziiei lu+ii +oderne este a.adar aceast cufundare a su3iectului )n sine, e faptul c finitul se .tie pe sine )nsu.i ca infinit .i este )+povrat cu opoziia pe care este +)nat s0o rezolve" $3., KJ< . (up finitudinea prozaic a 'o+ei, spiritul *er+an este spiritul lu+ii noi, al crei scop este realizarea adevrului a3solut ca autodeter+inare infinit a li3ertii, a acelei li3erti care are drept coninut for+a ei a3solut" $I., JBG 8 a acelei li3erti a3solute, pe care 4e*el o revendica or*olios pentru sine. Trec)nd de la conceptul fru+osului artistic la o totalitate de for+e .i trepte particulare" (N., I, <B , lui 4e*el nu0i r+)nea dec)t s se confor+eze propriilor pre+ise .i desf.urri. Estetica postuleaz trei raporturi ale ideii fa de for+a ei de e9presie artistic" : acea si+pl cutare a fi*urrii" pe care o evideniaz for+a si+3olic a artei" (inclusiv )n c1ip s u 3 ; i +" , adecvareia deplin a for+ei artistice .i a coninutului artistic pe care, prin f i * vi r a o+eneasc", o evideniaz for+a artistic clasic", .i acea for+ ro+antic a artei" )n care coninutul devine lu+ea interioar ", )n cadrul unei noi neadecvri ec1ivalente eli3errii succesive de finitudinea for+ei artistice $E., I, <B0<< . (up care ur+eaz corelarea treptelor particulare cu individualizrile pe arte : a si+3olicului cil ar1itectura, a clasicului cu XXXVII sculptura, a ro+anticului 0 0 pe r)nd 8 cu pictura, +uzica .i poezia. 2iste+ul estetic este pe deplin confi*urat, )n

lucrarea care i se consacr .i )n toate celelalte lucrri care )l l+uresc supli+entar. C. 6onstructivis+ul )n triad, tridi+ensional .i triun*1iular, este notoriu at)t )n ansa+3lul filozofiei lui 4e*el, c)t .i )n prile ei constitutive. Estetica se confor+eaz .i ea acestui principiu de secionare, for+al .i de coninut, luntric .i e9teriorizat. )+prirea e9punerii )n *eneral, particular .i individual este un pri+ nivel, pe care )l detaliaz, apoi, triade la nivele de structur tot +ai li+itate. &proape fiecare structur apare la 4e*el, )n dezvoltarea spiritului, ca +i/locie .i +i/locitoare )ntre un anterior .i un ulterior, de re*ul un inferior .i un superior. 6a atare ea este prins, lo*ic .i istoric, )n punctul +edian al unei trei+i, dup care cedeaz acela.i loc .i rol ur+toarei structuri ..a.+.d. Triada este for+ula pentru +o+ent )n+r+urit a ne)ncetatei deveniri, proces continuu pe care 4e*el )l puncta" prin inter+ediul ei. 20ar putea spune, disociind pentru +o+ent laturile, c triada este rezu+atul lo*ic" )ndeo3.te preferat al istoriei .i al istoricului , nucleul sincron al diacroniei. Peri+etrul de +i/loc al siste+ului estetic 1e*elian, cel pe care l0a+ nu+it particular", cuprinde trei for+e ale e9istenei .i devenirii artistice : si+3olicul, clasicul .i ro+anticul , ro+anticul cuprinde trei arte prefereniale : pictura, +uzica .i poezia , poezia cuprinde trei *enuri de e9pri+are : liric, epic .i dra+atic , dra+a cuprinde trei specii ale confi*urrii ei tra*edia, co+edia .i dra+a propriu0zis. Pentru si+plificare a+ indicat doar c)te o nou trei+e derivand fiecare ulti+ seciune a trei+ii anterioare, operaia ar putea fi )ns e9tins aproape la toate +o+entele )nlnuite, )n care o su3specie devine apoi supraspecie a altor trei specii, )ntr0un iure. al ra+ificrilor, detaliate p)n la ar*u+entele pe care 4e*el le enu+era )ntr0o ordine triadic,. not)ndu0le succesiv cu trei cifre ara3e, latine .i *rece.ti (adesea fiecare )n interiorul celeilalte . HHH@IIII 2e +anifest )n aceast constr)n*toare fi*urare" triun*1iular acel des incri+inat e9ces de siste+, p)n la ur+ inevita3il +ortificator. Mai interesant dec)t aceast eviden sc1e+a0tizatoare +i se pare a fi, )ns, capacitatea fr e*al al lui 4e*el de a intui, prescurtat, 3o*ia nesf)r.it a realului )n c1iar cadrul acestor sc1e+e. 6ci, ne)ndoielnic, presupusa succesiune de la si+3olicul ar1itectural 0la clasicul sculptural, iar apoi la ro+anticul pictural, +uzical .i poetic este o sc1e+, dar una care surprinde, totu.i, efective do+inante spirituale (.i +ateriale ale perioadelor istorice investi*ate, ca .i ale artelor pe atunci do+inatoare. Li, recapitul)nd construcia astfel rezultat, ne va +ira nu at)t falsul, c)t adevrul ei, nu unilateralitatea, ci consu3staniala ei +ultilateralitate. Triada si+3olic0clasie0ro+antic este revelatoare )n acest sens. Ea este o diviziune, cu+ a+ spune astzi, +orfolo*ic .i tipolo*ic, )n care resturile" curentelor 3ine circu+scrise istoric se e9trapoleaz cu intenii de *eneralizare +a9i+. (ualitatea ulti+ilor doi ter+eni este, )n fond, cea care va preocupa )ntre*ul secol al HlH0 lea .i )nceputul celui prezent, )n accepiunile diverse pe care Tudor @ianu le va capta ca ipostaze ale dua0 lis+ului artei". Pe 4e*el nu0l interesau )ns clasicis+ul .i ro+antis+ul 8 de pild acel neoclasicis+ francez al secolului al H@II0lea pe care ro+antis+ul, tot francez, dar .i en*lez sau *er+an )l vor )nlocui )n secolul al H@III0lea 8 de.i el reinea .i includea )n *eneralizrile sale datele acestor confruntri .i )nlocuiri de curente literare .i artistice. 6eea ce )l interesa era un un*1i ase+ntor, )n plan teoretic, cu cel pe care %eor*e 6linescu )l va evidenia drept clasic0ro+antic (.i 3aroc , apropo de literatura spaniol, literatura )n *enere, tipolo*iile o+ului .i creaiei u+ane )n ansa+3lu. $a 4e*el, )ns, tipolo*izarca era condus +ai de*ra3 pe vertical" dec)t pe orizontal", nu at)t ..structuralist", c)t *enetic (de.i tri+iteri spre un sui *eneris structuralis+ *enetic" ar putea fi descoperite .i )n analizele sale . 2ntatea este proporia E...F. Boala este o d i s0p r o p o r i e" (E.5@., GGC0GG? . !or+ula din Filo ofia naturii, HHHIH 0 consonant alteia, ase+ntoare, datorate lui %oet1e, ar putea fi considerat drept +oto pentru di1oto+ia clasic0rornantic , .i c1iar pentru tri1oto+ia si+3olic0clasic0ro+antic, cci 4e*el este dialectician consecvent, pentru el unui dezec1ili3ru ulterior )i corespunde .i unul pre+er*tor structurii ec1ili3rate : su3 raportul afir+aiei de +i/loc" tre3uie s e9iste o pre0ne*aie .i o post0ne*aie, una pre+er*toare .i alta suprd+atoare. 0 2c1i)nd )ns lucrurile )n acest +od, s0ar putea crede c su*er+ )ndreptirea deplin nu+ai a +i/lociei" 8 de vre+e ce doar ea corespunde presupusei snti". Toc+ai )n acest punct ).i trdeaz siste+ul unilateralitatea , concret, )ntr0o atenie +a/or acordat clasicului co+parativ at)t cu si+3olicul, cit .i cu ro+anticul, .i din punct de vedere relativ (cantitativ .i din punct de vedere .a3solut (valoric . Pentru 4e*el arta clasic ec1ivala, )n cele din ur+, cu arta ca art, cu o specific sntate artistic pe care a putut0o do3)ndi nu+ai v)rsta adolescentin, proporional .i ar+onioas, a %reciei antice. 2iste+ul i+punea o corespunztoare depreciere a ceea ce a pre+ers clasicului 8 prin disproporie .i ruptur luntric 8, dar .i a ceea ce i0a ur+at, superior )n alte planuri, pentru altceva, ca art totu.i inferior. &ceast siluire de ansa+3lu a istoriei, potrivit idealurilor estetice 1e*eliene, dar .i neoclasicis+elor prelun*ite pe tr)+u0rile spirituale *er+ane, prezente deci printre +uli ilu.tri confrai ai filozofului 8 aceast evident unilateralitate conine )ns nu+eroase, detaliate ..+ultilateraliti" interioare, )n c1iar analiticile epocilor artistice siste+ie nedreptite. 4e*el .tia s acu+uleze o3servaii dintre cele +ai pertinente cu privire la a+3ele e9tre+e", lturalnice )n for+ .i fond, ale

triadei sale. (ovada cea +ai convin*toare a surclasrii sc1e+ei prin detalii ne0o furnizeaz si+3olicul". Lti+ c 4e*el a desconsiderat, ne/ustificat, o 3un parte din arta vec1e e9tre+0 orien0tal (de pild c1inez , .i s0a li+itat la prea puin )n privina artei orientale )n ansa+3lu, su3su+ata pre-artei". Li totu.i, )n co+pararea, s zice+, a epopeilor indiene cu cele 1o+erice, H$ punctele de vedere filozofic preconcepute s )nlnuie cu altele istoric corecte, inclusiv )n ceea ce prive.te saltul de la ne+0surarea Indiei la +sura inerent reprezentrilor elene. 6onceptul de ..si+3ol" .i cel de si+3olic" presupun o indiferen a se+nificaiei fa de se+nul su" (E., I, J;B , doar o cutare a for+elor artistice adecvate coninuturilor spirituale, o lupt a coninuturiilor care repu*n )nc artei adevrate .i a for+ei tot at)t de puin o+o*en cu el", o continu discordie dintre se+nificaie .i for+" (E., I, JBG0JBC . 6onstatrile s)nt a9iolo*ic depreciatoare, dar ontolo*ic profunde, )ntruc)t ofer o c1eie interpretativ pentru supralicitarea oriental, e9tensiv, a sensi3ilului ne+i/locit" (ca su*er)nd, si+3olic, a3solutul , pentru lipsa de +sur a pls+uirilor", pentru a+estecul *rotesc al naturalului .i u+anului" ..a.+.d. 'e+arcile lui 4e*el privind ne+suratul ca principiu indian al sc1i+3rii, sau su3li+ul psal+ilor e3raici ca apro9i+are (ne*ativ a atotputerniciei, sau propensiunea e*iptean ctre colosal surprind o aceea.i do+inant )n variaii, do+inan ne)ndoielnic. (up arta persan, indic .i e3raic, 4e*el s0a oprit din nou cu precdere la arta e*iptean deoarece la acest nivel de )+plinire a vzut )n e*ipteni adevratul popor al arte i" (E., I, JCJ . Este o art si+0 3olic prin e9celen, care din acest +otiv ).i *se.te e9presia )n ar1itectur .i )n iero*life (nu )n li+3a propriu0 zis , colosale .i eni*+atice totodat. Pira+idele s)nt un E...F )nveli. e9terior )n care zace ascuns un interior" (E., I, JCG , su*ereaz a+3ele atri3ute , ca .i e9e+plul, reluat, al 2fin9ului, oarecu+ si+3ol al )nsu.i si+3olicului" $E., I, JCI , ca .i i+a*inea psrii P1oni9, )+pru+utat din viaa natural, dar si+3oliz)nd +istuirea de sine a e9istenei .i a spiritului, dialectica vieii .i +orii, cci viaa ).i pre*te.te )n per+anen sin*ur ru*ul .i se +istuie pe acest ru*, astfel )nc)t din propria-i cenu. s se iveasc +ereu viaa nou, proaspt .i )ntinerit" (., ?J , o transfi*urare ec1ivalent eu purificarea, dar )nc prins )n i+puritatea reprezentrii pre0u+ane (pasrea .i, ca atare, apar0in)nd )nc 'sritului, nu &pusului.
XLI

2e a+estec )n toate 0 acestea dispreul .i luciditatea, dispreul pentru ceea ce )nc nu e .i nu poate fi +sur, claritate, )neleapt li+itare, ar+onie 8 toate proprii spiritului *rec 8 .i luciditatea pentru perfeciunile caracteristice acestui stadiu de presupus i+perfeciune. (i+potriv, ro+anticul" tinde ctre perfeciunea purificat a spiritului, +otiv pentru a fi ludat, dar considerat din nou inadecvat nevoilor artei. Mnitatea coninutului .i a for+ei se rupe acu+ )n favoarea celui dint)i, a li+3ii su3staniale .i a li+3a/elor esenializate, cci adevratul coninut al ro+anticului este interioritatea a3solut, iar for+a corespunztoare acesteia este su3iectivitatea spiritual ca sesizare a independenei .i li3ertii sale" $E., I, GB< . 4e*el era partizanul acestei interiorizri treptate, de natur +uzical .i liric (tonaliti funda+entale ale ro+anticului , partizanul acestei disocieri de e9terior, care )ns surpa treptat )ndreptirea artei. &ceasta ar fi sc1e+a. In li+itele ei se pronun )ns /udeci precise .i preioase asupra felului )n care 8 prin reprezentarea pati+ilor lui 4ristos 8 este i+a*inat ro+antic +oartea, spre deose3ire de +oartea clasic , despre rul faustic, despre onoarea cavalereasc, despre iu3ire ca ideal spiritual supre+ pentru ro+antici, despre fidelitate ca senti+ent la r)ndul lui dominator, 4e*el )i invoca pe (ante, Petrarca, Boccaccio, pe (iderot, 2c1i0ller .i %oet1e, pe spanioli, en*lezi, olandezi .i *er+ani, invoca poezia de dra*oste su3stanial )nnoit prin individualizare0(.....totul se )nv)rte.te )n /urul faptului c acesta o iu3e.te toc+ai pe aceasta, .i aceasta pe acest a", E., I, G?C , capacitatea picturii +oderne (olandeze, cu deose3ire de a detalia viaa casnic o3i.nuit, de a +i/loci (.i )n poezie interiorul ro+antic" )n toate circu+stanele, )n +ii .i +ii de situaii, de stri .i de relaii, de rtciri .i co+plicaii, de conflicte .i satisfacii..." (N., I, C=J 8 ceea ce ducea, final+ente prin supralicitarea o3iectivittii prozaice .i a su3iectivitii senti+entelor, la decadena artei ro+antice" : decadena artei a constat, pe de o parte, +ai ales )n reproducerea e9teriorului o3iectiv )n for+ele lui accidentale, pe de alt parte, )n H$II u+or ca eli3erare a su3iectivitii )n for+ele ei interioare accidentale" $E., I, C;< . &ccidentalul ia locul su3stanialului .i se autosupri+ 8 cci su3stanialul se descoper filozofic )n inte*ralitatea sa. In zilele noastre, aproape la toate popoarele, cultura refle9iei, critica, iar la noi *er+anii li3ertatea *)ndirii, au ipus stp)nire .i pe arti.ti, fc)nd din ei, dup ce au fost parcurse .i diferitele stadii necesare ale for+ei ro+antice a artei, a.a0zic)nd tabula rasa )n ce prive.te +ateria .i for+a produciei lor" (E., I, C;K . &cest tabula rasa este ulti+ul cuv)nt al siste+ului estetic (.i )n a doua .i )n a treda lui parte, vo+ vedea, dia*nosticul decadenei for+ei ro+antice ri+)nd" cu al dra+ei +oderne . El este )ns +ldiat .i c1iar contracarat prin nu+eroasele detalieri atente cu privare la arte .i arti.ti, pe parcursul +ultora dintre care i+perativele siste+ice +ai s)nt date uneori uitrii : s ne a+inti+ de aceast nepotrivire c)nd vo+ vor3i despre poezie, pe care 4e*el o va discuta )n ipostaza ei +odern tot at)t de detaliat .i de entuziast, totu.i, ca .i )n ipostaza ei antic *reac. 4e*el ).i rezerva )ns dra*ostea +are .i constant clasicului", artei elene, artei ateniene. %recii se situeaz

)ntre E...F dou e9tre+e, )n +edia fru+oas a acestei linii, care este +edie a fru+useii...", treapta atins de con.tiina *reac este treapta fru+useii" $E., I, ;JI0lK= , drept care )n planul estetic al idealului arta *reac E...F constituie fr )ndoial supre+ul +odel" $", KI . !ru+useea clasic" este o tautolo*ie, fru+useea clasic, +surat, ar+onioas, sensi3il0spdritual, acu+ .i aici se dovede.te a fi for+ u+an, lca. al spiritului, iar reprezentarea zeilor 8 e9presie .i adecvare a u+anului. Idealul for+ei clasice" este o alt tautolo*ie, )ntru evidenierea )+pre/urrii c prin for+a clasic se )+pline.te idealul". Idealul +i/loce.te, senin .i fericit, le*tura )ntre universalitate .i particularitate, )ntre deter+inare .i li3ertate. (ialectician prin ase+enea )+3inri, 4e*el se +anifesta tot astfel )n analiza devenirii .i dispariiei for+ei clasice. 2iste0+atiz)nd .+ai departe triadic, de.i +ai puin e9plicit, el prinde XLIII
m

+i/locia" atenian )ntre propriile ei pre+ise de constituire .i ,.disoluia ro+an". 6ele dou e9tre+e se .i )nt)lnesc uneori, cci de*radarea ani+alicului" pe care o descrie #vidiu )n nu+eroase +eta+orfoze este c1iar pre+isa confi*urrii fi*urii clasice 8 dar recapitulat de un poet, care, alturi de @ir*iliu .i 4oraiu, 2alustiu, Titus $ivius .i Tacitus, Persius, 5uvenal .i $ucian )+pin* spiritul *rec ctre lips de orice via". %recia e ne*at de 'o+a, dup ce aceasta ne*ase E*iptul. II ne*ase prin +ultiple valorificri accentu)nd o+enescul din .i de peste natur, zeitate )nc natural sau ani+alic. 4e*el a descris trecerea la arta clasic prin de*radarea )naltei preuiri .i poziii a ani+alicului" $E., I, KGG .i prin u+anizarea zeilor, oprindu0se, )n acest sens, la lupta zeilor noi )+potriva zeilor vec1i, lupt )n care vedea, naiv, dar )nelept )ncifrat, )nnoirea. Titanii, ca reprezent)nd un stadiu incipient, nu puteau s nu fie )nfr)ni .i sur*1iunii, supu.i celor +ai teri3ile cazne : #7eanos, Tantal, 2isif, c1iar Pro+eteu, care i0a )nvat pe oa+eni s )nvin* natura cu .iretenia lor .i s fac din ea un +i/loc de satisfacere a nevoilor o+ene.ti , nu )ns .i superioara +oralitate, care aparinea cercului dependent de Aeus. Mnii dintre zeii cei noi pendulau )ntre natur .i spiritualitatea li3er : 4efaistos, care avea ca ele+ent al activitii sale focul 8 ea .i Pro+eteu 8, dar cu o desc1idere esenial ctre arte , sau 6eres, care )i )nva pe oa+eni superioara .tiin .i art a a*riculturii, le*at de tot ceea ce va fi +ai specific pentru o+. 2peciali.tii ar putea respin*e +ulte detalii de interpretare, care, )n cazul lui Pro+eteu, )i )n/u+tesc u+anizarea", din +otive evident idealiste, confor+e totu.i statutului su de titan )nfr)nt. 6eea ce conteaz +ai presus de toate este, )ns, istoris+ul continuu )n care s)nt scldate o3servaiile, pe deplin sau parial accepta3ile. 4e*el iu3ea +itolo*ia *reac, dar o considera +ai de*ra3 filozofe+" dec)t filozofie, adecvat artei", +ai puin .tiinei *)ndirii , )n plan filozofic el o considera o etap incipient .i )n perspectiv necesar dep.it, .i nu se sfia s0l a+endeze c1iar pe Platon pentru insolitele sale a+es0 H$I@ tecuri de +itolo*ic .i filozofic, +ai apropiate artei dec)t .tiinei. 6eea ce pentru o +ai t)rzie )+plinire prea deoca+dat un nea/uns" r+)nea, )n .i pentru sine, consonant do+inantelor epocii : la Platon, totul este a3solut o3iectiv .i plastic..." (N., I, K?J , iar ptarea *)ndului cu for+e sensi3ile" $E., I, K?< este toc+ai ceea ce pentru +o+ent e recla+at de plasticizare. 6onstatarea lui 4erodot : )9omer i 9esiod le-au furit grecilor generaia lor de ei, $", BJ= , 4e*el a reluat0o de +ulte ori, pre0ciz)nd c plasticizarea artistic este nucleul )ntre*ii spiritualiti elene, a filozofiei sau politicii sau .tiinei proprii +o+entului atenian de v)rf. Eroii +itolo*iei elene .i ai rz3oiului troian devin prototipi ai oa+enilor de stat, ai filozofilor .i ai arti.tilor )n.i.i, +odel)ndu0i ei se +odeleaz dup c1ipul .i ase+narea lor......filozofii antici au fost. E...F individualiti plastice" $F., II, JGI , epoca lui Pericle a3und de caractere sculpturale : Pericle )nsu.i, !idias, Esc1il, 2ofocle, &ristofan, Tuci0dide, Henofon, Prota*ora, &na9a*ora, 2ocrate, Platon .i +uli alii. (espre Pericle, 4e*el vor3ea ca despre un Aeus 8 Aeus al lui !ddias, cel autentic, cel cu care se identificase )nsu.i !idias. &naliz)nd &tena lui Pericle, a +aniilor sculptori .i tra*e0dieni, 4e*el dep.ea se*+entrile pe do+enii de activitate, el derula totul dintr0un unic principiu do+inator, cel pe care )l prefi*urase 4o+er )n poe+ele sale, cel pe care )l vor des0v)r.i persona/ele +arilor cicluri tra*ice. 6onsecvena acestei principiale unificri o dovedesc splen0.didele pa*ini pe care Istoria filo ofiei le consacr lui 2ofoc5e .i tra*ediei sale. In 2ofocle .i sf)r.itul lui de+n, 4e*el vedea rsfr)nt )ntrea*a spiritualitate atenian )n tot ceea ce avusese ea +ai caracteristic. 2ofocle este caracterul" propriu0zis, cel descoperit de lu+ea *reac la intersecia individualului .i su3stanialului, cel co+pte9 .i adesea tra*ic, pentru c unind )n " acela.i destin necesitatea .i li3ertatea, re*istrul superior al le*ii .i cel, corelativi al opiunii. In tra*icul verita3il 8 va ar0 *u+enta pe lar* Estetica 8 vin )n conflict puterr +orale la fel de )ndreptite, a.a cu+ se )nt)+pl0 cu 2ocrateD )n destinul

9fiv
cruia se ciocnesc dreptul divin" .i traiul li3er", dar destinul lud nu e nu+ai destinul lui personal, individual ro+antic, ci tra*edia &tenei, tra*edia %reciei este aceea care se desf.oar )n acest destin, care este reprezentat prin el" $E., I, JCI . "u individual ro+antic" este notaia care ne tri+ite spre ansa+3lul concepiei estetice 1e*eliene. 2ocrate este individ supra0individual, un individ care s0a +odelat plastic )n virtutea principiilor ce0l )nsufleeau : precu+ Pericle, individul cel +ai plastic +odelat ca o+ de stat" $E., I, J?J , precu+ Tucidide sau 2ofocle.

4e*el )i acorda lui 2ocrate )ntrea*a sa )ncredere .i sti+ dar )n e*al +sur .i lui &ristofan, celui care s0a ridicat )n 1orii )+potriva lui .i a vrut s0l detroneze. &ristofan este profund .i serios )n *lu+ele lui, este o fi*ur tot at)t de necesar precu+ +arele Pericle", u.uraticul &lci3iade", divinul 2ofocle", +oralul 2ocrate" : &ristofan aparinea .i el cercului acestor stele" $F., I, JII . 6ontradicia dintre &ristofan .i 2ocrate este o ad)nc .i necesar contradicie a )nsu.i spiritului atenian. 6u+ contradictoriu este )n sine )nsu.i 2ocrate, e9ponent al po0 porului atenian .i /ertfit de acest popor, cu nevinovii vinovate .i vini isp.ite de a+3ele pri. 2ocrate e nevinovat .i vinovat ca adevraii eroi tra*ici, el se confor+eaz sin*ur .i de 3un voie ulti+elor cuvinte rostite )naintea +orii de &nti*ona. cea +ai su3li+ fi*ur care a aprut vreodat pe p+)nt" : (ac a.a le place zeilor,2 recunoa.te+ c, de vre+e ce suferi+, noi a+ *re.it" $F., I, K;I . 2 concede+ su3li+ul apolo*iei 1e*eliene a lui 2ocrate, paradi*+ a slvirii tuturor +arilor spirite ateniene .i a &tenei )ns.i. Mai toi +arii *)nditori *er+ani, de la )nceputul secolului trecut .i de dup, au fost fascinai de %recia antic, au visat0o .i au )ncercat s0o redo3)ndeasc. Era un dialo* )ntre un clasicis+ noti, pe cale de a fi pierdut, .i un clasicis+ vec1i prin care se cuta re*enerarea. 6lasicul" fusese )nlocuit de ro+antic", o .tia 3ine .i 4e*el, dar se )+potrivea evidenei. El dorea cu nesa proporia", de.i se afla )ntr0o lu+e plin de disproporie". &lturi de el trudea, )nc necunoscut .i nevenerat, 2c1open1auer, cel ce avea s fie validat de ctre o etap ulterioar )n +sur s accepte .i s laude 8 )ndurerat c1iar 8 disproporiile , .i dup el avea s ur+eze "ietzsc1e, cel care de la )nceputul activitii sale va voi s uneasc apolinicul" .i dionisiacul", spiritul clasic al sculpturii .i spiritul ro+antic al +uzicii )n supre+a art a tra*ediei, a+3ivalen .i a+3i*u. "i+ic )nt)+pltor )n aceste continuiti .i cezuri. "ietzsc1e va porni de la re*)ndirea tra*ediei antice *rece.ti, la care a/unsese 4e*el )n finalul Esteticii. (ar el va porni de la rsturnarea i+a*inii 1e*eliene a lui 2ocrate. 2i+plific)nd, a+ putea spune c "ietzsc1e )i va atri3ui lui 2ocrate 8 ca disoluie )n c1iar interiorul spiritului atenian 8 ceea ce 4e*el +utase )n disoluia ro+an", rece, prozaic, intelectual, frustrat de patosul +itolo*iei .i al artei tra*ice *rece.ti. "ietzsc1e va trece de partea lui &ristofan, accentu)ndu0i critica .i deturn)ndu0i0o )n direcia necesar discreditrii raionalis+ului din secolul al HlH0lea. 2ocrate, cel antidionisiac", cel )n*ust .i li+itativ raional", va deveni vinovatul pentru toate de*radrile trecute .i prezente. 4e*el este raionalist, )ncreztor )n virtutea o3lduitoare .i :cFuzitoare a raiunii. 2ocrate este aliatul lui, )n ipostaza sa apolinic", dar .i tra*ic. Pentru 4e*el, clasicul este tra*ic .i tra*icul este clasic. &ntino+iile s)nt pentru el ale unui ec1ili3ru supre+, ec1ili3rul el )l ur+re.te )n .i prin antino+ii. 2ocrate este pentru el e+3le+a acestei uniti )n contrarii. 'zvrtirea lui "ietzsc1e )+potriva lui 4e*el tre3uia s se converteasc )n rzvrtirea sa )+potriva lui 2ocrate. ?, 6ea de a. treia parte a esteticii lui 4e*el o nu+i+ individual" nu+ai )ntr0un sens convenional, anu+e )n +sura )n care se concentreaz asupra operei de art" relativ circu+scrise .i independente , alt+interi ea nu este cu ni+ic +ai puin *eneralizatoare dec)t prile de dinainte, dovad .i intitularea ei ca siste+ al diferitelor arte". Este, a.adar, pe +ai departe vor3a de o confi*urare siste+ic, )n sine .i raportat la rest. H$@II &.a cu+ a+ +ai artat, cele cinoi arte principale evideniaz, totodat, cele trei for+e de raportare artistic : ar1itectura este )n principal si+3olic, deoarece, p)n s a/un* )nrudit spiritului", ea prelucreaz natura e9terioar anor*anic potrivit unor raporturi si+etrice, a3stracte, ale intelectului , sculptura are drept tip funda+ental al ei for+a clasic, pentru c trsnetul individualitii" fru+oase +ediaz )ntre e9terior .i luntric, corporal .i spiritual, dep.ind anor*anicul prin or*anic .i si+etricul prin viu , pictura, +uzica .i poezia s)nt arte ro+antice datorit trecerii tot +ai decise ctre su3iectiv .i spiritual : pictura renun la +aterialitatea +ecanic a ar1itecturii .i la spa0ialitatea sensi3il a sculpturii, +uzica 8 la suprafaa +ai (dar insuficient00fie ideal a picturii, poezia 8 la ton de dra*ul cu0v)ntului. Totul se )nscrie )n traiectoria *eneral a treptatei desensi3ilizri .i, respectiv, spiritualizri, )ntr0o +i.care de eli3erare" a coninutului ideal de for+a lui sensi3il, de orice ur+ a +aterialitii. &cestei eli3erri )n o3iect )i corespunde o alta, paralel, )n su3iect : for+ele .i. culorile e9terioare o3iective le recepteaz vederea, sunetele le percepe cellalt si+ teoretic", +ai spiritualizat, auzul, arta cuv)ntului, care se adreseaz interiorului intuiiei spirituale, o capteaz reprezentarea. Teza o3iectivittii e )nlocuit de antiteza su3iectivitii, pe care ne*area ne*aiei o ridic la sinteza dintre o3iectiv .i su3iectiv. (ru+ul se repet )n cadrul acesteia din ur+ : poezia poate fi opic, sculptural, o3iectiv, sau liric, +uzical, su3iectiv, sau dra+atic, fuzionat epic0liric, o3iectiv0su3iectiv, sintetic nu nu+ai )n creaie, ci .i )n creator : o+ul )ntre* )nfi.eaz, repro0duc)nd0o, opera de art produs de o+" $E-, I, BB . Trec)nd acu+ la detalieri, ni se va dezvlui aceea.i )+pre/urare, a )+pletirii deter+inrilor siste+.ice constr)n*tUare cu o li3ertate a. desf.urrilor capa3il adesea s spar* .i s trans*reseze cadrul .presta3ilit. Pri+a dovad ne0o furnizeaz,. )n interpretarea, 1e*elian, c1iar pri+a dintre arte., ar1itectura. Pe. de p parte ea corespundea for+ei si+3olice a artei, realiz)nd la +odul cel +ai propriu" principiul si+3olicului, astfel )nc)t se+nificaiile introduse )n ea s nu poat fi dec)t #ntre rite in0 de+entul e9te0 rior al +ediului )ncon/urtor. Pe de alt parte, istoria real a ar1itecturii )l o3li*a pe autor s recunoasc posi3ilitatea )+pletirii ulterioare a acestei arte cu principiul clasicului .i al ro+anticului, contrar a ceea ce

tre3uie0s0fie" , drept care 4e*el opera distincii )ntre ar1itectura independent, si+3olic", ar1itectura clasic" .i ar1itectura ro+antic", )ntre construciile +asive din Ba3ilon, India .i E*ipt, te+plele *recilor .i 3isericile *oticului +edieval. 6aracterdz)nd aceste, trei etape ale dezvoltrii artei construciei, 4e*el nu0.i uita ideea de 3az, a treptatei de+aterializri, dar acu+ula )n li+itele ei nu+eroase o3servaii pertinente. El descria +onu+entalitatea si+3olizatoare a #rientului antic, turnul lui Belus, zidurile din E73atana, transfi*urarea si+3olic a forelor naturii la inzi (de pild su3 for+ de p1allus , o3eliscurile, +e+inonii, sfinc.ii, la3irinturile, pira+idele e*iptene, apoi trecerea treptat de la independena" si+3olic 8 de o3icei dreapt, a3stract, si+etric 8 la o ar1itectur care serve.te" (la )nceput pe +ori, iar apoi pe cei vii . . Prin ur+are, dac ar1itectura oriental a 3a3ilonenilor, inzilor .i e*iptenilor pls+uia, pe de o parte, si+3olic, )n creaii vala3ile prin ele )nsele, ceea ce era considerat de aceste popoare ca a3solut .i ca adevr sau, pe de alt parte, aceast ar1itectur adpostea .ceea ce )n ciuda +orii era pstrat )n for+a sa e9terioar natural, acu+, )n ar1itectura clasic, spiritualul este desprit pentru sine )nsu.i de opera cldit, separare realizat fie de ctre art, fie )n ne+i/locita e9isten vie, iar ar1itectura se pune )n serviciul acestui spiritual, care constituie se+nificaia .propriu0zis .i scopul deter+inat al operei cldite" $E.. II, GC . &ceasta fusese situaia la *reci, la care ar1itectura se u+anizase treptat, )nlocuind )nlarea +onu+ental prin +surata e9tindere )n lr*i+e, nu su3 for+a unor +ase enor+e, fie .i co+pri+ate pe sol ci printr0o +i/locie fru+oas" )n si+plitatea ei, /ucu.. .i divers. 'espectiva fru+usee a slu/ it03 coloana 8 si*urana doric, *raia, ionic .i fastuoasa lor )+3inare corintic, prelun*it )n ar1itesf, tura ro+an, care )ncepea s fac uz de arc .i de bolt, . ... H$IH $a r)ndul ei, ar1itectura ro+antic, acea care .i0a aflat centrul caracteristic )n *otic .i )n a crei rea3ilitare %oet1e a /ucat un rol de sea+, )+3in )a unitate ar1itectura independent cu cea care serve.t e", pentru c, pe de o parte, cele3reaz, )n .i +ai +are +sur dec)t te+plul *rec, casa, spaiul )nc1is, )nveli.ul, dar, pe de alt parte, ).i supri+ aceast funcionalitate, )nl)ndu0se independent de ea, li3er pentru sine" $E., II, ?< . Triada era ri*uros respectat, inclusiv )n plan te1nic: 3isericile *otice se )nlau de pe p+)nt )n vzdu1, ca o s*eat se+ea, se lr*eau totodat )ntr0un do+ )n care era spaiu pentru un )ntre* popor" $E., II, <C , se revenea la si+3olis+ul raporturilor nu+erice, su3su+ate unor se+nificaii +istice, laolalt )ns cu o orna+entaie fin .i eu ara3escuri variate. 4e*el desf.ura teza, antiteza .i sinteza celor trei ar1itecturi )n cuno.tin de cauz. El ur+rea +ulte detalii te1nice, nu+eroase valene profesionale, inclusiv )n privina +aterialelor .i procedeelor de construcie. &r1itectura el o i+plica unor structuri spirituale de tip reli*ios, atent la specificul ei funcional .i artistic. Monu+entalitatea oriental a )nceputurilor o descria ca e+anaie a felului *lo3al de a fi )n acele ti+puri .i al respectivelor popoare. Merit o su3liniere aparte recunoa.terile sale )n privina e9celenei *oticului, p)n nu de +ult considerat 3ar3ar .i *rosolan , privin )n care 4e*el se )nscrie printre pri+ele apro9i+ri ale unei te+e *er+ane", ce avea s se prelun*easc p)n dup pledoaria M Pil1el+ Porrin*er. &cesta 8 )n posesia unei superioare profesianaliti 8 nu va face dec)t s rstoarne de+onstraia 1e*elian, d)nd *oticului (a3straciei c).ti* de cauz vizavi de clasic (intropatie . (ualitatea fusese presta3ilit li+pede de ctre 4e*el, anu+e )n )nlnuirea a dou antiteze : si+3olic0clasic .i clasic0ro+antic, arta pre0 ca .i arta post0clasic fiind a3stracte", )n sensul cele3rat de Porrin*er. (eoca+dat si+patia se )ndrepta, )ns, ctre clasicul" prin definiie fru+os". In at)t de +are +sur, )nc)t interesul pentru ar1itectura fru+oas" ceda locul celui resi+it fa de sculptura fru+oas", do+eniul cel +ai autentic al fru+osului" : din anor*anicul pe care ar1itectura, le*at de le*ile *ravitaiei, se strduie.te s0l aduc +ai aproape de +odul de a fi e9presie a spiritului, arta se retra*e )napoi )n interior, care se prezint acu+ pentru sine, )n adevrul su superior, nea+estecat cu anor*anicul. Pe acest dru+ al re)ntoarcerii spiritului )n sine din ceea ce este +asiv .i +aterial )nt)lni+ noi sculptura." $E., II, IG . Porrin*er va folosi .i el ter+enul de anor*anic" pentru arta a3stract" pe care va voi s0o susin , iar o involuntar ri+ cu siste+ul 1e*elian va fi corespunztorul su interes precu+pnitor, anu+e, pentru ar1itectur. (i+potriv, pe 4e*el )l atr*ea +ai de*ra3 sculptura, deoarece ea for+eaz punctul central al for+ei clasice a artei )n *eneral..." $E., II, ;=B 8 care )i aprea ca for+a central a artei. In concepia sa, sculptura )n *eneral pune )n eviden +inunea care const )n faptul c spiritul se )ncorporeaz )n ceea ce este cu totul +aterial, pre0 lucr)nd aceast e9terioritate )n a.a fel, )nc)t el ).i devine prezent lui )nsu.i )n ea .i ).i recunoa.te )n ea fi*ura adecvat propriului su interior" (N., II, ;=K . 6uv)ntul +inune" trdeaz adeziunea pentru fi*ura adecvat propriului su interior", adic pentru idealul" realizat de *reci prin fi*ura u+an". Tot ceea ce a+ spus despre ideal .i %recia antic se refer, principial, .i la sculptur , +ai cu sea+ tot ce a+ spus despre unitatea or*anic dintre individual .i su3stanial, criteriu al artisticitii artei. (o+eniile plasticizrii 4e*el le0a surprins )n zeii particulari, eroii, satirii .i faunii, oa+enii ca afere sau c1iar fi*urile de ani+ale dintr0o viziune antropo+orfizat. 2culptura posed .i ea, se concede, o dezvoltare, nu+ai c ri*iditatea +isterioas a fi*urilor e*iptene nu era )nc pe deplin sculptural, dup cu+ li3ertatea spiritual a reprezentrilor plastice cre.tine dep.ea sculpturalul spre pictural : )n ro+antic, sculptura nu +ai putea furniza celorlalte arte linia funda+ental de +i.care, ced)nd acest rol picturii .i +uzicii. Mnica lu+e inti+ ,rsculptu0ral", la nivelul caracterelor )nse.i .i al reprezentrii lor,

r+)ne, $I a.adar, %recia antic. 4e*el a fcut )n acest sens o3servaii su3tile, printre cele +ai fine nu+r)ndu0se re+arca referitoare la oc1ii fi*urilor ideale, create de sculptur : lor le lipse.te p r i0virea", nu ca un nea/uns, ci ca o necesitate deriv)nd din pri+atul corporalitii sensi3ile, sculptura este o3li*at s renune la acest *en de e9pri+are a sufletului", pe care o va lua doar pictura )n stp)nire $E., II, ;BC . (o+nia corpului ()nsufleit ca atare o3li*a, )n sc1i+3, la detalieri privind a.a0nu+itul profil" *rec" .i c1iar principiul )+3rc+intei", dup cu+ i+punea luarea )n considerare a diferitelor +ateriale folosite de sculptor : le+n, ivoriu, aur, font, +ar+ur, cerinele de e9pri+are ale +etalului fiind altele dec)t ale pietrei, ..i ale acesteia altele dec)t ale pietrelor preioase sau ale sticlei 8 o recunoa.tere dintre cele +ai i+portante pentru indestruc0ti3ilitatea operei de art )n coninutul .i for+a ei, )n forrria ei interioar .i e9terioar. # neconcordan stranie nu poate fi, totu.i, eludat din analiza analizei 1e*eliene a sculpturii. &nu+e c, )n ciuda ata.a+entului principial deplin fa de aceast art. ponderea real . pe care ea o ocup )n Estetic r+)ne relativ redus, co+parativ cu alte arte, teoretic situate dincolo" de fru+usee. (ac )n cazul ar1itecturii a3sena aproape total a nu+elor e un lapt e9plica3il, dac ave+ )n vedere natura colectiv" a construciilor, puintatea adreselor individuale este parado9al )n cazul unei arte prin e9celen individualizate .i ca surs .i ca efect. !idias, Miron, Polictet, Pra9itele. 2copas .i 8 dintre +o0der0ni 8> Mic1elan*elo s)nt arti.tii nu+ii, iar reprezentrile nu+ite 8 Aeus, &polo, @enus, Marte .i alte c)teva din +itolo*ia *reac, apoi c)iva )+prai 3eneficiind de +onu+ente. 'eferiri puine, oricu+. 4e*el prefer transferul ..sculpturalului" fie )n consideraiile sale *enerale la adresa &tenei, fie asupra celor : particulare )n raport cu poezia epic". E9e+plul supre+ al 0prevalentei principiului sculptural" este .i va r+)ne 4o+er, eroii plastici ai rz3oiului troian fiind continuu invocai )n cursul prele*erilor sale. Preocuprile de literat", )n prelun*irea tfeloi0 de filozof, )i )ntindeau lui 4e*el:" o capcan. 6uv)ntul e9pri+a pentru el tot adevrul, )n +od parado9al .i )n art, )n ciuda faptului c aici el )l considera dincolo" de art. 4e*el era i+ediat dispus s continue discuia cu privire la +odul plastic .i cel poetic )n care fuseser reprezentate )n antic1itate suferinele lui $aocoon , .i era dispus s e9pliciteze profilul *rec fie prin for+a *urii lui 2c1iller $E., II, ;J= , fie prin 3ustul lui %oet1e sculptat de 'auc1, de fapt prin c1iar detaliile feei lui %oet1e $E., I, KIJ0KIK . Involuntar, el trda prin aceasta o du3l inconsecven, )n a+3ele planuri salutar : acceptarea poeziei, )n *enere, acceptarea poeziei +oderne, )n spe, drept criteriu l+uritor pentru art, pentru sculptur, pentru plasticitatea sculptural. !r a renuna la concepie, el o +ldia potrivit propriei sale pre*tiri precu+pnitor literare .i potrivit do+inantelor epocii sale. %oet1e ca *rec" prin e9celen este un parado9, dar unul fertil, deoarece a/ut la dep.irea prpastiilor artificiale. !aptul c se vor3e.te puin despre Mic1elan*elo poate fi socotit ca )ntrutotul confor+ convin*erii dup care epoca +odern nu era prea favora3il nici sculpturii, nici artei , )n sc1i+3, faptul c despre 21a7espeare se vor3e.te +ult, .i e9celent, devine un corectiv 1otr)tor al aceleia.i viziuni. "oroc c orice siste+ ).i are antidotul > lui )n li3ertatea personalitii vii , +ai ales c)nd acesta este .i un e+inent dialectician. <. I+portana +odului personal al unui cercettor de a se raporta la o3iectul investi*at o de+onstreaz c1iar +ai convin*tor dec)t e9e+plele precedente co+pararea capitolelor din Estetica dedicate picturii .i +uzicii. Potrivit sc1e+ei 1e*eliene, care presupune cre.terea concreteii pe +sura trecerii de la 0 si+3olic la clasic .i apoi la ro+antic, ca .i pe parcursul celui din ur+, ne0a+ putea a.tepta ca ponderea detalierilor s. se accentueze ne)ncetat, c1iar )n privina nu+elor invocate. &.a se .i )nt)+pl at)ta ti+p c)t co+par+ sculptura cu ar1itectura, sau pictura cu sculptura 8 nu )ns )n confruntarea +uzicii cu pictura. Motivul este deconspirat de 4e*el )nsu.i : )n do+eniul +uzicii 8 ne avertizeaz el c1iar de la )nceput 8 + pricep +ai puin, fiind nevoit din acest +otiv s0+i cer )n preala3il $III scuze pentru faptul c + +r*inesc s indic nu+ai puncte de vedere *enerale .i s fac o3servaii izolate" $E., II, B<I . Iat felul su3iectiv .i individual )n care se rsfr)n*e dorita deplina o3iectivitate a investi*aiei, +odific)nd )ntruc)tva, dac nu sc1eletul", )n orice caz carnaia" siste+ului. Li )ntr0adevr, dac a+ aplica procedeul de +ai sus, enu0+er)nd arti.tii considerai de e9cepie )ntr0un *en sau )ntr0altul, )n capitolul despre +uzic vo+ )nt)lni 8 )n treact, enuniativ 8 doar nu+ele lui Palestrina, (urante, $otti, Per*olese, Metastazio, Mar+ontel, %luc7, Bac1, 4endel, 4aDdn, Mozart, 'ossini, cu oarecare a+nunte doar )n privina celor din ur+. )n sc1i+3, din r)ndul pictorilor nu nu+ai c s)nt enu+erai +ult +ai +uli (PolD*not, %iotto, (uccio, 6i+a3ue, Masaccio, !iesole, Peru*ino, $eonardo da @inci, Mic1elan*elo, 'afael, 6orre*io, Tizian, %uido 'eni, &l3rec1t (iirer, 4u3ert .i 5o1ann @an EDc7, @an (Dc7, 'u3ens, 'e+3randt, Murillo, p)n la 4u3ner .i 2c1adoV , dar despre cei +ai +uli dintre ei se pronun /udeci de fond cu adres precis, inclusiv privind c)te un anu+it cele3ru ta3lou .i te1nica lui de e9ecuie. &ceast pri+ apro9i+are a unor diferene specifice de tratare pare superficial, dar ea deconspir un nivel

difereniat de cuno.tine, care )n cazul picturii nu nu+ai c dep.e.te cate*oric pre*tirea +uzical a lui 4e*el, dar pare a surclasa c1iar profesionalitatea sa )n raport cu sculptura 8 de.i, )n aceast din ur+ privin, tre3uie s ave+ )n vedere .i diversificrile o3iectiv +ai accentuate ale picturii renascentiste .i de dup, co+parativ cu sculptura antfic *reac. !apt este, )n orice caz, c analiza +uzicii este la 4e*el cea +ai su+ar .i +ai a3stract 8 caracteristica din ur+ eonfir+)nd ideea lui !riedric1 von 2c1le*el c ar1itectura este +uzic )n*1eat", idee citat e9pres de 4e*el )n discutarea pri+eia dintre aceste arte .i reluat apoi )n capitolul consacrat +uzica : ...+uzica poate fi co+parat +ai de aproape cu ar1itectura" prin si+etrie .i eurit+ie, raporturi cantitative .i constructivis+ ar1itectonic (un edificiu de tonuri" $E., II, B<I . 2tructurilor *enuin a3stracte" (concretizate )n +uzic *raie vioiciunii senti+entului e9pri+at le co0 $I@ respunde, astfel, caracterul a3stract al raportrii 8 )n cazul +uzicii, din pricina insuficientei profesionalizai... 6onsideraiile despre pictur ui+esc, di+potriv, pri+ *radul )nalt al ptrunderii lui 4e*el )n estura inti+ a acestei arte. 6onsiderat pri+a dintre artele ro+antice .i ca atare evideniind principiul su3iectivitii, inti+itatea senti+entului", pictura era atent co+parat cu celelalte arte, pe de o parte, cu ar1itectura .i sculptura, pe de alt parte, cu +uzica .i poezia. 6oninui stul" )n toate 4e*el pornea de ast dat de la specificul for+ei picturale, principiul lu+inii, clar0o3scurul, culoarea 8 considerate principial )n +ai +are +sur ideale" dec)t +asa ar1itectonic *rea, sau tridi+ensionalitatea corporalitii sculpturale (deci, )n str)ns le*tur cu preocupri de coninut . !c)nd referiri la te+atica preferat, de provenien reli*ioas, a picturii +edievale .i renascentiste, 4e*el concedea totodat drepturile i+prescripti3ile ale picturalului )n privina peisa*isticii .i a redrii scenelor cotidiene de via u+an +inor". El relua, concret, pro3le+a raportului art0natur, insis0t)nd at)t asupra apropierii picturii de realitile ne+i/locit percepti3ile, c)t .i asupra transfi*urrii lor cu a/utorul specificei, pentru valorizrile estetice, aparene" for+atoare : ...pictorul p)nde.te cele +ai trectoare +i.cri, cele +ai fu*itive e9presii ale feei, cele +ai instantanee feno+ene coloristice )n aceast +o3ilitate .i le aduce )n faa noastr nu+ai )n interesul acestei viei a rsfr)n*erii, via care fr el dispare" $E., II, BJB . 6onsideraiile despre viaa +o+entan" pe care pictura este capa3il s0o concentreze )n creaiile ei, *raie +o3ilitii percepiei vizuale, ne duc cu *)ndul la tot ce enunase 4e*el, )n planul lo*icii, cu privire la feno+en" .i la aparen", )n str)ns le*tur, desi*ur, cu esena" .i cu le*ea". Pictura se dovede.te +ai insta3il, +ai /ucu., +ai variat dec)t sculptura (av)nd o +are si*uran0de0sine, o sta3ilitate cal+ .i lini.titoare , aceasta pentru c .i desenul, +ai cu sea+ coloritul, o predispune spre vioiciune. ...)n pictur cul+ea cea +ai )nalt a vieii poate fi e9pri+at nu+ai cu a/utorul culorilor" $E., II, BKI , culorile de $@ care cu te+ei s0a preocupat )n a.a +sur %oet1e , aceast +a*ie a reflectrii culorii", pe care au evideniat0o +ae.trii italieni .i cei olandezi cu nease+uit 3ravur : (atorit acestei idealiti, acestei )ntreptrunderi, acestui du0te0vino de refle9e de culori, datorit acestui caracter sc1i+3tor .i fu*itiv al tranziiilor, se rsp)nde.te asupra )ntre*ului, pe l)n* claritatea, profunzi+ea, lu+ina fluid .i lin a culorii, o aparen a )nsufleirii, care constituie +a*ia coloritului .i care aparine )n propriu spiritului artistului, fiindc el este acest vr/itor" $E., II, BKK 8 )n conte9t $eonardo .i 6orre**io. 'ediscut)nd )n a+nuni+e preceptul ut pictura poesis erit", 4e*el confi*ura 8 )n analiza picturii .i apoi a poeziei epice (picturale, nu doar sculpturale 8 o )nele*ere nuanat a realis+ului. Pictura 8 scria el 8 poate produce adesea efectele cele +ai fru+oase .i +ai artistice c)nd se contope.te viu .i total cu fi*ura real, cu coloritul .i cu e9presia sufleteasc ale unui o+ e9ist)nd )ntr0o anu+it situaie .i )ntr0un +ediu deter+inat. In ceea ce ea a ptruns at)t de inte*ral .i a )ncorporat )n sine, aceast art )l .i red )n for+a aceasta cu totul vie. &ici realis+ul, c)nd coincide cu adevrul artistic, este cu totul la locul su." Pasa/ul citat se afl )n capitolul despre +uzic, pentru a evidenia cu+, )n sc1i+3", +uzica tre3uie nu s se cantoneze )ntr0o e9plozie natural a pasiunii", ci s )nale e9presia la nivelul unui ele+ent creat de art .i e9clusiv pentru ea, pentru +uzic..." (N., II, JJC0 JJ? . 6o+paraia este re+arca3il, distin*e cu su3tilitate naturaleea" picturii .i artificialitatea" +uzicii, o distincie )n +sur s )ndrepteasc disponi3ilitatea picturii pentru realis+, nu .i a +uzicii 8 un adevrat avertis+ent pentru confruntrile de +ai t)rziu, )n care un concept viz)nd prin e9celen artele reproductoare" .i +ai puin pe cele e9presive" a fost ar3itrar e9trapolat .i, ca atare, su3iat )n datele lui precise. &petena 1e*elian pentru concretitudinea reprezentrilor picturale desfide propria0i accentuare a idealitii" )n .i prin aceast pri+ art ro+antic (post0artistic . !aptul e de+onstrat si de sc1ia istoric asupra dezvoltrii picturii. )n linia+entele ei su+are, este vor3a de pictura 3izantin (neo*reac , de cea italian .i de cea *er+an .i olandez, trei trepte ale picturalului .i picturii0)n care, de fapt, se accentueaz )n tot +ai +are +sur realitatea vie" .i c1iar redarea o3iectelor naturii" : ...pictura olandez, de e9e+plu, a .tiut s scoat +ii .i +ii de efecte din lu+inile fu*itive

ale naturii, ca unele ce au fost din nou create de orri. In aceste ta3louri ni se aduc )n faa oc1ilor luciu +etalic, catifele, lu+in, cai, servitori, fe+ei 30tr)ne, rani sufl)nd fu+ul din pipe, sc)nteierea )n pa1are transparente, c1eflii )n 1aine +urdare /uc)nd cu cri ponosite .i sute de feluri de alte o3iecte, crora a3ia dac le d+ vreo i+0 portan )n viaa de toate zilele, c1iar dac /uc+ .i noi cri, 3e+ .i vor3i+ despre una .i alta .i ne preocup cu totul alte interese. (ar ceea ce ne captiveaz )ndat la un astfel de coninut )nfi.at de art este toc+ai aceast aparen .i apariie a o3iectelor ca produse de ctre spirit, care transfor+ caracterul e9terior .i sensi3il al )ntre*ului ansa+3lu +aterial )n tot ce are acesta +ai inti+. (eoarece, )n loc de lin .i +tase real, )n loc de pr, pa1ar, carne .i +etale reale, nu vede+ dec)t si+ple culori : )n loc de di+ensiuni totale, de care are nevoie pentru apariia sa ceea ce e natural, ave+ o si+pl suprafa, .i totu.i ave+ acela.i aspect pe care0l d realitatea." $E., I, ;C<0lCI &+ reprodus acest citat +ai lun* din pri+a parte a Esteticii, referitoare la postularea de principiu a raportului art0realitate, )ntruc)t el introduce dez3aterea +ai a+nunit a picturii, )n spe a picturii realiste olandeze. 4e*el susinea +iracolul idealitii", idealitate care )nal " deasupra realitii ne+i/locite 8 la antipodul principiului iluzionrii" , dar acorda, totodat, )ntrea*a sa atenie .i *ratitudine +ae.trilor capa3ili de a su*era, prin aparena apariiei, acela.i aspect ps care0l d realitatea". 6ititorul atent al capitolului consacrat picturii .i fazelor sale succesive va o3serva o oarecare ezitare ,)n opiunea lui 4e*el c)nd pentru pictura italian, c)nd pentru cea olandez. Pri+a este siste+ic fireasc, dat fiind puritatea fi*urilor ideale .i $@II totu.i a3solut vii .i individuale", la 'afael, de pild, dar, +rturise.te co+entatorul, el a fost )ntrecut E...F de +ae.trii olandezi )n peisa/ .i cu si*uran )n colorit" $E-, II, B=? . 'afael este, )ntre italieni, pictorul cel +ai des .i la superlativ invocat de 4e*el, dar situarea sa ,.inter+ediar" )ntre %iotto .i Tizian, .i ca atare perfect ec1ili3rat, nu atenueaz cu ni+ic laudele la adresa acestor (sau altor ase+ntoare )nceputuri" .i )nc1eieri" de triad : )n c1iar cadrul picturii italiene, 4e*el accepta varietatea stilurilor .i a individualitilor. (ar el accepta, )n continuare, aportul de e9cepie al lui &l3rec1t (iirer )n pictura .i *rafica *er+an, ca .i 8 +ai ales 8 contri3uiile ine*ala3ile ale frailor 4u3ert .i 5o1ann @an EDc7, ale lui 'u3ens, @an (Dc7, lie+03randt. ...o pictur +ai perfect dec)t aceea pe care ne0au dat0o ace.ti frai aproape c nu e9ist", deoarece operele lor, opere din care tipicul este de/a )nlturat .i dep.it, dau dovad nu nu+ai de +are +iestrie )n ceea ce prive.te desenul, poziia, *ruparea, caracterizarea interioar .i e9terioar, cldura, claritatea, ar+onia .i fineea coloritului, caracterul *randios .i )n0 c1e*at al co+poziiei, ci .i )ntrea*a 3o*ie a picturii )n ceea ce prive.te +ediul naturii )ncon/urtoare, accesoriul ar1itectonic, . fundalele, orizonturile, lu9ul .i varietatea stofelor, )+3rc+intea, felul ar+elor, al podoa3elor etc, este de/a tratat cu o astfel de fidelitate, cu at)ta si+ pentru pictural .i cu o astfel de virtuozitate, )nc)t nici c1iar secolele de +ai t)rziu nu pot arta ceva +ai desv)r.it su3 aspectul profunzi+ii .i al veridicitii." In aceast caracterizare a frailor @an EDc7 este sc1iat un adevrat pro*ra+ al realis+ului, la antipodul unui +od de reprezentare prea tipic", )n sens de prea ideal .i a3stract. 4e*el s0a dovedit perfect receptiv fa de naturalee", fidelitate", veridicitate", consider)ndu0le prin e9celen picturale , cu toate c, )n te+eiul celeilalte preferine, el se *r3ea s adau*e : Cu toate acestea, vo+ fi +ai atra.i de capodoperele picturii italiene dac le co+par+ cu aceste opere olandeze, deoarece italienii au avanta/ul de a )+3ina inferioritatea deplin .i reli*iozitatea cu li3ertatea spiritual .i fru+useea i+a*inaiei" $E., II, B?I . $@III Iat a+intita pendulare )ntre opiuni. %ustul clasic .i clasicizant )l predispunea pe 4e*el pentru Madonele +ai ideale" din 'ena.terea italian relativ ti+purie , el era, totodat, capa3il s0.i a+endeze acest *ust )n direcia realului" +ai accentuat, surprinz)nd contrastele stridente" la Mic1elan*elo, portretele +a*istrale ale lui Tizian", plenitudinea" portretelor lui @an (Dc7 (prin care ).i face intrarea o+ul" , e9celena tinerilor cer.etori ai lui Murillo", sau prezentul propriei lor viei" pe care olandezii )l puteau conte+pla )n cele3ra p)nz a lui 'e+3randt Pa a de noapte. 6o+par)ndu0i pe 'e+3randt cu 'afael .i pe 21a7espeare cu 2c1iller, Mar9 .i En*els le vor acorda pri+ilor principala lor adeziune, nu at)t )n planul realizrilor individuale, c)t )n cel al procedeelor de care se folosiser, +ai de*ra3 ,,reale" dec)t ideale". 4e*el se afl undeva la /u+tatea dru+ului, )ntre aceste ata.a+ente. 'afael )l +ai atr*ea ca +odel supre+, dar .i 'e+3randt )ncepea s0l fascineze. In artele plasticizatoare *ustul lui +ai era clasicizant, dar cu desc1ideri spre realis+ , desc1ideri pe care le va accentua atitudinea sa, inte*ral re+3rand0 tian", fa de 21a7espeare. )n valorificarea picturii +oderne, *er+ane, dar +ai ales olandeze, 4e*el a atins o cul+e )nalt , poate +ai puin )nalt dec)t cea privind poezia dra+atic, tra*edia s17espeareana, dar )n orice caz +ai )nalt dec)t )n privina +uzicii. &3stracta" +uzicalitate el o trata )ns a3stract, ca nivel de idealitate", )n care planul pictural se concentra )n punctul" +uzical, )ntr0o tonalitate precu+pnitor sufleteasc .i spiritual. 6onsideraiile cu privire la specificul estetic al tonului, al +elodiei .i ar+oniei, al contrastelor interioare pe care se cldesc edificiile

+uzicale, s)nt interesante .i c1iar ptrunztoare. Ele s)nt patronate )ns de un *eo+etris+", pe care )n celelalte tratate ale sale )l prevestiser consideraiile despre Pita*ora .i raporturile nu+erice situate de pita*oricicni la te+elia +uzicii. Pe 4e*el l0a preocupat reducti3ilitatea" +uzicii la si+ple cantiti .i la +odul lor e9terior de a fi deter+inate, deter+inare ce ine de intelect" (N., II, J=< , dar aceast intelectualitate" i0a .i li+itat e9cursurile,
LIX

atunci c)nd ele s0au dorit cit de c)t concrete. 4e*el cuno.tea operele lui %luc7, oratoriile lui 4endel, si+foniile lui Mozart, )nele*erea sa era )ns cantonat )ntruc)tva )naintea celor +ai i+portante dintre aceste capodopere (cu+ s0a )nt)+plat .i cu 'iousseau, dornic, totu.i, de o cunoa.tere +ai profesional a +uzicii . 6ele spuse despre 5o1ann 2e3astian Bac1, un +aestru a crui *enialitate *randioas, autentic protestant, ori*inar .i totu.i oarecu+ savant a+ )nvat a3ia acu+ +ai recent s0o preui+ iar.i )n toat plenitudinea ei" $E., II, JK< , indic o specifica )+pre/urare istoric, dar .i o situaie ce0l caracteriza pe 4e*el )nsu.i : o )nt)rziere" e9plica3il, dar real. 2i+foniile +ozartiene el le nu+e.te la +odul cel +ai neparticularizat cu putin, iar c)nd se refer la Flautul fermecat, s0ar prea c )l preocup +ai de*ra3 calitile te9tului datorat lui 2c1i7aneder dec)t +uzica propriu0zis, ca .i atunci c)nd discut adecvrile .i neadecvrile dintre te9t .i +elodie )n operele italiene. (esi*ur, pot fi invocate +ulte tri+iteri penetrante la opere +uzicale +ai vec1i sau +ai recente, personal consider )ns c valoarea capitolului despre +uzic rezult +ai cu sea+ din consideraii de ordin *eneral, de pild cele, adevrate pentru o e9perien trecut .i totodat prospective, )n care se ar*u+enteaz unitatea dialectic dintre ar+onie .i +elodie : &r+onia .i +elodia r+)n E...F unul .i acela.i )ntre* co+pact, iar o sc1i+3are oarecare )ntr0una din cele dou laturi este )n acela.i ti+p o sc1i+3are necesar )n cealalt latur" $E., II, JJ= , dovad co+poziiile aceluia.i 5o1ann 2e3astian Bac1 ..a.+.d. "uan)nd )ns lucrurile )n acest fel, tre3uie s vede+ .i cauzele, nu nu+ai efectele. 6auza supraindividual este, desi*ur, de ordin istoric , ea deriv din faptul c +uzica do3)nde.te un rol do+inator )ntr0adevr dup pictur, ca+ )n perioada vieii lui 4e*el. Trecerea succesiv de la pictura italian .i olandez la +uzica *er+an, nu+it de unii clasic", iar de alii 3aroc, este )n +sur s confir+e intuiia 1e*elian cu privire la rolul ulterior precu+pnitor al artei sunetelor fa de arta culorii 8 ceea ce )i .i )n*reuia receptarea .i e9e*eza, c)nd a/un0 $H *ea concomitent acestora. 4e*el a ur+rit atent evoluia Iui %oet1e, )n ti+p ce evoluia celuilalt +are conte+poran al su, Beet1oven, i0a r+as necunoscut. & intervenit aici .i insuficienta" sa pre*tire +uzical, )n nu+eroase r)nduri declarat. 4e*el era un literat", a+ +ai spus0o. (in optica scriitorului .i a+endat el, la un +o+ent dat, ..prerea a3surd despre atotputernicia +uzicii, despre care scriitorii vec1i, sacri .i profani, ne povestesc at)tea istorii fa3uloase". Li, concretiz)ndu0.i prerea pe un e9e+plu conte+poran, a considerat c, de.i Mar-seille a ari 6a ira au )nteit cura/ul revoluionarilor francezi, )nsufleirea propriu0zis ).i are te+eiul )ntr0o idee deter+inat, )n interesul adevrat al spiritului de care este cuprins o naiune .i care poate fi pentru un +o+ent potenat )ntr0un senti+ent +ai viu, )ntruc)t tonurile, rit+ul .i +elodia rpesc cu ele su3iectul care li se a3andoneaz" $E., II, J=G . 2e si+te aici o ne)ncredere )n e9acer3area +uzicalului", ne)ncredere pe care o va e9plica autocritic" T1o+as Mann dup ce )i va fi e9plorat ps +uzicalii" 2c1open1auer .i "ietzsc1e. 'o+antis+ul filozofic post01e*elian va fi, )ntr0iadevr, +uzical" )n opiuni .i accente. 6lasicul 4e*el era, deoca+dat (involuntar pole+ic .la ceea ce vor afir+a "umea ca 0oin i repre entare sau 1aterea tragediei. !- literar" : I. )n siste+ul diferitelor arte", rolul, cantitativ .i calitativ, de cpetenie )i revine poeziei. 6antitativ 8 ca+ dou cinci+i, ceea ce, )nsu+at cu tot ce se spune despre ea .i cu a/utorul ei )n pri+ele pri ale Esteticii, ec1ivaleaz cu o 3un /u+tate din +aterialul artistic ilustrativ al tezelor teoretice. &r1itectura, sculptura, pictura, +uzica 8 laolalt 8, iar poezia, sin*ur, iat dou capete ale unei si+ple 3alane, pe care o va pricepe orice cititor al prele*erilor. P)n aici el se afl )n cadrul arit+eticii , c)t prive.te al*e3ra, ea necesit cuno.tine superioare, totu.i nu foarte dificil de do3)ndit. 6ci contradicia de fond, asupra creia a+ +ai atras atenia, ne )nt)+pin acu+ cu toat claritatea : poezia arr tre3ui s fie una dintre arte, ulti+a, care dealtfel ne .i duce )n afara do+eniului artelor 8 dar ea se dovede.te a +ai
$HI

fi .i arta ca atare, cea +ai vi*uroas, cea de care cu deose3ire va tre3ui s ne ocup+. 2 nu ne )nc1ipui+ cu+va c 4e*el a uitat consecina constrin*atoare a siste+aticii sale : arta +ai )nt)i nu+ai ).i caut coninutul ei adecvat, apoi )l *se.te .i, )n sf)r.it, )l dep.e.te", iar poezia scoate )n eviden )n +odul cel +ai pre*nant acest din ur+ caracter, )ntruc)t, ca )ntrupare a artei, ea tre3uie conceput )n esen ca ie.ire din sensi3ilul real .i de*radare a acestuia..." $E., II, JCC . "u+ai c de*radarea )ntr0un plan (cel sensi3il )nse+neaz )nlarea )n altul (cel spiritual , iar *)nditorul )ndr*ostit de conceptualizri se ata.eaz firesc de aceast )nlare )nrudit filozofiei. 4e*el a fost, a.adar, fidel propriilor pre+ise funda+entale +ai +ult dec)t celor doar estetice : )n poezie el cele3ra 8 ca filozof 8 +ai +ult dec)t arta : &cesta este adevrul, dar +ai este )nc o parte de adevr, )ntruc)t oarecare infideliti" intervin )n )nsu.i +odul de

a saluta )nli+ea do3)ndit de poezie, conco+itent cu )n/osirea" retroactiv a celorlalte arte. E9istenei reale a pietrei, culorii sau tonului, se spune, nu0i corespunde dec)t un cerc li+itat de reprezentri artistice" $E., II, JCG , o3servaie corect din punctul de vedere al siste+ului filo ofic de ansa+3lu, nu .i din cel pro0priu0 zis estetic, pentru care toc+ai li+itarea este *arantul reprezentrii artistice (idealul sculptural fiind epicentrul idealului" artistic . !aptul c 4e*el a +odificat )n oarecare +sur viziunea sa despre autenticitatea .i adecvarea specific artei se vde.te .i din )+pre/urarea c, dac siste+ic ar fi tre3uit s rezerve poeziei un loc precis, .i anu+e ulti+ul printre artele ro+antice (artistic de/a inadecvate , )n capitolele despre poezie el aduce arareori vor3a de )+pl)ntarea acesteia )n ro+antic, asi0 *ur)ndu0i, di+potriv, o universalitate e9pres : poezia nici nu este le*at e9clusiv de vreuna dintre for+ele deter+inate ale artei, ci devine arta universal care poate ela3ora .i e9pri+a )n orice for+ orice coninut capa3il s ia loc )n *eneral )n i+a*inaie..." $E., II, JCG . P)n la ur+, aceast e9tensiune co0 respunde .i ea orientrii filozofului (.i, )n +are +sur, adevrului istoric , ea surclaseaz )ns, )ntruc)tva, cadrul siste+ie al teoreticianului artei. 6orectivele operate fa de cadrul triadic si+3olic0clasic0ro+antic se )n+ulesc : nu nu+ai ar1itectura ).i poate transcende deter+inarea si+3olic", dar +ai cu sea+ poezia se poate retroactiv valida )n ipostazele ei pre0ro+an0tice". &.a .i este , e li+pede, 4e*el nu fcea dec)t s0.i +ldieze din +ers structurrile, pe care le si+ea .i el prea ri*ide, .i nu se confor+a prea strict cadrelor presta3ilite. &rtele pro0priu0zis ro+antice", +ai e9act ale ro+anticului", se dovedesc a fi doar pictura .i +uzica, spre deose3ire de poezie, care 8 potrivit analizelor lui 4e*el 8 .i0a )nre*istrat cele +ai i+portante cuceriri )n faza clasic", dup ce acu+ulase )n preala3il +ulte valori si+3olice", .i )nainte de a le fi confi*urat pe cele ro+antice". Poezia a fost .i a r+as, deci, o art universal, )nvtoarea universal .i pretutindeni prezent a *enului u+an" :E,, II, J?; . Ea este ultima art doar )ntr0o anu+it siste+atizare )n perspectiva altei siste+atizri ).i aro*, )n sc1i+3, statutul de principal art, c1eia de 3olt a celorlalte .i asi+i0l)ndu0le )n propria0i superioritate. Prin aceast du3l perspectiv. 4e*iel nu se trda, cci )nc1eierea triadelor sale, ca sinte , tre3uia s fie situat nu nu+ai dup, ci .i deasupra tezei .i antitezei. &.a se va )nt)+pla cu poezia dra+atic, sintetiz)nd poezia epic .i poezia liric )ntr0o superioar unitate (dar nu tot astfel se )nt)+pla cu dra+a propriu0zis", care va fi privit +ai de*ra3 ca de*rad)nd tra*edia si co+edia, dup cu+ c1iar .i co+edia 8 )n orice caz, cea +odern 8 va fi )n principal analizat ca o de*radare a tra*ediei . &.a era acu+, c)nd poezia era definit de la )nceput ca totalitatea care une.te )n sine cele dou e9tre+e, adic artele plastice .i +uzica, pe un plan superior, )n do+eniul interioritii spirituale )nse.i" (E., II, JG< Plan superior" este o for+ul neec1ivoc, el caracterizeaz )ndeo3.te sinteza totalizatoare. Poezia este sin*ura art care, ca art, atin*e universalitatea *)ndirii", cu un picior )nc pe teritoriul intuiiei sensi3ile" .i cu unul )n afara ei. Motivul a+3i*uitii rezid )n cantonarea poeziei )ntr0o i n t u i0ie interioar ", care tre3uie caracterizat ca fiind sensi0 $HIII
3il i suprasensi3il, o reprezentare ce nu +ai este r e p r e0zen tarea ca atare, ci i+a*inaia artistic..." $E., II, JCJ . (ac toate celelalte arte r+)n li+itate" )n sensi3il .i de ctre sensi3il, arta cuv)ntului posed, )n ceea ce prive.te coninutul su .i +odul de a0l e9pune, un c)+p +ai neli+itat, +ai )ntins dec)t celelalte arte. #rice coninut, toate o3iectele spirituale .i naturale, toate eveni+entele, istoriile, faptele, aciunile, strile interioare .i e9terioare pot fi cuprinse de poezie .i ela3orate de ea" $E., II, JCJ . 2pirituale i naturale, interioare .i e9terioare, suprasensi3ile .i sensi3ile : aceasta ar fi c1iar definiia idealului" artistic dac ter+enul de /onciune .i" n0ar funciona cu acest prile/ totodat ca ter+en de dis/uncie. 6ci poezia este totu.i o art +ai +ult dec)t art, unind )n sine ar0tisticitatea celorlalte arte, pe care )ncepe s0o .i supri+e de dra*ul *)ndirii conceptuale, .tiinifice, filozofice. &ceasta este .i e9plicaia datorit creia te+a ..poeticului" .i a prozaicului", esenial pentru 4e*el, este acu+ introdus pe lar* )n dez3atere. Proza" .i prozaizarea" +ai apruser c)nd .i c)nd )n tratarea celorlalte arte, dar nu+ai )n surdin, ca +o+ent al deteriorrii 8 de pild, )n co+pararea +itolo*iei ro+ane cu +itolo*ia *reac, sau a sculpturii ro+ane cu. sculptura *reac. Pericolul prozaicului" plana asupra artei ca atare, dar fora lui de a o a3ate de la +enirea ei se +anifest din plin +ai ales )n raport cu poeticul" poeziei, deoarece el anu+e este situat )n vecintatea acestuia. Poeticul" propriu0zis se afl )n acel varf de art" care nu +ai este de tot art", ci )ncepe s devin altceva. Iar prozaicul" este *)ndirea de dincolo 8 sau de dincoace 8 de arta, )n +sura )n care este )n coninut o au*+entat sau deteriorat *)nd)re, oricu+ *)ndire. In te9tul 1e*elian nu este pe deplin clar relaia dintre acest dincolo" .i dincoace", +ai +ult" sau +ai puin" dec)t poezia, superior" sau inferior" ei. 2u3 raportul adecvrii .i al o+o*enitii poetice, )n orice caz inferior : o trdare, o. disfuric0ionalitate, o fiinare0pentru0altceva". . : 6on.tiina prozaic 8 spunea 4e*el 8 prive.te vastul +aterial al realitii confor+ le*turii dintre cauz .i efect $HI@ conceput de intelect, scop .i +i/loace .i alte cate*orii ale *)ndirii +r*inite .i, )n *eneral, confor+ raporturilor e9terio.0ritii .i ale finitului" (N., II, J?J . E9terioritatea fa de poetic este )n cazul de fa .i o inferioritate, o +r*inire )n planul e9plicitrilor finite .i li+itatoare 8 )n *enul didacticis+ului plat .i ineficient, de pild. 6ci la antipodul *)ndirii directe .i +rturisite, pls+uirea poetic este o conciliere spiritual a realitii .i adevrului )n for+a unui feno+en rea ;". Partiiculariz)nd poeticul vizavi de prozaic, 4e*el relua caracterizarea idealului", a o+o*enitii sale a+3ivalene, de con0inut0for+, esen0aparen, su3stan0feno+en, interior0e9te0rior. .."u+ai aceast unitate vie, plin de suflet, proprie or*anicului, este capa3il s dea na.tere poeticului )n opoziie cu finalitatea prozaic" (N., II, J<B . (in pricina or*anicului (de0sine .i pentru0sine , opera de art do3)nde.te o relativ autono+ie, 0dup cu+ do3)ndesc o atare autono+ie .i prile ei constitutive 8 )n cadrul crora )naintarea se produce +ai lent dec)t )n /udecile .i raiona+entele intelectului (o pe+arc *eneral, prelun*it .i )n analiza )naintrii )ncetinite proprie epopeii . Poeticul este idealul artistic, prozaicul 8 strdania intelectului de a spune ceea ce este, .i cu+ este, fr s0l rstl+ceasc .i fr s0l ela3oreze poetic" $E., I, J<? . 61iar fr s0l tl+ceasc prin adaosuri su3iective 1otr)toare. Presupusele adrese se l+uresc atunci c)nd 4e*el se refer la istorio*rafie .i oratorie ca *enuri de reprezentare )n proz". 4erodot, Tucidide, Henofon, Tacit ur+resc eveni+entele )n realitatea .i succesiunea lor, )n )nlnuirile cauzale dintre ele. $a r)ndui su, oratorul are )n vedere aceea.i cone9iune pur teleolo*ic, pe care o lu+ineaz precu+pnitor cu a/utorul intelectului, )n intenia unei a+eliorri practice. (i+potriv, opera de art nu se ur+re.te dec)t pe sine )ns.i, nu ur+re.te dec)t crearea .i receptarea fru+osului 8 o

independen )nc1eiat )n sine, )n care activitatea artistic nu este un instru+ent, ci propriul ei scop, nu este un accesoriu servind de a/utor, ci propria ei )nte+eiere. In reprezentrile prozaice decide caracterul propriu al ter+enilor, ri*urozitarea distinciei .i inteli*i3ilitatea deplin )n

$H@
ti+p ce +etaforicul .i fi*uratul )n *eneral s)nt totdeauna relativ neprecise .i i+proprii" (N., II, K=J0 6ele +ai nu+eroase dintre aceste o3servaii co+parative acord avanta/ poeticului )n raport cu prozaicul (precu+ )nc &ristotel, )n co+pararea artei cu istorio*rafia , partizanat e9plica3il dac ne *)ndi+ c el are loc )n cadrul unui tratat de estetic, )n nu+ele evidenierii valorii artistice. 6)nd .i c)nd 4e*el altura )ns ,.intelectul" de ,.*)ndire", for+ele +ai puin evoluate ale prozei" de o raionalitate proprie filozofiei .tiinifice, caz )n care avertizeaz arta de pericolul a+3elor devieri, )n /os" .i )n sus"......pe de o parte, nu nu+ai c poezia tre3uie s evite )n +odul ei de e9pri+are tot ce ne0ar putea co3or) )n cotidianul .i 3analul prozei, ci, pe de alt parte, nu0i este )n*duit s alunece nici )n tonul .i felul de a vor3i al cucerniciei .tiinifice sau )n acela al speculaiei filozofice. Qnainte de toate ea tre3uie s in departe de sine separrile nete .i relaiile proprii intelectului, cate*oriile *)ndirii c)nd acestea s0au despuiat de orice intuitivitate, for+ele filozofice ale /udecilor .i raiona+entelor, deoarece toate aceste for+e ne transpun )ndat din do+eniul i+a*inaiei )n alt c)+p. Totu.i, )n aceast privin, linia de frontier unde )nceteaz poezia .i )ncepe prozaicul nu poate fi tras dec)t cu *reu .i, )n *eneral, ea nu tre3uie s fie indicat cu precizie a3solut." $E., II, K=G0K=C Precizrile s)nt nuanate , arta este *)ndire intuitiv sau intuitivitate a *)ndirii, ea tre3uie s evite ceea ce se afl dincoace" sau dincolo" de ea, .i totu.i poezia +ai puin dec)t celelalte arte le poate evita, deoarece opereaz prin cuv)nt, iar cuv)ntul acu+uleaz )n sine refle9e intelective .i superior spirituale. 'elativitatea din finalul citatului se e9plic prin e9peri+entrile poetice +ai noi, inclusiv *er+ane, )n care ptrunsese de acu+ o anu+e refle9ivitate , dup cu+ interesul arti.tilor pentru viaa de toate zilele, cotidian .i c1iar 3anal, )ncepea s i+pun )n .i prin tatonrile +oderne de tip e9plicit .i su3liniat realist. 4e*el era suficient de suplu pentru a nu respin*e de plano .i inte*rai nici poezia filozofic +ai no0/ .i nici literatura vital" +ai recent. El respin*ea poezia di0 dactic" .i ca atare prozaic, dar conco+itent accepta, cel puin )n parte, poezia ocazional", care, de la odele lui Pindar .i p)n la /ert&erul lui %oet1e, a produs .i nu+eroase opere autentice. (esi*ur, poezia ur+re.te, ca celelalte arte, un scop teoretic", nu ne+i/locit practic" , ea )nno3ileaz sufletul )n felul ei specific, dar nu are )n nici un caz )n vedere o ne+i/locit, s zice+, )nlare reli*ioas .i nu+ai reli*ioas ", sau e9plicit .i e9clusiv instruirea, +oralizarea, a*itaia politic sau si+pla pierdere de ti+p .i distracie" $E., II, JIK . 6a for+ a *)ndirii, apropiat celei +ai autentice *)ndiri, ea se /ustific, )n acela.i ti+p, ca o elevat +anifestare a u+anitii .i u+anizrii. (ac )n cazul celorlalte arte a+ putut ur+ri, dup circu+scrierea principiilor ordonatoare, detalierile operate de ctre 4e*el, an cazul de fa va tre3ui s renun+ cu 3un .tiin la +ulte dintre ele. &ceasta, )ntruc)t poezia fiindu0i at)t de fa+iliar, 4e*el ).i putea per+ite investi*aii dintre cele +ai diverse .i +ai nuanate, de coninut .i for+, de +i/loace .i procedee. 6)te o3servaii se for+uleaz nu+ai privitor la si+3ol .i +etafor, rit+ .i ri+, aliteraie .i asonant, sau alte circu+scrise te1nici poetice. Pentru a nu +ai vor3i de )ntrea*a teorie a caracterului .i caracterizrii, )n diferitele epoci .i )n diferitele orientri de poezie +ai vec1e sau +ai nou. Poezia c1inez, indic .i persan, iudaic .i e*iptean, *reac .i ro+an, italian .i spaniol, en*lez .i *er+an ).i *sesc )n 4e*el co+entatorul avizat, cu deose3ire avizat )n ceea ce prive.te anti0. Mutdtea elen, apoi 'ena.terea, )n fine Ilu+inis+ul. 20ar putea )ntreprinde investi*aii aparte privind re+arcile sale la adresa *1icitorii, sau fa3ulei, sau epi*ra+ei, sau sonetului, .estinelor .i canonetelor, sau 3aladei, sau poe+elor didactice .i satirelor, sau diciunii poetice, sau caracterului cu care 21a7espeare a )nzestrat0o pe $adD Mac3et1, sau )nt)lnirii *oet1eene cu #rientul din +i0anul *pusului i 3sritului ..a.+.d. 2 reine+ doar o enu+erare, inco+plet, a poeilor la care se fac referiri, pentnu a su*era aria de cuprindere a acestei din ur+ arte, +ult superioar de ast dat .i picturii : &nacreon, &n*elus $H@I $H@II

r
2iles$us, &riosto, &ristofan, Boccaccio, 6alderon, 6alinus, 6a0+oes, 6ervantes, 6orneille, (ante, (iderot, Esc1il, Esop, !irdusi, %oet1e, 4afiz, 4ariri, 4art+ann von &ue, 4eine, 4erder, 4e0siod. 4off+ann, 4o+er, 4oraiu, Iuvenal, 5ean Paul, -alidasa, -leist, -lopstoc7, $ess+*, $ucian, Macp1erson (#ssian , Milton, Moliere, "isa+i, "ovalis, #vidiu, Persius, Pet9arca, Pindar, Plaut, 'acine, 'u+i, 2aadi, 2ac1s, 2afo, 2c1iller, 2cott, 21a7es0peare, 2ofocle, Tasso, Terentiu, Tiec7, @ir*iliu, @oltaire. 4e*el se afla cu adevrat )n posesia +ai tuturor acu+ulrilor poetice ale c)torva +ilenii, )n virtutea lor el putea s0.i desf.oare )n continuare construcia .i s0o )nc1eie printr0o la fel de ri*uros .i suplu orc1estrat viziune asupra *enurilor poeziei. ;=. Totul se )nlnuie )n opera lui 4e*el, p)n .i atitudinile partizane : )n +sura )n care artele plastice )l preocupaser +ai +ult dec)t +uzica 8 poezia epic )l va interesa +ai +ult dec)t poezia liric. Epicul )nfi.eaz )naintea reprezentrii interioare totalitatea dezvoltat a lu+ii spirituale, repe0t)nd astfel )n sine principiul artei plastice care face s fie intuit )nsu.i lucrul ca o3iect real" $E., II, KJG . !iecare atri3ut )n parte )i /ustific si+patia : totalitatea, )nteriordtatea, plasticitatea, o3iectivitatea. Epicul )n *enere .i epopeea )n spe i0au reinut )ndelun* atenia lui 4e*el, ca evideniind 8 alturi de sculptur .i tot pe 3aze +itolo*ice 8 e9celena neperec1e a elendtii. Era vor3a despre un unic .i supre+ triu+f al o3iectului artistic, al o3iectivittii de sine estetice, de ast dat )n posesia aprofundrilor luntrice .i spirituale proprii ouv)ntului. Pre+isele atitudinii 1e*eliene fa de epopee erau c)t se poate de li+pezi : ea o3iectiva spiritul )ntre* al c)te unui popor, le*at totu.i prin +ultiple fire de celelalte popoare, ea reprezenta 3i3lia unui popor", acea carte princeps esenial )n care se rsfr)n*eau 3azele adevrate ale con.tiinei unui popor" (N., II, KKJ . Ideea 3i3liilor epice" este preioas, ca .i distinciile )n privina ei. "u intr )n aceast cate*orie, datorit supraordonrilor reli*ioase, cele dou testa+ente ale ;ibliei propriu0zise .i nici (oranul; o evideniaz, )n sc1i+3, 3a-maiana .i Ma&ab&araia .i cu ose3ire Iliada .i 2diseea, ...epopeea tre3uie s fie reprezentarea o3iectiv a unei lu+i )nte+eiate pe sine )ns.i .i realizate din cauza necesitii ei, lu+e de care poetul este )nc apropiat prin propriul lui +od de a0.i reprezenta realitatea .i cu care el se .tie identic, totu.i opera de art care )nfi.eaz o astfel de lu+e este .i r+)ne produsul li3er al individului" $E., II, KKG . 2e o3ine, )n acest fel, o perfect msur )ntre apropierea" (de o3iect .i deprtarea"

(relativ autono+ , )ntre necesitatea" (lu+ii )nf0, i.ate .i li3ertatea" (artistului , pe care ni+eni altul nu a in0 tuit0o cu precizia .i profunzi+ea lui 4o+er. 4e*el nu se )ndoia de e9istena lui 4o+er, o socotea o3li*atorie, cu+ )n *enere considera necesar prezena unui unic +are poet care s poat centra diversitatea situaiilor .i a )nt)+plrilor pe un linie eveni+ent (rz3oiul troian , )ri centrul cruia s fie un unic persona/ (&1ile . 6 despre 4o+er nu .ti+ totu.i ni+ic precis i se prea firesc : su3iectul este o3li*at s se retra* )n faa o3iectului epic, s dispar )n acesta", conteaz produsul, .i nu poetul", oricu+ produs al unei spiritualiti unice. 6o+unitatea su3stanial a vieii .i a aciunii o3iective" o intuie.te, anu+e, o su3iectivitate )ndr*ostit nu de sine .i de lu+ea ei, nu de propriul su li3er ar3itru, ci de li3ertatea o3iectului de a se desf.ura .i de a se lsa desf.urat. &cest o3iect se afl )n starea pe care 4e*el o denu+ea, .i )n partea strict teoretic a prele*erilor sale, e r o i 0c " , o stare .i totodat un stadiu, situat la +i/loc )ntre neciopli0rea incipient .i +ole.irea final. &cest +o+ent eroic de autocu0noa.tere a spiritului naional" )n ansa+3lul lui, statornic .i desctu.at deter+inat .i /ucu., sculptural .i de o +are diversitate luntric, 3azat pe o situaie .i pe +ulte conflicte, pe starea *eneral a poporului .i pe fapta individual a unui reprezentant e+inent de0al su, putea fi cel +ai 3ine localizat 8 precu+ )n Iliada 8 )n ti+pul .i )n conflictualitatea strii de rz3oi", un rz3oi, purtat pentru c1iar fiina .i supravieuirea naional", dar .i )n $H@III LXIX
virtutea unei /ustificri a aciunii universal 8 istorice". !undalul epopeii este o )ntreprindere naional )n care s se poat )ntrupa totalitatea spiritului unui popor cu pri+a prospei+e a strilor lui eroice", nu )ns la nivelul nediferentierilor ori*inare, ci la nivelul unui scop particular" )n +sur s )nnoade )ntr0un ansa+3lu coerent .i precis toate laturile caracterului naional, ale credinei .i ale aciunii naionale" (N., II, KC; . In cele din ur+, din pricina acestei esenializri, zu*rvit nu va fi o aciune ca aciune, ci un eveni+ent" (N., II, KC? , re)ntoar0 cerea lui #diseu )n Itaca, sau +)nia lui &1ile 8 declan.atoarea tuturor peripeiilor. (ac )ns )n dra+ caracterul ).i croie.te el )nsu.i soarta", )n sc1i+3 )n epopee soarta i se face", deose3ire din care 4e*el conc1idea 8 ptrunztor .i ori*inal 8 c destinul do+ne.te )n epopee, .i nu )n dra+, cu+ se crede de o3icei" $E., II, KCI . Epopeea el o circu+scria dup +ulte alte co+paraii cu dra+a (a/uttor, cu liricul , /ustific)nd, )n coninut .i )n for+0, a+ploarea" desf.urrii ei, sau e9plicit)nd 8 deose3it de su3til 8 acele specifice p i e d i c i" pe care epicul .i le ridic )n calea deznod+)ntului final. &ceste trsturi se intercondiioneaz, piedica slu/e.te a+ploarei, revrsrii )n lar* a firelor epice , epide+ia pe care &polo o a3ate asupra ta3erei *recilor, sau a+)nrile )ntoarcerii lui Mlise, toate aceste e p i0s o a d e" )ntrerup )naintarea direct, /uc)nd )n cea +ai +are parte rolul de piedici", .i duc la succesivele rever3eraii ale eveni+entului ctre eveni+ente, ale situaiei ctre situaii, ale persona/ului ctre persona/e, ase+enea cercurilor din ce )n ce +ai lar*i descrise de piatr pe suprafaa lin a unei ape, ce se dovede.te )n cele din ur+ a fi un ocean. 'ecitindu0l pe +on <ui'ote cu prile/ul traversrii oceanului, T1o+as Mann va su*era, anu+e, )nrudirea lor de su3stan, El va cele3ra spiritul epic", *eniul epic" al popoarelor ca fiind ..oceanic" )n inti+itatea lui, capa3il de o apropiere p)n la ele+entul inti+ personal 8 a )ntre*ului i+personal, a totalitilor suprapersonale. In li+3a pe care o vor3i+, +are" se+nific, de altfel, nu )nt)+pltor .i o cuprindere .i o sti1ie proprie ei : epopeea e +are", dar e .i +area", +area z3uciu+at .i i+ens a "spiritului popular *enuin 8 )n acest +od, nelocal, o .i localiza 4e*el. &naliza epopeii face parte dintre pasa/ele cele +ai strlucitoare ale Esteticii, e*alate nu+ai de analiza tra*ediei. !idel istoris+ului su triadic, 4e*el prindea epopeea *reac )ntre cea oriental .i cea +edieval sau +odern. Trec)nd rapid peste c1inezi, )ntruc)t considera c ace.tia nu au o epopee naional", s0a oprit la epopeile indice", la 5ede .i -acuntala, la 3ama=ana .i Ma&ab&arata, la operele persane ale lui !irdusi $-&a&name&., "isa+i, 'u+i, la operele ara3e Moalla>at .i # mie i una de nopi. &poi a detaliat epopeile 1o+erice, superioare, )n co+paraie cu care +anifesta rezerve at)t fa de Ene*da sau ?eorgicele lui @ir*iliu, c)t .i fa de +itolo*ia epic *er+an, Edda sau (#ntecul 1ibelungilor. "ea*rearea lui @ir*iliu a+ +ai )nt)lnit0o, aceea a poe+elor eroice de provenien *er+anic este )ns pe c)t de inedit tot pe at)t de fireasc pentru 1o+ero0centris+ul" 1e*elian. Eu )ns n0a+ putut *usta ludro.eniile *unoase 3azate )nc pe si+3olica naturii, )nfi.ate totu.i cu fi*ura .i fiziono+ia o+eneasc, pe T1or cu ciocanul lui, lupul !enris, pe )n*rozitonul Met1saufen .i, )n *eneral, sl3ticia .i confuzia tul3ure a acestei +itolo*ii". $E., II, G=; ...)n (#ntecul 1ibelungilor lipse.te realitatea precis a unui do+eniu .i a unui teren intuitiv, )ne)t, )n aceast privin, povestirea tinde de/a s ia tonul c)ntecului de 3)lci..." $E., II, KGK ...acestei opere preioase autentic *er+anice .i *er+ane nu0i lipse.te un coninut su3stanial naional )n ceea ce prive.te fa+ilia, iu3irea con/u*al, vasalitatea, fidelitatea, erois+ul .i nici ener*ia interioar, totu.i )ntre*ul conflict este, )n ciuda a+plorii lui epice, +ai cur)nd de natur dra+atic dec)t co+plet epic, iar e9punerea, pe de o parte, nu se concretizeaz, cu tot caracterul ei detaliat, nici ca 3o*ie individual .i nici ca intuitivi ta te cu adevrat vie , pe de alt parte, ea se pierde )n zu*rvirea a ceea ce e dur, sl3atic, crud, )n ti+p ce caracterele, de.i fer+e .i elastice )n aciunile lor, se asea+n, dat fiind aspri+ea lor a3stract, +ai +ult cu ni.te c1ipuri de le+n *rosolane dec)t pot fi co+parate cu individualitatea plin de spirit, u+an ela3orat a eroilor .i fe+eilor 1o+erice" (E., II, G=B . Prin astfel de pro .i contra, 4e*el $HH $HHI

concedea, final+ente, apropierea +ai evident a +itolo*iei .i epopeii nordice de spiritul .*er+anic conte+poran lui, dec)t cea a per.ilor sau +a1o+edanilor , el refuza )ns dorina de a le i+pune culturii .i si+patiei *er+anilor ca pe ceva ce0ar tre3ui s fie pentru noi un ele+ent naional, aceast )ncercare )ndrznea fcut de +ai +ulte ori )nsea+n, pe de o parte, supraevaluarea foarte e9a*erat a acestor reprezentri difuze .i 3ar3are .i, pe de alt parte, i*norarea co+plet a sensului .i a spiritului propriului nostru prezent" :E., II, G=; . 4e*el continua po0 le+ica )+potriva ro+antis+ului, inclusiv )+potriva tentativelor specific ro+antice de e9propriere a +itolo*iei vec1i *er+ane pentru revi*orarea, c1ipurile, a structurilor specific ,.naionale" 8 procedeu ce a do3)ndit ulterior, dup cu+ se .tie, un evident ti. naionalist : "u trec cu vederea propriile pre/udeci 1e*eliene decur*)nd din prea accentuatul su clasicis+ sudic" , ele se convertesc )ns, )ntnuc)tva .i salutar, )ntr0un avertis+ent la adresa prea ne3uloaselor contorsionri nordice", fapt ce se va evidenia )n etapele ulterioare +itolo*izrilor" lui 2c1ellin*, cele datorate lui "ietzsc1e, lui 2pen*ler .i ur+a.ilor lor fideli0infideli. 2iste+ic", ilu+inis+ului 1e*elian )i repu*n orice difor+itate, anterioar ori ulterioar rotun/i+ii" *rece.ti, tot ceea ce, cu prea +ult u.urin, el era dispus s califice drept ..3ar3ar" , istoria este )ns viclean, iar dru+ul spre infern s0a )nt)+plat s fie pavat cu 3unele intenii ale unei iniial 3eni*ne +itolo0*o+anii". In perspectiva unei astfel de apolo*ii t)rzii a lui T1or .i !enris, a lui 2ie*fried .i a Brun1ildei, precauia lui 4e*el apare, retroactiv,

de 3un au*ur profilactic. #ricu+, linia" pe care o va inau*ura Pa*ner .i o va saluta "ietzsc1e, lui 4e*el, +ozartianului", )i r+)nea profund strin 8 e9tra* de aici dia*nosticienii de variat orientare ce va voi fiecare, plusuri sau +inusuri... (ac pune+ )n discuie viziunea de principiu asupra epopeilor +edievale .i +oderne, reiese li+pede c, apreciind pe unele dintre ele, 4e*el *sea te+eiuri ale involuiei pentru cvasi0totalitatea lor. &ceast involuie el o vedea aocentu)ndu0se pe +sura )ndeprtrii de sursele o3iectiv epopeice ale strilor *e0 nuin eroice. (e aprecierile sale su3liniat laudative +ai 3eneficiaz cea +ai fru+oas i+a*ine a cavalerii+ii +edievale" spaniole, (idul $E., I, J?= , ciclul an*losa9on al lui #ssian0Macp1erson, dar +ai ales diantesca (omedie di0in, care, de.i nu +ai era .i nu +ai putea fi epopee )n sensul o3i.nuit al cuv)ntului", se supunea de 3un voie +ultor re*uli 3inevenit constran*toare ale artei epice, o3in)nd efecte estetice dintre cele +ai re+arca3ile. Milton, )n Paradisul pierdut, Tasso, )n Ierusalimul eliberat, @oltaire, )n 9en-riada, -lopstoc7, )n Mesiada, Bod+er, )n Moac&ida ..a., )i i+puneau )ns din ce )n ce +ai puin. (ar s fi+ precaui : o3ieciile )n le*tur cu 6a+oes .i Milton, Tasso .i &riosto, @oltaire .i -lopstoe7nu priveau at)t talentul individual, adesea cu *enerozitate recunoscut, c)t +ai cu sea+ posibilitile *enerale, o3iective .i o3iectuale, pe care epoc le oferea )n direcia unoc *eneralizri epice. 4e*el intona opoziia dintre natural" .i artificial", dintre epopeile ori*inare .i cele confecionate artificial )ntr0o epoc +ai t)rzie" $E., II, K?B , )nc din +o+entul )n care )i co+para pe 4o+er cu @ir*il, cel din ur+ )nvinuit de si+ple nscociri .i +i/loace e9terioare" 8 deteriorare incipient pe care +oderniii o vor )+pin*e p)n la propriu0zisa de*radare. (ar, anu+e, la de*radarea epopeii ca epopee, )n virtutea neputinei lor funciare de a +ai confi*ura totalizri naive )ntr0o lu+e a particularizrilor .i a raportrilor intelective. 6onstruciile epopeice ni se )nfi.eaz tot +ai +ult, )n )+pre/urri istoric +odificate, nu ca e9trase din realitatea )ns.i", proaspete .i fa+iliare, ci nscocite, inadecvat, prin si+pla voin a poetului. 20 ar putea ca unele aspri+i particulare s se fi insinuat )n /udeci, acestea s)nt )ns principial corecte, )ntruc)t indic nevoia sc1i+3rilor de fond .i for+ )ntr0o lu+e din te+elii sc1i+3at. Ma.inile .i fa3ricile noastre de azi cu produsele care ies din ele, precu+ )n *eneral +odul de a ne satisface nevoile vieii noastre e9terioare, ar fi E...F tot at)t de nepotrivite cu fundalul de via pe care0l pretinde epopeea ori*inar, ca .i or*anizaia statal +odern. !iindc, dup cu+ )n cuprinsul strilor concepiei epice verita3ile despre lu+e nu tre3uie s se fi i+pus ca vala3il intelectul cu *eneralitile lui .i $HHIII cu do+inaia acestora care se i+pune independent de felul de a vedea al individului, tot astfel nici )n aceste stri nu0i este )nc )n*duit o+ului s apar desfcut din le*tura sa vie cu natura .i rupt de co+unitatea sa puternic .i proaspt cu ea, co+unitate )n parte prietenoas, )n parte du.+noas" $E., II, KG; . Iat prezene .i a3sene care deter+in, )n c1ip le*ic, nevoia .i i+posi3ilitatea epopeii. &3senele in de r)nduielile prozaice ale lu+ii +oderne, din care rezult o privatizare .i +runire a preocuprilor. $u+ea +r*init a strilor private .i casnice" face posi3il +ai de*ra3 o epopee idilic ", adesea +r*init, dar atin*)nd capodopera )n 9ermann i +orot&ea, )n care %oet1e a .tiut s se .i confor+eze co+anda+entelor realitii +oderne, dar a .i renscut 8 utiliz)nd )n c1ipul cel +ai fericit revoluia pentru a a+plifica poe+ul" 8 situaii, co+plicaii .i relaii ce datau din stadiul ori*inar .i patriar1al al epopeii, cu )ntre*ul lor far+ec nepieritor". Idilicul r+)nea, oricu+, o cale +inor de continuare a epopeii, caracteristic +ai de*ra3 strilor *er+ane de +i/loc, )ntre evul +ediu .i propriu0zisa +odernitate. &ceasta din ur+ tre3uia s0.i *seasc )ns .i ea corespondentul epic pe +sur. 4e*el )i surprindea pre+isele )n caracterizarea lui 21a7espeare .i 6er0vantes, +on <ui'ote ilustr)nd ro+anescul" )n du3la ipostaz a de*radrii co+ice a cavaleris+ului, dar .i a +eninerii si*uranei aciunilor, statorniciei senti+entelor .i su3stanialitii caracterului, )n c1ip cu totul *randios .i *enial". )+on <ui'ote conine toc+ai ceea ce elo*ia+ +ai )nainte la 21a7espeare" $E., I, C=; , unitatea dintre individualitate .i *randoare, i+plicarea persona/ului )ntr0un. c)+p su3stanial, propria sa fervoare .i profunzi+e, c1iar atunci c)nd 3inele este suplinit prin ru sau c)nd tra*icul este deturnat )n co+ic. 21a7espeare este printele dra+ei +oderne, 6ervantes 8 pre+er*tor .i prevestitor al poeziei epice +oderne, poetic pe c1iar fundalul ei prozaic, epopeic c1iar )n varianta ei ro+anesc. 4e*el considera ro+anul, povestirea .i nuvela un c)+p ne+r*init", pe care nu era )n +sur s0l cuprind .detaliat (N., II, G=I0G;= . )n c)teva alte r)nduri el s0a referit, totu.i, particularizat la roman ! )n Filo ofia spiritului, acolo unde lsa pe sea+a r o0+ a n u ; u i" toc+ai descrierile particularului", de pild ale lui Palter 2cott $E.-., J<J , aproape de finalul descrierii for+ei ro+antice a artei, din a doua parte a Esteticii, c)nd 8 dup &ri0osto, 6ervantes .i 21a7espeare 8 i+plica procesului de disoluie a ro+anticului, )n sf)r.it, ro+anescul )n )nelesul +odern al cuv)ntulu/", un ro+anesc surprins )n cavalerescul redevenit serios, av)nd iar.i un coninut real" (N., I, C=; , .i, +ai cu sea+, )n cele3ra .i des invocat pa*in din ulti+a trei+e a prele*erilor, )n care, la captul descrierii epopeii ca totalitate unitar", enuna ideea a3solut novatoare privind ro+anul ca epopee 3ur*1ez +odern". &ceast pa*in .este tot ceea ce are +ai i+portant prevestitor 4e*el )n privina poeziei epice .i, de fapt, a )ntre*ii poezii (literaturi . 2i+ul su istoric a funcionat )n acest caz fr *re., pe te+eiul datelor puine de care dispunea, .i cu at)t +ai puin nu+eroase )n %er+ania. El a opus ro+anul speciilor epice 1i3ride de tipul idilelor, poe+elor didactice, ro+anelor .i 3aladelor, vz)nd )n el un produs co+ple9 al noilor )+pre/urri, nu doar inferior epopeii 1o+erice, dar .i )nfrit cu ea, rens0c)nd0o )ntr0o alt +anier, autentic, adecvat. (ac )n

privina lui &riosto, Tasso, @oltaire, -lopstoc7, 4e*el avea 3nuiala pasti.rilor neavenite, )n cazul romanului a intuit vizionar posi3iliti de cate*oric )+plinire specific. &ici reapar co+plet 3o*ia .i +ultilateralitatea intereselor, strilor, caracterelor, )+pre/urrilor de via, fundalul a+plu al unei lu+i totale, precu+ .i reprezentarea epic a eveni+entelor. 6eea ce )i lipse.te )ns este starea poetic ori*inar a lu+ii din care ia na.tere epopeea propriu0zis. 'o+anul )n sensul +odern al cuv)ntului presupune e9istena preala3il a unei realiti or*anizate prozaic, realitate pe al crei teren el rec).ti* apoi, )n cercul lui .i. )n +sura )n care aceast realitate0condiie o )n*duie, dreptul pierdut al poeziei at)t )n ceea ce prive.te caracterul viu al eveni+entelor, c)t .i indivizii .i destinul lor." 'ealitate0condiie" 8 iat cifrul pentru ceea ce reu.iser epopeile $HHI@ $HH@

r
1o+erice .i nu +ai reu.iser palidele lor copii, ca .i pentru ceea ce erau )n stare 8 +odificat 8 s rearticuleze ro+anele +oderne. 6onflictul lor de 3az, spunea 4e*el, o3i.nuie.te s fie cel dintre poezia ini+ii .i proza opus, contrar a raporturilor", conflict ce se soluioneaz tra*ic ori co+ic, prin acceptarea ordinei su3staniale a lu+ii sau prin trans+utarea ei, din ele+ent prozaic )ncon/urtor, )n realitate )nrudit .i prieten cu fru+useea .i cu arta". )n ceea ce prive.te e9punerea, .i ro+anul propriu0zis pretinde, ase+enea epopeii, totalitatea unei concepii despre lu+e .i via al crei +aterial .i coninut +ultilateral ies )n eviden )n cuprinsul eveni+entului individual care for+eaz ele+entul central al )ntre*ului. (ar )n ceea ce prive.te +ai de aproape concepia .i e9ecutarea, tre3uie s se lase aici poetului o li3ertate cu at)t +ai +are, cu c)t +ai puin este el )n +sur s evite de a )ncorpora proza vieii reale )n descrierile sale, fr ca prin aceasta s se )+pot+oleasc c1iar )n prozaic .i )n cotidian." $E., II, KIB Intr0o sin*ur pa*in s)nt condensate principalele +otive pe care teoria ro+anului din secolul trecut .i 8 parial 8. c1iar din cel prezent le va relua )n diferite variante. # pa*in in care vi3reaz foste, dar +ai ales viitoare e9peri+entri decisive, datorate unui 6ervantes, 'a3elais, !ieldin*, (ic7ens, Balzac, 2tend1al, %o*ol, Tolstol Este cu adevrat +iraculoas aceast for intuitiv .i prospectoare a lui 4e*el, la )nceputurile unui proces care de0a3ia )n +onu+entalele construcii epice ale veacului toc+ai )nceput ).i vor fi *sit pe deplin contururile. 4e*el, prefi*ur)ndu0i pe Balzac .i Tolstoi 8 iat o ipotez nu foarte riscat astzi, dup ce a fost e9plicitat pe lar*, ui+itoare )ns, dac ne *)ndi+ 3ine la realitile pe care le avea )n vedere. Mn analist +ult vre+e suspectat de paseis+", de retra*ere )n zadarnic visata v)rst de aur a unei antic1iti elene pierdute, se )ntorcea dintr0o dat cu faa nu nu+ai ctre prezent, dar .i ctre viitor, )nele*)nd cu e9actitate cile pe care epicul va )nainta victorios... p)n la epopeicul, iar.i, ro+an 3 boi i pace. )ntrea*a de+onstraie a lui Mar9 despre i+po0 $HH@I si3ilitatea re)nvierii Modei )n epoca presei .i a +a.inii tipo*rafice, despre i+posi3ilitatea transpunerii +itolo*iei *rece.ti )n ti+pul cilor0ferate .i al tele*rafului prelun*e.te, l+urit, datele istoris+ului 1e*elian , dup cu+ descrierea prozaizrii" necesare a relaiilor capitaliste 8 din Manifestul Partidului (omunist 8 desv)r.e.te .i ea un corp de intuiii 1e*elian despre +odul istoric de a fi 3ur*1ez" al Europei. (ar care ata.a+entul iui Mar9 .i En*els pentru Balzac nu confir+ .i el 8 la nivel de *ust, dar nu nu+ai 8 )+pre/urarea prevzut de 4e*el c )n pri+0planul noii istorii artistice europene va tre3ui )n cur)nd s se situeze epopeea 3ur*1ez +odern" O : ;;. (espre poezia liric 8 *en prin e9celen +uzical 8 4e*el vor3ea +ai puin, +enin)ndu0se la nivelul unor consideraii *lo3ale. El considera spiritul co3or)t, de ast dat, din o3iectivitatea o3iectului )n propria sa con.tiin, )n sufletul su3iectiv .i individual, )n reprezentrile individuale .i senti+entele individului, )n su3iectul ca su3iect 8 )ntr0unui, totu.i, nu )ntru totul particularizat .i li+itat, ci prezent)nd )n .inele lui un interes real perotru se+eni. Epicul era totalitatea fer+ )nc1eiat .i o3iectiv )nc1e*at, liricul, )n sc1i+3, satisface nevoia invers de a ne e9pri+a" .i de a percepe e9teriorizarea interiorului sufletesc al poetului, prile/ de 3ucurie .i tristee, )n0c)ntare .i +)1nire. $irica nu +ai ela3oreaz 3i3lii poetice" plenare ale unei viei naionale )n totalitatea ei , ea se +r*ine.te la +ai puin )n e9tensiune, co+penseaz )ns aceasta prin avanta/ul de a putea lua na.tere aproape )n toate ti+purile dezvoltrii naionale, )n ti+p ce epopeea propriu0zis r+)ne le*at de epoci ori*inare deter+inate, )n epoci ulterioare de dezvoltare prozaic, ea reu.e.te +ai puin" $E., II, G;J . 'e+arca este interesant , revenind la ea, 4e*el o e9plic dup c)teva pa*ini : epicul verita3il pretinde o stare incipient, sla3 dezvoltat .i difereniat, )n care viziunile *lo3ale s se poat firesc +ula pe o corespunztoare o3iectivitate statornic, necoapt pentru proza realitii" , liricii )i s)nt, di+potriv, favora3ile disocierile de +ai t)rziu, de pe te+eiul .i )n raport cu o relativ $HH@II )nc1eiat or)nduire, )ntruc)t )n astfel de ti+puri se reflecteaz )n sine )nsu.i insul u+an prin opoziie cu aceast lu+e e9terioar, retr*)ndu0se din ea )n interiorul su, unde se izoleaz ca totalitate de si+ire .i de reprezentare independent" $E) II, GBB . Mnitatea naiv dintre su3iect .i o3iect, dintre conte+plator .i conte+plat s0a desfcut, )ntre poli se isc o tensiune, su3iectul devine con.tient de interiorul su poetic )n +i/locul unei lu+i or)nduite +ai prozaic", poezia se sustra*e prozei .i i se opune, ca refu*iu .i co+pensare, nicidecu+ )ns prin

acciden0talitatea unei pasiuni oarecare, prin ar3itrarul dorinelor .i al 3unului0plac, sau ori*inalitatea 3izar a senti+entelor, ci prin reprezentarea si+it .i *)ndit a tot ceea ce este +ai o3iectiv .i +ai su3stanial". &ccentul din ur+ +rturise.te ata.a+entul 1e*elian constant pentru o3iectiv", c1iar .i atunci c)nd este vor3a de su3iectual, ceea ce contra3alanseaz orice e9cesiv sau necontrolat su3iectivizare, respectiv z*zuie.te )nele*erea e9peri+entrilor lirice or*olios ro+antice. %ri/a pentru a /ustifica li3era feno+enalitate liric prin su3stanialul" coninutului .i a +enirii ei l+ure.te, din interiorul caracterizrilor, relativa lor puintate e9terior vizi3il )n raport cu cele ale epicului. In cuprinsul acestui capitol 4e*el revenea, dealtfel, la ca+ acelea.i c)teva constatri de principiu, .i pentru c interiorul su3iectiv r+)ne, oricu+, punctul de unitate al poe+ului liric", dar .i pentru c, )n te+eiul acestei interioriti de coninut individual, for+ele ei de +anifestare a/un* at)t de inco+ensura3il de variate", )nc)t despre opera liric de art se poate spune )n *eneral foarte puin" $E., II, GJ; . Parado9ul, su3 aceste raporturi, este univocul a+plelor desf.urri epice vizavi de ec1ivocul concentrrii lirice, faptul c +ultul" epopeic este +ai o+o*en centrat pe sine dec)t puinul" liric, )n care se incifreaz o etero*enitate derutant pentru co+entator. 61iar .i )n privina asonantei, aliteraiei .i ri+ei, lirica )+3o*e.te nespus paleta for+elor de e9pri+are, de pild prin fi*uraia +ai ra+ificat a ri+ei", prin strofele cu ri+e variat distri3uite .i )ncruci.ate", )nc)t cu *reu s0ar putea sta3ili un nu+r $HH@III e9act de re*uli )n care s )ncap )ntrea*a aceast diversitate , sau varietatea +uzical, de fond .i de aco+pania+ent, apropriat de liric )ntru susinerea strilor ei de spirit .i de suflet. 4e*el distin*ea trei etape +ari .i )n dezvoltarea istoric a liricii : oriental (evreii, ara3ii, per.ii , clasic (*recii .i ro+anii , ro+antic (cazul popoarelor *er+anice, ro+anice .i slave" . El discuta ceva +ai a+nunit creaia lui Pindar, principalul liric al *recilor", asociindu0i o3servaii despre 2afo .i &lceu, @ir*iliu .i 4oraiu 8 su3su+ate, )n cele din ur+, 3inecunoscutei opiuni pentru *reci ()n operele lui Pindar o splendoare interioar triu+ftoare se reveleaz apoi .i )n rit+ul foarte +o3il .i totu.i re*lat cu fer+ +sur" , .i nu pentru ro+ani (4oraiu este foarte rece .i rezona3il +ai cu sea+ acolo unde vrea s fie +ai av)ntat .i de o artificialitate i+itativ care )n zadar )ncearc s ca+ufleze su3tilitatea +ai de*ra3 calculat nu+ai a co+poziiei" 8 E., II, GK; . . # atenie deose3it acorda istoricul stadiului liric +arcat de poeii *er+ani .i poeziile *er+ane +ai noi. )n pri+0plan se pstra 2c1iller .i +ai ales %oet1e, autori care )nceteniser un +od de a privi .i de a se e9pri+a de o su3iectualitate co+pati3il,0)n viziunea lui 4e*el, cu o o3iectivitate" neoclasic. 2c1iller era ata.at nu+ai de ceea ce e raional, +re", supre+ele interese ale interiorului su sufletesc erau drepturile .i *)ndurile nepieritoare ale u+anitii" $E., II, GBB . $a r)ndul su, %oet1e dduse supre+a pild de contopire a e9teriorului cu interioritatea : 'ar poate fi )nt)lnit un o+ at)t de activ .i cu interese at)t de +ultilaterale .i care, )n ciuda acestei ne+r*inite desperri, s triasc a3solut )n sine .i s transfor+e )n conte+plaie poetic a3solut tot ceea. ce vine )n atin*ere cu efl $E., II, GJ; . In finalul capitolului pa*ini sensi3ile )i erau consacrate lui -lopstoc7, inclusiv elevatei sale capaciti de a da *las patriotis+ului". 'ecunosc)nd )n -lopstoc7 pe unul dintre +arii *er+ani care au fcut s )nceap la poporul lor o nou epoc a artei, 4e*el r+)nea )ns fidel disocierilor anterioare, neart)ndu0se nici de r)ndul acesta prea dispus s accepte +itolo*ia nordic drept te+ei )nnoitor al artei *er+ane. Potan, $HHIH 4ert1a ..a. au fost, desi*ur, dar nu +ai s)nt *er+anici" $E., II, GGK , -lopstoc7 a reu.it s o3in prin ei un prea puin succes. Iat +aniera )n care de la o turnur de fraz la alta se )nlnuie ne*rile .i afir+rile : oric)t de +are a fost nevoia de a avea )n fa )n for+ poetic .i efectiv o +itolo*ie popular *eneral, adevrul naturii .i al spiritului )n pls+uire naional, acei zei apu.i au r+as, totu.i nscociri lipsite de consisten .i cu totul neautentice, iar pretenia ca raiunea .i credina naional s0i ia )n serios aducea cu un fel de i+postur pueril. (ar pentru i+a*inaie ca atare fi*urile +itolo*iei elene s)nt infinit +ai *raioase, +ai senine, pls+uite +ai u+an, +ai li3er .i +ai variat. (ar )n poezia liric este c)ntreul acela care se )nfi.eaz pe sine .i pe acesta tre3uie s0l cinsti+ )n -lopsitoc7 pentru de/a a+intita nevoie .i )ncercare patriotic, )ncercare care a avut destul for de a da roade .i +ai t)rziu .i de a )ndrepta .i )n do+eniul poetic orientarea erudit spre astfel de o3iecte Ede cercetareF." $E., II, GGK0GGG (ac ar fi s rezu++, reiese c 4e*el nu avea, )n plan *eneral, )ncredere )n tentativa de a opune prozei lu+ii +oderne o poetic a +itolo*iei *er+anice strvec1i, ce i se prea prea puin poetic, prea 3ar3ar, co+parativ cu +itolo*ia *recilor, totu.i, )n +sura )n care poezia liric +uta accentele spre planul individual de percepere .i autoe9pri+are, acest inconvenient o3iectual" putea fi )ntruc)tva )ndreptat de ctre o individuaie su3iectiv", favoriz)nd c1iar trecerea de la propa*area teoretic a respectivei +itolo*ii naionale la rec).ti*area ei practic, artistic. "u+ai p)n 5a un punct, oricu+, cci prea insistenta cantonare a lui -lopstoc7 )n vec1i+i i+a*inare, de.i cinstea .i fi*urile istoriei *er+ane .i de+nitatea li+3ii *er+ane, plea prin artificialitate (a scris doar +ulte ode reci, pur critice, *ra+atice .i +etrice" )n faa +iestriei superioare de care dduser dovad 2c1iller .i %oet1e : )ndeose3i c)ntecele lui %oet1e reprezint tot ce a+ creat noi *er+anii )n epoca +odern +ai e9celent, +ai profund, +ai de efect, deoarece ele )i aparin ru totul lui .i poporului su .i, cu+ au crescut pe p+antul patriei noastre, ele .i corespund )ntru totul tonului funda+ental al spiritului $HHH

nostru" $E., II, GGC . 6apitolul. despre poezia liric se )nc1eie cu acest pasa/ caracteristic. )n el este reafir+at specificul *enului dat, capacitatea poetului de a aparine cu totul lui .i poporului su", de a fi )n toate individual .i *eneralizant, su3iectiv .i de, o cuprinztoare vala3ilitate. Este, +ai departe, i+portant adresa naional a acestei cuprinderi, la )ntretierea dintre *e0neral0u+an .i specific0naional. Iar faptul c aceast )ntretiere autorul o cele3ra )n %oet1e cu deose3ire fi9eaz un fapt conte+poran de o +a9i+al, valoare estetic, precu+ .i propriile opiuni de *ust .i ideal. 6a s spune+ a.a, 4e*el )nsu.i se co+porta aici ca poet", )n +sura )n care individualiza su3stanialulS su3iectualiza o3iectivul 8 acel o3iect care )n cultura *er+an ec1ivala )ntr0adevr cu cea +ai *randioas .i0 +ai )nalt nou cucerire poetic. 6)t prive.te ideea c)ntreului", )ntr0at)t de i+portant )n *enul liric, ea nu se putea s nu se coreleze cu ideea c)ntecului" , iar din )nt)lnirea ei cu specificul naional nu putea s nu rezulte e9presa preocupare pentru c)ntecul popular". Pro3le+a era actual, actualizat de ctre 4erder .i %oet1e, drept care 4e*el nu putea trece nepstor pe l)n* ea. 6a )ntotdeauna, efortul su +er*ea spre *eneralizare, spre tentativa *eneralizatoare fie c1iar .i a unor recente .i )nc firave e9periene. In poezia popular se +anifest, spune el, particularitile variate ale naionalitilor", de o3icei de pe o treapt istoric pre+er*toare separrilor profesionalizate. &ceasta +i se pare a fi principala o3servaie teoretic a +editaiilor pe +ar*inea cule*erilor de poezie popular, din epoc, o3servaia dup care c)ntecul popular este anterior for+rii propriu0zise a unui prezent .i a unei realiti prozaice a con.tiinei , poezia liric artistic, autentic, di+potriv, se rupe de aceast proz e9istent de/a .i creeaz din i+a*inaia devenit su3iectiv independent o nou lu+e poetic a conte+plaiei interioare .i a senti+entului , a3ia prin acestea ).i creeaz ea viu adevratul coninut .i adevratul +od de e9pri+are al interiorului o+enesc" $E., II, GB? . 4e*el ne0a introdus )n pro3le+atica, p)n astzi actual, a distinciei dintre popular" .i cult". Poezia popular i .e prea
$HHHI

r
a fi anterioar prozei vieii, naiv )n indistincta ei poeticitate , poezia cult 8 un fruct relativ t)rziu, z+islit din tensiunea dintre poetic .i prozaic, ase+enea unei )nd)r/ite opoziii poetice fa de prozaic. Poezia popular devine un fel de pandant al epopeii 8 cu do+inante lirice, pornite dintr0o dispoziie sufleteasc luntric, su3 for+a +uzical a cantecului. (ar, spre deose3ire de epopee, toc+ai producia de c)+tece nu +oare, ci re)nvie +ereu nou" $E., II, GKJ , +ai 3ine zis, re)nvie at)ta ti+p cit popoarelor opri+ate" li se taie )naintarea ctre o creaie poetic profesionalizat. Poezia popular, c)ntecul popular au o provenien *lo3al (noi a+ spune colectiv" , se intoneaz de ctre toat lu+ea, trec din *ur )n *ur. @ala3ilitatea lor *eneral pune )n penu+3r )nfi.area personalitii c)ntreului ca atare. 6)ntecele populare pstreaz vii )n a+intire faptele .i eveni+entele )n cuprinsul crora poporul ).i si+te puls)nd propria sa via, convieuirea ne+i/locit cu natura, funda+entalele relaii o+ene.ti. 6)ntecul popular este prin e9celen naional, dar .i naiv: aparine unor ti+puri puin dezvoltate spiritual .i ).i pstreaz cel +ai +ult naivitatea naturalului" $E., I, BI= . 4e*el tatona un dru+ nou .i intuia posi3iliti inedite de valorificare, e9plor)ndu0le totu.i cu ti+iditate. 2ituat )n filiaia cult", el luda +ai ales prelucrrile +otivelor populare, ale aceluia.i %oet1e, ca de pild )n (raiul ielelor. Te+eiul lor propriu0zis popular i se prea o faz )ntruc)tva dep.it, +edieval, pe cart noua civilizaie ur3an o inte*ra )n propria0i estur, de fapt supri+)nd0o. Li presi+ea aici un destin vest0european, privit dinluntru de ctre un 3erlinez". Poezia popular, c)ntecul popular o3inea adeziunea or.anului preocupat anu+e de cultura cult. 6onco+itenta acestor dou porniri o pute+ e9e+plifica pe /udeci localizate. Poate c cea +ai interesant dintre ele, pentru propria noastr poezie popular, este notaia privind una dintre variantele te+ei Me.terului Manole, pe care prea clasicul .i prea profesionalul ei co+entator o considera totu.i ca venind dintr0o vec1i+e prea ceoas: ...e9ist un c)n0tec popular )n care se poveste.te istoria unei fe+ei zidite )n zid la porunca soului ei, fe+eie care nu reu.e.te prin ru*+inile ei s o3in +ai +ult dec)t s i se lase )n zid loc desc1is pentru s)ni ca s0.i poat alpta copilul , ea +ai trie.te p)n c)nd copilul nu +ai are nevoie s fie alptat. &ceasta este o situaie 3ar3ar, .i )n*rozitoare. "(E., II, GBG @esteuropeanul" ilu+inist .i antiro+antic se revolta )+potriva unei a.a0zise 3ar3arii" pe care pur .i si+plu n0o )nele*ea .i n0o *usta )n specificitatea ei. In r)ndurile i+ediat ur+toare, 4e*el se deli+ita de sl3tcia" inzilor, de c)ntecele iroc1ezilor, esc1i+o.ilor .i de0ale altor populaii sl3atice", c)ntece devenite nu de+ult cunoscute, dar adesea incapa3ile 8 socotea el 8 de a lr*i cercul plcerilor noastre poetice". In prele*erile de estetic ave+ prile/ul s +ai )nt)lni+ desconsiderarea )ntre*ii arte c1ineze, iar despre poezia slav", +ai )nainte inclus )n enu+errile artei ro+antice, nu ni se spune concret ni+ic. @aste zone *eo*rafice .i etnice au r+as, a.adar, )n afara preocuprilor .i adeziunilor 1e*eliene. Pirul" artistic care )l interesa le*a doar 3azinul +editeranean de nordul *er+anic. # continuitate esenial, dar nu unic. 4e*el era su3 toate aspectele fiul epocii sale , c1iar .i )n o+isiuni. ;B. %)nditor o3iectiv", 4e*el a favorizat epicul co+parativ cu liricul. (ar, predispus la sintez, el a acordat

precu+pnirea efectiv rezultatului co+ponentelor )+3inate : dra+aticului. 4e*el considera poezia dra+atic 8 o superclas, de+n de acest loc. "e afl+ din nou )n v)rful" triadei, anu+e a celei +ai i+portante .i ulti+e, iar acest lucru reiese din pri+ele c1iar caracterizri ale dra+ei : cea +ai perfect totalitate", treapta cea +ai )nalt a poeziei .i a artei )n *eneral", aceea care une.te )n sine o3iectivitatea epopeii cu principiul su3iectiv al liricii..." E., II, GGC . Poezia unise plastica .i +uaica, dra+a une.te epicul .i liricul, iar diac epicul corespundea plasticii .i liricul se suprapunea +uzicii, dra+a este poezia )n cel +ai deplin sens al acestei supre+e valori artistice, )n consecin 8 punctul cul+inant (.i ter+inus al pira+idei estetice, de la )nli+ea cruia poate fi conte+plat )ntre*ul edificiu necesar acestei ).niri. 6la0 LXXXII $HHHIII sificator" purs)n*e, 4e*el nu putea eluda din raportrile sale ierar1iile , ca istoric, el era fascinat de ideea pro*resului" .i a fiecrei noi trepte, superioare", ceea ce, desi*ur0, nedreptea deseori, retroactiv, fazele parcurse, prile/uind )ns totodat e9altarea a ceea ce ni se dezvluia ca ulti+" .i supre+ cuv)nt. Printre cuvinte, dra+a este anu+e acest +a9i+u+", acest supre+" cuv)nt, sinteza de fond .i de for+ a eforturilor u+anizatoare )n .i prin art, o*linda cea +ai clar .i +ai profund a su3stanialului 8 perfect individualizat 8 din o+. (ra+a este +ai concentrat" dec)t epopeea, ea nu are nevoie de vreo e9tindere0)ntindere oceanic", ea poate rsfr)n*e )ntre*ul )ntr0o sin*ur pictur, decantat )ns din +ultiple fire .i rsfr)n*)nd )n .inele ei o decisiv conflictualitate. )n dra+ forele se opun unele altora prin co+plicaii .i opoziii care in cu+pna intereselor .i care )ndreptesc )n e*al +sur pornirile adverse , concentratul" este o aciune .i un conflict, o situaie .i o soart )n racursi, croit pe +sura cea +ai adecvat o+ului, oarecu+ la +i/loc" )ntre e9tensiunea epopeii .i laconis+ul liricii 8 for+ de e9pri+are de o supre+ inten0sivitate, .i caracteristic .i fru+oas. 6aracterul .i caracterizarea /oac, de aceea, un rol at)t de i+portant )n dra+atur*ie, caracterizarea situaiei, aciunii, conflictului, dar +ai cu sea+ a persona/elor an*renate )n desf.urarea lor, ctre un deznod+)nt lini.titor, c1iar dac )ntristtor. 4e*el a fost adeptul +surii", el .tia c o+ul este +sura tuturor fptuirilor lui, ca atare +surat pe .i prin u+anitatea cuprins )i aprea .i for+a dra+atic a poeziei. 6ci +aterialul sensi3il" al acesteia este o+ul )ntre*" (N., II, G<B , nu nu+ai vocea o+eneasc .i cuv)ntul vor3it, care .i ele reprezint o pre+is de inte*ralitate co+parativ cu piatra, le+nul, culoarea, tonul. &ctorul este precu+ un 3urete care a3soar3e toate culorile" $E., II, G<< i+a*inate de autor, el le corespunde persona/elor 8 la r)ndu0le prezente )n calitate de poei .i arti.ti" $E., I, KBG , )ntruc)t ).i pls+uiesc din interiorul lor un o3iect ce ni se reveleaz palpa3il. Iat cercul" o3iectualului si al su3iectivului, )ncercuirea" o3iectivizrii su3iectului : persona/ul devine propriul su artist", ca .i cel care )l va inter0 $HHHI@

r
preta, tot ce se afl )nuntru" tre3uie s ias la suprafa .i s se solidifice, anu+e )ntr0o continu devenire a caracterului. Pe +sura fru+oasei lor soulpturaliti", *)nditorii sau oa+enii politici *reci fuseser considerai poei .i arti.ti , poet .i artist fusese Aeus .i Pro+eteu, &1ile .i Mlise 8 cei din realitatea" *)ndirii +itolo*ice .i din idealitatea" transfi*urnii lor reale de ctre 4o+er. Poei .i arti.ti deveneau acu+ #edip sau $ear, )n r)nd cu 2ofocle .i 21a7espeare 8 fiecare fiind autor, autorul celuilalt", actorul decis s dea via celuilalt", .i nu+ai astfel sa0.i dea sie.i via. Individul dra+atic cule*e el )nsu.i rodul propriilor sale fapte" $E.f II, GC= , el este a3solut viu )n el )nsu.i", o totalitate )nc1eiat" $E., II, G?? , ca .i z+islitorul su, care este 8 prin el 8 de ase+enea o atare totalitate )nc1eiat. &utorul, persona/ul, actorul s)nt c)te un individ inte*ral", prin care ne este dat s recunoa.te+ inte*ralitatea lu+ii, plaistic .i +uzical, epic .i liric, estetic .i +oral. )+pre/urarea din ur+, capacitatea /onciunii fru+osului cu 3inele, este )n cazul dra+ei 1otr)toare. @or3ind despre tra*edie, 4e*el insista asupra eticului" )nfptuit )n realitatea sa ; u + fa a a o ", trecere .i realizare )n care iese )n eviden triu+ftor )n +odul conciliator su3stanialul etern". !iindc ceea ce produce efect dra+atic *eneral, dura3il .i ad)nc este nu+ai su3stanialul care rezid )n aciune: ca coninut deter+inat 8 eticul, ca su3stanial for+al 8 *randoarea spiritului .i a caracterului, do+eniu )n care, la r)ndul lui, e9celeaz 21a7espeare." $E., II, G?J 2u3staniale" s)nt, a.adar, .i coninutul .i for+a, eticul .i caracterul )nitruprii0 )ntruc1iprii lui estetice, *randioase" )n esen, )n c1iar concentrata lor aparen. 4e*el avea o evident predispoziie pentru *randios, nu neaprat e9tensiv, ci +ai de*ra3 pentru cel intensiv, pentru su3li+ul luntric al persona/ului de e9cepie, al eroului care, )n loc s *esticuleze suprtor, ).i asu+ toate rspunderile ce0i revin, parcur*e dru+ul spinos, 1rzit lui. Toc+ai aceasta0 este tria caracterelor +ari , ele nu ale* .i s)nt ori*inar .i inte*ral ceea ce ele voiesc s sv)r.esc." $E., II, C;K @er3ul cel +ai si+plu LXXXV reapare, )ntr0o nou articulare, drept ver3ul cel +ai i+portant : a fi, a fi ceea ce e.ti .i nu poi s nu fii8 destinul

persona/ului dra+atic (cite.te : e9cepional , destinul autorului dra+atic autentic (e9cepional . 4e*el era serios )n toate, el punea o +a9i+ seriozitate la te+elia artei .i a dra+ei ca )+plinire artistic deplin. E li+pede c aceast )nalt su3stanialitate nu putea fi proprie )nceputurilor, ci nu+ai unei +aturiti c).ti*aite )n ur+a unor )ndelun*ate +aturizri : dra+a este produsul unei viei naionale de/a dezvoltate in sine" $E., II, GG< , )n care au fost luate )n stp)nire su3stanele etice .i +odul lor concentrat de e9pri+are. In viziunea 1e*elian dra+a era superioar din pricina c era ulterioar zilelor ori*inar poetice ale epopeii verita3ile, ca .i su3iectivitii independente a efuziunilor ldrice. Triada )n spaiu" se dovedea a fd o triad .i )n ti+p" : )nt)i do+in epicul, apoi liricul, )n cele din ur+ dra+aticul 8 tot a.a dup cu+ )nt)i do+in sculptura, apoi +uzica, )n cele din ur+ poezia. Qntr0un plan, cel de condensare, dra+a era +ai a3stract dec)t epopeea", )ntr0altul, de superioar e+er*en etic .i filozofic, ea era, )n sc1i+3, +ai concret, )n +sura )n care luarea treptat )n stp)nire a 2inelui coincidea unei concretizri .i concretitudini cresc)nde. Intr0un plan, dra+a se situa la +i/loc", )ntre epopee .i liric, ca totdeauna produsele spirituale autentice care se constituie )n +i/locitoarele" dintre e9tre+e , )ntr0altul, ea venea doar dup" suratele ei +ai tinere, ca o i+plicare0dep.ire a lor. )n dra+ se +enineau .i se transfi*urau )n altceva toate ra+urile, *enurile .i speciile artei, ea )ncorona spiritul, +ai 3ine zis, etapa dat a spiritului, cea pre+er*toare finalei )ncoronri filozofice. !aptul c ne afl+ )n prea/+a rezultatului final +ult r)vnit e vdit la tot pasul de caracterul intrinsec .i su3liniat filozofic al dra+ei. &l tra*ediei, +ai ales, specia pe care 4e*el o venera +ai presus de celelalte. 6ci toate caracteristicile +ai )nainte invocate se refereau cu deose3ire la tra*ic .i la tra*edie, )n care ulti+a su3stanialitate o+eneasc li3er a artei se re)ntorcea pe spirala devenirii deasupra nivelului operelor sculpturii", ase+enea unei noi confir+ri a +surii elene, ne+surat de ast dat )n ad)ncu0 rile ei. Tra*icul *rec ur+a epopeii *rece.ti .i sculpturii *rece.ti, pe care le unea .i le desav)r.ea )ntr0un specific ec1ili3ru al prilor aflate )n conflict, )ndreptite fiecare, cu o nevinovie vinovat proprie .i o nevinovie vinovat a partenerului0oponent. Principiul contradiciei, supre+ principiu al vieii, ca .i al )ntre*ii filozofii 1e*eliene, ).i *sea )n tra*edie supre+ul tr)+ artistic, )n contradicii care se ascueau .i se supri+au totodat, evideniind p)n la ur+, triu+ftor .i conciliator, su3stanialul etern". 6o+icul deplaseaz conflictul ctre o +ai evident su3iectivitate, una statornic, )nc si*ur de sine. 4e*el se te+ea de disoluii .i aplatizri, frecvente +ai ales )n spaiile artei co+ice , el avertiza )+potriva confundnii co+icului cu ridicolul, cu ironia, *u a3surditatea, cu r)sul fad .i ine9presiv. El privea co+icul tot prin pris+a scopurilor su3staniale", precu+ la &ris0tofan, ca serios )n aparenta sa neseriozitate, ur+rind 8 inversat 8 o )nlare etic .i 3inefctoare a oa+enilor. (ru+ul drept, ctre esene, cel tra*ic, i se prea totu.i +ai i+portant dec)t acesta, +ai contorsionat, +inat de aparene )n +sur s0l deturneze spre derizoriu. 6)t prive.te cea de a treia specie a poeziei dra+atice, situat )ntre tra*edie .i co+edie, cea care fusese dra+a satiric ori tra*ico+edia .i avea s devin poezia dra+atic +odern", 4e*el o *eneraliza lucid, )n 3un +sur c1iar prevestitor )n datele ei particulare, totu.i )n a3sena unei detalieri co+para3ile cu cele fcute )n cazul tra*ediei. #ricu+, sc1ia ideatic realizat este +e+ora3il : )n dra+a propriu0zis", deose3irea .dintre tra*ic .i co+ic tinde s se esto+peze, laturile opuse se )+3in )ntru concilierea lor prin esto+pare reciproc", su3iec0 tivitatea se u+ple de seriozitatea relaiilor +eritorii .i a caracterelor fer+e, )n ti+p ce d)rzenia tra*ic a voinei .i profunzi+ea conflictelor se )n+ldiaz .i se aplaneaz )n a.a +sur", )nc)t poate s a/un* la o conciliere a intereselor .i la unirea ar+onioas a scopurilor .i a indivizilor. 6u deose3ire )n acest fel de a concepe lucrurile se afl te+eiul na.terii dra+ei +oderne". (N., II, C=J0C=K . Li dac ne0a+ luat li3ertatea de a )ntrezri )n carac0 $HHH@II terizaraa ro+anului +odern +odul de a se fi +odelat scrierile unui Balzac sau Tolstoi, de ce nu ne0a+ aro*a acu+ te+eritatea de a surprinde )n r)ndurile invocate o presupoziie pe care s0o confir+e )n detalii dra+ele (+edii" .i +i/locitoare" ale unui I3sen sau 6e1ov O: (etaliile e9prese priveau )ns la 4e*el, precu+pnitor, arta vec1e .i nou a tra*ediei, cea clasic .i cea +odern 8 cci si+3olis+ul oriental interzisese )nc, prin lipsa lui de su3stanialitate .i de li3ertate, dezvoltarea corespunztoare a artei dra+atice. 6ondiiile specifice fiind considerate a3sente )n #rient, din cele trei +ari faze artistice r+)neau, ca puncte de reper, dou 8 clasicul .i ro+anticul 8, a+3ele apte de )+pliniri tra*ice. 4e*el nu se )+pot+olea )n privina lor )n consideraii te1nice , din cele trei le*i presupus aristotelice 8 ale unitii de loc, de ti+p .i de aciune 8, el reinea, ca via3il .i inviola3il, nu+ai le*ea unitii de aciune", reinterpret)nd0 o .i pe ea )ntr0o +anier li3er. (intre su*estiile aristotelice, s0a oprit +ai atent la cat1arsis", capacitatea tra*ediei de a trezi fric .i co+0ptfanire .i, astfel, de a purifica. Ii repu*nau )ns, .i de ast dat, interpretrile psi1olo*iste aplatizatoare ale acestei intuiii, care pltea for+alizrilor un tri3ut varia3il. "u a*rea3ilul sau deza*rea3ilul receptrilor su3iective )l preocupau, nu si+plul senti+ent" al fricii .i al co+pti+irii, ci deter+inarea oricrui cu putin senti+ent printr0un ad)nc .i intrinsec coninu t" propriu o3iectului tra*ic. (incolo de si+patia tra*ic", el ).i )ndrepta privirea ctre caracterul tra*ic", al crui coninut autentic" era sin*ur )n +sur s i+presioneze .i s z*uduie spectatorul. "u era vor3a, a.adar, de vreo u.urare naiv" pe care ar fi ur+at s ne0o produc o istorie trist, o nenorocire ca nenorocire". Mizeria .i dezolarea s)nt sf).ietoare la un nivel +ult inferior receptrii autentic tra*ice. Iat de ce deasupra si+plei frici .i a si+atiei tra*ice se situeaz senti+entul )+pcrii pe care tra*edia )l produce prin spectacolul /ustiiei eterne..." (N., II, GI?0GI< 2nar putea

ca )n acest final de interpretare s se fi insinuat .i accentele conservatoare ale 3tr)nului" $HHH@III c*el, )+pcat, dup e.ecul 'evoluiei !ranceze, cu autocraia /rusac .i ..rotun/ind" revoltele )ntr0un ulti+ acord cu starea ie lucruri e9istent. Totu.i, era vor3a )n invocata interpretare pri+ordial .i principial 8 despre nevoia o3iectivittii .i a ri+atului o3iectului esenial fa de nestatornicia efuziunilor pe care le0a+ putea )ncerca )ntr0un prea puin controlat raport fa de el, despre nevoia su3ordonrii psi1olo*iei fa de ontolo*ie, despre +eninerea unei si*ure cluze ontice c1iar )n con0iiiile relativei pierderi va certitudinilor din epoca +odern. )n acest spirit insista 4e*el asupra nevoii de a dep.i falsa unilateralitate a reprezentrilor conte+poranilor si despre v in .i nevinovai e", ca .i despre acel )fatum pur iraional .i de ne)neles, nu+it de +uli RanticS...". )n conte9tul acestei pole+ici su3linia el faptul c eroii s#nt ceea ce voiesc .i sv)r.esc. ..6eea ce le )ndea+n la fapt este toc+ai patosul etic )ndreptit, pe care ele )l .i valorific unul fa de cellalt cu elocven patetic, .i nu ca retoric su3iectiv a ini+ii .i cu sofistica pasiunii, cu acea o3iectivitate pe c)t de fer+, pe at)t de dezvoltat, profund, +surat .i de o fru+usee vie .i plastic al crei +aestru s0a dovedit a fi )nainte de toate 2ofocle." (N., II. C;K Eroul tra*ic este nevinovat nu+ai )n sensul )n care este .i vinovat, el nu0.i pune pro3le+a vinoviei, iar )n +sura )n care .i0o pune, consider vinovia o onoare. ,E; nu vrea s trezeasc co+pti+ire, nu vrea s +i.te, s )nduio.eze, ci vrea s trezeasc ad+iraia prin ar+onia sa indestructi3il, nu se la+enteaz, ci i+pune .patosul su esenial". &ici trecea pentru 4e*el linia de de+arcaie )ntre Esc1il .i 2ofocle, pe de o parte, Euri0pide, pe de alta, ulti+ul ced)nd din )nli+ea o3iectiv a caracterelor fer+e .i puternice de dra*ul acelui su3esenial", care este suferina su3iectiv .i psi1olo*izant )+prt.it. 4e*el 8 o spune+ pentru a c)ta oarO 8 era un o3iectiv", el cele3ra e9istena, realul, datul su3stanial c1iar .i )n for+ele relativ incerte ale reprezentrilor artistice. )n acela.i fel descifra el sensul .i rolul corului *rec, ca )ns.i su3stana real a vieii si aciunii +orale eroice", ca p+)ntul roditor" al po0 $HHHIH porului atenian )nsu.i, din care cresc indivizii, )ntoc+ai cu+ florile .i copacii )nali cresc din propria lor *lie natal, condiionai fiind de e9istena ei" $E., II, C;= . 6orul este su3stanial, el este su3stanialul, te+eiul .i criteriul individualizrilor, *arantul +surii i+anente a tra*ediei o3iective". (up cu+ teatrul )nsu.i ).i are terenul lui e9terior, scena .i +ediul su, tot astfel corul, poporul este oarecu+ scena spiritual .i poate fi co+parat cu te+plul ar1itecturii care )+pre/+uie.te statuia zeului, devenit aici erou activ." $E., II, C;; Iat cu+ .tia 4e*el, la tot pasul, s i+plice artele ante+er*toare" )n cea pe care toc+ai o analiz, cu+ .tia el s o3in noi sinteze estetice din alctuirile trecute, la r)ndul lor autono+e. 6apitolele respective ale prele*erilor su*eraser +ai de +ult fuzionarea sculpturii cu ar1itectura, c1iar dac pe atunci acestea ).i +ai pstrau )nc independena. &cu+, i+plicarea reciproc era deplin, corul 8 ar1itectural", iar eroul 8 sculptural" , ei se susineau .i se co+pletau. Li, ).i continua 4e*el *)ndul prin variaii +etaforice, )n ti+puriile +ai noi statuile se afl su3 cerul li3er", ele nu +ai au un astfel de fundal su3stanial", eveni+ente .i )+pre/urri e9terioare le deter+in, ca .i propria lor voin su3iectiv. Era vor3a de dra+ )n continuare, se )nele*e, dra+ care nu +ai avea cu+ re)nvia corul antic ordonator, ce tre3uia s dea curs li3er pasiunilor, scopurilor .i caracterelor particulare, intri*ilor aparent accidentale. (ar care )n felul acesta nu )ncepea s planeze asupra ei su3esenialul", )ntr0o proporie +ult +ai periculoas dec)t fusese cazul la Euripide O care su3ierea le*itilor o3iective, a strictei deter+inri )n li+itele creia se putea cel +ai 3ine desf.ura li3ertatea individual, n0avea s se repercuteze funest asupra acestei din ce )n ce +ai or*olios .i independent aro*ate li3erti, su3iectualiz)nd .i su3iectiviz)nd dra+a p)n )n prea/+a destr+rii O: ;J. Mlti+ii piloni care susin edificiul estetic 1e*elian s)nt, a.adar, dra+a clasic .i cea ro+antic. )nele*erea .i si+patia e9e*etului o cuceresc de ast dat, )n +sur e*al, at)t anticii", c)t .i +odernii", printr0un fru+os ec1ili3ru opional. &l0 turi de 4o+er, fr e*al )n posteritatea propriului *en, poeii cel +ai des invocai )n cuprinsul prele*erilor au fost, fr )ndoial, 2ofocle .i 21a7espeare, do+in)nd, corespunztor, lu+ea elen pe deplin +aturizat .i universul +odern pe cale de constituire. Poezia dra+atic ).i cele3ra, )n ace.ti doi titani, deplintatea )nfloririi ei .i totodat deplintatea )nfloririi artistice de care o+enirea se artase capa3il. (ou personaliti, pri+ii )ntre e*ali .i de nee*alat, do+inau orizontul dra+ei, poeziei .i artei, cu o autoritate pe care ni+eni nicic)nd n0avea s le0o +ai conteste. 4e*el lua act de specificul fiecruia dintre +arii tra*edieni atici, ca .i de e+inentul lor confrate co+edio*raf. Marea victorie de la 2ala+ina )i )nfrea si+3olic pe +ae.trii tra*edieni : Esc1il luase parte la lupt, 2ofocle dansase la ser3area victoriei, Euripide se nscuse c1iar )n acea zi. Prin.i astfel )ntr0o triad, ei se )ndeletniciser cu trilo*ii, a cror fiecare parte se rotun/e.te ca un )ntre* )nc1eiat )n sine" $E., II, GCI . 4e*el strica" totu.i ec1ili3rul iniial do3)ndit, e9cluz)ndu0l pe Euripide, )nlocuit cu &ristofan. Euripide prsise plastica rotun/it a caracterelor .i a aciunii, trec)nd la ceea ce i+presioneaz su3iectiv $E., II, CB? , prevestind o decdere si ne+ai)ntrunind )ntrea*a sti+ a e9e*etului. )n propriul lui cerc de interese .i raportri. &ristofan se pstra, )n sc1i+3, perfect sculptural, atic )n +reie, o3iectiv .i su3stanial. &devrata sf)nta trei+e" de la care se cuvin derulate destinele dra+ei, ale artei tra*ice .i co+ice, au fost Esc1il, 2ofocle .i &ristofan. Ei au pus te+eliile celei +ai +ature .i +ai serioase dintre activitile artistice, pe care o va desv)r.i 21a7espeare )n a+3ele do+enii,

secondat de %oel1e .i )ntruc)tva de 2c1iller. &ceea.i +itolo*ie elen, at)t de dra* ini+ii lui, 4e*el a rediscutat0o dup apro9i+ri de sine stttoare .i dup analiza ipostazei sale epice, 1o+erice 8 )n transfi*urrile do3)ndite de ea *raie *enialitii lui Esc1il .i 2ofocle. Ideile s)nt cele +ai )nainte enunate, centrate pe o supre+ o3iectivitate sie.i fidel, sie.i suficient .i autopropulsoare )n antino+ii, pe c)t de laconice )n for+, tot pe at)t de decisive )n coninut. 6ea +ai
!C

H6I

)nalt cultur artistic, *receasc, a/un*ea la cea +ai )nalt treapt a propriei sale culturi, prin cei doi tra*edieni .i co+e0dio*raful ce le inea cu+pn. Totul se 3izuia la ei pe necesitatea raional", ca for+ a li3ertii depline .i totodat a )+plinirilor etite. Mn esenial coninut +oral suprave*1ea conflictele, el era lezat .i redo3)ndit, afir+at in aparentele0i ne*ri, inclusiv co+ediile lui &ristofan, care luau )n der)dere nu +oralitatea adevrat a vieii poporului atenian, filozofia autentic, zeii cei atotstp)nitori .i arta verita3il, ci nu+ai aplatizrile .i devierile lor de la rostul lor ad)nc. Inte*ritatea sculptural" autentifica, )n oc1ii lui 4e*el, arta dra+atic tra*ic .i co+ic ,. at)t la nivelul patosului" lor inte*rator, c)t .i la cel al persona/elor inte*re ce )i ddeau acestuia o via inconfunda3ila. "i+ic0nu era or3" )n aceste desf.urri le*ice .i li3ere, ci lu+inat de claritatea" unei spiritualiti ce se cuno.tea .i )+plinea, care se asu+a .i ).i asu+a desv)r.irea, c1iar dac pasi3il de /ertf. "ecesitatea era adevrata dreptate", prin afir+area .i )+plinirea creia aceste tra*edii deveneau ne+uritoare opere spirituale ale )nele*erii etice" $3., JIK 6are tra*edii O Eumenidele .i (ei apte contra 6ebei, 2edip rege .i 2edip la (olona, Electra .i *ntigona. Istoric, 4e*el descifra )n Eumenidele lui Eso1il )nfruntarea nu nu+ai )ntre dou +oraliti, ci .i )ntre dou faze de +oralitate. ..Moralitii naturale", lezate prin uciderea +a+ei, i se opunea +oralitatea li3er" a voinei con.tiente de 2ine, "nesocotit prin .uciderea soului. 6ci de o parte se situa le*tura dintre copii .i prini, 3azat pe unitatea )n ceea ce ine de natur", iar de alt parte. 8 o )nrudire +ai ad)nc dec)t cea de s)n*e, una consfinit prin cstorie .i senti+entul iu3irii, adic prin ale*erea de siae stttoare. 6onceptul .i cunoa.terea su3stanialitii vieii con/u*ale este ceva ulterior .i +ai profund dec)t le*tura natural dintre fiu .i +a+ .i ea constituie )nceputul statului ca realizare a voinei li3ere, raionale." (N., I, K?J En*els va vor3i, pe ur+ele lui Bac1ofen de trecerea de la +atriar1at la patriar1at, +itolo*ic sancionat prin votul &tenei Palas )n favcnvea lui #reste .i la antipodul eriniilor. 4e*el spunea, )n fond, acela.i lucru , el i+0 H6II plita )n 3alana /udecrii celor dou cri+e 8 uciderea lui &*a0+e+non de ctre 6lite+nestra .i a 6lite+nestrei de ctre #reste8 lupta zeilor noi cu cei vec1i (ulti+ii, reprezentai de ctre fioroasele fecioare ale rz3unrii , trecerea i+inent de la +ai vec1i la +ai nou, su3 o3lduirea tri+i.ilor lui Aeus .i a principiului .statal. (6uvintele lui reproduse +ai sus par a da c).td* de cauz doar +oralitii ulti+e, )n realitate nu este )ns a.a : areopa*ul acord a+3elor laturi dreptul de a fi cinstite" (N., II, C=J , ceea 0ce se+nifica )ndreptirea fiecreia di+tre pri .i un deznod0+)nt conciliator )n care, de.i &tena )l favoriza pe e9ponentul lui &polo, eu+enidelor li se asi*ura +ai departe cinstirea cuvenit. 'eounosc)nd dualitile conco+itente .i succesive, 4e*el nu )nclina totu.i 3alana unilateral spre ceea ce istoric era ulterior .i superior, el )nele*ea perfect ec1ili3rul" pe care, dincolo de fra*iliti, se cuvenea s0l sfineasc tra*edia , lucrul e confir+at de analiza *ntigonei, )n toate privinele cea +ai desv)r0.it oper de art a tuturor ti+purilor" (E., I, K?J . $a 2ofocle conflictul se constituia )n prelun*irea celui 3inecunoscut de0acu+ din Esc1il, inclusiv .i +ai cu sea+ din destinul acelui pe nedrept .i pe drept )nlnuit Pro+eteu : el se ascute )n conflictul dintre fa+ilie ca +oralitate natural" .i stat", ca via etic )n *eneralitatea ei". In calitate de cpetenie a ora.ului, >6reon porunce.te ca fiului lui #edip, pornit ca du.+an al patriei contra Te3ei, s nu i se fac onorurile )n+or+)ntrii. )n acest Rordin este cuprins o )ndreptire esenial, anu+e *ri/a pentru "3inele )ntre*ului ora.. (ar &nti*ona este )nsufleit de o putere : la fel de +oral, de sf)nta iu3ire de frate..." (E., I, BBC . Ea )n0 > calc porunca lui 6reon, ).i )n+or+)inteaz fratele, drept care )ndur +oartea )nainte de a se fi 3ucurat de 1ora +iresei, iar 6reon este pedepsit prin +oartea fiului .i a soiei sale, care se > sinucid, fiul din cauza &nti*onei, soia din cauza lui 4e+on. )ntr0o viziune istoric abstract, ca e9ponent al statali taii, 6reon ar fi tre3uit s ai3 el sin*ur dreptate, )n raport cu &nti*ona, > care )ntruc1ipa strvec1ea +oralitate a )nrudirilor de s)n*e. H6III Istoris+ul concret era )ns +ai co+ple9, el rezu+a" devenirea )ntr0o du3l )ndreptire a prilor co+3atante, tot a.a cu+, )n concentrarea +itolo*ic 0ie, Pro+eteu avusese .i el )ndreptirea sa )n e.ecul pe care )l suferise )n )nfruntarea lui Aeus. $e*ii pu3lice, le*ii statului, )ncorporat )n 6reon, &nti*ona )i opunea le*ea zeilor vec1i, a tr)+urilor su3p+)ntene, care era .i le*ea fe+eii", le*ea su3stanialitii su3iective a si+irii, le*ea

interioritii" ()n plan social, a +atriar1atului, cu+ vor spune Bac1ofen .i Bti*els , le*e care ).i pstra )ndreptirea c1iar .i )n condiiile sc1i+3ate, a.a cu+ focul" pro+eteic, principiul natural a/uttor al o+ului, ).i pstrase rostul c1iar .i )n condiiile civilizatorice ulterioare. 2acrosanct era )ns.i con.tiina lucid a aprrii unei le*i socotite sacrosancte cci, dup cu+ preciza )nc Fenomenologia spiritului, .i nu )n)+pltor prin0tr0un citat din *ntigona, le*ile, s)nt" ca dreptul nescris" al zeilor : ele s ) n t" $F.-., BKK . E9istena u+anizat o3li* la u+anitate, oa+enii se ptrund de necesitile ce0i *uverneaz, li se confor+eaz .i ).i do3)ndesc, astfel, li3era lor autono+ie de +i.care .i aciune, ...iu3irea sf)nt de sor a &nti*onei: este un patos, )n )nelesul *rec al cuv)ntului" (E., I, BJ? . 6u+ pa0tos"0ul era .i dreptul con.tiinei lucide" al lui #edip, c1iar fa de nele*iuirile pe care le sv)r.ise necon.tient, dar pe care .i le asu+a )n toat oroarea lor, sancion)ndu0se de 3un voie ca paricid .i so incestuos. %recul, preciza 4e*el, nu distin*e )nc )ntre su3iectivitatea for+al a con.tiinei" .i ceea ce este lucrul o3iectiv" , #edip ia totul asupra lui, iar transfi*urarea lui este tot antica readucere a con.tiinei din conflictul puterilor +orale .i al lezrilor )n unitatea .i ar+onia acestui coninut +oral )nsu.i" $E., II, C;< , este o )+pcare, alta dec)t avea s devin cea cre.tin 8 o conciliere prin +oarte .i o co+pensare a +orii prin fericire. Esenial nu este ca eroul s +oar, unii dintre ei pot s .i r+)n )n via, dar deznod+)ntul tre3uie s fie, )ntr0un fel sau )ntr0altul, conciliator. &ceast conciliere a ireconcilia3ilului va declan.a )nlarea noastr sufleteasc, nu )ntr0un plan psi1olo*ic .i sufletesc pedestru, ci spiritual asi+ilat, )ntr0o +reie )n cele din ur+ senin. *ntigona )i aprea lui 4e*el opera de art cea +ai desv)r.it dintre toate creaiile artistice strlucite ale lu+ii antice .i +oderne 8 eu le cunosc pe toate .i ele tre3uie .i pot s fie cunoscute..." (N., II, C;? . Puine +rturisiri de acest fel )nt)lni+ )n prele*eri, o recunoa.tere or*olioas, dar dreapt, ateniei scruttoare a lui 4e*el nescp)ndu0i ni+ic sau aproape ni+ic din acu+ulrile europene de p)n la )nceputul secolului al HlH0lea. In do+eniul poeziei dra+atice, +ai ales, cunoa.terii .i )nele*erii anticilor li se asocia o la fel de e9act .i profund ptrundere )n estura s1a7espearean de idei .i for+e. 6o+parativ cu &ris0tofan, 4e*el nu avea o prere prea 3un despre. Plaut .i Te0reniu. Tot astfel, )n co+paraie cu 21a7espeare, el nu0i prea a*rea nici pe 6orneille, 'acine ori Moliere, nici pe ur+a.ii lor italieni, francezi sau *er+ani. #pt)nd pentru +arele dra+atur* en*lez, .i nu pentru neoclasicii francezi, 4e*el se confor+a unei de0acu+ )ncetenite tradiii *er+ane ilu+iniste, 3ine servit .i de e9celenta traducere a dra+elor s1a7espeareene datorate lui &u*ust Pil1el+ 2c1le*el. (e la $essin* .i p)n la 4e*el se )ntindea o perioad a co+entariilor *er+ane de dra+atur*ie favora3ile lui 21a7espeare, o 3un .ans pentru revi*orri realiste" )n cadrul unei spiritualiti artistice alt+interi prea )nfeudate ro0 +antis+elor". &ceasta )n planul unei alte opoziii de fond, )n direcia creia tatona 4e*el, nenu+ind0o )nc astfel. 6ci, potrivit viziunii sale, 21a7espeare produsese cele +ai *raioase pls+uiri ale artei ro+antice" (N., I, GI= , ale fazei ro+antice de dezvoltare artistic : un ro+antis+" sui0*eneriis, +ai de*ra3 nero+antic", potrivit cu ter+inolo*ia noastr. 21a7espeare )ntrunise )ntrea*a adeziune a lui 4e*el tot datorit specificei sale sculpturaliti o3iective, su3staniale, fer+e, centrate pe sine, ase+ntoare )n +ulte privine %reciei antice 8 de.i pornit .i )n e9plorarea rului" (dup cu+ Mic1elan*elo .tiuse s investi*1eze ur)tul", c1iar )n li+itele fru+useii .i ale +reiei . 21a7espeare r+)nea pentru ur+a.i piscul aproape inaccesi3il", pls+uitorul unui .ir de +e+ora3ile persona/e care fceau din ele )nse.i arti.ti li3eri ai propriului lor eu" 8 din nou dup pilda &nti*onei sau a lui #edip. !i*urile s1a7espea0 H6I@

9cv
reene erau .i ele fer+e )n ele )nse.i .i consecvente, fi*uri care pier toc+ai din cauz c in cu fer+itate .i 1otr)re la ele )nse.i .i la scopurile lor $E., II, CB< , .i c1iar atunci c)nd a+rciunea sf)r.itului lor, oricu+ necesar, ne cople.e.te, durerea se converte.te iar.i )n )+pcare, )ntr0o fericire nefericit " (N., II, CJ= . P)n astzi r+)ne e9traordinar .tiina cu care 4e*cl a ptruns caracterele s1a7espeareene cele +ai co+ple9e .i +ai controversate, )nele*)ndu0i pe 5ulieta .i pe 'o+eo, pe 'ic1ard al III0lea,pe #t1ello, pe $ear, pe Mac3et1 .i pe $adD Mac3et1, pe 4a+let. "u este posi3il nici +car de a reproduce rezu+at acest corp +asiv .i nuanat de o3servaii, c)nd .i c)nd corelate unor prototipuri antice, lui #reste sau lui #edip, dar )n principal investi*ate )n te+eiul propriilor deter+inri. 4e*el nu +oraliza +runt, el refuza flecreala insipid" a unei critici +ai noi, care o considera, de pild, pe $adD Mac3et1 plin de afeciune pentru norocul soului ei , ceea ce )l preocupa per+anent era aceast fer+itate lipsit de scrupule, identitatea o+ului cu sine .i cu scopul provenit nu+ai din el" proprie cuplului Mac3et1 sau altor persona/e cri+inale, crora 21a7espeare 8 spre deose3ire de dra+atur*ii francezi .tia s le confere *randoare de spirit )n cri+, ca .i0n nenorocire" (N., I, KB? . !i*urile lui 21a7espeare s)nt oa+eni )ntre*i" )n c1iar duplicitile lor, c1iar )n .ovielile care0i +arc1eaz, pe 4a+let de e9e+plu, acest suflet fru+os, retras )n sine )nsu.i", +elancolic, su3til, ipo1ondru .i0ad)nc", adul+ec)nd nele*iuirea cu un +iros fin", acion)nd precipitat unde nu tre3uie ()n uciderea lui Polonius .i prea )ncet acolo unde ar fi cazul ()n rz3unarea sa dreapt 8 totul )ns confor+ propriului su caracter .i propriei sale pasiuni propulsive. 2ituaia e cea din 9oeforele lui Esc1il .i Elec-tra lui 2ofocle, .i totu.i una nou, deoarece conflictul se concentreaz )n /urul caracterului su3iectiv al lui 4a+let" $E., II, CBK .i

iradiaz de acolo )n aciuni contradictorii .i totodat fer+e )n contrarietatile lor. #+enescul particular" a/un*e la +a9i+ strlucire prin persona/ele s1a7espeareene, un scop particular ori*inat )n inconfunda3ile individualiti, dar care *sesc ie.irea spre eticul *eneral, cu+ .i )nrdcinarea lor naional se )+plete.te cu o vala3ilitate u+an universal. Indivizii lui 21a7espeare adopt perspectiva sorii *enerale", fr la+entri .i preri de ru, fr superficiale /ustificri, sau conda+nri din partea dra+atur*ului. Ei ).i re*izeaz pr3u.irea, pe care o conte+pl oarecu+ din afar, ca spectatori ai propriei lor tra*edii. &ctori, re*izori, dra+atur*i, spectatori 8 )n acela.i ti+p 8, ei s)nt ceea ce s#nt, ceea ce nu pot s nu fie, 3uni sau ri, 3uni .i ri, cu vinovii .i vini care se /ustific .i se )+3uneaz reciproc Epi*onii au )ncercat s sfr)+e acest ec1ili3ru, s0l su3iecti0vizeze )n c)te o sin*ur latur, s0l e9acer3eze individualist. 6u astfel de duplicitate, ruptur .i disonan a caracterului ei ).i )nc1ipuie c l0au ur+at pe 21a7espeare : (ar ei s)nt departe de el, deoarece caracterele lui 21a7espeare s)nt consecvente cu ele )nse.i, ).i r+)n fidele lor )nse.i .i pasiunilor, iar )n ce prive.te ceea ce s)nt .i ceea ce li se )nt)+pl, ele se lupt cu sine nu+ai potrivit felului lor fer+ de a fi". $E., I, G<< 4e*el nu avea prea +are )ncredere )n dra+a posts1a7es0pearean. 6)nd .i c)nd el )i aprecia pozitiv pe 6alderon, pe Mo0liere, pe -leist, dar aproape totdeauna cu i+portante a+enda+ente. El ad+ira spiritul tineresc al lui 2c1iller .i %oet1e )n )ncercarea de a rec).ti*a )nuntrul relaiilor date ale vre+urilor +oderne pierduta independen a fi*urilor pls+uite de ei" (N., I, B==0B=; 8 din 9oii, Intrig i iubire, +on (arlos, /allenstein, din ?ot 0on ;erlic&ingen, Ifigenia #n 6aurida sau Faust (tra*edia filozofic a3solut," la un nivel de cuprindere ne)ndrznit de nici un poet dra+atic anterior . (ar p)n .i %oet1e, cel venerat +ai presus de ceilali *er+ani, p)n .i )neleptul %oet1e al . scrierilor t)rzii era socotit, )n +od tacit, inferior +arelui s.u predecesor en*lez su3 raport propriu0zis dra+atic , .i reu.ind nu+ai )n parte rena.terea nepieritorului +odel elen. 2c1iller .i %oet1e erau, desi*ur, cei +ai de sea+ dintre poeii conte+porani ai lui 4e*el, cei ce ddeau sperana )ntr0o posi3il re*enerare d valorilor sectuite. P)n la ur+ ei nu puteau oferi, totu.i, certitudinea acestei re*enerri, de vre+e ce )nsu.i terenul poeziei fusese supus de*enerrilor prozaice , sau, dac nu de*enerrilor, H6@I
XCVII

)n orice caz aplatizrilor. Mediocritatea 4e*el o identifica, pe drept, )n dra+ele lui -otze3ue sau Iffland, .i o 3nuia +ult +ai cuprinztoare, e9tins asupra +a/oritii pieselor de teatru .i dra+elor inter+ediare" )ntre tra*edii .i co+edii. "ici opera, nici 3aletul, nici co+edia +odern nuK st)rneau adeziunea, di+potriv. 2 face+ o distincie, spunea el, )ntre persona/ele co+ice pentru ele )nse.i sau ou+ai pentru spectator. &ristofan )ncetenise pri+a alternativ, )n co+edia +odern )ncepea s do+ine cea de a doua, totul suco+3a )n a+uza+entul spectatorilor, )n ridicolul pur prozaic", aspru .i deza*rea3il. Prozaicul ).i are te+eiul aici )n faptul c indivizii ).i iau cu totul )n serios scopul ur+rit" $E., II, CJB , c1iar unele persona/e create de Moliere, prizoniere ale pati+ii lor +r*inite. )n *eneral, co+edia +odern adusese )n pri+0plan interese private .i caracterele acestui cerc cu ciudeniile, ridicolul, ano+aliile, ne*1io3iile lor", respectiv cu tot felul de co+plicaii co+ice de situaii .i stri" (N., II, CJK . "u+ai 21a7espeare reu.ise 8 dup &ristofan 8 s ela3o0 reze o poezie a co+ediei", autentic poetic .i autentic co+ic. (up aceea co+icul s0a depreciat, s0a diluat )n u+or .i ironie. M+or .i ironie care, odat cu disoluia co+icului, provocau di0soluia artei" (52., II, CJG . &cesta era ulti+ul cuv)nt al Esteticii, 8 dup ce fusese, )n planul derulrilor artistice, ulti+ul cuv)nt al Fenomenologiei spiritului. 4e*el se )ntorcea deasupra punctului de pornire, el *)n0dea circular" .i spiralie", revenea la propriile sale convin*eri .i o3sesii. Teoretic, tra*edia, co+edia .i dra+a" > fuseser afir+ate drept trei posi3ile specii ale *enului dra+atic, practic, tra*edia era inte*ral ad+irat, la Esc1il, 2ofocle, 21a7espeare, parial la 2c1iller .i %oet1e, co+edia era inte*ral ad+is nu+ai la &ristofan, cu decise prelun*iri la 21a7espeare .i prea sla3e ecouri ulterioare, dra+a" +odern era afir+at doar ca principiu, +ult +ai palid )n paricularizrii. 4e*el reducea triadele la +ai puin : la dualitatea diacronic tra*edie antic .i tra*edie +odern (creia, )n cele3ra sa conferin de la &tena, 6a+us va voi s0i *seasc )+plinirea" printr0o visat a treia epoc de )nflorire a tra*ediei , la dualitatea sincron tra*edie .i co+edie, )n care co+ediei i se acorda +ai puin consideraie dec)t tra*ediei (.i crora dra+a" li se altura ca o a3stract, doar, posi3ilitate viitoare . (up +ulte alte parado9uri, +ai pute+ nota )nc unul : dup cantonarea poeziei epice" aproape e9clusiv )n spiritualitatea elen, 4e*el va +anifesta o +ai +are )ncredere fa de ro+anul" +eles ca epopee 3ur*1ez +odern, dec)t fa de dra+a propriu0zis", )neleas ca teatru 3ur*1ez +odern 8 de.i )nele*erea deplin a lui 21a7espeare prea s prevesteasc o +ai +are desc1idere spre +odernitatea dra+atur*iei. 2 nu fi+ )ns anistorici nici +car )n raport cu anis0toricitatea final 1e*elian : )n +aterie de dra+atur*ie .i de teatru, %er+ania vre+ii sale prea 8 cu c)teva e9cepii 8 +ai dezolant dec)t )n produciile lirice .i epice. (ra+atur*ia cere, +ai +ult dec)t orice0 alt do+eniu literar, li3ertate a raportrilor .i desf.urrilor, )n spe o asi+ilare li3er a ascuitei conflictua0liti. 6onflictele sociale fuseser stopate .i )nvluite, )n %er+ania )nceputului de secol, )ntr0un ansa+3lu de co+pro+isuri, care la r)ndul lor *)tuiser .i li3ertile visate sau incipient do03)ndite. Li ro+anul social, .i dra+a social fuseser silite s0.i afle un teren prielnic de )nflorire )n alte pri ale Europei, )n !rana, )n &n*lia, )n 'usia , %er+ania era conda+nat 8 dup ce intuise calea de ur+at )n /il&elm Meister .i )n Faust 8 la co+pensri de natur precu+pnitor lirice. 4e*el nu cuno.tea cu e9actitate acest destin dureros al patriei sale, pe

care avea s0l rscu+pere )ntruc)tva nu+ai secolul al HH0lea. "u0l ou0no.tea, dar )l )ntrezrea 8 .i )l +ai .i )+prt.ea, )n +sura )n care, dup adeziunea de tineree la 'evoluia !rancez, desc1iztoare de perspective aerate, 4e*el )nsu.i se retrsese )n li+itrile a3solutei +onar1ii prusace. !ilozof oficial, el nu a putut trece dincolo de cadrul oficializat. @iitorul i se )nc1isese , r0+)neau acu+ulrile trecutului. (ar c1iar .i a.a st)rne.te +irare patosul" li3er cu care acest trecut 8 *rec .i renascentist 8 a putut fi valorificat de ctre 4e*el )n c1iar cadrul ulti+ei sale ()n ti+p .i structural neli3erti". E cel +ai de sea+ parado9
XCVIII

H6IH eil lui : setea de li3ertate laolalt cu z*zuirea ei. $a captul filozofiei istoriei sau a dreptului precu+pne.te z*zuirea , la captul Esteticii 8 o z*zuire prin care nu contene.te s transpar, s palpite, s pulseze li3ertatea. 2tatul prusac era si+3olul neli3ertii, dar o art total lipsit de li3ertate era o i+posi3ilitate : o non0 art. &colo unde non0arta ).i etala preteniile, prin alde -otze3ue sau Iffland, 4e*el .tia s riposteze. &lturi de el trudise )ns at)ta vre+e %oet1e, e+inentul poet, de.i slu/3a. neli3er, la Pei+ar, al +icului su +are ducat. Iat contradicia, cea dintre *enialitatea .i filistinis+ul lui %oet1e, cea dintre *enialitatea .i conservatoris+ul lui 4e*el. %enialitatea este )ntotdeauna dialectic , iar ec1ivalentul ulti+ al dialecticii este li3ertatea. Fenomenologia spiritului prevestise un i+periu al li3ertii, pe care Prelegerile despre estetic )l vor detalia )n raport cu arta. &rta nu este sin*urul do+eniu al li3ertii u+ane (aici s)n0te+ )ntru totul de acord cu 4e*el , dar este unul dintre cele +ai i+portante do+enii ale ei 8 un accent )n care de ase+enea )l ur++. Miron .i Pra9itele, 'afael .i Mic1elan*elo, @an EDc7 .i (iirer, Palestrina, Bac1 .i Mozart, 4esiod .i 4o+er, 2afo .i &nacreon, Esc1il, 2ofocle .i &ristofan, (ante .i Petrarca, 6er0vantes .i 21a7espeare, -lopstoc7 .i -leist, 2c1iller .i %oet1e pledeaz, toi, pentru deter+inata lor li3ertate fr de sea+n. & lor proprie .i a celui )n care .i0au *sit interpretul , cel fr de sea+n. I21 I*12I T&BE$ 6'#"#$#%I6

;??=, august B? 2e na.te la 2tutt*art %eor* Pil1el+ !rie0dric1 4e*el. Tatl su, %eor* $udVi* 4e*el, era un funcionar ad+inistrativ, )n serviciul ducelui de Purtte+3er* (secretar al ca+erei dueale a veniturilor" . Ma+a lui +oare c)nd are ;K ani. &re un frate, $udVi*, care devine ofier .i +oare )naintea lui, .i o sor, 61ristiane, care )i supravieuie.te. 8@@A-l@BB, 6ei ;< ani de educare la 2tutt*art: for+area )n casa printeasc, .coala de latin, *i+naziu. Este un elev e+inent, o3ine pre+ii )n +ulte clase, ).i co+pleteaz studiile prin asidue lecturi personale, se intereseaz +ai cu sea+ de autori *reci .i de istorie, se iniiaz )n filozofie citindu0l pe Polf. 8@BB, toamna Este )n+atriculat ca stipendiat ducal" la se+inarul superior Tu3in*er 2tift", considerat ca fiind facultatea de teolo*ie a protestanilor din sudul %er+aniei. Este 3ursier ti+p de cinci ani, cole* .i prieten cu 4olderlin .i 2c1ellin*, acesta din ur+ cu cinci ani +ai t)nr, dar cu o )+plinire +ai rapid. 8@CA, septembrie D@ (up pri+ii doi ani de studiu al filozofiei, devine +a*istru )n filozofie.
6I

8@CE, toamna (up ali trei ani de studiu al teolo*iei, depune e9a+enul pro candidatura". 6u aceasta )nc1eie ciclul studiilor de la Tii3in*en. )n ciuda unei discipline stricte, anii de se+inar s)nt ai unei e+ancipri treptate, favora3il 'evoluiei !ranceze .i ideilor sale. 2e spune c )ntr0o du+inic a pri+verii anului ;?I; 4e*el .i 2c1ellin* ar fi plantat )n apropiere de Tii3in*en un ar3ore al li3ertii". 6ertificatul de a3solvire a studiilor )i repro.eaz de a fi ne*li/at filozofia. 'enun la cariera reli*ioas practic, din lips de vocaie. 8@CE, toamna Preparator particular )n fa+ilia 2tei*er von Tsc1u**, din Berna (ti+p de trei ani . 8@C@88BAA )nvtor particular )n fa+ilia 3o*atului ne*ustor %o*el, din !ran7furt0pe0Main. Pe parcursul acestor .apte ani se consacr perfecionrii )n cele +ai diverse do+enii ale .tiinei, inte0res)ndu0se +ai cu sea+ de istorie .i politica. &dept al repu3licii, se raporteaz critic la strile feudale0a3solut)ste din %er+ania .i la reli*ia cre.tin, susine i+plicarea activ )n viaa social. &ceste idei ).i *sesc e9presia )n +anuscrisele : 5ol>sreligion und (&ristentum $3eligia popular i cretinismul., +as "eben Fesu $5iaa lui Iisus., +ie Positi0itt der cristlic&en 3eligion $Po iti0itatea religiei cretine.. )n ;?I< scrie lucrarea 5ber die neuesten inneren 5er&ltnisse /iirtembergs, besonders iiber die Ma-gistrat0erfassung $+espre cele mai noi raporturi interne din /ilrtemberg, cu deosebire despre starea

magistraturii., )n care postuleaz nevoia unor refor+e constituionale. )n ;?II )nc1eie tratatul +er ?eist des (&ristentums und sein -c&ic>sal $-piritul cretinismului i destinul lui.. 6ontinu sK studieze pe
Cil

-ant, se iniiaz )n ideile lui !ic1te .i adopt spi0nozis+ul 7antian" al prietenului su 2c1ellin*. B?II, ianuarie Moartea tatlui su, )n ur+a creia o3ine o +ic +o.tenire care )i pr+ite s prseasc activitatea de )nvtor particular .i s se consacre inte*ral studiilor sale, 8-A8 @ine la 5ena, unde 2c1ellin* este profesor la Mniversitate (din ;?IC . ).i face intrarea )n lu+ea filozofic de la 5ena cu o lucrare intitulat 5ber die +ifferen des Fic&tesc&en und -c&ellingsc&en -=stems der P&ilosop&ie $+eosebirea dintre sistemul filo ofic al lui Fic&te i sistemul jilozofic al lui -c&elling.. 8BA8 august B? )n ziua c)nd )+pline.te J; de ani ).i susine lucrarea de a3ilitare" ca docent pentru filozofie la Mniversitatea din 5ena. )l atac violent pe "eVton .i de+onstreaz" a priori c )ntre 5upiter .i Marte nu poate fi vreo alt planet, deducie infir+at )n acela.i an. (evine privat0docent" la Mniversitatea din 5ena, unde ).i )ncepe pri+ul curs )n luna octo+3rie. 8BADG8BAE Editeaz, )+preun cu 2c1ellin*, Hritisc&es Furnal der P&ilosop&ie $Furnal critic de filo ofie., )n care tipre.te articole pole+ice la adresa filozofiei lui -ant .i !ic1te. ;<=G Este nu+it profesor e9traordinar" la 5ena, ec1ivalent cu a nu fi titularizat, +odest re+unerat )n aceast calitate. )n anii petrecui la Mniversitatea din 5ena are )n continuare o atitudine critic fa de r)nduielile prusace, lea* rena.terea naiunii *er+ane de trans0
CIII

T
for+ri de natur 3ur*1ez. @ede )n ca+paniile napoleoniene o contri3uie la lic1idarea ato+izrii feudale a %er+aniei, salut victoria din ;<=C, de la 5ena, a ar+atelor franceze asupra celor prusace. 8BAI, octombrie )n +o+entul 3tliei de la 5ena )nc1eie Phnomenologie des ?eistes $Fenomenologia spiritului., cea +ai i+portant lucrare a acestei perioade. Este dovada rupturii definitive de concepiile prietenului su 2c1ellin*, de care a )nceput s se distaneze )nc )n cursul anului ;<=J. $a sf)r.itul se+estrului de iarn ;<=G8;<=C 4e*el ).i anuna sole+n studenii c prin con.tiina de sine deplin pe care 8 *raie propriilor sale lucrri 8 a do3)ndit0o spiritul, adic prin 2piritul a3solut, lu+ea a p.it )n noua er a desv)r.irii sale. Fenomenologia spiritului este pu3licat )n pri+vara anului ;<=?. 8BA@, martie (isperat )n a nu fi titularizat la 5ena, unde a .i fost prost re+unerat .i a a/uns la captul resurselor sale +ateriale, 4e*el renun te+porar la cariera universitar .i accept funcia de redactor al ?a etei din ;amberg, pu3licaie politic local, +unc pe care o )ndepline.te p)n )n noie+3rie ;<=<. Wara fiind ocupat de francezi, este o3li*at s cola3oreze" cu ad+inistraia napoleonian, li ad+ir, dealtfel, pe "apoleon, pe care )l nu+e.te suflet al lu+ii", suflet spre deose3ire de spirit, cci )i lipse.te con.tiina de sine a propriei opere, pe care ar poseda0o 4e*el )nsu.i. 8BAB, octombrie "iet1a++er, prietenul su, devine inspector *eneral pentru )nv++tul din Bavana, calitate )n care )l nu+e.te director al *i+naziului (&e*idien0%D+nasiu+" din "iirn3er*. ).i e9ercit con.tiincios aceast )ndatorire, destul de 3ine re+u0 nerat, p)n )n ;<;C. Este un adept fervent al culturii *reco0latine, se opune unor )nnoiri peda*o*ice la +od. 6aut s0.i adapteze *)ndirea la nivelul propriu claselor superioare din )nv+)ntul liceal. 8B88, septembrie 8I -e cstore.te cu Mria von Tuc1er, cu B; de ani +ai t)nr dec)t el, fiica unor no3ili ne)nstrii. &ceasta )i druie.te doi fii : pri+ul, -arl, devine profesor de istorie, al doilea, I++anuel, a/un*e preot. 8B8D88B8I &ici, la "iirn3er*, ).i pu3lic lucrarea capital /issensc&aft der "ogi> $tiina logicii.. 6ele trei pri ale tratatului apar )n 1812, 181 .i 181!. "otorietatea pe care i0o asi*ur cartea )l face s se *)n0deasc din nou la o titularizare universitar, cu at)t +ai +ult, cu c)t situaia sa din "iirn3er* devine precar )n condiiile reaciunii catolice 3avareze de dup )nfr)n*erea lui "apoleon. &re )n

vedere Mniversitatea din Berlin, unde a devenit vacant catedra lui !ic1te. (ar o3ine pri+a sa nu+ire de profesor titular la 4eidel3er*. 8B8I, octombrie DB In lecia sa introductiv de la Mniversitatea din 4eidel3er*, salut principiile raionale pe care s0ar )nte+eia statul prusac. 8B8@ Qnc din pri+ul an al activitii sale universitare redacteaz .i pu3lic lucrarea Enc=clopedie der p&i-losop&isc&en /issensc&aften im. ?rundrisse $Enci clopedia tiinelor filo ofice.. Mr+toarele ediii ale lucrrii dateaz din ;<B? .i ;<J=. 8B8@, decembrie Ministrul prusac &ltenstein )i ofer catedra lui !ic1te.
civ
CV

8B8@, 8B8C Wine dou cicluri de prele*eri de estetic la Mniversitatea din 4eidel3er*. 8B8B, octombrie ).i )ncepe cursurile de la Mniversitatea din Berlin. &ici r+)ne profesor ti+p de ;J ani, p)n la +oartea sa. &re o activitate didactic vast, ine spt+)nal zece ore de prele*eri )n cele +ai variate discipline filozofice, reunite )n siste+ul su, prezideaz nu+eroase co+isii de e9a+ene, pronun discursuri, redacteaz raporturi oficiale (un an este rector al Mniversitii . "u0.i acord odi1n dec)t )n ti+pul vacanelor, c)teva dintre acestea le folose.te pentru cltorii )n strintate : )n Wrile de 5os (;<BB , la @iena (;<BK , la Paris ()n ;<B? . )n perioada 3erlinez 4e*el se afl la apo*eul carierei sale. &re din ce )n ce +ai +uli auditori .i discipoli. Printre ace.tia se nu+r 4ennin*, %ans, -. $. Mic1elet, 4ot1o, 2trauss, Bruno Bauer, Erd0 +ann, 'osen7ranz, dar .i cole*i de0ai si +ai v)rstnici i .i cunoscui, precu+ Mar1eine7e sau 5. 2c1ulze, di0if rector al )nv+)ntului superior din Prusia, careul )i audiaz prele*erile. !ai+a lui 2c1ellin* este acu+ eclipsat. 6ursurile, lui 2c1open1auer, privat0do0cent" la Berlin )ntre ;<B= .i ;<BG, nu s)nt frecven0 tate de studeni. 4e*el )n sc1i+3 )ncepe s fie considerat un fel de oracol al filozofiei c1iar .i )n strintate (de pild @. 6ousin . Mn aspect discuta3il al *loriei sale )l constituie rolul de filozof al statului prusac" (der preussisc1e 2taatsp1ilosop1" , pe care )l accept la Berlin. 6onsiderat *)nditor oficial al +onar1iei prusace, sus0 inut de oa+eni ca &ltenstein .i 2c1ulze, se 3ucur de +ult putere, pe care o folose.te pentru a0.i susine discipolii .i c1iar )+potriva cole*ilor si cu vederi li3erale. (e.i )l susine 3irocraia de stat prusac, n0are spri/inul forelor ultraconservatoare,
6@i

care )l suspecteaz de vederi li3erale. &t)t cartea sa din ;<B;, ?rundlinien des P&ilosop&ie des 3ec&ts $Filo ofia dreptului., c)t .i prele*erile sale de filozofie a reli*iei .i de filozofie a istoriei, pe care lf ine la Berlin .i care vor fi pu3licate dup +oarte de ctre studeni, s)nt contradictoriu receptate, din pricina coninutului lor conservator .i pro*resist totodat. Este suspectat +ai cu sea+ )n plan reli*ios, considerat cre.tin nu )ntrutotul de )ncredere, )n ciuda atitudinii conciliante fa de strile de fapt prusace, continu s aprecieze 'evoluia !rancez. 2e )n+ulesc atacurile .i pa+fletele la adresa lui, e denunat ca panteist .i ne*ator al ne+uririi sufletului, .ridiculizat su3 denu+irea de &3soluitus von 4e*elin*en". 'eacionarii zdrnicesc ale*erea ss )n &cade+ia Prusac, nu0i per+it s patroneze )n c1ip oficial revista propriei sale .coli. 8BDAG8BD8, 8BDE, 8BDI, 8BDBG8BDC Prezint alte patru cicluri de prele*eri de estetic la Mniversitatea din Berlin. BGG;, noiembrie 8J ).i reia cursul la ;= noie+3rie, dar se )+3olnve.te pe ;J noie+3rie, +oare a doua zi, de 1oler, la Berlin. @ara .i toa+na, 3oala a secerat +ulte viei, a iui e printre ulti+ele, c)nd epide+ia pare a ceda. $a cererea sa este )n+or+)ntat alturi de !ic1te. In apropiere se afl .i +or+)ntul lui 2ol*er. 8BEK88BEB In cadrul operei 1e*eliene, 4. %. 4ot1o pu0plic 5orlesungen ilber die Lst&eti> $Prelegeri de estetic.. $a dispoziia lui 4ot1o au stat nu+eroase )nse+nri ale studenilor, +ai cu sea+ din anii ;<BJ .i ;<BC, precu+ .i )nse+nri ale autorului
6@II

)nsu.i. (up prerea lui 4ot1o, cele +ai vec"i note de estetic dateaz din ;<;?, ele au fost su3stanial prelucrate )n . ;<B=, ulterior n0ar +ai fi intervenit dec)t adu*iri. 6a atare, confi*urarea esteticii 1e*e0 liene ar tre3ui le*at de sf)r.itul perioadei din 4ei0del3er* .i )nceputul perioadei din Berlin. '+)n totu.i multe neclariti )n privina *enezei esteticii lui 4e*el. 8BJDG8BJE &pare o a doua ediie, )+3untit, a Prelegerilor de estetic. %. %loc7ner, )n seria /u3iliar de opere, reia pri+a ediie , %. $asson, )n ediia sa critic, se e9tinde

nu+ai asupra pri+ului volu+ din Prelegeri de estetic. 8CKK Prelegeri de estetic se pu3lic (dup a doua ediie la Berlin, 'epu3lica (e+ocrat %er+an, &uf3au0@erla*, cu un studiu introductiv de %eor* $u7cs. BI?=8C@8 )n /er>e in %an ig ;nden $2pere #n dou eci de 0olume., care apar la !ran7furt0pe0 Main, 'epu3lica !ederal %er+ania, la 2u1r7a+p, Prelegeri de estetic s)nt incluse )n volu+ele HIII, HI@, H@.
,. i. 6@III 6M P'I@I'E $& &$6XTMI'E& 6M$E%E'II (E !&WX #perele lui 4e*el au fost editate, dup cu+ se .tie, )n cele3rele serii Fubileumausgabe $Ediia 'ubiliar. a lui 4. %loc7ner (;IB?8;IK= .i -mtlic&e /er>e $2pere complete. de %. $asson (;I=G8;IGK . Pri+ele ;< volu+e ale ediiei din ur+, cuprinz)nd lucrrile funda+entale, au fost traduse )n li+3a ro+an, corespunztor )n ;J volu+e, aprute la Editura &cade+iei )ntre anii ;ICB .i ;I?;. &cest eroic .i *randios act de cultur i0l dator+ cu deose3ire profesorului (. (. 'o.ea, precu+ .i cola3oratorilor si, @ir*il Bo*dan, P. (r*1ici, 6onstantin !loru, 'adu 2toic1i. Munca lor neo3osit, care )n +ulte privine de fond .i de e9pri+are a )nnoit c1iar dincolo de o3iectivul ei ne+i/locit literatura filozofic ro+aneasc, recla+ un apsat cuv)n.t de *ratitudine din partea celor ata.ai destinelor acestei literaturi. Li +ai cu sea+ din partea celui care se 1otr.te s )ntoc+easc o antolo*ie, popular, dar .i autorizat, reunind cele +ai i+portante *)nduri .i intuiii 1e*eliene cu privire la art .i la poezie, cci el se afl dintru )nceput )n posesia unor +iestrite transpuneri ro+ane.ti, )nainte de toate )n posesia celor dou volu+e de Prelegeri de estetic, )n transparenta .i ele*anta traducere a aceluia.i (. (. 'o.ea. 6e piedici tre3uia, a.adar, s )nfrunte cel decis s reor)ndu0iasc 8 te+atic .i adesea aforistic 8 te9te ce0i stteau oricu+ la dispoziie O )+potriva aparenelor, +unca lui a fost *rea, cu adevrat c1inuitoare. Li anu+e dintr0un principal +otiv, pe care orice o+ c)t de c)t fa+iliarizat cu *)ndirea 1e*elian )l va pri0
6IH

cepe : din cauza acelei or*anice .i per+anente interconectri a acestei *)ndiri, care se )+potrive.te din capul locului .i continuu oricror fra*+entri. 6ezurile se i+puneau, pe de o parte, din c1iar +odul de a fi al unei cule*eri de te9te , pe de alt parte, )ns, lor anu+e li se opunea or*anicitatea unui univers co+plet, totalitatea unei +asive ar1itectonici. Mai si+plu spus: 4e*el tre3uia +i/locit prin pilule" 8 ceea ce contravine tipului de 0*)ndire 1e*elian. 6u+ tre3uia procedat O &+ cutat, )n pri+ul r)nd, s *rup+ .iruri" de *)nduri ase+ntoare, co+ple+entare, interferene, care s se susin reciproc .i s se lu+ineze )n succesive )nsu+ri. (ar, ca .i )n situaia lanurilor" c1i+ice, a tre3uit s opt+ pentru una sau unele dintre +ultiplele +odaliti de le*tur ale fiecrui te9t )n parte, pentru +o+ent pun)ndu0le pe celelalte )ntre paranteze , ceea ce, de dra*ul lu+inrii unor anu+ite corelaii, a dus, totu.i, la renunri , .i nu+ai un cititor .i atent .i r3dtor va putea 8 tot corel)nd aceste corelaii 8 s rec).ti*e ansa+3lul ar1itectonic pierdut. &cest fel de co+pensare a pierderilor iniiale prin c).ti*uri finale nu ni s0a prut )ns suficient, drept care, )n al doilea r)nd, a+ )ncercat s .i pstr+ 8 de la )nceput 8 unele )nse+ne ale nu+itei or*anicitai .i totaliti. In acest scop, fideli +odalitii 1e*eliene de *)ndire .i de e9punere, a+ alternat propriu0zisele fra*+entri cu )nsu+ri prezente la nivelul prilor, capitoleaor .i para*rafelor. &+ reinut, )n spe, dou pac1ete" de siste+atizri introductive", din lucrrile )n care 4e*el ).i e9pune siste+ul filozofic, )n *enere, .i siste+ul filozofic aplicat artei, )n particular : unul care s fi9eze *rta in, de 0oltarea spiritului .i un altul care s reconstituie +e 0oltarea spiritului artei, adic unul e9terior" .i altul luntric", introduc)nd partea )ntai .i, respectiv, prile a doua .i a treia. *rta #n de 0oltarea spiritului are )n vedere, su3iacent, .i dezvoltarea spiritului 1e*elian )nsu.i, deoarece porne.te de la pri+a siste+atizare a )nc t)nrului filozof de la lena, din Fenomenologia spiritului, trece apoi la )nnoirile operate )n perioada de la 4eidel3er* )n Filo ofia spiritului (cea de a treia parte din Enciclopedia tiinelor filo ofice. .i la precizrile din Estetica, ela3orat )n te+eiul prele*erilor )ncepute la 4eidel3er* .i des v)r.ite la Berlin , reprezint, adic, un rezu+at al *estaiei filozofiei .i esteticii 1e*eliene. (o+inanta acestui capitol este, a.adar, )ndoit istoric, diacronic : )n su3stan .i )n confi*urare. 2u3stana capitolului +e 0oltarea spiritului artei r+)ne, se )nele*e, de 0oltarea, lintervine )ns cu acest prile/ .i un plan lo*ic, sincronic, )n +sura )n care cele trei e9puneri istorice .i istoriste (din Filo ofia istoriei, Filo ofia religiei .i, din nou, Estetica. dateaz toate, )n esen, din ulti+ul deceniu, conclaiziv, al creaiei 1e*eliene , ca atare se ordoneaz in trei optici" relativ conco+itente .i suprapuse, care s lu+ineze aceea.i ulti+ etap a aceleia.i filozofii din trei un*1iuri )nsu+a3ile. &ceste de dou ori c)te trei siste+atizri introductive" ar tre3ui siste+atic citite, adic de la )nceput .i p)n la sf)r.it, pentru a do3)ndi acea privire de ansa+3lu pe care fra*+entrile s)nt o3li*ate s o )nceo.eze )ntruc)tva. (e fapt, ideal ar fi ca cititorul s parcur* tot astfel, adic )ntr0o lectur succesiv, .i cele trei funda+entale capitole0pri ale antolo*iei : Frumosul artistic, Formele frumosului artistic .i -istemul diferitelor arte, deoarece ele s)nt concepute )n c1iar spiritul triadic care patroneaz filozofia artei" 1e*eliene .i care asi*ur trecerea de la *eneral", prin particular", la individual" , )+pre/urarea a+ re0inuto )n indicaii corespunztoare, date )n paranteze, pentru a su*era, din nou, o or*anici3ate a co3or)rilor" de la )nli+ea *)n0dului *eneralizator, prin

particulariti istorice, p)n la individualitile artistice distincte. 6ezurile se pstreaz, desi*ur, .i cu acest prile/, convenionale : istoricitatea, de pild, )i va r+)ne consu3stanial dez3aterii fiecrei arte .i fiecrei opere artistice )n parte 8 dup cu+ le fusese de la )nceput inti+ proprie postulrilor filozofice de natur lo*ic0 *eneralizatoare. 6alitile atri03utale pe care pe drept le ata.+ siste+ului .i +etodei lui 4e*el r+)n acelea.i )n caracteristicile lor co+ple9e, dis/unciile nu pot opera dec)t cu ele .i )n cadrul lor, spre a lu+ina aceea.i *)ndire contradictorie din un*1iuri diferite .i cu a/utorul diferitelor fascicole de lu+in.
C!

6HI

Frumosul artistic, Formele frumosului artistic .i -istemul diferitelor arte corespunde, )n +are, diviziunii )n trei pri a Prelegerilor de estetic. Totu.i, cu deplasri )n interior, per+utri .i reordonri. !aptul se va putea lesne verifica : -istemul diferitelor arte, al doilea volu+ al antolo*iei, pare s corespund celui de al doilea volu+ al ori*inalelor Prelegeri de estetic ; )n sc1i+3, pri+ul volu+ al antolo*iei cuprinde anterior a+intitele siste+atizri introductive", adic +a/oritatea te9telor provenind din alte tratate .i prele*eri dec)t de estetic propriu0zis. )nsea+n, )ns, c +ulte din te9tele pri+ului volu+ al Prelegerilor de estetic au fost trecute )n al doilea volu+ al antolo*iei. Prin aceast deplasare, )n favoarea artelor concrete .i operelor de art individuale, a+ dorit s accentu+ carnaia vie" a ideilor teoretice 8 de0plas)nd )ntrucatva centrul de *reutate de la estetic" spre art", spre opere .i autori. (in acest +otiv, spaiul acordat )n antolo*ie Frumosului artistic dar +ai ales Formelor frumosului artistic (cu deose3ire 2i+3olicului" .i 'o+anticului" este +ai restr)ns 8 c1iar mutatis mutandis 8 dec)t )n ori*inal, rein)ndu0se cu acest prile/ +ai de*ra3 principiile" (pe scurt , nu+eroase de0 talii" ale acelora.i de+onstraii fiind +utate )n spaiul concret, consacrat artelor .i autorilor. (E9cepteaz, oarecu+, de la re*ul (lasicul i... ?recia, )ntruc)t 4e*el a fost un reduta3il cunosctor .i analist al antic1itii elene, )n ansa+3lul .i particularitile ei , arta *reac se pstreaz, dealt+interi, un lait+otiv al )ntre*ii antolo*ii. Metodolo*ia si+pl, a trecerii de la principii la detalii", a+ pstrat0o .i )n continuare, )n cadrul e9punerii fiecrei arte saiu *en de poezie. E9plicaia anterioar r+)ne vala3il : principiile" *enerale au fost .i cu acest prile/ necesare pentru )nele*erea liniilor diri*uitoare ale concepiei lui 4e*el )n raport cu c)te o art 8 )nainte de a ne lsa )n voia intuiiilor sale e9cepionale de detaliu privind un autor sau o oper. 2e va o3serva c a+ pstrat +ulte dintre su3titlurile celui de al doilea volu+ din Prelegeri de estetic, anu+e pentru aceste siste+atizri (la randul lor introductive" ale diferitelor arte, notate convenional cu litera &. )n sc1i+3, su3 litera B. a+ *rupat c)t +ai nu+eroase detalii" .i din pri+ul volu+ .i din corespunztoarele capitole ale volu+ului al doilea din Prelegeri de estetic (a/uttor, din alte lucrri . Prin aceste dedu3lri, )n principii" .i detalii", a+ dorit s facilit+ aceea.i du3l lectur" necesar : siste+atic (+ai cu sea+ la nivelul capitolelor &. .i fra*+entar ()ndeose3i )n privina capitolelor B. . &vanta/ul ni s0a prut a fi acela de a se putea parcur*e +ult +ai rapid dec)t )n ori*inal fiecare )n parte siste+" (siste+ele siste+ului" , pentru a pricepe apoi cu e9actitate locul o3servaiilor rzlee )n cadrul lor. 2e va re+arca faptul c +ai ales capitolele &. (precu+ iniialele siste+atizri introductive" a3und )n tieturi" interioare, pentru a se pstra lo*ica de ansa+3lu a construciei, c1iar cu preul +ultor prescurtri de te9t , aceste te9te au trecut adesea )n capitolele B., unde pot fi reproduse de sine stttor, ele susin)ndu0se relativ autono+ (de.i )n cadrul ansa+3lului . &ceasta e, pe scurt, +etodolo*ia corelat a asa+3lrilor .i fra*+entrilor, totul pentru a nu trda spiritul dialectic 1e*elian, dar totodat a .i opri" cursul lui nvalnic, pentru receptarea c)t +ai clar a co+ponentelor. (iferenele cantitative specifice su*ereaz niveluri diferite de interese sau c1iar de cuno.tine , (lasicul precu+pne.te asupra -imbolicului, Pictura asupra Mu icii, Poe ia epic .i Poe ia dramatic asupra Poe iei lirice ; Poe ia, )n totalitate, asupra c)torva arte prapriu0zise. &se+enea denive0I lari" cantitative vor3esc despre calitatea coninutis+ului" pe care 4e*el l0a profesat )n consens cu idealis+ul su a3solut. &vertis+entul principal r+)ne )n vi*oare : nu+ai lectura )ntre*ului va contri3ui la reco+punerea concepiei 1e*eliene. &lctuitorului antolo*iei i0a fost practic i+posi3il s eli3ereze" fiecare te9t de ceea ce pentru +o+ent putea s par corp strin", respectiv necesar pentru o alt, corelaie dintr0un alt loc al antolo*rii. (ovada cea +ai si+pl a acestui fapt este prezena lui 2ofocle, sau 21a7espeare, sau %oet1e pe tot parcursul te9telor 8 cu toate c le0a+ rezervat apoi, fiecruia, .i c)te un para*raf special (sau c)teva para*rafe speciale . &+ *rupat, de pild, un +are nu+r de te9te revelatoare cu privire la 21a7espeare, tra*ediile lui .i principalele sale persona/e )ntr0o seciune a Poe iei drama6HII 6HIII lice 8 alte referiri la aceia.i erod sau acelea.i piese pstr)ndu0se )n afar, ca aparin)nd unor te9te cu +ai i+portante valene de alt natur. E9e+plul se cuvine e9tins .i asupra pro3le+elor cu caracter teoretic 8 despre Estetica, esteticieni, 2pera de art .i *rtistul continu s fie vor3a .i dup respectivele capitole, iar 8 )n confor+itate cu spiritul *enuin al intercorelrilor 1e*eliene 8 -imbolicul face /onciunea cu *r&itectura, (lasicul cu -culptura, 3omanticul cu Pictura, Mu ica .i Poe ia (dar, din nou, Poe ia epic .i -culptura, Poe ia liric .i Mu ica etc .

2ensul antolo*iei este o +ai 3un fa+iliarizare cu 4e*el , scopul ei ulti+ 8 ca dintre cititorii antolo*iei c)t +ai +uli s se )ndrepte spre lectura inte*ral a tratatelor )nse.i. )n aceast perspectiv final a+ dori s fie /udecat +odesta noastr contri3uie la )ncettenirea filozofiei 1e*eliene )n cultura ro+aneasc. In spiritul triadelor 1e*eliene, cule*erea a fost conceput )n ur+toarea diviziune : . Prea+3ul: !ilozofia P&'TE& I &'T& Q" (EA@#$T&'E& 2PI'ITM$MI (siste+atizri introductive !eno+enolo*ia spiritului" !ilozofia spiritului" . Estetica" !'MM#2M$ &'TI2TI6 (*eneralul Estetica, esteticieni #pera de art &rtistul P&'TE& & II0& (EA@#$T&'E& 2PI'ITM$MI &'TEI (siste+atizri introductive !ilozofia istoriei" !ilozofia reli*iei" Estetica" !#'ME$E !'MM#2M$MI &'TI2TI6 (particularul 2i+3olicul 6lasicul .i... %recia 'o+anticul P&'TE& & III0& 2I2TEMM$ (I!E'ITE$#' &'TE (individualul &r1itectura 2culptura Pictura Muzica Poezia Poezia epic Poezia liric Poezia dra+atic 6ule*erea se desc1ide printr0un studiu introductiv care, potrivit titlului su, ).i propune doar s descrie feno+enolo*ia artei" pe care i0o dator+ lui 4e*el, adic s reco+pun, pentru uzul cititorilor antolo*iei, siste+ul dialectic" al esteticii 1e*eliene. Ea se )nc1eie printr0un Indice de nume, )n care a+ reinut principalii autori .i persona/ele la care face 4e*el referin, cu tri+itere la pa*inile )n care apar. Pentru o c)t +ai si+pl identificare a surselor din care provin citatele, a+ indicat la sf)r.itul lor, )n paranteze, respectiva lucrare (printr0o liter sau c)teva litere convenionale , volu+ul (dac lucrarea a fost tiprit )n ro+ane.te )n dou volu+e .i pa*ina 8 totul dup ediiile ro+ane.ti aprute )n Editura &cade+iei. CXIV

c9v
@o+ preciza )n cele ce ur+eaz titlurile *er+ane, anul pri+ei apariii, titlurile ro+ane.ti, anul apariiei ro+ane.ti .i traductorii. In dreptul fiecrui titlu ro+anesc indic+ prescurtarea si+3olic pe care a+ folosit0o pe parcurs. ;. P&ilo4op&isc&e *b&andlungen (;<JB -tudii filo ofice (;IC? ((. (. 'o.ea cu studiile : (redin i tiin -.FF(.. +eosebirea dintre sistemul filo ofic al lui Fic&te i sistemul filo ofic al lui -c&elling -.F.F.-c&. +espre raportul dintre filo ofia naturii i filo ofie in general -.FF1. +espre felurile de a trata tiinific dreptul natural -.FF+.1. D. P&nomenologie des ?eistes (;<=? Fenomenologia spiritului (;ICG (@ir*il Bo*dan F.-. J. Wissenschaft der "ogi> (;<;B, ;<;J, ;<;C tiina logicii (;IC% ((. (. 'o.ea .". K8C. Enc=clopedie der p&ilosop&isc&en /issensc&aften im ?rundrisse (;<;? Enciclopedia tiinelor filo ofice G cu volu+ele : s K. +ie "ogi> (;<K= "ogica (;ICB ((. (. 'o.ea, @ir*il Bo*dan, 6onstantin !lorii .i 'adu 2toic1i E.I". G. 5orlesungen ilber die 1aturp&ilosop&ie (;<KB Filo ofia naturii (;ICC (6onstantin !loru E.1. C. +ie P&ilosop&ie des ?eistes (;<KG Filo ofia spiritului (;ICC (6onstantin !loru E.-. 6H@I ?. ?rundlinien des P&ilosop&ie des 3ec&ts (;<B; Principiile filo ofiei dreptului (;ICI (@ir*il Bo*dan .i 6onstantin !loru +. J. 5orlesungen iiber die P&ilosop&ie. der ?esc&ic&te (;<J? Prelegeri de filo ofie a istoriei (;IC< (P. (r*1ici .i '. 2toic1i . I.8;=. 5orlesungen ilber die *st&eti> (;<JG8;<J< Prelegeri de estetic $8CII. ((. (. 'o.ea E. I, E, II ;;. 5orlesungen iiber die P&ilosop&ie der 3eligion (;<B;818 #$ Prelegeri de filo ofie a religiei (;ICI (( .(. 'o.ea 3.

;B.8;J. 5orlesungen iiber die ?esc&ic&te der P&ilosop&ie (;<JJ8 ;<JC Prelegeri de istorie a filo ofiei (;ICJ8;ICK ((. (. 'o.ea F. I, !. II 1. I-

P3E*M;M" !. FI"272FI *

Inscripia de pe vlul lui Isis : Eu s)nt ce a fost, este .i va fi: .i nici un +uritor nu +i0a ridicat vlul", se tope.te )n faa *)ndului. $E.1., ;C Tot ceea ce e +ai 3un )n lu+e este ceea ce produce *)ndul (!., I, KB . 2piritul +er*e )nainte, deoarece nu+ai spiritul este +er*ere )nainte. &desea s0ar prea c el a uitat de sine, c s0a pierdut, dar, opus sie.i luntric, spiritul este cola3orare luntric )n continuare, cu+ spune 4a+let despre spiritul tatlui su , 3ine ai lucrat, c)rti 3rav" 8 p)n ce, )ntrit )n sine, acu+ despic scoara p+)ntu0lui, )nc)t aceasta cade )n fr)+e, scoar care0l separ de soarele su, de conceptul su. )n astfel de vre+i spiritul, )nclt)nd ciz+ele de .apte po.te 8 vre+i ce se pr3u.esc ca o cldire lipsit de suflet .i putred 8, se )nfi.eaz ca unul ce e )n posesia unei noi tinerei. &ceast +unc a spiritului desf.urat spre a se cunoa.te, a se *si pe sine, aceast activitate este spiritul, e )ns.i viaa spiritului. $E., II, CI= ...c)nd oa+enii afir+ c adevrul nu poate fi cunoscut, aceasta constituie cel +ai +are pcat. 2pun)nd aceasta oa+enii nu .tiu ce spun. Iar dac ar .ti0o, ei ar
+erita s le fie retras accesul la adevr. (esperarea +odern fa de posi3ilitatea de a cunoa.te adevrul este strin oricrei filozofii speculative, ca .i oricrei reli*ioziti verita3ile. Mn poet, pe c)t de reli*ios, tot pe at)t de cu*ettor, ( a n t e, ).i e9pri+ credina )n. putina de a cunoa.te adevrul )ntr0un c1ip E...F pre*nant,.. $E.-., BJI . #a+enii fr de cultur se co+plac )n raiona+ente .i )n critici, cci este u.or s *se.ti de criticat, +ai *reu )ns, s recuno.ti 3inele .i necesitatea intern a acestuia. 6ultura )nceptoare pleac )ntotdeauna de la critic, cea desv)r.it )ns vede )n fiecare lucru ceea ce e pozitiv. ((., BIB . Munca individului pentru tre3uinele sale este deopotriv o satisfacere a tre3uinelor celorlali, ca .i a tre3uinelor proprii, iar satisfacerea tre3uinelor proprii el nu o o3ine dec)t prin +unca celorlali. &.a cu+ individul sin*ular )n +unca sa sin*ular )+pline.te de/a )n +od incon.tient o +unc universal, el )+pline.te +unca universal iar.i ca propriul su o3iect con.tient, )ntre*ul este, ca )ntre*, opera sa, pentru care el se sacrific .i toc+ai prin aceasta el )nsu.i se redo3)nde.te pe el )nsu.i din acest )ntre*. $F.-., ;II Prin +i/locul si+plu, casnic, de a pune pe sea+a senti+entului ceea ce este +unca, .i anu+e +unca +ilenar a raiunii .i a intelectului ei, este desi*ur econo+isit toat osteneala )nele*erii raionale .i a cunoa.terii, condus de concepte ale *)ndirii. Mefistofel, la %oet1e 8 o 3un autoritate 8, spune despre acestea E...F :
6)ntul al patrulea al Paradisului, vers ;BK8;J=.

(ac dispreuie.ti )nele*erea .i .tiina, &le o+ului cele +ai )nalte daruri, &tunci te0ai dat diavolului, Li tre3uie s te pr3u.e.ti. ((., ;B &+ putea vor3i E...F despre filozofia lui Euripide, a Iui 2c1iller, a lui %oet1e. (ar toate aceste *)nduri 8 +oduri de reprezentare *eneral despre adevr, despre destinaia o+ului, despre ceea ce este +oral etc. 8 s)nt, pe de o parte, for+ulate nu+ai incidental, pe de alt parte, ele nu au pri+it for+a propriu0 zis a *1idului, )nc)t aceea ce este astfel e9pri+at s fie supre+ul lucru, s constituie funda+entul a3solut. $F., I, <? &devrul poate fi cunoscut )n +oduri diferite, .i +odurile cunoa.terii tre3uie considerate doar ca for+e. &stfel, adevrul poate fi cunoscut, desi*ur, prin e9perien, dar aceast e9perien este nu+ai o for+. )n e9perien i+port spiritul )n care a3ord+ realitatea. Mn spirit +are face e9periene +ari .i vede )n /ocul variat al feno+enelor punctul cu adevrat i+portant. Ideea este prezent .i este real, nu este ceva ce s0ar afla dincolo sau )n spate. Mn spirit +are, de e9e+plu acela al unui %oet1e, privind )n natur sau )n istorie, face e9periene +ari, vede raionalul .i8; e9pri+. $E."., <= &naliz)nd o3iectele, e+piris+ul se )n.al dac ).i )nc1ipuie c el le las a.a cu+ s)nt, deoarece, )n realitate, el transfor+ concretul )n ceva a3stract. Pe calea aceasta, totodat, ceea ce este viu e o+or)t, pentru c viu e nu+ai concretul, unul. Li, totu.i, acea separare tre3uie fcut pentru a a/un*e la concepere, .i spiritul )nsu.i este separaia )n sine. &ceasta este )ns nu+ai una dintre laturi .i principalul st )n reunirea celor separate. 6)nd analiza

se opre.te pe poziia separrii, i se potrivesc cuvintele poetului :

In +)n0atunci el prile le ine, $ipse.te )ns spiritul ce lea*. Enc&eiresin naturae e nu+it 2ecretul )n c1i+ie. Ea r)de sin*ur de sine .i n0o .tie . :E."., ;=K # voin care nu 1otr.te ni+ic nu este o voin real, cel lipsit de caracter nu a/un*e niciodat la o 1ot0r)re. Motivul .ovielii poate sta .i )ntr0o delicatee a sufletului care .tie c )n deter+inare ea se )ntovr.e.te cu finitatea, c ).i pune o *rani .i c renun la infinitate , ea nu vrea )ns s renune la totalitate, pe care ea o ur+re.te. Mn ase+enea suflet este un suflet +ort, c1iar dac el vrea s fie un suflet fru+os. 6ine vrea ceva +are, spune %oet1e, tre3uie s se poat li+ita. ((., KB "u+ai voina raional este universalul, care se deter+in .i se dezvolt pe sine din sine .i care0.i desf.oar +o+entele ase+enea prilor co+ponente ale or*anis+ului. (espre o ase+enea construcie, adevrat catedral *otic, anticii nu au .tiut ni+ic. $I., KI Prin ideal se )nele*e E...F .i idealul raiunii, al 3inelui, al adevrului. Poei ca 2c1iller au )nfi.at deose3it de e+oionant .i tul3urtor astfel de ta3louri, cuprin.i de ad)nc tristee pentru faptul c ase+enea ideale nu .i0au putut *si realizarea. "oi afir++, di+potriv, c raiunea *eneral se )+pline.te pe sine E...F. $", J< Tre3uie E...F e9a+inat +ai de aproape le*tura str)ns ce e9ist )ntre filozofie .i do+eniile )nrudite ale
%oet1e, Faust, E.2.P.$.&., p. ;=G0l=C , traducere de $. Bla*a.

reli*iei, artei .i ale celorlalte .tiine, precu+ .i al istoriei politice. (!., I, ;< !ilozofia este adevrata teodicee fa de art, de reli*ie .i de senti+entele lor, ea este aceast conciliere a spiritului, .i anu+e a spiritului care s0a sesizat pe sine )n li3ertatea sa .i )n 3o*ia realitii sale. $F., II, C<I E...F sin*ur ideea a3solut este fiin, via nepieritoare, adevr care se .tie pe sine, .i este tot adevrul. Ea este unicul o3iect .i coninut al filozofiei. 6on0in)nd )n sine tot ce e +od 8 deter+inat .i esena const)ndu0i )n re)ntoarcerea la sine prin autodeter+inarea sau particularizarea sa, ea )+3rac confi*uraii diferite, iar sarcina filozofiei este aceea de a o cunoa.te pe acestea. In *eneral, natura .i spiritul s)nt +oduri diverse de a se +anifesta fiina concret a ideii, arta .i reli*ia s)nt felurile ei deose3ite de a se cuprinde pe sine .i de a0.i da fiin adecvat , filozofia are )+preun cu arta .i reli*ia acela.i coninut .i acela.i scop, dar ea este +odul supre+ de a cuprinde ideea a3solut, deoarece +odul ei este cel +ai )nalt, este conceptul, ea cuprinde deci )n sine aceste for+e ale finitii reale .i ideale, precu+ .i pe acelea ale infinitii .i ale sfine0 niei, .i le )nele*e )nele*)ndu0se pe sine )ns.i. (educerea .i cunoa.terea acestor for+e particulare constituie )ns sarcina ulterioar a .tiinelor filozofice particulare. WE; <BG0<BC "i se prezint E...F o )+preunare care e9ist )n sine )ntre latura o3iectiv 8 conceptul 8 .i latura su3iectiv. E9istena o3iectiv a acestei reuniri este statul, care constituie astfel te+elia, +iezul celorlalte aspecte ale
vieii poporului, al artei, al dreptului, al o3iceiurilor, al reli*iei, al .tiinei. #rice activitate spiritual are drept scop nu+ai s a/un* la con.tiina acestei reuniri, adic a li3ertii sale. Printre for+ele acestei reuniri cunos0 cute, locul de frunte )l are religia. E...F & doi)a for+ a reunirii o3iectivului cu su3iectivul )n spirit este arta; ea ptrunde +ai ad)nc )n realitate .i )n lu+ea sim%urilor dec)t reli*ia , su3 )nfi.area ei cea +ai de+n, ea este c1e+at s reprezinte 8 ce0i drept 8 nu spiritul lui (u+nezeu, ci c1ipul lui (u+nezeu, deci divinul .i spiritualul prin e9celen. Prin art, divinul tre3uie s devin intuitiv, ea )nfi.)ndu0l fanteziei .i intuiiei. (ar adevrul nu a/un*e )ns nu+ai p)n la reprezentare .i senti+ent, a.a cu+ se )nt)+pl )n reli*ie, ori p)n la intuiie, a.a cu+ se )nt)+pl )n art , el ptrunde .i p)n la spiritul care *)nde.te , pe aceast cale o3ine+ a treia for+ a reunirii 8 filo ofia. Ea este, ca atare, e9presia cea +ai )nalt, cea +ai li3er .i cea +ai )neleapt a acestei reuniri. (I, G=0G;

&.adar, for+a deter+inat a unei filozofii este conte+poran cu o anu+it for+ a popoarelor )n +i/locul crora apare aceast filozofie, conte+poran cu constituia .i for+a lor de *uvernare, cu +orala lor, cu viaa lor social, cu de9teritile, o3i.nuinele .i plcerile lor T cu )ncercrile .i lucrrile lor )n do+eniul artei .i al .tiinei, cu reli*iile lor, cu destinele lor )n rz3oi .i cu relaiile e9terioare )n *eneral, conte+poran cu decadena statelor )nuntrul crora se afir+ase ca vala3il acest principiu deter+inat .i cu apariia .i afir+area de sine a unor noi for+e, )n care ).i *se.te crearea .i dezvoltarea sa un principiu superior. 2piritul a ela3orat .i a desf.urat totdeauna, )n toat 3o*ia +ultilateralitii lui, principiul etapei deter+inate a con.tiinei sale de sine pe care a atins0o. &cest spirit 3o*at al unui popor este o or*anizare, un do+ care posed 3oli, coridoare, .*alerii de coloane, sli, nu+eroase co+parti+ente, toate acestea fiind produse ale unui unic )ntre*, ale unui unic scop. $F., I, G? "ici o filozofie nu0.i dep.e.te epoca. $F., II, CI; ...aceea ce filozofia ne prezint a fi o oper dup o noapte de ve*1e, ca estura Penelopei, tre3uie )n fiecare zi s fie luat de la )nceput. $+., C

I
&'T& Q" (EA@#$T&'E& 2PI'ITM$MI
(siste+atizri introductive
...spiritul se autopropulseaz... (., <=

"
!E"#ME"#$#%I& 2PI'ITM$MI" In Fenomenologia spiritului a+ e9pus evoluia con.tiinei de la pri+a sa opoziie ne+i/locit cu o3iectul p)n la .tiina a3solut. $."., J= . In fornlele de p)n acu+ ale e9perienei care se distin* )n *eneral ca con.tiin, con.tiin0de0sine, raiune .i spirit, a aprut .i reli*ia, ca con.tiin a Esenei a3solute )n *enere, )ns nu+ai din punctul de vedere al con.tiinei care este con.tient de Esena a3solut. In acele for+e nu a aprut )nc Esena a3solut )n .i pentru ea )ns.i, nu a aprut con.tiina0de0sine a 2piritului. $F.-., J<; Pri+a realitate a spiritului este conceptul reli*iei )ns.i, adic reli*ia ca ne+i/locit, .i deci reli*ia natural, )n ea spiritul se cunoa.te ca o3iect al su )ntr0o for+ natural, adic ne+i/locit. & doua )ns este )n +od necesar aceea de a se cunoa.te )n for+a n a0turii supri+ate, adic )n for+a 2inelui. Ea este astfel reli*ia )n for+a artei, cci la for+a 2inelui se ridic confi*uraia prin activitatea productiv a con.tiinei, prin care aceasta prive.te )n o3iectul ei aciunea ei, adic Linele. & t r e i a, )n fine, supri+ uni0
;;

laiteralitatea celorlalte dou , Linele este deopotriv un 2ine ne+i/locit, dup cu+ ne+i/locirea este 2ine. (ac )n pri+a spiritul este )n *enere )n for+a con.tiinei, )ntr0a doua )n for+a con.tiinei0de0sine, )n a treia el este )n for+a unitii a+3elor , .i )ntruc)t el este deci reprezentat )n felul )n care e )n .i pentru sine, aceasta este reli*ia revelat. (e.i spiritul atin*e )ns )n ea confi*uraia lui adevrat, confi*uraia )ns.i .i reprezentarea s&nt )nc toc+ai latura nedep.it de la care spiritul tre3uie s treac )n concept spre a dizolva cu totul )n el for+a o3iectivittii, )n concept care include deopotriv )n sine opusul su. &tunci spiritul a sesizat conceptul lui )nsu.i, a.a cu+ l0a+ sesizat noi, .i confi*uraia lui, adic ele+entul0 e9istenei0lui0)n0fapt, )ntruc)t ea este conceptul, este 2piritul )nsu.i. $F.-., J<?
'E$I%I& "&TM'&$& Esena lu+inoas

)n pri+a scindare ne+i/locit a 2piritului a3solut care se cunoa.te pe sine, for+a lui are acel caracter care aparine con.tiinei ne+i/locite, adic certitudinii sensi3ile. 2piritul se prive.te pe sine )n for+a fiinei, dar nu )n for+a fiinei fr spirit, u+plut cu deter+inrile contin*ente ale senzaiei, care aparin certitudinii sensi3ile , ci ea este fiina u+plut cu spirit. E...F &ceast fiin u+plut cu conceptul spiritului este deci for+a relaiei si+ple a spiritului fa de el )nsu.i, adic for+a lipsei de for+. )n virtutea acestei deter+inri, ea este Esena lu+inoas pur a 'sritului, care cuprinde .i u+ple totul, care se +enine )n
;B

su3stanialitatea ei fr for+. &lteritatea ei este ne*ativul tot at)t de si+plu, )ntunericul E...F. $F.-.,

J<I0JI= $u+ina pur )+pr.tie si+plitatea ei ca o infinitate de for+e .i se sacrific, a.a )nc)t sin*ularul s0.i ia su3zistena din su3stana sa. $F.-., JI=
Planta .i ani+alul

2piritul con.tient de sine, care din esena lipsit de for+ a intrat )n sine sau care .i0a ridicat ne+i/locirea sa la nivelul 2inelui )n *enere, deter+in si+plitatea ca o pluralitate a fiinei0pentru0sine .i este reli*ia percepiei spirituale )n care el se risipe.te )ntr0o +uli+e nenu+rat de spirite +ai sla3e sau +ai puternice, +ai 3o*ate sau +ai srace. &cest panteis+ 8 +ai )nt)i su3zistena lini.tit a acestor ato+i spirituali 8 devine +i.carea du.+noas )n ea )ns.i. "evinovia reli*iei florilor, care nu e dec)t o reprezentare lipsit0de0sine a 2inelui, trece )n seriozitatea vieii )n lupt, )n vina reli*iei ani+alelor, lini.tea .i neputina individualitii conte+plative trece )n fiina0pentru0sine distru*toare. $F.-., JI;
Me.terul

2piritul apare deci aici ca fiind Me.terul .i aciunea lui, prin care el se produce pe sine ca o3iect, dar fr s fi )neles *)ndul lui )nsu.i, este o +unc instinctiv, a.a cu+ al3inele ).i construiesc celulele lor. Pri+a for+, deoarece este cea ne+i/locit, are caracterul a3stract al intelectului, .i opera nu este )nc )n ea )nsu.i u+plut de spirit. 6ristalele pira+idelor .i o3e0
;J

liscurilor, si+ple reuniri de linii drepte cu suprafee plane .i raportri e*ale ale prilor )n care inco+ensura3ilitatea rotundului este eli+inat, s)nt lucrrile acestui +e.ter al for+ei si+ple. E...F 2eparaia de la care pleac spiritul ca +e.ter a ) n0sinelui care devine +ateria pe care el o prelucreaz .i a fiinei0pentru0sine, care este latura con0.tiinei0de0sine care +unce.te, a devenit pentru el o3iectiv )n opera sa. 2trduina sa ulterioar tre3uie s se )ndrepte ctre supri+area acestei separri a sufletului .i a corpului, ei tre3uie s )+3race sufletul .i s0i dea o for+ )n el )nsu.i, pe de alt parte, s )nsufleeasc corpul. E...F $ca.ul )ncon/urtor, realitatea e9tern, care este ridicat +ai )nt)i nu+ai )n for+a a3stract a intelectului, +e.terul o lucreaz deci )ntr0o for+ )nsufleit. El )ntre3uineaz )n acest scop viaa plantelor, care nu +ai e sf)nt, ca )n panteis+ul precedent, neputincios, ci este luat de el, care se concepe pe sine ca esena0fiind0pentru0sine, ca ceva )ntre3uina3il, .i este redus la un aspect e9terior .i la un orna+ent. Ea nu va fi )ns utilizat )ntr0un +od nesc1i+3at, dar lucrtorul for+ei con.tiente de sine eli+in totodat caracterul tranzitoriu pe care e9istena ne+i/locit a acestei viei o are )n ea .i apropie for+ele ei or*anice de for+ele +ai stricte .i +ai universale ale *)ndirii. !or+a or*anic, lsat li3er, se le.te )n particularitate, su3/u*at de partea ei de for+a *)ndului ridic, pe de alt parte, aceste fi*uri drepte .i plane la o rotun/i+e +ai )nsufleit, un a+estec care devine rdcina ar1itecturii li3ere. &cest lca., latura ele+entului universal, adic a naturii neor*anice a spiritului, )nc1ide acu+ )n ea .i o for+ a sin*ularitii, care aduce +ai aproape de realitate spiritul e9terior sau interior lui, +ai )nainte separat de e9istena0)n0fapt, .i face astfel ca opera s se acorde +ai +ult cu can.tiina0de0sine activ. $ucrtorul recur*e +ai )nt)) la for+a fiinei0pentru0sine )n *enere, la for+a ani+al. !aptul c el nu +ai e ne+i/locit con.tient de sine )n viaa ani+al, el )l pro3eaz prin aceea c se constituie, )n contrast cu aceasta, ca fiind fora productiv, .i se cunoa.te )n viaa ani+al ca fiind opera s a, prin care aceast for+ ani+al este )n acela.i ti+p supri+at .i devine 1iero*lifa unei alte se+nificaii, a unei *)ndiri. (e aceea, aceast for+ nu va +ai fi )ntre3uinat sin*ur .i )n )ntre*i+e de ctre +e.ter, ci a+estecat cu for+a *)ndului, cu for+a u+an. Ins lipse.te )nc operei for+a .i e9istena )n care Linele e9ist ca 2ine , )i lipse.te )nc de a e9pri+a )n ea )ns.i c include )n sine o se+nificaie interioar, )i lipse.te li+3a/ul, ele+entul )n care este dat Linele )nsu.i care o u+ple. (e aceea opera, c1iar dac ea s0a purificat cu totul de ce e ani+alic .i poart )n ea nu+ai for+a con0.tiinei0de0sine, este )nc for+a +ut, care are

nevoie de raza soarelui care rsare, spre a avea un ton care, creat de lu+in, nu este )nc dec)t sunet, .i nu li+3a/, arat nu+ai un 2ine e9terior, nu Linele interior. &cestui 2ine e9terior al for+ei i se opune cealalt .for+, care indic faptul e ea are un interior )n ea )ns.i. "atura, care se re)ntoarce )n esena ei, co3oar +ultiplicitatea ei vie, ce se sin*ularizeaz .i se rtce.te )n propria ei +i.care, la un lca. neesenial, care este acoper+)ntul interiorului, .i acest interior este +ai )nt)i )nc )ntunericul si+plu, i+o3ilul, piatra nea*r lipsit de for+. &+3ele reprezentri conin; inferioritatea .i e9istena0)n0fapt 8 cele dou +o+ente ale spi0 ritului , .i a+3ele reprezentri conin totodat a+3ele +o+ente )ntr0un raport de opoziie, conin Linele ca interior .ica e9terior. &+)ndou tre3uie unite. 2ufletul statuii cu for+a u+an nu vine )nc din interior, nu este )nc li+3a/ul, e9istena0)n0fapt, care este interior )n el )nsu.i, .i interiorul e9istenei0)n0fapt +ultifor+e este )nc
1'

1(

aceea ce e lipsit de ton, ceea ce nu se deose3e.te )nc )n sine .i ceea ce este )nc separat de e9teriorul su, cruia )i aparin toate diferenele. Me.terul une.te de aceea pe a+)ndou )n a+estecul for+ei naturale .i al for+ei con.tiente0de0sine .i aceste esene a+3i*ue, eni*+atice pentru ele )nsele 8 con.tientul lupt)nd cu incon.tientul, interiorul si+plu cu e9teriorul +ultiplu fi*urat, o3scuritatea *)ndirii cu claritatea e9teriorizrii 8. e9plodeaz. )n li+3a/ul unei )nelepciuni ad)nci, *reu de )neles, )n aceast oper )nceteaz +unca instinctiv, care, )n contrast cu con.tiina0 de0sine, producea o oper lipsit de con.tiin. 6ci aici activitatea +e.terului, care constituie con.tiina0de0sine, vine fa )n fa cu un interior tot at)t de con.tient de sine care ).i d e9presie. Me.terul s0a ridicat aici p)n la punctul unde con.tiina lui se scindeaz, )n care spiritul )nt)lne.te spiritul. )n aceast unitate a spiritului con.tient0de0sine cu el )nsu.i, )n +sura )n care el ).i este for+ .i o3iect al con.tiinei lui. se cur a+estecurile sale cu +odalitatea incon.tient a for+ei naturale ne+i/locite. &cest +onstruos, )n for+, vor3ire .i fapt, se dizolv )ntr0o for+ care e spiritual a unui e9terior care a intrat )n sine, a unui interior care se e9teriorizeaz )n afar de el .i )n el )nsu.i, care se na.te pe el )nsu.i .i ).i +enine for+a sa confor+ cu *)ndirea, .i este e9istena0)n0fapt clar. 2piritul este artist. $F.-., JIB0JIK
'E$I%I& &'TEI

Me.terul a renunat la +unca sintetic, la a+estecul for+elor etero*ene ale *)ndului .i ale naturii, )ntruc)t c1ipul a cptat for+a activitii con.tiente de sine, +e.terul a devenit un +uncitor spiritual. $F.-., JIG
;C

)ntr0o atare epoc apare arta a3solut, )nainte, ea este +unca instinctiv care 8 cufundat )n e9istena0 )n0fapt 8 iese din ea .i o prelucreaz, care nu0.i are su3stana ei )n lu+ea li3er a ordinii etice .i, de aceea, nu are o activitate spiritual li3er nici )n ce prive.te Linele care +unce.te. Mai tar)iu spiritul trece dincolo de opera artei, spre a0.i c).ti*a +anifestarea sa cea +ai )nalt, anu+e aceea de a fi nu nu+ai su3stan )nnscut .i produs din 2ine, dar )nc, )n +anifestarea sa ca o3iect, de a fi acest 2ine E...F. $F.-., JIC
#pera de art a3stract

Pri+a oper de art este, ca fiind ne+i/locit, opera de art a3stract .i sin*ular. (e partea ei, ea tre3uie s se )ndrepte din felul ei ne+i/locit .i o3iectiv ctre con.tiina0de0sine, dup cu+, pe de alt parte, aceasta, pentru sine, se )ndreapt )n cult ctre supri+area diferenei pe care ea .i0o d de la )nceput fa de spiritul ei, .i prin aceasta, se )ndreapt ctre producerea unei opere de art care are via )n sine. $F.-., JI? E;F Pri+ul +od )n care spiritul artistic )ndeprteaz cel +ai +ult fi*ura sa de con.tiina sa activ este +odul ne+i/locit )n care fi*ura este prezent ca lucru )n *enere. E...F E...F !i*ura zeului eli+in E...F )n ea )ns.i .i srcia condiiilor naturale ale e9istenei ani+ale .i indic dispoziiile interioare ale vieii or*anice ca fiind topite )n suprafaa for+ei .i neaparin)nd dec)t acesteia. Esena zeului este )ns unitatea e9istenei universale a naturii .i a spiritului con.tient de sine, care )n realitatea lui pare c st )n opoziie cu aceea. )n acela.i ti+p, fiind +ai )nt)i o fi*ur individual, e9istena sa este unul din ele+entele naturii, dup cu+ realitatea ei con.tient0de0
;?

sine este un spirit popular particular. E...F Esena 1aotic .i lupta confuz a e9istenei li3ere a

ele+entelor, do+nia a+oral a Titanilor, este )nvins .i tri+is la +ar*inea realitii care .i0a devenit clar, la *raniele tul3uri ale lu+ii care s0a *sit .i s0a lini.tit )n 2pirit. &ce.ti zei vec1i, )n care se particularizeaz la )nceput esena lu+inoas, unindu0se cu )ntunericul, cerul, p+)ntul, oceanul, soarele, focul or3, tifonic al p+)ntului ..a.+.d. s)nt )nlocuii prin for+e care nu +ai au )n ele dec)t ecoul a+intind o3scur pe ace.ti Titani .i care nu. +ai s)nt fiine naturale, ci spirite etice, clare, ale popoarelor con.tiente de ele. E...F 6eea ce aparine su3stanei, artistul a dat0o cu totul operei lui, lui )ns.i )ns, ca o individualitate deter+inat, nu .i0a dat )n opera sa nici o realitate E...F ...spiritul, )n aceast pri+ scindare a lui, d a+3elor laturi, una fa de alta, deter+inarea lor a3stract de a fi fapt" a ceva .i de a fi lucru", .i deoarece re)n. toarcerea lor )n unitatea de la care au plecat nu a luat )nc fiin. &rtistul face deci )n opera lui e9periena c el nu a "produs o esen identic lui. E...F $F.-., JI?0JII EBF #pera de art cere deci un alt ele+ent pentru e9istena ei E...F. &cest ele+ent +ai )nalt este li+3a/ul, un +od de a e9ista care este ne+i/locit e9isten con0.tient0de0sine. 6)nd con.tiina0de0sine individual este prezent )n el, ea este prezent tot at)t de ne+i/locit ca o +olipsire universal E...F, li+3a/ul este sufletul e9istent ca suflet. E...F I+nul pstreaz )n el sin*ularitatea eon.tiinei0de0s+e .i, preluat, aceast sin*ularitate este )n acela.i ti+p prezent ca universal E...F. &cest li+3a/ se deose3e.te de un alt li+3a/ al zeului, care nu e acela al con.tiinei0de0sine universale. #raco0 lul, at)t al zeului reli*iilor de art, c)t .i al reli*iilor precedente, este pri+ul li+3a/ necesar al zeului, cci conceptul zeului i+plic aceea c zeul este esena naturii, ca .i a spiritului, .i c deci el nu are nu+ai o e9isten natural, ci .i una spiritual. E...F 2piritul dezvoltat +ai departe, care se ridica la f i i n0a0pentru0sine, do+in patosul pur al su3stanei, do+in o3iectivitatea esenei lu+inoase care rsare .i cunoa.te acea si+plitate a adevrului ca ceea ce este )n s i n e, care nu are for+a e9istenei contin*ente )ntr0un li+3a/ strin, ci o cunoa.te ca fiind le*ea si*ur .i nescris a zeilor, care trie.te ve.nic .i despre care ni+eni nu .tie c)nd a aprut. &devrata e9isten con.tient0de0sine pe care spiritul o o3ine )n li+3a/ E...F este creaia de art pe care a+ vzut0o +ai sus. Ea st )n contrast cu ce, )n statuie, este lucru. 6u+ statuia este e9istena cal+, aceea este e9istena evanescent , cu+ )n pri+ia o3iectivitatea este lsat li3er .i este fr prezena i+ediat a propriului 2ine, )n aceea o3iectivitatea r+)ne prea )nc1is )n 2ine, a/un*e prea puin s0.i defineasc o for+ .i, ca .i ti+pul, nu +ai este ne+i/locit aici, )ntruc)t este. $F.-., K==0K=B EJF 6ultul este for+at de +i.carea celor dou laturi, )n care fi*ura divin )n +i.care )n purul ele+ent senzitiv al con.tiinei0de0sine .i fi*ura divin o d i 1.n i n0d u 0 s e )n ele+entul a ce este lucru renun reciproc la deter+inrile lor diferite .i )n care 0 unitatea, care este conceptul lor, a/un*e la e9isten. In cult, Linele ).i d con.tiina co3or)rii fiinei divine din transcendena ei ctre el, .i aceast esen, care )nainte nu este dec)t ce e ireal .i o3iectiv, o3ine prin aceasta realitatea proprie a con0stiintei0de0sine.
&nti*ona. &tena.
;I ;<

&cest concept al cultului este de/a )n sine cuprins .i dat )n fluviul cantrii i+nului. E...F Practica cultului )nsu.i )ncepe E...F cu pura druire a unei posesiuni, pe cel ce o posed o risipe.te )n aparen cu totul inutil pentru el, adic o las s se )nale )n fu+. E...F &ni+alul care este sacrificat este se+nul zeului, fructele care s)nt consu+ate s)nt 6eres .i Bac1us, vii, ei )n.i.i. E...F E...F pe de o parte, o3iectivitatea statuii este supri+at, cci, prin aceast ofrand a darurilor .i a +uncii sale, cel ce a +uncit dispune de zeu )n favoarea lui .i prive.te Linele su ca aparin)nd acestuia, pe de

alt parte, acest act nu este +unca individual a artistului, ci aceast particularitate este dizolvat )n universalitate. E...F )n zilele de sr3toare, poporul )+podo3e.te deopotriv propriile lui case .i 1aine, ca .i cere+oniile lui, cu *raie .i fru+usee. El pri+e.te, )n acest +od, pentru darurile lui rspunsul zeului recunosctor .i +rturiile dispoziiei sale favora3ile, )n care el s0a le*at de zeu prin +unc, nu prin speran .i printr0o realizare t)rzie, ci, )n +rturisirea onoarei .i prin prezentarea darurilor, el are ne+i/locit satisfacia propriei sale 3o*ii .i podoa3e. :F.-., K=B0K=G
#pera de art vie

6eea ce s0a revelat astfel prin cult spiritului con.tient0de0sine )n el )nsu.i este Esena si+pl, ca +i.carea ce trece, )n parte, din ascunderea ei )ntunecat )n con.tiin, spre a fi su3stana ce 1rne.te lini.tit pe aceasta, .i, pe de alt parte, +i.carea de a se pierde din nou )n noaptea su3p+)ntean, )n 2ine, .i de a )nt)rzia deasupra nu+ai cu un lini.tit dor +atern. I+pulsul clar este )ns esena lu+inoas, cu +ulte nu+e, a 'sritului, .i viaa ei tu+ultuoas, care, prsit deopotriv de viaa ei a3stract,
#$

s0a )ncorporat +ai &ntai )n e9istena o3iectiv a fructului , care, d)ndu0se apoi con.tiinei0de0sine, a/un*e )n el la realitatea sa proprie , care rtce.te acu+ ca o ceat de fe+ei e9altate 8 delirul nestap)nit al naturii )n for+ con.tient de sine. "u s0a trdat )ns con.tiinei dec)t 2piritul a3solut, care este aceast esen si+pl .i care nu este ca fiind spiritul )n el )nsu.i, adic este doar spiritul n e + i / ; o0c i t, spiritul naturii. @iaa sa con.tient0 de0sine este deci nu+ai +isterul p)inii .i al vinului, al lui 6eres .i Bac1us, nu al celorlali zei, al zeilor superiori E...F . &ceast 3eie nesta3il a zeului tre3uie s se lini.teasc ca o3iect, .i entuzias+ul, care nu atin*ea con.tiina, s produc o oper care, ca .i statuia pentru entuzias+ul artistului, s0i apar drept o oper tot at)t de desv)r.it, dar nu ca un 2ine lipsit de via, ci ca un 2ine viu. E...F #+ul se pune deci pe el )nsu.i )n locul statuii, ca fi*ur ela3orat .i prelucrat pentru o +i.care perfect li3er, a.a dup cu+ statuia era lini.tea perfect li3er. (ac fiecare individ .tie s se )nfi.eze cel puin ca purttor de facl, unul dintre ei se relev .i este +i.carea cpt)nd for+, ela3orarea desv)r.it .i for+a fluid a tuturor +e+3rilor, o oper de art )nsufleit, vie, care )n+nunc1eaz vi*oarea cu fru+useea sa .i creia )i este dat ca pre+iu pentru fora .i vi*oarea sa podoa3a prin care statuia era onorat .i onoarea de a fi, .)n +i/locul poporului su, )n locul zeului de piatr, cea +ai )nalt +anifestare corporal a esenei lor. E...F $upttorul fru+os este anu+e onoarea .i *loria poporului su particular, dar el este o individualitate corporal )n care au disprut 3o*ia de a+nunte, seriozitatea se+nificaiei .i caracterul interior al spiritului pe care
Misterele (e+etrei. Bac1us, (ionisos. Menadele.
B;

)l au viaa particular, dorinele, nevoile .i +oravurile poporului su. )n aceast e9teriorizare ctre plina corpo0 ralitate, spiritul a prsit i+presiile particulare .i ecou0,rile naturii pe care el le )nc1idea )n sine ca spirit real al poporului. In acest spirit, poporul su nu ).i +ai este deci con.tient de caracterul su particular, ci +ai de*ra3 de faptul de a0l fi prsit .i de universalitatea e9istenei sale u+ane. $F.-., K=C0K=< #pera de art spiritual 2piritele popoarelor, care devin con.tiente de fi*ura esenei lor )ntr0un ani+al particular, se unesc )ntr0un sin*ur spirit, astfel, spiritele particulare, fru+oase, ale popoarelor, se unesc )ntr0un sin*ur panteon, al crui ele+ent .i lca. este li+3a/ul. $F.-., K=< E;F &dunarea spiritelor poporului constituie acu+ un cerc de fi*uri care cuprinde acu+ )ntrea*a natur, ca .i )ntrea*a lu+e, etic. E...F &ceea.i universalitate, care revine acestui coninut, are )n +od necesar .i for+a con.tiinei )n care acest coninut apare. El nu +ai este aciunea real a cultului, ci o aciune care nu +ai este ridicat )n concept, ci nu+ai la )nceput )n reprezentare, adic este ridicat )n le*tura sintetic a fiinei0)n0fapt con.tiente0de0sine .i a celei e9terioare. Ele+entul )n care e9ist aceste reprezentri, li+3a/ul, este pri+ul li+3a/. Eposul ca atare, care conine coninutul universal, cel puin ca totalitate a lu+ii, dac nu ca universalitate a *)ndului. 'apsodul este individul sin*ular .i real prin care, ca su3iect al acestei lu+i, aceast lu+e este creat .i purtat. E...F In acest Epos se )nfi.eaz deci )n *enere pentru con.tiin ceea ce )n cult se )nfptuie.te )n sine,
##%

raportul dintre divin .i u+an. 6oninutul este un acta: Esenei con.tiente0de0sine. &ciunea distru*e lini.tea su3stanei .i incit Esena, prin care si+plitatea ei este )+prit .i este desc1is )n lu+ea variat a forelor natu0 rale .i etice. E...F Puterile universale EzeiiF au c1ipul individualitii .i au de aceea )n ele principiul aciunii. &ci0 onarea lor apare deci ca o aciune tot at)t de li3er .i, ple0c)nd cu totul de la ei, ca .i aceea a oa+enilor. E...F E...F Aeii s)nt indivizii eterni, fru+o.i, care, odi1nin0du0se )n propria lor e9isten, s)nt sustra.i te+poralitii .i

forei strine. Ei s)nt )ns )n acela.i ti+p ele+ente deter+inate, zei particulari, care se co+port deci fa de alii. (ar relaia fa de alii, care prin opoziia ei este un conflict cu ei, este o co+ic uitare de sine a naturii lor ve.nice. E...F 6oninutul lu+ii reprezentrii ).i /oac )n ter+enul +ediu +i.carea sa, adunat )n /urul individualitii unui erou, care, )n fora .i fru+useea lui, si+te )ns c viaa lui e rupt .i depl)n*e +oartea ti+purie pe care o prevede. 6ci 0sin*ularitatea fer+ sta3ilit .i real )n ea )ns.i este izolat .i e9clus )n e9tre+itate .i scindat )n +o+entele ei, care nu s0au *sit )nc unul pe altul .i nu s0au unit. Mn ele+ent sin*ular, irealul a3stract, este "ecesitatea, care nu particip la viaa ter+enului +ediu, tot at)t de puin ca .i ter+enul cellalt, individul real, rapsodul, care se ine )n afar de ea .i care dispare )n prezentarea ei. &+3ii e9tre+i tre3uie s se apropie de coninut, unul, "ecesitatea, tre3uie s se u+ple de coninut, cellalt, li+3a/ul rapsodului, tre3uie s participe la el, .i coninutul, prsit )naintea lui )nsu.i, tre3uie s o3in )n el certitudinea .i deter+inarea solid a ne*ativului. $F.-., K=I0K;B EBF &cest li+3a/ +ai )nalt, tra* e d i a, str)n*e deci +ai aproape risipirea +o+entelor lu+ii eseniale .i a celei ce acioneaz, su3stana divinului se separ,
#&

potrivit naturii conceptului, )n fi*urile ei, .i +i.carea ei este .i ea confor+ conceptului. )n ce prive.te for+a, li+3a/ul )nceteaz, prin aceea c el intr )n coninut, s fie narativ, dup cu+ coninutul )nceteaz de a fi un coninut reprezentat. Eroul este el )nsu.i cel care vor3e.te, .i spectacolul arat auditoriului, care e )n acela.i ti+p spectator, oa+eni con.tieni de ei. care ).i cunosc dreptatea .i scopul lor, puterea .i voina de0ter+inaiei lor .i .tiu s o spun. Ei s)nt arti.ti, care nu e9pri+ 8 cu+ face li+3a/ul ce )nsoe.te fapta 3anal )n viaa real 8 )n +od incon.tient, natural .i naiv, e 90teriorul 1otr)rii lor .i )nceputul aciunii, ci e9teriorizeaz esena interioar, pro3eaz dreptatea faptei lor .i afir+ c1i3zuit .i definesc )n +od deter+inat patosul cruia ei aparin, li3er de circu+stane )nt)+p)0toare .i de particularitile personalitilor, )n individualitatea lor universal. E9istena acestor caractere o constituie, )n sf)r.it, oa+eni reali, care personific eroii pe care )i prezint .i )i prezint )ntr0un li+3a/ real, propriu, nu )ntr0un li+3a/ narativ. Pe c)t de esenial este pentru statuie s fie fcut de +)ini o+ene.ti, tot at)t de esenial este pentru actor +asca lui 8 nu ca o condiie e9terioar, de care consideraia artistic ar tre3ui s fac a3stracie 8 sau, )n +sura )n care tre3uie oricu+ fcut a3stracie de ea, prin aceasta se spune toc+ai c arta nu conine )nc )n ea Linele adevrat, propriu. $F.-., K;B0K;J Terenul *eneral pe care se prezint aceste fi*uri create din concept este con.tiina pri+ului li+3a/ reprezentativ .i al coninutului su disociat, lipsit de sine. Este )n *enere poporul o3i.nuit, a crui )nelepciune a/un*e la li+3a/ )n corul celor +aturi, )n lipsa de putere a acestui cor, poporul ).i are reprezentantul su, fiindc el )nsu.i nu for+eaz dec)t +aterialul pozitiv .i
#'

pasiv al individualitii *uvernrii, care i se opune. E...F In frica fa de puterile superioare, care s)nt 3raele ne+i/locite ale su3stanei, )n Mea fa de lupta acestora )ntre ele .i fa de .inele si+plu al "ecesitii care le zdro3e.te, pe ele, ca .i pe +uritorii care s)nt le*ai de ele, )n co+pti+irea fa de ace.tia, pe care el )i .tie totodat drept ce e acela.i cu el, pentru cor nu e9ist dec)t spai+a inactiv a acestei +i.cri, re*retul deopotriv de nea/utorat .i, )n sf)r.it, lini.tea *oal a rese+nrii fa de necesitate 8 necesitate a crei oper nu este so0 , cotit ea fiind aciunea necesar a .caracterului, nici ca aciunea Esenei a3solute )n ea )ns.i. Pe planul acestei con.tiine spectatoare, ca pe terenul indiferent al reprezentrii, spiritul nu apare )n +ultipli0 citatea sa risipit, ci )n scindarea si+pl a conceptului. 2u3stana lui se arat deci rupt )n cele dou puteri e90 tre+e ale ei. &ceste esene ele+entare, u n i ve r s a ; e, s)nt totodat individualiti con.tiente0de0sine, eroi, care ).i situeaz con.tiina lor )n una din aceste puteri, care au )n ea deter+inaia caracterului .i for+eaz activitatea efectiv .i realitatea acestor puteri. &ceast individualizare universal co3oar )nc, cu+ a fost a+intit, p)n la realitatea ne+i/locit a esenei proprii .i se prezint unui *rup de spectatori care are, )n cor, i+a*inea lor .i con0 trapartea lor, adic reprezentarea, care se e9pri+, a lor proprie. E...F 6)nd deci su3stana etic s0a scindat, prin conceptul ei, )n ce prive.te coninutul, )n cele doua puteri care au fost deter+inate ca fiind dreptul divin .i u+an E...F, )n acela.i fel cercul zeilor, )nainte +ultifor+ .i ezi0t)nd )n deter+inrile lui, se restr)n*e la aceste puteri, care, prin aceast deter+inare, s)nt aduse ; +ai aproape de propria individualitate. 6ci )+pr.tierea anterioar a )ntre*ului )n fore +ultipe .i a3stracte, care apar ca )n epos.
BG

su3stanializate, este dizolvarea su3iectului > care le concepe nu+ai ca +o+ente )n .inele su, iar individualitatea este, )n consecin, nu+ai for+a superficial a acestor esene. Invers, o deose3ire +ai ad)ncit a c a0r a c t e r e ; o r dec)t cea nu+it tre3uie socotit ca per0 sonalitate contin*en .i e9terioar )n sine. $F.-., K;J0K;K In acela.i ti+p, esena se )+parte dup for+a ei, adic dup cunoa.tere. E..".F 'ealitatea prezent este deci o alta )n.ine .i alta pentru con.tiin , dreptul superior .i inferior o3in )n acest raport se+nificaia puterii care cunoa.te .i se reveleaz con.tiinei, .i pe a puterii care se ascunde .i pande.te )n u+3r. Mna

este latura lu+inii, zeul oracolului, care, )zvor)t din +o+entul su natural din soarele care lu+ineaz totul, .tie .i reveleaz totul: !e3us .i Aeus, care este tatl lui. (ar poruncile acestui zeu care spune adevrul .i procla+rile lui a ceea ce este s)nt +ai de*ra3 )n.eltoare. 6ci aceast cunoa.tere este, )n conceptul ei, ne+i/locit necunoa.tere, fiindc con.tiina este )n ea )ns.i, )n aciune, aceast opoziie. &cel ce a putut s rezolve eni*+a sfin9ului .i acel ce s0a )ncrezut copilre.te s)nt de aceea, prin ceea ce zeul le reveleaz, tri+i.i la pieire. &ceast preoteas, prin care vor3e.te zeul fru+os , nu este )ntru ni+ic diferit de duplicile surori ale soar0tei , care prin pro+isiunile lor, )+pin* la cri+ .i care, prin du3)a0fa a ceea ce ele dau ca fiind certitudine, )n.al pe cel care s0a spri/init pe sensul revelat. )n sc1i+3, con.tiina care este +ai curat dec)t aceasta din ur+, care crede )n vr/itoare, .i +ai c1i3zuit .i +ai solid dec)t pri+a care se )ncrede preotesei .i zeului fru0 +os, ezit de a se rz3una )n faa revelaiei fcute de )n0
Edip. #reste. In oracolul delfic. Mac3et1.
#(

su.i spiritul tatlui despre cri+a care l0a o+or)t .i instituie )nc alte pro3e, din +otivul c acel spirit care d revelaia ar putea fi .i acela al dracului. $F.-., K;K0K;G 6on.tiina a descoperit aceast opoziie prin inter+ediul aciunii, acion)nd )n confor+itate cu cunoa.terea revelat, ea face e9periena )n.elrii acesteia... E...F !uria preotesei, fi*ura inu+an a vr/itoarelor, vocea po+ului, a psrii, a visului etc. nu s)nt +odurile )n care apare adevrul, ci se+ne prevestitoare ale )n.elrii, ale ireflec0iei, ale sin*urtii .i contin*enei cunoa.terii. 2au 8 ceea ce este acela.i lucru 8 puterea opus, pe care con.tiina a rnit0o, este prezent ca le*e e9pres .i ca drept vala3il, ca le*e a fa+iliei sau ca le*e a statului, coniina ur+a, din contra, cunoa.terea ei proprie .i ).i ascundea sin*ur ce era revelat. Ins adevrul puterilor ce apar opuse una alteia, al coninutului .i al con.tiinei, este rezultatul final , c a+3ele au acela.i drept .i, de aoeea )n opoziia lor pe care o produce aciunea s)nt a+andou e*al de nedrepte. Mi.carea aciunii pro3eaz unitatea lor )n declinul reciproc al a+3elor puteri .i al caracterelor con.tiente de ele. )+pcarea contradiciei cu sine este $et1e0 ul lu+ii de /os, )n +oarte, sau $et1e0ul ; u0+ii de sus, ca a3solvire nu de vin, cci pe aceasta con.tiina nu o poate ne*a, deoarece ea a acionat, ci de , cri+ .i de lini.tea isp.itoare a acesteia. &+)ndou s)nt uitarea, dispariia realitii .i a aciunii puterilor su3stanei, a individualitilor acestora .i a puterilor *)ndului a3stract al 3inelui .i al rului, cci nici una pentru sine nu este esena , c aceast esen este odi1na )ntre*ului, )n el )nsu.i, unitatea ne+i.cat a (estinului, e9istena lini.tit .i, prin aceasta, neactivitatea .i nevitalitatea fa+iliei .i a *uvernrii .i e*ala onoare .i, de ase+enea, ne0
4a+let.
#)
!";" "

realitate indiferent a lui &pollo .i a Eriniei .i re)ntoarcerea )nsufleirii .i activitii lor )n si+plul Aeus. &cest destin desvar.e.te depopularea cerului, al a+estecului ne*)ndit al individualitii .i al Esenei, un la+es0tec prin care aciunea Esenei apare ca o aciune inconsecvent, )nt)+pltoare, nede+n de ea , cci, aparin)nd nu+ai superficial Esenei, individualitatea este neesenial. 'espin*erea unor atare reprezentri lipsite de esen, care a fost cerut de filozofii antic1itii, )ncepe deci c1iar )n tra*edie )n *enere, prin faptul c diviziunea su3stanei este controlat de concept, c individualitatea este astfel individualitate esenial .i c deter+inrile s)nt caractere a3solute. 6on.tiina0de0sine, reprezentat )n tra*edie, cunoa.te .i recunoa.te de aceea nu+ai o sin*ur putere supre+, Aeus, .i pe acest Aeus nu+ai ca putere a statului sau a clanului .i, )n poziia ce aparine cunoa.terii, nu+ai ca tatl cunoa.terii, cpt)nd fi*ur a particularului, )nc .i ca Aeus al /ur+)ntului .i al Eriniei, al universalului, al interiorului sl.luind )n ce este ascuns. $F.-., K;C0K;? EJF 6o+edia E...F Pretenia universalitii universale este trdat )n 2ine , el se arat prins )ntr0o realitate .i las0 s cad +asca toc+ai atunci c)nd el vrea s fie ceva drept. Linele, apr)nd aici )n se+nificaia sa ca ceva real, se /oac cu +asca pe care o pune c)teodat spre a fi propriul su persona/,

dar, din aceast aparen, el se prezint )n cur)nd iar.i deopotriv )n propria lui nuditate .i )n +odul lui co+un, care )l arat a nu fi diferit.de Linele su propriu, al actorului, ca .i de acela al spectatorului. :F.-., K;< &ceast dizolvare universal a esenialitii, care a cptat )n *enere for+ )n individualitatea ei, devine, )n coninutul ei, +ai serioas .i, prin aceasta, +ai )ndrznea .i a+ar, pe +sur ce coninutul posed se+nifi0
#*

caia sa +ai serioas .i +ai necesar. E...F )n +sura )n care aceast se+nificaie cuprinde acu+ esena etic, ea este, pe de o parte, poporul )n cele dou aspecte ale sale., statul, adic de+osul propriu0zis, .i individualitatea fa+iliei , pe de alt par,te, )ns, cunoa.terea pur, con.ti0ent0de0sine, adic *)ndirea raional a universalului. $F.-., K;I %)ndirea raional li3ereaz esena divin de aspectul ei contin*ent, .i 8 opus )nelepciunii lipsite de concept a corului, care afir+ tot felul de +a9i+e +orale .i las s valoreze o +uli+e de le*i .i de concepte ale datoriei .i dreptului 8 ea le ridic la ideile si+ple ale ! r u + o0sului .i Binelui. E...F %)ndurile pure ale !ru+osului .i Binelui arat astfel spectacolul co+ic: de a deveni *oale prin eli3erarea de opinie, care conine at)t deter0+inaia lor ca coninut, c)t .i deter++aia lor a3solut, conine susinerea fer+ a con.tiinei, .i toc+ai prin aceasta de a deveni /ocul .i capriciul opiniei .i al individualitii )nt)+pltoare. $F.-., K;I0KB= Linele individual este fora ne*ativ prin care .i )n care zeii, ca .i +o+entele lor E...F dispar , totodat, Linele individual nu este *olul dispariiei, ci se +enine )n aceast ni+icnicie )ns.i, este la sine .i este sin*ura .i unica realitate. 'eli*ia artei s0a )+plinit )n el .i s0a )ntors )n cerc )n sine. Prin faptul c con.tiina individual este aceea care, )n certitudinea ei )ns.i, se +anifest ca aceast putere a3solut, aceasta a pierdut for+a a ceva reprez entat, a ceva separat )n *enere de con.ti0i n .i strin acesteia, a.a cu+ erau statuia .i tot astfel corporalitatea fru+oas sau coninutul eposului .i puterile .i persona/ele tra*ediei, iar unitatea nu este unitatea incon.tient a cultului .i a +isterelor, ci Linele propriu al actorului coincide cu persoana lui, tot a.a
BI

i
cu+ spectatorul este )n ceea ce i se reprezint cu totul la el acas .i se vede /uc)nd el )nsu.i. 6eea ce intuie.te aceast con.tiin0de0sine este c ceea ce, )n opoziie cu ea. ia for+a esenialitii, se dizolv +ai de*ra3 )n ea, )n *)ndirea sa, )n e9istena sa .i )n aciunea sa .i este lsat la dispoziia ei. Este re)ntoarcerea a tot ce e universal )n certitudinea de sine, care, prin aceasta, este perfecta lips de fric .i de esenialitate fa de tot ce e strin .i este o 3un sntate .i o destindere a con.tiinei, a.a cu+ nu se *se.te o alta )n afar de aceast co+edie.
(F.S., KB= 'E$I%I& 'E@E$&TX

Prin reli*ia artei, spiritul a trecut din for+a su3stanei )n aceea a su3iectului, cci arta ).i pro0d u c e fi*ura ei .i pune deci )n ea aciune a, adic con.tiina0de0sine care dispare nu+ai )n su3stana care )nfioar .i, )n )ncredere, nu se )nele*e pe ea )ns.i. &ceast devenire u+an a Esenei divine pleac de la statuie, care nu are )n ea dec)t c1ipul e9terior al 2inelui, )ns interiorul, activitatea ei, cade )n afara ei, )n cult )ns, a+3ele laturi au devenit una , )n rezultatul reli*iei artei, aceast unitate a trecut )n acela.i ti+p .i ea )n )+plinirea ei )n e9tre+ul 2inelui, )n spirit, care este perfect cert de el )n sin*ularitatea con.tiinei, orice esenialitate a czut. Propoziia care e9pri+ aceast superficialitate sun astfel: Linele este esena a3solut, esena, care era su3stan .i )n care Linele era accidentalitate, a deczut ca predicat, .i )n aceast con.tiin0de0sine cruia nu0i apare ni+ic )n for+a esenei, spiritul .i0a pierdut con.tiina lui. $F.-., KB=0KB;
!"

!I$#A#!I& 2PI'ITM$MI" 6unoa.terea spiritului este cea +ai concret, de aceea cea +ai )nalt .i +ai *rea. $E.-., G 6onceptul spiritului ).i are realitatea sa )n spirit. Pentru ca aceasta s se *seasc )n identitate cu conceptul, s fie cunoa.tere a Ideii a3solute, se cere )n +od necesar ca inteli*ena, li3er )n sine, s fie )n realitatea ei li3erat ctre conceptul ei, pentru a fi )ntruc1iparea $?estalt. de+n

a acestuia. 2piritul su3iectiv .i cel o3iectiv tre3uie privite ca fiind dru+ul pe care se desv)r.e.te latura aceasta a realitii sau a e9istenei. $E.'-., J??
ARTA

!or+a $die ?estalt. pe care o ia aceast cunoa.tere este, ca ne+i/locit 8 (+o+entul finitii artei 8, pe de o parte a desco+punerii : )ntr0o oper av)nd e9isten co+un e9terioar, su3iectul care produce aceast oper .i cel care o conte+pl .i o revel , pe de alt parte, ea este intuiia .i reprezentarea concret a spiritului,
J;

a3solut )n sine, ca ideal, ca fi*uraie concreta nscut din spiritul su3iectiv, &n care ne+i/locirea natural este nu+ai se+n al Ideii, fiind transfi*urat )n a.a fel de spiritul care o )nc1ipuie.te ca e9presie a acesteia, )n0c&t fi*ura nu +ai )nfi.eaz )ntr0)nsa ni+ic altceva dec)t Ideea, for+a $?estalt. fru+useii :E.I-., J?I . E9terioritatea sensi3il, )n fru+os, for+a ne+i/0l ocirii ca atare, este totodat deter+inaie a con0. inutului )nsu.i, .i zeul, odat cu deter+inarea lui spiritual, are )n el totodat .i deter+inarea unui ele+ent natural, adic a unei e9istene faptice. El conine a.a0nu+ita unitate a naturii .i a spiritului 8 adic unitatea i+ediat, for+a intuiiei, deci nu unitatea spiritual, )n care naturalul ar fi pus nu+ai ca ceva ideal, ca ceva suspendat, .i )n care coninutul spiritual s0ar afla raportat nu+ai la sine )nsu.i, nu spiritul a3solut este cel ce intervine )n aceast con.tiin. $E.I-., J?I &rta are nevoie, pentru intuiiile ce ur+eaz sa fie produse de ea, nu nu+ai de un +aterial dat din afar, )n care se cuprind de ase+enea i+a*inile .i reprezentrile su3iective, ci, pentru e9presia coninutului ei spiritual, ea are nevoie .i de for+ele date ale naturii, potrivit se+nificaiei lor, pe care arta tre3uie s o presi+t .i s o ai3 vie )n sine E...F . (intre pls+uirile artei, aceea a o+ului este cea +ai )nalt .i cea +ai veridic, deoarece nu+ai )ntr0)nsa spiritul ).i poate avea corporeitatea sa .i poarte do3)ndi prin ur+are e9presie intuitiv. In felul acesta ).i *se.te soluia principiul i+itaiei naturii )n art, i+itaie asupra creia nu este posi3il s se a/un* la acord cu poziia contrar, tot at)t de a3stract 8 at)ta vre+e c)t naturalul este luat nu+ai )n e9terioritatea lui, .i nu ca for+ a naturii se+nific)nd spiritul, ca for+ caracteristic, plin de sens. $E.-., J?I0J<=
&#

2piritul a3solut nu poate fi desf.urat )n sin*ularitatea .unei ase+enea, pls+uiri, de aceea spiritul artei este un spirit +r*init, al unui popor, iar universalitatea fiin)nd0)n0sine a sa se destra+, c)nd se trece la deter+inarea +ai departe a 3o*iei sale, )ntr0o puzderie nedeter+inat de zeiti, patorit li+itrii eseniale a coninutului, fru+useea )n *enere devine doar i+pre*narea intuiiei sau a i+a*inii, cu ele+entul spiritual, ceva for+al , astfel )nc)t coninutul *)ndului, adic reprezentarea, ca .i +aterialul pe care el )l folose.te ca s se )ntruc1ipeze, poate fi de felul cel +ai diferit, 3a c1iar cel +ai neesenial, .i totu.i opera s fie fru+oas 8 o oper de art. ( E.I-., J<= Mnilateralitatea ne+i/locirii )n ideal, i+plic E...F unilateralitatea opus, c idealul este ceva furit de artist. 2u3iectul este factorul for+al al activitii, .i opera de art nu este e9presia zeului dec)t atunci 6)ndnu se afl )ntr0)nsa nici un se+n de particularitate su3iectiv, ci c)nd cuprinsul spiritului sl.luind )nuntrul ei a a/uns la concepiune .i la na.tere, fr a+estec strin, .i neptat de caracterul accidental al acestei particulariti. (ar )ntrucat li3ertatea +er*e nu+ai p)n la *)ndire, activitatea )ncrcat cu acest coninut interior, inspiraia artistului, este )n acesta ca o for strin de el, ca o pati+ lipsit de li3ertate, producerea are )n ea )ns.i for+a unei ne+i/lociri naturale, ea revine *eniului, ca fiind acest su3iect particular, .i este totodat o +unc folosind inteli*en te1nic .i de9teriti +ecanice, e9terioare. (e aceea opera de art este )n aceea.i +sur o oper a li3erului ar3itru, .i artistul este +e.terul furitor al zeului. $E.-., J<=0J<; In acea )+plinire, )+pcarea apare astfel ca )nceput, ca fiind )nfptuit ne+i/locit )n con.tiina0de0sine su3iec0
&&

tiv. care e astfel si*ur de sine .i senin, lipsit de ad)n0ci+ea .i de con.tiina opoziiei sale fa de esena fiin0)nd0)n0.i0pentru0sine. (incolo de desv)r.irea fru+u0, s e i i realizat prin aceast ar+onie, )n arta clasic, se afl arta su3li+ului 8arta si+3olic, )n care fi*urarea adecvat Ideii nu este inc> *sit, )n care, di+potriv, *)ndul este )nfi.at ca dep.ind fi*uraia .i lup0t)ndu0se cu ea, ca o co+portare ne*ativ fa de fi*ur, )n care totodat el se strduie.te s se )ntruc1ipeze. 2e+nificaia, coninutul arat c1iar prin aceasta c nu a a/uns )nc la for+a infinit, c n0a a/uns )nc s fie

cunoscut .i s se cunoasc pe sine, ca spirit li3er. 6oninutul este nu+ai zeul a3stract al *)ndirii pure, adic o nzuin ctre zeu, nzuin care se z3ate fr odi1n .i fr s0.i *seasc pacea, de la o fi*urare la alta, cci nu ).i poate atin*e inta. (E.2., J<; 6ellalt fel de nepotrivire )ns, )ntre Idee .i fi*urare, const )n aceea c for+a infinit, su3iectivitatea, nu este ca )n cellalt e9tre+ doar personalitate superficial, ci ceea ce este +ai interior, iar zeul este cunoscut nu ca fiind doar )n cutarea fi*uraiei sale, sau ca satisfcut )ntr0o fi*uraie e9terioar, ci ca *sindu0se pe sine nu+ai )n sine, d)ndu0.i a.adar nu+ai )n spirit fi*uraia sa adecvat. &rta 8 ro+antic 8 renun deci s )nfi.eze zeul ca atare, )n fi*uraia e9terioar .i prin +i/locirea fru+useii, ea )nfi.eaz zeul nu+ai 3inevoind s co3oare )n apariia e9terioar, iar divinul, ca senti+ent al interioritii spirituale )n e9terioritate, creia )i este de aceea )n*duit aici s apar ca accidental fat de se+nificaia ei. $E.I-., J<B 6u privire la le*tura str)ns a artei cu reli*iile, tre3uie s o3serv+ +ai precis c artele fru+oase pot aparine nu+ai acelor reli*ii )n care principiul )l consti0
&'

tuie spiritualitatea concret, a/uns a fi li3er )n sine, dar )nc nu a3solut. )n reli*iile )n care Ideea nu s0a revelat )nc )n deter+inaia ei li3er, .i nu este cunoscut ca atare, se ive.te desi*ur nevoia artei, spre a aduce la cuno.tin, )n intuiie .i fantezie, reprezentarea esenei 8 3a arta este c1iar sin*urul or*an )n care coninutul a3stract, lipsit )n sine de claritate, 0a+estec confuz de ele+ente naturale .i spirituale, poate nzui s se aduc la con.tiin. (ar arta aceasta este plin de lipsuri , )ntrucat ea are un coninut at)t de defectuos, .i for+a ei este i+perfect, cci coninutul este defectuos prin . aceea c el nu are i+anent, )n el )nsu.i, for+a. Prezentarea artistic pstreaz o latur lipsit de *ust .i de spirit, 8 )ntruc)t interiorul )nsu.i este atins )nc de lips a spiritului .i deci nu are puterea de a ptrunde li3er +aterialul e9terior, pentru a0l ridica la se+nificaie .i fi*urare. &rta fru+oas , di+potriv, are drept condiie con.tiina0de0sine a spiritului li3er 8 a.adar con.tiina su3ordonrii sensi3ilului .i naturalului pur, fa de spirit, ea face din sensi3il .i din natural cu totul nu+ai o e9presie a spiritului, for+a intern, sin*ur, se e9teriorizeaz doar pe sine )ns.i. (e aceasta se lea*, +ai departe, consideraia +ai )nalt c apariia artei este se+nul apusului unei reli*ii le*ate )nc de e9terioritatea sensi3il. Totodat, pr)nd a da reli*iei supre+a ei transfi*urare, e9presie .i strlucire, arta a ridicat0o deasupra +r*inirii sale. In zeitatea su3li+, a crei e9presie opera de art a atins0o, *eniul artistului .i al spectatorilor se *se.te, cu propriul su sens .i propria sa si+ire, la sine, )+pcat .i li3erat, intuiia .i con.tiina spiritului li3er este astfel acordat o+ului .i atins de el. &rta fru+oas a realizat, de partea ei, ceea ce a realizat filozofia 8 purificarea spiritului de servitute. 'eli*ia aceea .)n care se , ive.te +ai )nt)i nevoia artei are, toc+ai de aceea, )n principiul ei un dincolo" lipsit de *)nd, de ordin sensi3il, 0icoanele venerate cu pietate s)nt c1ipuri de idoli, lip0
JG

site de fru+usee, talis+ane fctoare de +inuni ce se raport la un dincolo", la o o3iectivitate lipsit de du1, .i ose+intele fac acela.i serviciu, sau c1iar unul +ai 3un dec)t aceste icoane. (ar arta fru+oas este nu+ai o treapt )n li3erare, nu )ns .i li3erarea supre+. #3iectivitatea 0adevrat, care se afl nu+ai )n ele+entul * ) n0d u ; u i, ele+ent )n care sin*ur spiritul pur este pentru spirit, )n care li3erarea se *se.te )n acela.i ti+p cu veneraia, lipse.te .i din. fru+osul sensi3il al operei de art, cu at)t +ai +ult din acea sensi3ilitate e9terioar, lipsit de fru+usee. $E.-., J<J &rta fru+oas (ca .i reli*ia proprie acesteia ).i are viitorul ei )n reli*ia adevrat. 6uprinsul +r*init al Ideii se transfor+ )n0.i0pentru sine )n universalitatea identic cu for+a infinit, E...F devine revelaia, astfel )nc)t coninutul Ideii are ca principiu deter+inarea inteli*enei li3ere .i este ca spirit pentru spirit, ca spirit a3solut. $E.-., J<K )n care diversitatea din s)nul coninutului este recunoscut drept necesar .i acest coninut necesar este recunoscut ca li3er. $EF-., J<I !ilozofia se deter+in prin ur+are drept o cunoa.tere a necesitii coninutului reprezentrii a3solute, precu+ .i a necesitii a+3elor for+e, pe de o parte a intuiiei i+ediate .i a p o e z i e i sale, ca .i a reprezentrii ca presupo)i%ie, a revelaiei o3iective .i e9te0. ricare E...F. 6unoa.terea aceasta este deci recunoa.terea acestui coninut .i a for+ei sale .i li3erarea de unilateralitatea for+elor, )nlarea acestora )n for+a a3solut E...F $E.-., JI= 6onceptul acesta al filozofiei este ideea ce se *)n0de.te pe sine, adevrul care .tie $die %issende /a&r-

&eit. E...F. $E.-., K=B

'E$I%I& 'E@E$&TX E...F !I$#A#!I&

.Ltiina aceasta este unitatea artei .i a reli*iei, prin aceea c +odul intuitiv, e9terior dup for+, al artei, producerea ei su3iectiv .i spar*erea coninutului su3stanial )n +uli+ea fi*uraiilor independente este, )n totalitatea reli*iei 8 ca separare, desf.urat )n reprezentare, .i +i/locire a +o+entelor desf.urate 8 nu nu+ai le*at )ntr0un )ntre*, ci .i reunit )n intuiia spiritual si+pl .i apoi )nlat la *)ndirea con.tient de sine. 6unoa.terea aceasta este astfel conceptul artei .i al reli*iei, recunoscut pe calea *)ndirii, concept
JC

.E2TETI6&"
I"T'#(M6E'E

...ceea ce vre+ noi s e9a+in+ este arta li3er at)t )n ce prive.te scopul, c)t .i +i/loacele ei. E...F &3ia )n aceast li3ertate a sa arta este adevrat art , ea ).i rezolv nu+ai atunci sarcina ei cea +ai )nalt c)nd s0a situat pe sine )n sfera care0i este co+un cu reli*ia .i filozofia .i c)nd ea nu e dec)t un +od de a )nfi.a )naintea con.tiinei .i de a e9pri+a divinul, de a e9pri+a cele +ai profunde interese ale o+ului, cele +ai cuprinztoare adevruri ale spiritului. In operele de art .i0au depozitat popoarele reprezentrile .i intuiiile lor interioare cele +ai 3o*ate )n coninut valoros, iar c1eia pentru )nele*erea )nelepciunii .i a reli*iei o dau adesea artele fru+oase, .i la unele popoare e9clusiv ele. &ceast +enire arta o are co+un cu reli*ia .i filozofia, dar )ntr0un +od ce0i este propriu, anu+e ea reprezint )n c1ip sensi3il .i ceea ce este +ai )nalt, apropiindu0l astfel de felul )n care apare natura, de si+uri .i de percepie. % ) n d i r e a ptrunde )n profunzi+ea unei lu+i suprasensi3ile .i o opune +ai )nt)i ca pe un dincolo con.tiinei ne+i/locite .i senzaiei prezente , este li3ertatea cunoa.terii prin *)ndire care se eli3ereaz pe sine de acest dincoace nu+it realitate .i +od finit de a fi. (ar aceast ruptur )n care se an*a/eaz spiritul el .tie )n acela.i ti+p s0o .i vindece , spiritul creeaz din sine )nsu.i operele artelor
&*

fru+oase ca pri+i inter+ediari conciliatori )ntre ceea ce este pur e9terior, sensi3il, trector .i cu*etarea pur, )ntre natur, realitate +r*init, .i infinita li3ertate a *)ndirii conceptuale. $E., I. ;J0lK ...fru+osul ).i are izvorul vieii sale )n aparen. E...F E...F (ar aparena )ns.i ine )n c1ip esenial de esen, adevrul n0ar fi dac el n0ar prea .i aprea, dac el n0ar fi pentru cineva, pentru sine )nsu.i, c)t .i pentru spirit )n *eneral. E...F 6ci cu adevrat real este nu+ai ceea ce e9ist )n sine .i pentru sine, ceea ce e su3stanial )n natur .i )n spirit, ceea ce ne)ndoielnic ).i confer sie.i prezen .i e9isten concret, dar r+)ne )n cuprinsul acestei e9istene ceea ce e )n sine .i pentru sine, .i nu+ai )n c1ipul acesta este cu adevrat real. 6eea ce arta scoate )n eviden .i face s apar este toc+ai aciunea deter+inat a acestor puteri universale. Li )n lu+ea inte0rioiar si e9terioar o3i.nuit apare, desi*ur, esenialitatea, dar )n for+a unui 1aos de accidentaliti, sc1ilodit de ctre +odul0ne+i/locit al sensi3ilului .i de ctre ceea ce au ar3itrar strile, )nt)+plrile, caracterele etc. &rta )nltur aparena .i )n.elciunea acestei lu+i rele .i trectoare din coninutul valoros .i veridic al feno+enelor, dindu0le acestora o realitate superioar, nscut din spirit. Prin ur+are, cu totul departe de a fi si+ple aparene, tre3uie s atri3ui+ feno+enelor artei o realitate superioar .i o e9isten +ai adevrat dec)t realitii o3i.nuite. Tot at)t de puin tre3uie considerate pls+uirile artei ca aparen )n.eltoare, co+par)ndu0le cu e9punerile +ai veridice ale istorio*rafiei. (eoarece nici istorio*rafia nu are ca ele+ent al descrierilor sale e9istena ne+i/locit, ci rsfr)n*erea spiritual a acesteia, dar coninutul ei r+)ne )+povrat cu )ntrea*a accidentalitate a realitii o3i.nuite .i cu ale ei )nt)+plri, co+plicaii .i individualiti, )n ti+p ce opera de art ne pune )n fa puterile ve.nice
JI

care acioneaz )n c1ip deter+inant )n istorie, fc)nd a3stracie de tot acest accesoriu al ne+i/locitului prezent sensi3il .i de aparenele lui lipsite de consisten. (ac )ns +odul de apariie a for+elor artistice este nu0 +it a+*ire )n compara%ie cu *)ndirea filozofic, cu principiile reli*ioase .i +orale, fr )ndoial c for+a de apariie pe care un coninut oarecare o pri+e.te )n do+eniul *)n0dirii este realitatea cea +ai verita3il , totu.i, comparat cu aparena ne+i/locitei e9istene sensi3ile .i cu aceea a istorio*rafiei, aparena artei are avanta/ul c ea anun prin ea )ns.i ceva spiritual *i tri+ite de la sine la acest ce spiritual, care tre3uie s a/un* prin ea s fie reprezentat, )n ti+p ce, di+potriv, feno+enul ne+i/locit nu se )nfi.eaz pe sine )nsu.i ca iluzoriu, ci, din contra, se prezint ca ceea ce e real .i adevrat, cu toate c, la el, ceea ce e adevrat este ptat de sensi3ilul ne+i/locit .i ascuns de acesta. 2coara tare a naturii .i a lu+ii o3i.nuite face ca

spiritul s ptrund cu +ai +are *reutate p)n la idee dec)t fac acest lucru operele artei. &cu+ )ns, dac, pe de o parte, noi acord+ arfei aceast )nalt poziie, s)nte+ nevoii, pe de alt parte, s not+ totodat c arta nu e totu.i nici dup coninut, nici dup for+ +odul cel +ai )nalt .i a3solut de a aduce la con.tiina spiritului adevratele lui interese. 6ci toc+ai din cauza for+ei sale este li+itat .i arta la un coninut deter+inat. "u+ai o anu+it sfer .i treapt a adevrului poate fi prezentat )n ele+entul operei de art , tre3uie s in de deter+inaia proprie a acestui adevr par0 ticularitatea de a se traduce )n ele+ente sensi3ile .i de a0.i putea fi sie.i adecvat )n acestea spre a fi un coninut autentic pentru art, cu+ e cazul, de e9e+plu, la zeii. elini. (i+potriv, e9ist apoi o for+ de cuprindere +ai ad)nc a adevrului, )n care acesta nu +ai e at)t de )nrudit .i prietenos cu sensi3ilul pentru a putea fi pri+it .i e9pri+at )n +od adecvat de acest +aterial. In aceast cate*orie intr concepia cre.tin a adevrului .i )nainte de toate
'$

spiritul lu+ii noastre de azi, sau +ai precis al reli*iei noastre .i al culturii noastre raionale, care apare situat dincolo de treapta pe care arta constituie cel mai )nalt +od de a fi con.tient de a3solut. !elul particular al produciei artistice .i al operelor ei nu ne +ai satisface nevoile cele +ai )nalte. "oi a+ dep.it starea de a +ai putea venera .i adora operele de art ca pe ni.te diviniti, i+presia pe care ele o fac este +ai te+perat de refle9ie .i ceea ce ele trezesc )n noi are nevoie de o piatr de )ncercare superioar .i de o altfel de evaluare. 6u*etarea .i refle9ia au dep.it artele fru+oase. $E., I, ;=, ;K0lC ...arta .i operele ei, ca unele ce au luat na.tere din spirit fiind create de el, s)nt ele )nsele de natur spiritual, de.i pls+uirea lor )+3rac aparena sensi3ilitii .i infiltreaz )n sensi3il spiritul. 2u3 acest raport, arta st +ai aproape de spirit .i de *)ndirea lui dec)t st natura pur e9terior .i lipsit de spirit, )n produsele artei spiritul are de0a face nu+ai cu ceea ce este al su. $E., I, ;<0lI
I(EE& !'MM#2M$MI &'TI2TI6 2&M I(E&$M$, Poziia artei fa de realitatea finit .i fa de reli*ie .i filozofie

...ide ea a3solut E...F este spirit, .i anu+e nu spiritul finit cu preocuprile lui +r*inite, ci spiritul universal, infinit .i a3solut, care deter+in din sine )nsu.i ce e )ntr0adevr adevrul. E...F 2piritul a3solut tre3uie totodat conceput .i ca activitate a3solut .i, prin aceasta, ca autodifereniere )n sine )nsu.i. E...F )nsu.i a3solutul devine o3iect al spiritului, )ntruc)t spiritul p.e.te pe treapta con.tiinei, difereniindu0se
K;

)n sine ca unul care cunoa.te .i, )n faa acestuia, ca o3iect a3solut al cunoa.terii. (N., I, ;==0l=; ...fru+osul artistic nu e nici ide ea lo*ic, cu*etul a3solut a.a cu+ se dezvolt acesta )n ele+entul pur al *)ndirii, .i, invers, nu este nici ideea natural, ci fru+osul artei aparine do+eniului spiritului, fr ca, totu.i, s se opreasc la cuno.tinele .i faptele spiritului finit. )+pria artelor fru+oase este i+periul s p i r i0tului a3solut. &ici nu pute+ dec)t s indic+ c a c e s t a e cazul , dovada .tiinific se afl )n sarcina disciplinelor filozofiei pre+er*toare , )n sarcina $o*icii, al crei coninut este ideea a3solut ca atare, a filozofiei naturii ca filozofie a sferelor finite ale spiritului , fiindc )n aceste .tiine tre3uie ,s se arate cu+, confor+ propriului ei concept, ideea lo*ic are s se converteasc .i )n e9is0 ten a naturii, .i apoi cu+ tre3uie ea s se eli3ereze din aceast e9terioritate spre a deveni spirit .i cu+, ie.ind din finitatea acestuia, s se eli3ereze )nc o dat pentru a deveni spiritul )n ve.nicia .i adevrul lui. (in acest punct de vedere, care se potrive.te artei celei +ai )nalte .i cu adevrat de+ne, reiese de )ndat li+pede c ea aparine aceluia.i do+eniu cruia )i aparin .i reli*ia .i filozofia. In toate sferele spiritului a3solut, spiritul se eli3ereaz de li+itele )n*uste ale e9istenei sale, )ntruc)t din condiiile )nt)+pltoare ale vieii sale lu+e.ti .i din sfera scopurilor .i intereselor sale +r*inite el se desc1ide pentru considerarea .i )nfptuirea e9istenei sale )n sine .i pentru sine. $E., I, ;=B #cup)ndu0se cu adevrul ca o3iect a3solut al con.tiinei, .i arta aparine sferei a3solute a spiritului .i, din acest +otiv, ea se afl, )n ceea ce prive.te coninutul ei, pe unul .i acela.i teren cu reli*ia 8 )n sensul +ai special al cuv)ntului 8, precu+ .i cu filozofia. E...F
'#

&v)nd aceast e*alitate de coninut, cele trei re*nuri ale spiritului a3solut se deose3esc nu+ai prin for+ele )n care ele )nfi.eaz con.tiinei o3iectul lor, adic a3solutul. (N., I, ;=<0l=I Pri+a for+ a acestei cuprinderi Ea spiritului a3solut, n.n.N este o cunoa.tere ne+i/locit .i toc+ai de aceea cunoa.tere sensi3il, o cunoa.tere )n for+a .i fi*ura sensi3ilului .i o3iectivului )nsu.i, cunoa.tere prin care a3solutul este perceput de intuiie .i de senti+ent. & doua for+ e apoi con.tiina care0.i reprezint Espiritul a3solutF, .i, )n sf)r.it, a treia ete *)ndirea li3er a spiritului a3solut.

!or+a intuiiei sensi3ile aparine artei, )ntruc)t arta )nfi.eaz pentru con.tiin adevrul )n for+a pls+uirii sensi3ile, .i anu+e a unei pls+uiri sensi3ile care )n )ns.i aceast apariie a sa posed un )neles +ai )nalt .i o se+nificaie +ai ad)nc, fr s caute totu.i, cu a/utorul +ediului sensi3il, s fac sesiza3il conceptul ca atare, adic )n universalitatea lui, cci toc+ai unitatea acestuia cu feno+enul individual este esena fru+osului .i a producerii lui de ctre art. E...F E...F (ar unde arta e9ist )n for+a ei cea +ai desv)r0.it, acolo toc+ai e a )n +odul su fi*urat conine felul de e9punere cel +ai esenial .i +ai corespunztor cuprinsului adevrului. &stfel, de e9e+plu, la *reci arta a fost cea +ai )nalt for+ )n care poporul ).i reprezenta zeii .i )n care el ).i procura con.tiina adevrului. (e aceea, preoii .i arti.tii *recilor au devenit creatorii zeilor lor, adic arti.tii i0 au dat naiunii elene reprezentare precis despre activitatea .i viaa divinului, deci coninutul de0 ter+inat al reli*iei sale. Li anu+e acest lucru nu s0a )nfptuit )n felul c aceste reprezentri .i )nvturi ar fi e9istat de/a )naintea poeziei )n for+e a3stracte ale con.tiinei, ca propoziii reli*ioase *enerale .i ca deter0
'&

+inaii ale *)ndirii pe care arti.tii le0ar fi )+3rcat doar ulterior )n i+a*ini .i le0ar fi )+podo3it )n c1ip e9terior cu decorul poeziei, ci +odul de producie artistic era de a.a natur, )ncat poeii *reci nu erau )n stare s ela3oreze ceea ce fier3ea )n ei d e c ) t )n aceast for+ a artei .i 0a poeziei. E>>>F (ar, dup cu+ arta, )n natur i )n do+enile finite ale vieii, are ceva ce o precede, tot astfel 0e9ist .i ceva ce vine dup ea, adic o sfer care, la r)ndul ei, dep.e.te +odul de a concepe .i de a reprezenta a3solutul pe care0l posed arta, deoarece arta are )nc )n sine )ns.i o li+it, .i de aceea ea trece )n for+e +ai )nalte ale con.tiinei. &ceast li+itare deter+in .i poziia pe care s)nte+ o3i.nuii s i0o atri3ui+ artei )n viaa noastr de azi. Pentru noi arta nu +ai trece drept +odel supre+ )n care ).i procur e9isten adevrul. )n *eneral, *)ndirea s0a ridicat de/a de ti+puriu )+potriva artei ca reprezentare concretizatoare a divinului, de e9e+plu, la evrei .i la +a1o+edani, 3a c1iar .i la *reci, unde Platon s0a opus puternic zeilor lui 4o+er .i 4esiod. 6u pro*resul culturii, la orice popor apare )n *eneral o epoc )n care arta tri+ite dincolo de ea )ns.i. &stfel, de e9e+plu, ele+entele istorice ale cre.tinis+ului, apariia lui 4ristos, viaa .i +oartea lui au oferit artei, .i )ndeose3i picturii, diferite ocazii de a se dezvolta, .i 3iserica )ns.i a a/utat sau a lsat ca arta s devin +are. 6)nd )ns i+pulsul cunoa.terii .i al cercetrii .i nevoia unei spiritualiti interioare au adus cu ele 'efor+a, s0a cerut ca reprezentarea reli*ioas s renune la ele+entul sensi3il, fiind recondus la inti+itatea sufletului si la interioritatea *)ndirii. )n felul acesta, acel dup art +enionat +ai sus const )n faptul c spiritului )i este inerent nevoia s0.i *seasc +ulu+irea nu+ai )n propriul su interior ca adevrat for+ a adevrului. )n )nceputurile ei, arta +ai las s su3ziste +isteriosul, presi+irea plin de taine, dorina nedefinit, aceasta pentru c pls+uirile ei nu .i0au e90 pus )nc pe deplin tot coninutul lor pentru intuiia ce se spri/in pe i+a*ini. (ar c)nd coninutul co+plet a fost )nfi.at )n )ntre*i+e0)n for+e artistice, spiritul, care prive.te +ai departe, se re)ntoarce de la aceast o3iectivitate )n interiorul su, respin*)nd0o de la sine. Mn astfel de ti+p este cel )n care tri+ acu+. Pute+ spera, fr )ndoial, c arta se va dezvolta .i perfeciona tot +ai +ult, for+a ei a )ncetat )ns de a +ai fi nevoia supre+ a spiritului. E...F (eci, pri+ul do+eniu care dep.e.te )+pria artei este reli*ia. 'eli*ia are reprezentarea ca for+ a con.tiinei sale, )ntruc)t a3solutul e transferat din o3iectivitatea artei )n interioritatea su3iectului, fiind dat acu+ pentru reprezentare )n +od su3iectiv, astfel )nc)t ini+a .i sufletul, .i )n *eneral su3iectivitatea interioar, devin +o+ent principal. E...F )n sf)r.it, a treia for+ a spiritului a3solut este f i ; o z of i a. E...F 6a cea +ai pur for+ a cunoa.terii tre3uie s fie recunoscut *)ndirea li3er )n care .tiina devine con.tient de acela.i coninut, devenind prin aceasta cel +ai spiritual cult, care, prin *)ndire siste+atic, ).i )nsu.e.te .i )nele*e ceea ce altfel este nu+ai coninut al senti+entului su3iectiv sau al reprezentrii. )n c1ipul acesta, )n filozofie s)nt unite cele dou laturi ale artei .i ale reli*iei ,

o3iectivitatea artei, care aici .i0a pierdut, desi*ur, sensi3ilitatea e9terioar, dar sc1i+3)nd0o contra for+ei *)ndirii, .i su3iectivitatea reli*iei, care e purificat, devenind su3iectivitate a * ) n d i r i i, fiindc, pe de o parte, e su3iectivitatea cea +ai inti+ .i +ai proprie, iar adevratul *)nd, ideea, este, pe de alt parte, universalitatea cea +ai su3stanial .i +ai o3iectiv, universalitate care nu+ai )n *)ndire se poate cuprinde pe sine )n propria sa for+. $E., I, ;=I0 l;B
'(
''

(I@IAIM"E

...coninutul artei este ideea, iar for+a ei, pls+uirea sensi3il, fi*urat. &rta tre3uie s )+3ine aceste dou laturi )n li3er .i conciliat totalitate. Pri+a deter+i0naie" inclus aici este cerina ca acel coninut care ur+eaz s fie reprezentat artistic, s se arate )n el )nsu.i capa3il de a fi reprezentat artistic. E...F & doua cerin, care deriv din precedenta, prive.te coninutul artei. 2e cere ca acesta s nu fie ceva )n sine )nsu.i a3stract, .i anu+e nu )n sensul c acest coninut tre3uie s fie nu+ai sensi3il .i concret )n opoziie cu ceea ce e spiritual .i *)ndit, acesta din ur+ luat cu se+nificaia de si+plu .i a3stract. E...F In al treilea r)nd, dac unui coninut verita3il, .i )n consecin concret, tre3uie s0i corespund o for+ .i o pls+uire sensi3il, aceasta, la r)ndul ei, tre3uie s fie tot ceva cu desv)r.ire concret .i individual, ceva sin*ular. !aptul c concretul revine a+3elor laturi ale artei 8 adic at)t coninutului, c)t .i for+ei )n care acesta e )nfi.at 8 este toc+ai punctul )n care a+3ele coincid .i ).i corespund, reciproc, a.a cu+, de e9e+plu, fi*ura natural a corpului o+enesc este un concret sensi3il )n stare s )nfi.eze spiritul )n sine concret .i s se arate adecvat acestuia. (E., I. ?C0?? (ar cu+ arta are sarcina s )nfi.eze ideea pentru intuiia ne+i/locit )n for+ sensi3il, .i nu )n for+a *)ndirii .i a spiritualitii pure )n *eneral, .i cu+ aceast )nfi.are ).i are valoarea .i +eritul )n corespondena .i unitatea a+3elor laturi, adic )n corespondena .i unita00tea ideii cu for+a ei, )nalta valoare .i e9celena unei opere de art, realizat confor+ conceptului ei, va depinde de *radul de unitate interioar )n care apar contopite una )n alta ideea .i for+a. !unda+entul diviziunii pentru .tiina artei rezid )n acest punct al adevrului superior, spiritualitate pe care .i0a c).ti*at0o pls+uirea artistic adecvat conceptului spiritului. (eoarece, )nainte de a a/un*e la adevratul concept al esenei sale a3solute, spiritul tre3uie s treac prin0tr0o succesiune de trepte, )nte+eiat )n )nsu.i acest concept, iar acestei desf.urri a coninutului pe care spiritul .i0o d )i corespunde, le*at ne+i/locit de ea, o succesiune a for+elor artei, for+e prin care spiritul, ca spirit artistic, devine con.tient de sine )nsu.i. $E., I, ?<0?I 6onsiderat )ns )n ansa+3lul ei, .tiina noastr se )+parte )n trei pri principale : Inpri+ulr)nd, ave+ o parte *en e r a ; . &ceast parte are ca o3iect .i coninut al ei, pe de o parte, ideea *eneral a fru+osului artistic ca i d e a ;, precu+ .i raportul +ai apropiat al acestuia cu natura, pe de alt parte, raportul idealului cu producia artistic su3iectiv. )n al doilea r)nd, din conceptul fru+osului artistic se dezvolt o parte particular, )ntruc)t deose3irile eseniale coninute )n acest concept se desf.oar )ntr0o succesiune de trepte ale for+elor particulare de pls+uire artistic. )n al treilea r)nd, ave+ o ulti+ parte, )n care tre3uie s e9a+in+ individualizarea fru+osului, artis0 tic, )ntruc)t arta trece la realizarea sensi3il a creaiilor sale, )nc1e*)ndu0se )ntr0un siste+ al artelor particulare .i al *enurilor .i speciilor lor. &cu+, )n ceea ce prive.te pri+a .i a doua parte, pentru a face inteli*i3il ceea ce ur+eaz, tre3uie s rea+inti+ )ndat c ideea, ca fru+os artistic, nu este ideea ca atare, ideea a.a cu+ tre3uie s0o conceap ca a3solut $o*ica +etafizic, ci este ideea )ntruc)t a pri+it for+a realitii .i a intrat cu aceast realitate )ntr0o unitate ne+i/locit adecvat. 6ci ideea ca atare este, fr )ndoial, )nsu.i adevrul )n sirie .i pentru sine, dar e adevrul nu+ai
'( ')

confor+ *eneralitii lui )nc neo3iectivate, )n ti+p ce ideea ca fru+os artistic este ideea cu deter+ina0 rea +ai precis de a fi )n c1ip esenial realitate individual, precu+ .i o pls+uire individual a realitii cu destinaia de a lsa s apar )n sine )n c1ip esenial ideea. Prin aceasta este de/a for+ulat cerina ca ideea .i pls+uirea ei )n for+ de realitate concret tre3uie s fie co+plet adecvate una alteia. &stfel conceput, ideea ca realitate pls+uit confor+ conceptului su este idealul. (N., I. ?I0

<=

!'MM#2M$ &'TI2TI6 (*eneralul

Pentru noi conceptul fru+osului .i al artei este o presupoziie dat de siste+ul filozofic. (N., I, J;

I
E2TETI6&, E2TETI6IE"I LTII"W& (E2P'E &'T& ...o3iectul ei Eal esteticii, n.n.N este )ntinsa )+prie a fru+osului, +ai e9act: do+eniul ei este arta, .i anu+e artele fru+oase. E...F ...adevrata e9presie care poate servi de nu+e .tiinei noastre este: filozofia artei" .i, +ai e9act, filozofia artelor fru+oase". $E., I, ? !ru+useea E...F nu e dec)t un anu+it +od al e9teriorizrii .i reprezentrii adevrului, .i din acest +otiv, este accesi3il *)ndirii care opereaz cu conceptul, e desc1is a3solut pe toate laturile ei, c)nd este )ntr0adevr )nar+at cu puterea conceptului. $E., I, II (e aici reiese ne+i/locit cu privire la coninut c artele fruriioase nu pot diva*a, ced)nd unei i+a*inaii sl3atice .i lipsite de fir+, fiindc aceste interese spirituale sta3ilesc pentru coninutul lor puncte de reper deter+inate, oric)t de variate .i de inepuiza3ile ar fi for+ele .i pls+uirile artei. &cela.i lucru e vala3il .i pentru for+ele )nse.i. "ici acestea nu s)nt lsate pe sea+a si+plei )nt)+plri. "u orice pls+uire este capa3il s fie e9presie .i )nfi.are a +enionatelor interese, s le incorporeze )n sine .i s le redea, ci un coninut deter+inat ").i deter+in .i for+a care i se potrive.te.
G;

Li )n privina aceasta s)nte+ deci )n stare s ne orient+ raional )n +asa )n aparen de necuprins a operelor .i for+elor artistice. Prin ur+are, E...F artele fru+oase nici nu s)nt nede+ne de a fi studiate .tiinific, .i nici tratarea filozofic nu este incapa3il s cunoasc esena artelor fru+oase. $E., I, ;I0B= In acest do+eniu Eal artei, n.n.N, re*ulile nu conin dec)t *eneraliti lipsite de precizie. E...F ...a3stracte, dup coninutul lor, astfel de re*uli, )n pretenia lor de a fi )n stare s u+ple con.tiina artistului, se dovedesc a fi a3solut incapa3ile de a.a ceva, )ntruc)t producia artistic nu este activitate for+al desf.urat confor+ unor prescripii precise, date, ci, ca activitate spiritual, ea tre3uie s ela3oreze din sine )ns.i .i s )nfi.eze )naintea intuiiei spirituale cu totul alt coninut, +ai 3o*at, .i for+e individuale +ai cuprinztoare. $E., I, JB ...din cauza naturii sale )n acela.i ti+p +aterial .i individual, opera de art se na.te )n c1ip esenial din condiiile particulare cele +ai diverse, de care in cu deose3ire ti+pul .i locul na.terii ei, apoi individualitatea deter+inat a artistului .i +ai ales dezvoltarea te1nic la care a a/uns arta. Pentru intuirea .i cunoa.terea precis, 3a c1iar pentru *ustarea unui produs artistic, este indispensa3il s se in sea+a de toate aceste laturi, de care se ocup cunosctorii cu deose3ire, iar aceast contri3uie a lor tre3uie pri+it cu +ulu+iri. )ntruc)t aceast erudiie este, desi*ur, )ndreptit s fie socotit esenial, totu.i nu e voie ca acu+ ea s fie considerat drept unicul .i supre+ul lucru i+portant )n raportul pe care .i0l d spiritul fa de o oper de art .i fa de art )n *eneral. 6ci erudiia se poate opri la cunoa.terea unor laturi pur e9terioare, la aspectul te1nic, istoric etc, al operei de art 8 aceasta fiind apoi latura ei defec0 tuoas 8, .i eventual s nu 3nuiasc prea +ult ori c1iar s nu .tie ni+ic privitor la adevrata natur a operei de art. Mai +ult: ea poate deprecia valoarea unor consideraii +ai profunde, )n co+paraie cu cuno.tinele pur pozitive, te1nice .i istorice, dar totu.i .i atunci erudiia, c)nd este autentic, inte.te spre cuno.tine .i te+eiuri precise, precu+ .i spre for+ularea unor aprecieri rezona3ile, fapt c/* care se lea* .i distin*erea +ai e9act a diverselor laturi 8 de.i )n parte e9terioare 8 ale .unei opere de art, precu+ .i evaluarea acesteia. $E., I, K=0K; Pe de o pairte, vede+ .tiina artei ocup)ndu0se, oarecu+ nu+ai din e9terior, cu operele verita3ile ale artei, )n.i0ruindu0le una l)n* alta )n vederea istoriei artelor, fc)nd consideraii despre operele de art e9istente, consideraii ce ur+eaz s furnizeze punctele de vedere *enerale pentru aprecierea lor critic, precu+ .i pentru creaia artistic. Pe de alt parte, vede+ .tiina dedic)ndu0se independent, pentru sine, cu*etrii asupra

fru+osului .i produ0c)nd nu+ai *eneraliti care nu atin* opera de art )n ceea ce are ea propriu, adic o filozofie a3stract a fru+osului." ;. )n ce prive.te pri+ul +od de a proceda, care are. ca punct de plecare e+piricul, acest +od este dru+ul necesar pentru cel ce *)nde.te s devin erudit )n ale artei. E...F a E...F ...pri+a cerin este s cuno.ti precis do+eniul i+ens al operelor de art individuale antice .i +oderne, opere de art care )n parte au pierit de/a, )n parte aparin unor ri sau continente )ndeprtate .i pe care vitre*ia sorii le0a rpit vederii directe. Li apoi, fiecare oper de art aparine ti+pului su, poporului su, +ediului su, .i depinde de reprezentri .i scopuri 0 istorice particulare sau de alte reprezentri .i scopuri, din care cauz erudiia )n +aterie de art cere
(

de ase+enea .i o +are 3o*ie de cuno.tine istorice, .i anu+e totodat cuno.tine foarte speciale .i, )ntruc)t toc+ai natura individual a operei de art se refer la ceea ce este individual, cer)nd, pentru a fi )neleas .i e9plicat, s se in sea+a de ceea ce are specific. E...F 3 E...F ...aceste puncte de vedere )ns constituie, la fel ca la alte .tiine care au un )nceput e+piric, criterii .i propoziii *enerale, iar )n *eneralizarea for+al, .i +ai lar*, teoriile artelor. E...F &stfel, de e9e+plu, Poetica lui &ristotel, a crui teorie despre tra*edie prezint .i acu+ interes , iar .i +ai precis dintre scrierile celor +ai vec1i *rs poetica a lui 4oraiu .i scrierea lui $on*in despre su3li+ ne pot da o idee *eneral despre felul cu+ era +)nuit o astfel de teoretizare. (eter+inaiile *enerale ce erau a3strase tre3uiau s ai3 )ndeose3i valoare de prescripii .i re*uli )n confor+itate cu care, +ai ales )n epoci de decaden a poeziei .i artei, tre3uiau produse operele de art. Totu.i ace.ti +edici ai artei prescriau pentru vindecarea acesteia reete .i +ai puin si*ure dec)t prescriau ceilali +edici pentru resta3ilirea sntii. 'eferitor la teoriile de acest fel, vreau doar s notez c, de.i )n ce prive.te a+nuntele, ele conin +ulte lucruri instructive, o3servaiile lor au fost, totu.i, a3strase dintr0un cerc foarte li+itat de o3iecte de art, considerate toc+ai ca fiind cele autentic fru+oase, care )ns nu cuprindeau dec)t o sfer )n*ust a do+eniului artei. Privite pe alt latur, astfel de deter+inri s)nt )n parte refle9ii foarte 3anale, care, dat fiind *eneralitatea lor, nu +er* p)n la scoaterea )n eviden a particularului, lucru care are )ns o i+portan deose3it. &stfel, Rus0+enionata scriere a lui 4oraiu este plin de atare refle9ii, fiind desi*ur toc+ai din acest +otiv o carte pentru toi, dar care, c1iar pentru aceasta, conine +ulte lucruri ce nu spun ni+ic E...F. Mn alt o3iectiv al acestor scrieri nu consta )n scopul e9plicit de a aciona direct asupra producerii unor opere de art autentice, ci
('

ele +anifestau intenia ca, prin astfel de teorii, s for+eze /udecata )n aprecierea operelor de art .i )n *e0> neral *ustul, )n aceast privin Elements of criticism a lui 4o+e, scrierile lui Batteur .i Introducerea #n tiinele frumoase a lui 'a+ler au fost pe ti+pul lor opere +ult citite. E...F '+)ne )ns pentru totdeauna vala3il faptul c fiecare o+ apreciaz operele de art sau caracterele, aciunile sau eveni+entele pe +sura vederilor sa5e .i a structurii sale suflete.ti .i, cu+ a+intita cultivare a *ustului nu se referea dec)t la ceea ce este e9terior .i neco+plet, .i )n afar de aceasta nici prescripiile sale nu .i le scotea dec)t dintr0un cerc )n*ust de opere artistice .i dintr0o cultur li+itat a intelectului .i sufletului, sfera ei era insuficient .i incapa3il s prind ceea ce este interior .i adevrat .i s a*ereasc oc1iul pentru cuprinderea acestui interior .i a acestui adevr. E...F c Maniera +ai vec1e a acestei teoretizri, precu+ .i aceea a +enionatelor re*uli practice, a fost dat 1otr)t la o parte de/a .i )n %er+ania 8 )ndeose3i prin apariia unei poezii cu adevrat vii 8, iar dreptul *eniului, operele lui .i efectele acestora au fost recunoscute ca vala3ile contra preteniilor deplasate ale +ai sus a+intitelor le*iti .i potopuri de teorii. (in aceste te+elii ale unei arte autentice, spirituale, precu+ .i din receptarea ei si+patetic .i din ptrunderea ei, au luat na.tere capacitatea .i li3ertatea de a *usta .i recunoa.te +arile opere de

art e9istente de +ult ale lu+ii +oderne, ale evului +ediu sau ale unor popoare cu totul strine de antic1iti (de e9e+plu, operele de art indiene , opere , care, din cauza vec1i+ii lor sau a naionalitii lor strine, posed, desi*ur, pentru noi o latur stranie, dar care, cu tot caracterul lor straniu, cuprind un coninut valoros, co+un tuturor oa+enilor, .i pe care nu+ai pre/udecile teoriei au fost )n stare s pun pecetea de producii ale unui prost0*ust 3ar3ar. &ceast recunoa.tere *eneral a unor opere de art ce ies din cercul .i for+ele puse cu
((

precdere la 3aza a3straciilor teoriei a dus )nainte de toate la recunoa.terea unui *en particular de art, la recunoa.terea artei ro+antice, .i a devenit necesar ca noiunea .i natura fru+osului s fie concepute )ntr0un +od +ai profund dec)t acela )n care au fost )n +sur s le conceap a+intitele teorii. (e aceasta s0a le*at de )ndat faptul c conceptul pentru sine )nsu.i, spiritul *)n0ditor, s0a cunoscut acu+ .i el, la r)ndul lui +ai adine pe sine, )n filozofie, iar prin aceasta el a fost ne+i/locit deter+inat s considere .i esena artei )ntr0un +od +ai te+einic, )n felul acesta deci, paralel cu +o+entele acestui proces +ai *eneral, a devenit )nvec1it +enionatul +od de a reflecta asupra artei, acea teoretizare, at)t ca principii, c)t .i ca ela3orare .i aplicare. "u+ai erudiia )n +aterie de istorie a artelor .i0a pstrat valoarea0i per+anent, .i tre3uie cu at)t +ai +ult s .i0o pstreze cu c)t, prin a+intitul pro*res al capacitii spirituale, orizontul ei s0a lr*it )n toate direciile. 2arcina .i c1e+area ei constau )n evaluarea estetic a operelor de art individuale .i )n cunoa.terea circu+stanelor istorice care condiioneaz din e9terior opera de art. "u+ai aceast evaluare, fcut cu ptrundere .i cu spirit, .i spri/init pe cuno.tine istorice, ne las s ptrunde+ individualitatea )ntrea* a unei opere de art , cu+ a ptruns, de e9e+plu, %oet1e, care a scris +ult despre art .i opere de art. Teoretizarea propriu0zis nu e scopul acestui +od de tratare, de.i acesta lucreaz, e adevrat, .i cu principii .i cu cate*orii a3stracte, put)nd s alunece pe acest teren fr a0.i da sea+a, totu.i, c)nd cercettorul nu se las reinut de acestea, ci are )n vedere nu+ai a+intitele descrieri concrete, el furnizeaz )n orice caz piesele intuitive .i constatrile /ustificative pentru filozofia artei, fapte )n ale cror a+nunte istorice particulare aceasta nu poate intra. &cesta ar fi pri+ul +od de a studia arta, +od care pleac de la particular .i de la dat.
(!

B. Tre3uie deose3it de acest +od )n c1ip esenial procedeul opus, anu+e refle9ia )n )ntre*i+e teoretic care caut s cunoasc fru+osul ca atare din sine )nsu.i .i s0i aprofundeze ideea. 2e .tie c Platon a )nceput s for+uleze pentru cercetarea filozofic )ntr0un fel +ai ad)nc e9i*ena ca o3iectele s nufie cunoscute )n ceea ce ele au particular, ci0n ceea ce au universal Esau *eneralF, )n *enul lor, )n +odul0lor0de0a0fi )n sine .i pentru sine, )ntruc)t el susinea c adevrul nu0l constituie aciunile 3une individuale, prerile adevrate, oa+enii fru+o.i sau operele de art fru+oase, ci adevrul este 3inele, fru+osul, adevrul )nsu.i. &cu+, dac vrem s cunoa.te+ de fapt fru+osul confor+ esenei .i conceptului su, aceasta n0o pute+ face dec)t prin conceptul *)ndirii, concept care prin natura lo*ic0+etafizic a ideii )n *enerai, precu+ .i a ideii particulare a fru+osu0l u i intr )n con.tiina *)nditoare. (ar aceast conside0 rare a fru+osului pentru sine )n ideea lui poate deveni ea )ns.i din nou o +etafizic a3stract .i, cu toate c Platon e luat aici ca te+ei .i conductor, totu.i a3stracia platonician nu e )n*duit s ne +ai +ulu+easc, nici c1iar c)t prive.te ideea lo*ic a fru+osului, 61iar .i pe aceasta noi tre3uie s0o concepe+ +ai profund .i +ai concret, doarece lipsa de coninut de care e afectat ideea platonic nu +ai +ulu+e.te nevoile filozofice +ai 3o*ate ale spiritului nostru de azi. E...F J. 6onceptul filozofic al fru+osului, pentru a indica nu+ai )n c1ip provizoriu adevrata lui natur, tre3uie s conin, +i/locite )n sine, a+3ele e9tre+e +enionate, )ntruc)t el une.te

universalitatea Esau *eneralitateaF +etafizic cu +odul0deter+inat al unei particulariti reale. "u+ai astfel este el cuprins, )n sine .i pentru sine, )n adevrul su. Pentru c, pe de o parte, el este atunci, fa de sterilitatea refle9iei unilaterale, fecund prin sine )nsu.i, cci, confor+ propriului su concept, el tre3uie s
(+

se dezvolte )ntr0o totalitate de deter+inaii, .i el )nsu.i, ca .i desf.urarea lui, conine necesitatea particularitilor sale, precu+ .i pe aceea a pro*resului .i trecerii lor una )n alta, pe de alt parte, particularitile la care se trece poart )n ele *eneralitatea .i esenialitatea conceptului, ele )nfi.)ndu0 se ca particulariti proprii ale acestuia. &+)ndou aceste laturi lipsesc +odurilor de a considera arta, a+intite p)n acu+, +otiv pentru care nu+ai acest concept plin duce la principii su3staniale necesare .i totale. $E., I, B=0B< ...arta nu +ai ofer acea00 satisfacie a nevoilor spirituale pe care ti+puri anterioare .i popoare au cutat0o )n ea, .i0au aflat0o nu+ai )n ea .E...F. ...prezentul, datorit strii lui *enerale, nu este priincios artei. ...arta este .i r+)ne pentru noi, )n privina celei +ai )nalte destinaii a sa, ceva ce aparine trecutului. 6u aceasta, ea .i0a pierdut pentru noi .i adevrul autentic .i vitalitatea .i e transpus +ai +ult )n reprezenta r e a noastr dec)t s0ar afir+a, )n cuprinsul realitii, necesitatea ei de odinioar, ocup)ndu0.i locu0i superior. E...F (eoarece .tiina despre art este )n ti+pul nostru .i +ai necesar dec)t a fost pe vre+ea c)nd arta pentru sine oferea de/a ca art deplin satisfacie. &rta ne invit s fie considerat de pe poziiile *)ndirii, .i anu+e nu cu scopul de a o face s re)nvie, ci cu scopul s )nele*e+ .tiinific ce este arta. (E., I, ;C0l?
@&$#'I!I6X'I

Mai pute+ considera, )nc pe scurt, o latur cele3r a filozofiei lui Platon, .i anu+e estetica, cunoa.terea a ceea ce este fru+osul. Li )n ce prive.te fru+osul. Platon a )neles unicul *)nd adevrat, c esena fru+o0S sului este inteli*i3il, este ideea raiunii. 6)nd vor3e.te despre o fru+usee spiritual, el tre3uie )neles a.a : fru+useea ca fru+usee este fru+useea sensi3il, ea nu e9ist )n alt loc, nu se .tie unde , dar ceea ce )n cuprinsul sensi3ilului e fru+os este spiritual. &ici ave+ acela.i caz pe casre0l ave+ c)t prive.te ideea lui Platon )n *eneral. (up cu+ esena .i adevrul a ceea ce apare este ideea, tot astfel adevrul fru+osului care apare este aceea.i idee . 'aportul cu ceea ce e corporal, fiind un raport al dorinei sau al plcutului .i utilului, nu este un raport fa de corporal ca fru+os, ci un raport fa de el ca fa de ceva nu+ai sensi3il, adic un raport al individului fa de ceva individual . #r, esena fru+osului este nu+ai si+pla idee a raiunii e9ist)nd )n +od senzorial, ca un lucru, dar coninutul fru+osului nu este altceva dec)t ea, ideea . !ru+osul este )n c1ip esenial o esen spiritual , a el nu este nu+ai lucru sensi3il, ci este realitatea supus for+ei *eneralului, adevrului. )ns P acest *eneral nu0.i pstreaz for+a *eneralitii, ci *eneralul este coninut a crui for+ este +odul senzorial, +odul deter+inat de a fi al fru+osului. Li )n .tiin *eneralul are iar.i for+a *eneralului sau a conceptului. !ru+osul )ns apare ca lucru real sau, )n li+3, ca reprezentare, felul )n care o3iectivul e9ist )n spirit. "atura, esena fru+osului etc, coninutul fru+osului este cunoscut nu+ai de ctre raiune, acela.i coninut pe care )l posed .i filozofia : .i potrivit esenei sale, fru+osul poate fi apreciat nu+ai de filozofie. 'aiunea )nfi.)ndu0se )n fru+os )n felul de a fi al lucrurilor, fru+osul r+)ne su3 nivelul cunoa.terii .i toc+ai de aceea Platon a a.ezat adevrata
9ippias ma'or, p. BIB (p. KJJ . Ibidem, p. BIG .i ur+. (p. KJI .i ur+. . Ibidem, p. J=B (p. KGG0KGC .
GI

apariie a fru+osului ca fiind spiritualul )n cunoa.tere, unde aceasta e9ist )n +odul spiritului. $F., I. GC; 6ritica puterii de /udecat este re+arca3il prin aceea c )n ea -ant a e9pri+at reprezentarea, 3a c1iar *)ndul Ideii. 'eprezentarea unui intelect intui0tiv, a unei finaliti interne etc. este universalul, *)ndit totodat ca fiind )n el )nsu.i concret. (e aceea, nu+ai )n aceste reprezentri filozofia 7antian se dovede.te a fi speculativ. Muli, .i )ndeose3i 2c1.il Ier, au *sit )n ideea fru+osului artistic, a unitii concrete a *)ndului .i a reprezentrii sensi3ile, o ie.ire din a3straciile intelectului separator , alii, )n intuiia .i con.tiina ce este viu, )n *enere, fie a vieii naturale, fie a vieii intelectuale. #pera de art .i individualitatea vie s)nt, desi*ur, li+itate )n coninutul lor, Ideea )ns 8 cuprinztoare .i din punctul de vedere al coninutului, -ant o situeaz )n ar+onia postulat )ntre natur, adic necesitate, .i scopul li3ertii, )n scopul final al lu+ii, *)ndit ca realizat. (ar lenea *)ndului, cu+ poate fi ea nu+it, ).i *se.te, )n ce prive.te aceast Idee supre+, o evadare prea co+od )n acel tre3uie", +enin)nd astfel, )+potriva realizrii efective a scopului final, separarea dintre concept .i realitate. (i+potriv,

prezena or*anis+elor vii .i a fru+osului artistic arat, c1iar pentru si+ire .i pentru intuiie, realitatea efectiv a idealului. (e aceea refleciile 7antiene asupra acestor o3iecte ar fi deose3it de potrivite pentru a conduce con.tiina la sesizarea .i *)ndirea Ideii concrete. $E."., iJB &ici, )n puterea de /udecat estetic, vede+ unitatea ne+i/locit a *eneralului cu particularul, deoarece fru+osul este toc+ai aceast unitate ne+i/locit lipsit de concept. -ant o situeaz )n su3iect, .i ea este ceva su3iectiv, sau, +ai e9act, ceva li+itat, 0.i, fiind estetic, aceast
($

unitate este .i inferioar, )ntruc)t ea nu este unitatea prins )n concept, unitatea conceptual. $F., II, CBG Pentru for+a ideal a fru+useii, -ant for+uleaz ideea unei i+a*inaii ascult)nd de le*i proprii, ideea unei le*iti fr le*i .i ideea unei concordane li3ere a i+a*inaiei cu intelectul". E9plicaiile Edate de -antF privitor la acest fel de a vedea sun foarte e+piric, de e9e+plu, e9plicaia referitoare la o idee estetic, care ar fi acea reprezentare a i+a*inaiei care fr+)nt +ult *)ndirea , fr s0i fie cu toate acestea adecvat vreun con0"6ept deter+inat oarecare, idee care a.adar nu poate fi co+plet e9pri+at .i nici fcut inteli*i3il de nici o li+3" , aceasta fiindc nu se arat se+nul nici celei +ai +ici 3nuieli c aici ne afl+ )n do+eniul raiunii. 6)nd, la rezolvarea antino+iei *ustului, -ant a/un*e la raiune ca la c1eia soluiei eni*+ei" raiunea nu e pentru el altceva dec)t ideea nedeter+inat a suprasen0si3ilului )n noi care nu poate fi fcut s devin +ai inteli*i3il" , ca .i c)nd nu el )nsu.i ar 0 fi fost acela care ne0a dat un concept al suprasensi3ilului )n identitatea conceptului naturii .i al li3ertii. Potrivit lui -ant, o idee estetic nu poate deveni cunoa.tere, deoarece ea este o intuiie a i+a*inaiei, pentru care nu se poate *si niciodat un concept adecvat: o idee a raiunii nu poate niciodat deveni cunoa.tere, fiindc ea conine un concept al suprasensi3ilului pe +sura cruia niciodat nu poate fi *sit o intuiie , ideea raiunii este o reprezentare ine9pri+a3il a i+a*inaiei, iar conceptul suprasensi3ilului este un concept nede+onstra3il al raiunii , ca .i c)nd ideea estetic nu .i0ar avea e9pri+area )n ideea raiunii, iar ideea raiunii nu .i0ar avea )n fru+u0 (ritica puterii de 'udecat (ed. a IlI0a, ;?II , p. CI. Ibidem, ;IB0lIJ. Ibidem, BJ<0BK=.
Ct

sete ceea ce -ant nu+e.te de+onstraie, anu+e : )nfi.are a conceptului )n intuiie. E...F (eoarece )n fru+usee ca idee sesizat cu si+urile, sau +ai 3ine : ca idee intuit, for+a opunerii intuirii .i a conceptului este )nlturat, -ant consider aceast eli+inare a opoziiei ca pe ceva ne*ativ )n conceptul unui ce suprasensi3il )n *enere, dar nu )n sensul c acesta ar fi intuit ca fru+usee, sau, cu+ se e9pri+ -ant, ar fi dat )n e9perien, .i nici )n sensul c principiul fru+useii, fiind )nfi.at ca identitate a conceptului de natur cu conceptul de li3ertate, suprasensi3ilul ar fi cunoscut 8 cel puin )ntr0un c1ip superficial 8 ca su3strat inteli*i3il al naturii din afara .i din interiorul nostru, ar fi considerat ca lucru0)n0sine, cu+ define.te -ant suprasensi3ilul, .i +ai puin )nc ar depinde e9clusiv "de opoziia per+anent, pus o dat pentru totdeauna la 3aza relaiei dintre suprasensi3il .i sensi3il, faptul c suprasensi3ilul nu este afir+at nici ca co*nosci3il, nici ca intui3il. 'aionalul fiind +eninut fer+ )n aceast opoziie i+o3il ca ele+ent suprasensi3il .i a3solut ne*ativ at)t al intuirii, o)t .i al cunoa.terii raionale, esteticului i se confer fa de puterea de /udecat .i de su3iectivitate o relaie pentru care suprasensi3ilul devine pentru facultatea noastr de cunoa.tere principiu al unei finaliti a naturii, dar a crui intuire nu apare )n faa ideii .i a cunoa.terii .i a crei idee nu se )nfi.eaz nici ea intuiiei. Prin ur+are, iar.i, nu .ti+ ni+ic despre suprasensi3il )ntruc)t este principiu al esteticului, iar fru+osul devine ceva ce se refer a3solut +i+ai la facultatea o+eneasc de cunoa.tere .i ceva ce este nu+ai un /oc ar+onios al diverselor fore ale o+ului, devine deci pur .i si+plu ceva finit .i su3iectiv. $-.F.(.-., JG0J? !alsa infinitate, )ndeose3i )n for+a pro*resului cantitativului la infinit 8 aceast continu dep.ire a li+itei, care e neputin de a o supri+a .i per0
(#

petu recdere )n ea 8, este privit de o3icei ca ceva su3li+ .i ca un fel de cult divin, dup cu+ )n filozofie ea a fost considerat ca ulti+ cuv)nt.v &cest pro*res a servit ca te+ pentru variate tirade, ad+irate ca ni.te producii su3li+e. (e fapt )ns, aceast su3li+itate +odern nu face +are o3iectul, care +ai cur)nd scap, ci nu+ai su3iectul, care )n*1ite )n el cantiti a.a de +ari. 2rcia acestei elevaii r+ase su3iectiv, care urc sus pe scara cantitativului, se trdeaz prin ea )ns.i prin faptul c ea +rturise.te c )n +unca ei zadarnic nu a/un*e +ai aproape de inta infinit, care, pentru a fi atins, e, evident, nevoie s se recur* ia alte procedee. )n ur+toarele tirade de felul acesta nf se spune )n acela.i ti+p )n ce se transfor+ o astfel de ascensiune .i cu+ )nceteaz. -ant, de e9e+plu, consider ca su3li+ $(ritica raiunii practice, 6oncluzie : ...c)nd su3iectul, se ridic cu *)ndul deasupra locului ce ocup )n lu+ea sensi3il .i face asociaii tot +ai vaste, +er*)nd p)n la infi0 nit, adau* stele supra stele, lu+i peste lu+i, siste+e peste siste+e, .i pe deasupra las *)ndul s z3oveasc la ti+pul ne+r*init al +i.crilor lor periodice, al )nceputului .i duratei lor viitoare. 'eprezentarea suco+3 su3 aceast )naintare )n deprtarea i+ens, unde cea +ai )ndeprtat lu+e are + e r e u una .i +ai )ndeprtat, trecutul cel +ai )ndeprtat are )napoia lui unul si +ai )ndeprtat, viitorul cel +ai )ndeprtat are +ereu altul

)naintea lui , *)ndul suco +03 la reprezentarea aceasta a ne+sura3ilului, )ntoc+ai cu+, )n vis, cineva, )naint)nd dea lun*ul unui coridor tot +ai departe, c)t vede cu oc1ii +ereu +ai departe, fr s0i poat )ntrevedea captul, ar sf)r.i prin a cdea sau a a+ei." &ceast e9punere, )n afar de faptul c condenseaz coninutul )nlrii cantitative )ntr0o descriere su*estiv, +erit )ndeose3i laud pentru sinceritatea cu care arat ce se )nt)+pl p)n la sf)r.it cu aceast )nlare : *)ndul
(&

suco+3 .i sf)r.itul e cdere .i a+eeal. 6eea ce face s suco+3e *)ndul, produc)nd cderea lui .i a+eeal, nu e altceva dec)t plictiseala repetiiei, care face s dispar li+ita, .i iar.i s reapar, pentru a disprea din nou, fc)nd )n felul acesta s se nasc .i s dispar, fr )ncetare, unul pentru altul .i unul ) n altul ceea ce e dincolo )n ceea ce e dincoace, ceea ce e dincoace )n ceea ce e dincolo .i ls)nd )n ur+ nu+ai senti+entul neputinei acestui infinit .i acestui tre3uie s fie", infinit care vrea s devin stp)n al finitului .i nu poate deveni. E...F > Infinitii care se refer la intuiia sensi3il e9terioar, -ant )i opune cealalt infinitate, c)nd individul se re)ntoarce la eul su invizi3il .i opune a3soluta li3ertate a @oinei sale ca eu pur tuturor terorilor destinului .i tiraniei, )ncep)nd cu )+pre/urrile ce )i s)nt +ai apropiate, zic)nd ca ele s dispar pentru el, c1iar .i pe acelea ce par dura3ile, lu+i peste lu+i, le las s se nruiasc .i, sin*uratic, se cunoa.te pe sine e*al sie.i." )n aceast solitudine cu sine, eul e fr )ndoial atin*ere a acelui dincolo", el a a/uns la sine )nsu.i, e la sine, e dincoace. In pura con.tiin de sine e transfor+at )n afir+aie .i prezen ne*ativitatea a3solut, , care, )n a+intita )naintare dincolo de c)ti+ea sensi3il, nu e dec)t fu*. (ar, )ntruc)t acest eu pur se fi9eaz )n for+a sa a3stract .i lipsit de coninut, el are )n faa sa ca pe un dincolo" fiina deter+inat )n *eneral, plenitudinea universului natural .i spiritual. &pare aici aceea.i contradicie care st la 3aza pro*resului la infinit: anu+e un +od0de0a0fi0re)ntors0)n0sine care e )n c1ip ne+i/locit totodat +od0de0a0fi0)n0afara0sa, e raportare la al su alt ceva ca la.a sa nefiin, raportare care r+)ne dorin, deoarece eul .i0a fi9at, pe de o parte, *olul lui inconsistent .i lipsit de coninut, iar ca al su dincolo e fi9at plenitudinea ce r+)ne totu.i prezent )n ne*aie.
(' +

-ant )nsoe.te aceste dou feluri de su3li+ de o3servaia c ad+iraia fa de pri+a dintre ele, de cea e9terioar, .i respectul pentru a doua, cea intern, )ndea+n fr )ndoial la cercetare, nu pot )nlocui )ns defectul lor". El declar deci a+intitele elevaii nesatisfctoare pentru raiune, care nu se poate opri la ele .i la senti+entele trezite de ele .i nu poate considera ca ulti+ cuv)nt *olul .i ceea ce e dincolo". $."., B;?0B;I -ant a deose3it su3li+ul de fru+os )ntr0un fel foarte interesant, iar consideraiile pe care el le face )n le*tur cu aceasta )n pri+a parte a (riticii puterii de 'udecat, )ncep)nd de la Y B=, prezint )nc interes, )n ciuda proli9itii lor .i a reducerii tuturor deter+inaiilor la ceva su3iectiv, la o facultate a afectivitii, a i+a*inaiei, a raiunii etc. )n principiul ei *eneral, aceast reducere tre3uie s0o recunoa.te+ ca /ust )n sensul c su3li+ul, cu+ se e9pri+ -ant, nu este coninut )n nici un lucru a.; naturii, ci nu+ai )n sufletul nostru, )n +sura )n care deveni+ con.tieni c s)nte+ superiori naturii din noi .i, prin aceasta, .i naturii din afara noastr. E...F 2u3li+ul este )n *eneral )ncercare de a e9pri+a infinitul fr a *si )n lu+ea feno+enelor un o3iect care s se dovedeasc potrivit pentru aceast reprezentare. Infinitul, toc+ai fiindc este scos pentru sine, ca se+nificaie invizi3il .i lipsit de for+, din )ntre*ul co+ple9 al o3iectivittii .i este transfor+at )n ceva interior, r+)ne ine9pri+a3il ca infinitate .i deasupra oricrei e9pri+ri a lui cu a/utorul finitului. Pri+ul coninut pe care0l pri+e.te aici se+nificaia const )n faptul c, fa de totalitatea celor ce apar, ea este unitatea su3stanial )n sine, care, fiind ea )ns.i *)nd pur, nu e9ist dec)t pentru *)ndul pur. E...F (ar E...F relaia pozitiv adineauri a+intit se converte.te )n raportul ne*ativ confor+ cruia su3stana tre3uie s
!(

fie curit de ceea ce apare ca ceva particular .i, )n consecin, ca neadecvat su3stanei .i disprand )n ea. &ceast pls+uire, ni+icit, la r)ndul ei toc+ai prin ceea ce ea e9pune, )ntruc)t e9punerea coninutului se dovede.te a fi )n acela.i ti+p supri+are a e9punerii, este su3li+ul. 2u3li+ pe care noi nu ave+ voie s0l a.ez+ deci )n ceea ce are sufletul pur .i su3iectiv .i )n ideile raiunii lui, a.a cu+ face -ant, ci tre3uie s0l cuprinde+ )n su3stana unic .i a3solut, ca pe unul ce e )nte+eiat )n coninutul care este reprezentat. $E., I, J?l0J?B ...fru+osul artistic a fost recunoscut ca unul dintre ter+enii +edii care rezolv .i readuc la unitate

opoziia .i contradicia spiritului )n sine a3stract .i a naturii 8 at)t a naturii e9terioare, c)t .i a celei interioare, adic a senti+entului su3iectiv .i a constituiei noastre afective. !ilozofia 7antian a fost aceea care nu nu+ai c si+ise nevoia acestui punct de unificare, ci l0a .i cunoscut de/a )n +od precis, aduc)ndu0l )n faa reprezentrii. E...F )n aceast privin, (ritica puterii de 'udecat, oper )n care -ant trateaz despre /udecata estetic .i teleolo*ic, este instructiv .i re+arca3il. E...F .../udecata estetic E...F n0ar lua na.tere nici din intelect ca ataredin intelect ca facultate a conceptelor, .i nici din intuiia sensi3il .i din diversitatea variat a acesteia ca atare, ci s0ar desprinde din /ocul li3er al intelectului .i al i+a*inaiei, )n acest acord al facultilor de cunoa.tere o3iectul este raportat la su3iect .i la senti+entul de plcere al acestuia. E...F ...)n fru+os E...F *eneralul .i particularul, scopul .i +i/loacele, conceptul .i o3iectul se )ntreptrund total. &stfel .i )n fru+osul artistic -ant vede un acord )n care )nsu.i particularul este adecvat conceptului. $E., I. CB0CG Tre3uie s0i recunoa.te+ lui 2c1iller +arele +erit de a fi sfr)+at su3iectivitatea .i natura a3stract a *)n0dirii 7antiene .i de a fi cutezat, pe deasupra lor, s fac )ncercarea de a prinde prin *)ndire unitate .i concilierea ca pe ceea ce constituie adevrul, cut)nd s realizeze artistic aceast concepie. 6ci )n consideraiile sale estetice 2c1iller nu a avut )n vedere nu+ai arta .i interesele ei, nein)nd sea+a de raportul ei cu filozofia propriu0zis, ci el a co+parat interesul su pentru fru+osul artistic cu principiile filozofice, .i nu+ai plec)nd de la acestea .i cu acestea a ptruns el )n natura +ai ad)nc .i )n conceptul fru+osului. (e ase+enea se si+te )n operele unei anu+ite perioade a creaiei sale c 2c1iller s0a ocupat cu *)ndirea , c1iar +ai +ult dec)t ar fi fost avanta/os pentru fru+useea naiv a operei de art. Intenionalitatea unor refle9ii .i c1iar interesul pentru conceptul filozofic s)nt vizi3ile )n unele dintre poeziile sale. I s0a .i repro.at acest fapt, +ai ales pentru a0l acuza .i co3or) )n faa naivitii totdeauna aceea.i .i netul3urate de concept .i a o3iectivittii *oet1eene. (ar, su3 acest raport, ca poet 2c1iller n0a fcut dec)t s plteasc tri3ut ti+pului su, tri3ut )+povrtor, care nu i0a fcut dec)t onoare acestui suflet su3li+ .i acestei naturi adinei, iar .tiinei .i cunoa.terii nu i0a adus dec)t folos. )n aceea.i epoc, aceea.i sti+ulare .tiinific l0a sustras .i pe %oet1e de la arta poeziei, do+eniul su propriu0zis. (ar, dup cu+ 2c1iller se ad)ncise )n considerarea profunzi+ilor interioare ale spiritul ui, tot a.a constituia sufleteasc proprie lui %oet1e l0a condus pe acesta spre latura natural" a artei, la natura e9terioar, la or*anis+ele plantelor .i anirr)alelor, la cristale, la for+area norilor .i la culori, )n aceast investi*aie .tiinific, %oet1e aducea cu sine +area sa si+ire .i /udecat, care, )n aceste do+enii, a rsturnat felul de a privi lucrurile al intelectului .i erorile rezultate de aici, )ntoc+ai cu+, de cealalt parte, 2c1iller a .tiut s arate valoarea ideii li3erei totaliti
!+

a fru+useii contra felului )n care considera intelectul voina .i *)ndirea. # serie de producii sc1illeriene aparin acestei ptrunderi ad)nci )n natura artei, .i )ndeose3i lucrarea -crisori despre educaia estetic. E...F !ru+osul este deci contopirea raionalului cu sensi3ilul, iar aceast contopire este considerat drept ceea ce e cu adevrat real. )n liniile ei *enerale, aceast concepie sc1illerian poate fi recunoscut de/a )n ?raie i noblee, precu+ .i )n poeziile lui 2c1iller , recunoscut )n faptul c poetul face cu predilecie din lauda fe+eilor o3iect al creaiilor sale, iar )n caracterul acestora el a recunoscut .i a su3liniat toc+ai prezena )+3inrii spontane a spiritualului cu naturalul &ceast unitate a *eneralului .i a particularului, a li3ertii .i necesitii, a spiritualitii .i naturalului, pe care a conceput0o 2c1iller .tiinific ca principiu .i esen a artei .i pe care fr )ncetare s0a strduit s0o )nfptuiasc )n viaa real cu a/utorul artei .i al educaiei estetice, a devenit dup aceea, ca idee propriu0zis, principiu al cunoa.terii .i al e9istenei, iar ideea a fost recunoscut ca ceea ce e unicul adevr .i unica realitate. Prin aceasta, cu 2c1ellin* .tiina a urcat pe poziia ei a3solut, .i c)nd arta a )nceput s.0.i afir+e de/a natura .i de+nitatea sa particular )n raport cu supre+ele interese ale o+ului au fost descoperite .i conceptul .i locul .tiinific al artei, iar arta, cu toate c interpretat, su3 un anu+e aspect, )nc )n c1ip fals (ceea ce nu e locul s dez3ate+ aici , a fost totu.i )neleas confor+ )naltei .i adevratei sale deter+inaii. !r )ndoial, +ai )nainte de/a Pinc7el+ann, )nsufleit de conte+plarea idealurilor celor vec1i, a desc1is calea unei noi )nele*eri )n studiul artei, li3er)ndu0l de punctele de vedere oferite de scopurile ordinare, precu+ .i de acela al si+plei i+itri a naturii, el a invitat cu insisten +are cercettorii s caute ideea artei )n operele de art .i )n istoria artelor. 6ci Pinc7el+ann tre3uie considerat drept unul

dintre oa+enii care au .tiut s descopere pe sea+a spiritului un nou or*an .i procedee .i +oduri de a vedea Rcu totul noi )n c)+pul artei. 6u toate acestea, concepia lui a e9ercitat relativ puin influen asupra teoriei .i asupra cunoa.terii .tiinifice a artei. &propiai )n ti+p de re)nvierea ideii filozofice, dornici de noutate .i )n cutare a ceea ce surprinde .i face s fii re+arcat, &u*. Pi ; 1. .i !r i e dr. v. 2c1 ; e*e ; (pentru a atin*e pe scurt +ersul dezvoltrii ulterioare .i0au )nsu.it din ideea filozofic at)ta c)t au fost )n stare s pri+easc naturile lor nefilozofice, ci )n +od esenial critice. E...F (ar "cu+ critica lor n0a fost )nsoit de o cunoa.tere filozofic te+einic a criteriului de apreciere la care au recurs, acesta a pstrat )n el ceva nedeter+inat .i nesi*ur, &nc&t cei doi critici au )nfptuit c)nd prea +ult, c)nd prea puin. (e aceea, de.i tre3uie s li se recunoasc +arele merit de a fi scos din nou )n lu+in .i de a fi preuit cu dra*oste creaii de art vec1i .i puin apreciate de conte+poranii lor, cu+ e pictura italian +ai vec1e .i cea fla+and, (inlegul 1ibelungilor etc, de a fi cutat cu zel s cunoasc .i s )nvee apoi .i pe alii lucruri puin cunoscute, ca poezia .i filozofia indian, totu.i fraii 2c1le*el au atri3uit acestor epoci o valoare prea +are, )n cur)nd au czut ei )n.i.i )n *re.eala de a ad+ira lucruri +ediocre, ca de e9e+plu c+nediile lui 4ol3er*. .i de a atri3ui o valoare universal unor creaii de valoare nu+ai relativ , ori s0au artat entuzias+ai pentru direcii false .i puncte de vedere de ordin secundar, consider)ndu0le, cu sfidare, drept poziii supre+e. fa., I. CC0CI )n ceea ce prive.te cunoa.terea, iu3irea vie .i ptrunderea idealului *rec. Pinc7el+ann a fost +ai cu sea+ acela care, cu )nsufleirea izvor)t din intuiia sa reproductiv .i cu tot at)t de +are pricepere .i tact, a pus capt vor3riei lipsite de precizie despre idealul fru0
!8 !,

+useii elene, caracteri)&nd separat .i precis for+ele prilor, )ntreprindere care nu+ai astfel putea fi instructiv. $a rezultatele o3inute de el se +ai pot adu*a, se )nele*e, )nc +ulte o3servaii /udicioase, pot.fi e9ceptate unele lucruri .i a.a +ai departe , tre3uie s ne feri+ )ns ca din cauza lipsei vreunui a+nunt sau al unor *re.eli co+ise de Pinc7el+ann s d+ uitrii lucrul principal sta3ilit datorit lui. 6u toat lr*irea cuno.tinelor noastre )n do+eniul despre care este acu+ vor3a Eidealul sculpturii elene, n.n.N, va tre3ui +ereu s ine+ sea+ c cele sta3ilite de el s)nt eseniale. $E,, II, ;;? ...Pinc7el+ann E...F a indicat cu cea" +ai +are ptrundere .i )n c1ipul cel +ai ni+erit for+ele particulare .i felul )n care aceste fi*uri ideale au fost tratate .i ela3orate , de arti.tii Eladei, pentru ca ele s poat trece de ideal al sculpturii. $E., II, ;B; )n ti+pul din ur+, )ndeose3i Pinc7el+ann a atras atenia asupra opoziiei dintre ideal .i natur, opo0 ziie devenit i+portant. (up cu+ a+ a+intit de/a +ai )nainte, )nsufleirea lui Pinc7el+ann s0a aprins )n contact cu operele anticilor .i cu for+ele lor ideale .i el nu s0a lini.tit p)n n0a )neles calitatea e9celent a acelor opere .i n0a introdus din nou )n lu+e recunoa.terea .i studierea acestor capodopere ale artei. (ar din aceast recunoa.tere a ie.it apoi o +anie a reprezentrii ideale )n care se credea c rezid fru+useea, dar s0a czut )n insipiditate .i )n superficialitate lipsit de caracter .i de via. $E., I, ;C? (e*a/area .i reunirea acestor for+e Eideale ale anticilor, n.n.N este )ns +eritul uria. al lui Pinc7el+ann, de.i )n ce prive.te anu+ite criterii s0au putut strecura *re.eli. $E., I, ;?< Pinc7el+ann a scris .i el o oper lipsit de +aturitate despre ale*orie, oper )n care 8 confund)nd )ns )n
,o

3un parte si+3ol .i ale*orie -orii. $E., I, K=< )n.ir o +uli+e de ale0 ...s0au fcut din cercetrile asupra artelor fru+oase cercetri privitoare la senti+ente .i s0a cutat care ar fi care senti+entele ce tre3uie s fie trezite prin art. E...F &ceast direcie a refle9iei dateaz +ai cu sea+ de pe ti+pul lui Moses Mendelso1n , )n scrierile lui pot fi *site nu+eroase, consideraii de acest *en. Totu.i, astfel de cercetri nu duc departe, cci senti+entul este re*iunea0nedetei +inat, o3scur a spiritului. 6eea ce este si+it r+)ne )nvelit )n for+a a3stractei su3iectiviti individuale, +otiv pentru care .i diferenele senti+entului s)nt cu totul a3stracte, nu s)nt diferene ale lucrului )nsu.i. E...F (e aceea studierea senti+entelor trezite, sau care tre3uie s fie trezite de art, se opre.te la ceva cu totul nedeter+inat i este un fel de cercetare care face a3stracie toc+ai de coninutul propriu0 zis .i de esena concret .i de conceptul acestuia, fiindc refle9ia asupra senti+entelor se +ulu+e.te cu o3servaia afeciunii su3iective .i a particularitii ei, )n loc s se ad)nceasc )n o3iect, in opera de

art, .i s lase la o parte si+pla su3iectivitate .i strile ei. $E., I, J<0JI ...at)t pentru coninutul filozofiei, c)t .i pentru filozofarea su3iectiv, este afir+at Ede 2c1ellin*, n.n.N un unic principiu : ni se pretinde s ne a.ez+ pe poziiile intuiiei intelectuale. Pe de alt parte, totu.i, .i acest principiu tre3uie verificat, acest lucru se )nt)+pl )n opera de art. &ceasta este +odul supre+ de o3iectivare a raiunii, deoarece )n ea reprezentarea sensi3il se une.te cu intelectualitatea : e9istena senzorial este nu+ai e9presie a spiritualitii. 2upre+a o3iectivitate pe care o atin*e eui, su3iectul, supre+a identitate a o3iectivului cu su3iectivul este ceea ce 2c1ellin* nu+e.te i+a*inaie,
+1

iar o3iectul, intuiia inteli*ent a ei este arta. &stfel arta este considerat ca tot ceea ce este mai profund .i +ai )nalt, care )nfi.eaz )+3inate )n unitate intelectualul .i realul, iar filozofarea este prezentat ca fiind aceast, *enialitate a artei. (ar arta .i i+a*inaia nu s)nt tot ceea ce este +ai )nalt, deoarece ideea, spiritul nu pot , fi e9pri+ate )n +od verita3il )n felul )n care ).i e9pri+ arta ideea sa. &ceast e9pri+are este totdeauna +od al intuiiei, .i din cauza acestei for+e de e9isten, a acestui +od sensi3il, opera de art nu poate corespunde spiritului. &stfel, este indicat ca poziie supre+ i+a*inaia, arta, poziie care, )n su3iectul )nsu.i, este o poziie su3ordonat , .i astfel )ns.i aceast poziie nu este identitatea a3solut a su3iectivului cu ceea ce e o3iectiv.. $F., II, C?l0C?B Ideea este adevrul .i orice idee este adevr, acest, lucru tre3uie dovedit, .i tre3uie artat c siste+atizarea: ideii ca lu+e este dezvelire necesar, revelaie necesar., &ntrucat 2c1ellin* n0a )neles aceast natur, lo*icul, *)n0direa n0au fost luate )n sea+. (e aceea intuiia intelectual, i+a*inaia, opera de art au fost considerate ca +od de a )nfi.a ideea : #pera de art este cel +ai )nalt .i unicul +od )n care ideea e9ist pentru spirit". Ins +odul cel +ai )nalt al ideii este propriul ei ele+ent: *)ndirea, ideea )neleas conceptual este superioar operei de art. $F., II, C<I acolo unde a/un*e s vor3easc .i despre artistului estetic", printre o3li*aiile dife0(sociale , ca despre unul din ulti+ii apendici !ic1te vor3e.te .i el de si+ul estetic" ca unire )ntre intelect .i ini+ , .i fiindc artis0adreseaz nici nu+ai intelectului, ca savantul,, ini+ii, ca )nvtorul poporului, ci sufletului (esi*ur, o3li*aiile ritelor stri ai +oralei, le*tur de tul nu se nici nu+ai
)#

)ntre*, tuturor facultilor unite ale acestuia" , !ic1te atri3uie artistului estetic .i culturii estetice o foarte eficient influen asupra pro+ovrii scopului raiunii" . (ar, )n afar de faptul c nu )nele*e+ cu+ poate fi vor3a, )n .tiina care se 3azeaz pe opoziie a3solut, cu+ e acest siste+ de etic, de o le*tur de unire a intelectului .i a ini+ii, de totalitatea sufletului (deoarece deter+inarea a3solut a naturii potrivit unui concept )nsea+n do+inarea a3solut a ini+ii de ctre intelect, do+inare condiionat de supri+area unirii , de/a poziia cu totul su3altern )n care se )nfi.eaz cultura estetic arat c)t de puin s0a contat )n *enere pe ea )n vederea desv)r.irii siste+ului. &rtei i se atri3uie o foarte eficient influen asupra pro+ovrii scopului raiunii, )ntruc)t ea pre*te.te terenul pentru +oralitate, )nc)t atunci c)nd apare +oralitatea ea *se.te lucrul, de/a fcut pe /u+tate, anu+e eli3erarea din c1in*ile sensi3ilitii". Este de+n de notat felul e9celent )n care se e9pri+ !ic1te despre fru+usee, dar fel inconsecvent )n raport cu siste+ul, )n *enere nu face nici o aplicare a fru+useii la siste+ .i face ne+i/locit o fals aplicare a acesteia la reprezentarea le*ii etice. &rta, spune !ic1te, face din punctul de vedere transcendental punct de vedere o3i.nuit, )ntruc)t pe pri+a poziie lu+ea este fcut, iar pe a doua ea este dat , pe poziia estetic lu+ea este dat a.a cu+ e fcut". Prin facultatea estetic este recunoscut o unire adevrat a producerii proprii inteli*enei .i a produsului care i se )nfi.eaz acesteia ca dat, o unire a eului care se pune pe sine ca neli+itat .i totodat ca li+itare sau +od0li+itat, sau, +ai our)nd, este recunoscut o unire a inteli*enei .i a naturii, natur care toc+ai pentru aceast unificare posed )nc o alt latur
Etica, p. K?<. Ibidem, p. K<=.
)&

dec)t pe aceea de a fi un produs al inteli*enei. 'ecunoa.terea unirii estetice a producerii .i a produsului este cu totul altceva dec)t puterea lui tre3uie0s0fie" a3solut .i a nzuinei .i a pro*resului infinit: concepte care, )ndat ce este recunoscut acu+0a+intita unire supre+, se anun ca antiteze sau nu+ai ca sinteze ale unor sfere su3alterne .i, cu aceasta, ca av)nd nevoie de o sintez superioar. 6oncepia estetic este descris +ai departe astfel: $u+ea dat, natura, are dou laturi : ea este

produs al li+itrii noastre .i ea este produs al li3erei noastre aciuni ideale : fiecare for+ )n spaiu tre3uie considerat ca +anifestare a plintii interioare .i a forei corpului )nsu.i care le posed. 6ine prive.te lu+ea potrivit pri+ului fel de a vedea percepe nu+ai for+e contorsionate, co+pri+ate, an9ioase, acest cineva vede ur)enia. 6ine prive.te lu+ea potrivit celui de0al doilea fel de a vedea vede ro3usta plenitudine a naturii, viaa .i elanul ei, acesta vede fru+useea." &ciunea inteli*enei )n drep0 tul natural produsese natura nu+ai ca pe o +aterie +odifica3il , prin ur+are, acea producere nu a fost o aciune ideal li3er, nu a fost o aciune a raiunii, ci a intelectului. 6oncepia estetic a naturii este aplicat .i la le*ea +oralitii, .i, evident, natura nu avea voie s ai3 )naintea le*ii etice superioritatea capacitii unei )nfi.ri fru+oase. $e*ea etic ordon )n c1ip a3solut .i repri+ orice )nclinaie natural. 6ine consider )n felul acesta le*ea etic se raport la ea ca sclav. (ar le*ea etic este )n acela.i ti+p .i eul )nsu.i, ea vine din ad)ncurile interioare ale propriei noastre fiine, .i atunci c)nd ascult+ de ea, ascult+ totu.i nu+ai de noi )n.ine. 6ine o prive.te astfel, o prive.te estetic." "oi ascult+ de
Etica, p. K?<0K?I. Ibidem, p. K?I.

noi )n.ine" )nsea+n c )nclinaia noastr natural ascult de le*ea noastr +oral. (ar )n conte+plarea estetic a naturii ca +anifestare a plenitudinii interioare .i a forei corpurilor nu se )nt)lne.te o astfel de separare a ascultrii, separare ca aceea pe care o vede+, potrivit aceistui siste+, )n relaiile etice o3iective, >8 )n asculta0rea0de0sine0)nsu.i, )nclinaia naturii ca )n*rdit de ra0, iunea vecin, i+pulsul ca supus conceptului. &cest fel necesar de a vedea al acestei +oraliti, )n loc s fie Iestetic, tre3uie s fie toc+ai acela care arat for+a contorsionat, an9ioas, co+pri+at, care arat ur)enia. (ac le*ea etic pretinde nu+ai independen ca deter+inare dup .i prin concepte, dac natura nu poate a/un*e la dreptul su dec)t prin li+itarea li3ertii potrivit conceptului li3ertii +ultor fiine raionale, .i dac aceste dou +odaliti forate s)nt cele +ai )nalte prin care o+ul se constituie pe sine ca o+, atunci pentru si+ul estetic 8 care tre3uie luat )n cel +ai lar* cuprins al su 8, pentru autofor+area desvar.it a totalitii )n unirea li3ertii cu necesitatea .i a con.tiinei cu ceea ce e lipsit de con.tiin, nu poate fi *sit loc nici )ntru0c)t si+ul estetic se )nfi.eaz pur )n neli+itata sa 3ucurie de sine, nici )n for+ele li+itate )n do+eniul le*alitii .i +oralitii 3ur*1eze. !iindc )n si+ul estetic este supri+at orice deter+inare prin concepte )n +sur at)t de +are, )nc)t, c)t )l prive.te, aceste +aniere ale do+inaiei .i deter+inrii )i apar ur)te .i de ur)t. $-.F.F.--c&., ;Il0lIJ In studiul su asupra fru+osului artistic $9orele, ;?I?, fra*+entul ? , dup ce a vor3it despre fru+os )n diversele arte, 4irt, unul dintre cei +ai +ari .i +ai verita3ili cunosctori de art ai ti+pului nostru, sc1ieaz drept rezultat concluzia c 3aza aprecierii /uste a fru+osului artistic .i a for+rii *ustului este conceptul de caracteristic. E...F (ac ne R)ntre3+ E...F ce anu+e
+(
)'

este caracteristicul, intr )n aceast deter+inaie : )n pri+ul r ) n d un coninut, ca. de e9e+plu, senzaii, situaii, eveni+ente, indivizi, aciuni anu+ite, )n al doilea r)nd, felul .i +odul )n care este reprezentat coninutul. $a acest +od al prezentrii se refer le*ea artei zise a caracteristicului, )ntruc)t ea cere ca orice ele+ent particular )n +odul de e9pri+are s serveasc la indicarea precis a coninutului acestuia .i s fie un +e+3ru al e9pri+rii lui. (eter+inaia a3stract a caracteristicului prive.te deci finalitatea )n care particularul for+ei artistice pune cu adevrat )n lu+in coninutul pe care acest particular ur+eaz s0l )nfi.eze. E...F Z...F %oet1e spune: Principiul supre+ al anticilor a fost se+nificativul, iar rezultatul supre+ al unei tratri fericite a fost fru+osul". (ac cercet+ +ai de aproape ceea ce se cuprinde )n acest enun ave+ aici, iar.i, dou lucruri: coninutul, o3iectul, .i felul )n care e prezentat, 6)nd e vor3a de o oper de art, )ncepe+ cu ceea ce ni se )nfi.eaz )n c1ip ne+i/locit .i nu+ai dup aceea )ntre3+ ce se+nificaie sau ce coninut are. 6eea ce este e9terior nu are ne+i/locit valoare pentru noi, ci ad+ite+ )n dosul lui un ce interior, o se+nificaie, prin care se )nsuflee.te feno+enul e9terior. 6eea ce este e9terior tri+ite la acest suflet al su E...F . Prin ur+are, cu aceast cerin ca opera de art s ai3 un caracter se+nificativ nu a+ spus +ult +ai +ult sau altceva dec)t ceea ce for+uleaz principiul caracteristicului sta3ilit de 4irt. (N., I, BJ0BC E...F ...definiia lui 4irt cuprinde )n sine, fr )ndoial, .i caricaturalul, fiindc .i ceea ce este prezentat caricatural poate fi caracteristic, nu+ai c tre3uie s o3iect+ )ndat c )n caricatur caracterul

deter+inat este potenat prin e9a*erare, fiind astfel oarecu+ un prisos al caracteristicului. E...F Mr)tul, la r)ndul su, se raporteaz +ai strins la coninut, )nc)t se poate spune c o dat cu principiul caracteristicului este ad+is ca deter+inaie funda+ental .i ur)tul .i )nfi.area ur)tului. $E., I, BK0BG

6'ITI6I

Pe una din laturile ei, ironia .i0a *sit te+eiul ei cel +ai ad)nc )n filozofia lui ! i c 1 t e, )ntruc)t principiile acestei filozofii au fost aplicate la art, !riedric1 von 2c1le*el, ca .i 2c1ellin*, au plecat de la punctul de vedere al lui !ic1te E...F . E...F ...aceast virtuozitate a unei viei ironic artistice se concepe pe sine ca *enialitate divin pentru care totul .i fiecare nu e dec)t creatur lipsit de esen0ialitate, de care creatorul li3er, .tiindu0se deta.at de toate, nu se lea*, )ntruc)t pe aceast creatur o poate .i ni+ici .i crea. 6ine st pe aceast poziie a *enialitii divine, prive.te de sus cu superioritate peste toi ceilali oa+eni, declarai +r*inii .i 3anali, fiindc ei +ai consider, dreptul, +oralitatea etc. ca fer+ sta3ilite, o3li*atorii .i eseniale. E...F &ceasta este se+nificaia *eneral a ironiei *eniale .i divine, se+nificaia acestei concentrri a eului )n sine, eu pentru care s)nt rupte toate le*turile .i care nu poate tri dec)t )n fericirea supre+ ce o d plcerea de a se conte+pla .i *usta pe sine )nsu.i. &ceast ironie a fost descoperit de do+nul !r. v. 2c1le*el, .i +uli alii au trncnit dup el despre ea sau trncne din nou, i+i0t)ndu0l. E...F (ar ironicul, ca individualitate *enial, rezid )n autoni+ieirea a ceea ce e su3li+, +re, e9celent, .i creaiile artistice o3iective vor avea s ilustreze nu+ai principiul a3solutei su3iectiviti , ca atare, ele )nfi.eaz
)( ))

ceea ce are valoare .i preuire )n oc1ii o+ului ca lipsit de valoare .i autoni+icindu0se. 'eiese de aici nu nu+ai c nu se ia )n serios +oralitatea, dreptul, adevrul, dar c tot ce e +ai de pre .i +ai 3un nu valoreaz ni+ic, )ntruc)t, apr)nd )n indivizi, )n caractere, )n aciuni, acesta se autoinfir+ .i se autoni+ice.te, devenind )n c1ipul acesta propria sa ironie. $uat a3stract, aceast for+ atin*e de aproape principiul co+icului, )ns, cu toat aceast )nrudire, co+icul tre3uie deose3it )n +od esenial de ironie. 6ci co+icul tre3uie s se +r*ineasc la faptul c tot ceea ce se autodistru*e este ceva )n sine lipsit de valoare, este un feno+en fals .i contradictoriu, cu+ ar fi, de e9e+plu, o trsnaie, o )ncp)nare, un capriciu 3izar fa de o pasiune puternic, sau .i un principiu nu+ai pretins solid ori o +a9i+ presupus fer+. Este )ns cu totul altceva s fie )nfi.at 8 )ntr0un individ .i prin el 8 drept lipsit de orice valoare ceea ce )n realitate este +oral .i adevrat, ceea ce )n *eneral reprezint un coninut )n sine su3stanial. In acest caz, un ase+enea individ e nul .i de+n de a fi dispreuit )n ce prive.te caracterul lui, iar arta )nfi.eaz lipsa de caracter .i sl3iciunea. &.adar, deose3irea aceasta dintre ironic .i co+ic este deter+inat esenial de coninutul a ceea ce este distrus. (ar acest coninut)l for+eaz persona/e reale, incapa3ile, care nu pot persista pe l)n* scopul lor fer+ .i i+portant, ci renun la el, ls)ndu0l s se distru* pe sine. # atare ironie a lipsei de caracter iu3e.te ironia. E...F 6)nd E...F ironia este luat ca un ton funda+ental al reprezentrii artistice, din ceea ce este +ai puin artistic dec)t orice se face principiu adevrat al operei de art. (eoarece, pe de o parte, apar )n opera de art fi*uri 3anale, lipsite de coninut .i de inut, )ntruc)t ceea ce e su3stanial se dovede.te a fi )n ele lipsit de valoare, pe de alt parte, se +ai adau* la toate acestea .i a+intitele fr+intri nostal*ice .i contradicii nerezolvate ale sufletului. &stfel de pls+uiri nu pot trezi interes adevrat. (e aici per+anentele pl)n*eri venite din partea .colii ironiei )+potriva lipsei de )nele*ere profund, de sensi3ilitate pentru art, de *eniu la pu3licul care n0ar pricepe aceast )nli+e a ironiei, adic pl)n*eri c pu3licului nu0i plac aceste lucruri )n/ositoare .i nu0i place ceea ce )n parte e pueril, iar )n parte lipsit de caracter. Li e 3ine c nu plac aceste naturi srace )n coninut interior .i )ncrcate de dorine, e o consolare c aceast lips de onestitate .i ipocrizia nu sant pe *ustul pu3licului .i c, di+0 potriv, o+ul cere ca arta s )nfi.eze +arile .i verita3ilele lui interese, precu+ .i caractere care r+)n credincioase fa de coninutul ce le deter+in valoarea. (N., I, CI0?K 6a o3servaie cu caracter istoric ar +ai fi de adu*at c )ndeose3i 2ol*er .i $udVi* Tiec7 au fost aceia care au accentuat ironia ca principiu supre+ al artei. E...F 2ol*er E...F s0a oprit la acest aspect al ne*ativitii, ne*ativitate care are )nrudire cu dizolvarea ironic a ceea ce e deter+inat, precu+ .i a ceea ce este su3stanial, )n care el vzuse .i principiul

activitii artistice. (ar )n viaa sa real, date fiind fer+itatea, seriozitatea .i distincia caracterului su, 2ol*er n0a fost nici el )nsu.i un artist ironic )n felul descris +ai sus .i nici si+ul lui ad)nc pentru opere de art verita3ile 8 si+ dezvoltat )n +sur considera3il prin studiul per+anent al artei 8 n0a fost, )n aceast privin, de natur ironic. &t)t pentru /ustificarea lui 2ol*er, care 8 in)nd sea+a de viaa, filozofia .i arta lui 8 +erit s fie deose3it de apostolii ironiei +enionai p)n aici. In ce0l prive.te E...F , Tiec7 cere, desi*ur, +ereu ironie , c)nd )ns face aprecierea unor +ari opere de art, recunoa.terea .i descrierea *randorii acestor opere, se )nele*e, este e9celent, dar el se )n.al crez)nd c aici s0ar *si cea +ai 3un ocazie de a arta ce este ironia )n opere
)*

+,

cu+ ar fi, de e9e+plu, 3omeo i Fulieta, )n care nu poate fi vor3a de nici o ironie. (N., I, ?K0?G ...ironi a, are ca iniiator al ei pe ! r i e dr ic1 von 2c1le*el. 2u3iectul se .tie pe sine )n sine ca a3solut, tot restul este pentru el ni+ic , toate deter+inaiile pe care .i le face )nsu.i despre ce e /ust, 3ine el .tie s le distru* din nou. El poate s0.i propun orice, dar totul e nu+ai vanitate, ipocrizie .i insolen. Ironia .tie c este stpan, peste toate acestea , ea nu ia ni+ic )n serios, ea se /oac cu toate for+ele. $F., II, CGC0CG? ...for+a cea +ai )nalt )n care aceast su3iectivitate se concepe .i se e9pri+ )n +od co+plet este c1ipul care, cu un nu+e )+pru+utat lui P la ton, s0a nu+it ironie : cci nu+ai nu+ele este luat de la Platon, care )l )ntre3uina dup un +od de a fi al lui 2ocrate, pe care acesta )l folosea )ntr0o conversaie personal )+potriva )nfu+urrii con.tiinei inculte .i sofistice, spre profitul ideii de adevr .i dreptate, dar care trata )n +od ironic nu+ai acea con.tiin, nu ideea )ns.i. Ironia prive.te nu+ai o co+portare a conversaiei fa de persoane: fr orientarea personal, +i.carea esenial a *)ndului este dialectica, .i Platon era at)t de departe de a lua dialecticul pentru sine, sau c1iar ironia drept cuv)nt ulti+ .i drept ideea )ns.i, )ne)t, din contr, el cufunda .i tei0+ina +ersul )ncoace .i )ncolo al *)ndului .i +ai ales al unei opinii su3iective )n su3stanialitatea ideii. ((., ;?G
6ole*ul +eu decedat, profesorul 2 o ; * e r, a reluat anu+e e9presia de ironie, propus de d0l !riedric1 von 2c1le*el )ntr0o perioad ti+purie a carierii sale literare .i ridicat de el p)n la acea e9presie ulti+ a su3iectivitii cunose)ndu0se pe sine ca supre+ instan, dar si+ul su +ai /ust .i )ndeprtat de o atare deter+inare .i )nele*erea sa filozofic a sesizat .i reinut din ea cu deose3ire latura adevratului dialectic, pulsul pun)nd )n +i.care considerarea speculativ. Eu nu pot *si, )ns aceasta cu totul clar, nici s fiu de acord cu conceptele pe care acesta le dezvolt )n ulti+a sa lucrare, plin de coninut, o critic dez0
*$

Ea Eironia socratic, n.n.N are la el E2ocrate, n.n.N for+a su3iectiv a dialecticii, ea este un +od de conduit )n contactul cu oa+enii : dialectica este te+ei al o3iectului, ironia este un +od particular de co+portare de la persoan la persoan. 6eea ce voia el s o3in cu a/utorul ei era ca ceilali s se pronune, s0arate care le s)nt principiile. Li din fiecare tez deter+inat sau din dezvoltarea ei, 2ocrate deriva contrariul a ceea ce e9pri+a respectiva tez E...F . Pe de o parte, aceast ironie pare a fi ceva neadevrat , 2ocrate spune c el nu .tie cutare lucru .i0T. sondeaz pe oa+eni, dar, privind +ai de aproape, aceasta )nsea+n c nu se .tie ce reprezentri are cellalt despre o3iectul )n discuie. E...F
Ivoltat asupra prelegerilor d0lui &u*ust Pil1el+ von 2c1le*el #n ce pri0ete arta dramatic i literatura. $/iener Fa&rbuc&, voi. @II, p. I=. .i ur+. . &devrata ironie, spune acolo 2ol*er, p. IB, pleac de la punctul de vedere c o+ul, at)t ti+p c)t trie.te )n aceast lu+e prezent, ).i poate )ndeplini +isiunea, c1iar )n sensul cel +ai )nalt al ter+enului, nu+ai )n aceast lu+e. Totul prin ceea ce crede+ c dep.i+ scopurile finite este i+a*inaie zadarnic .i *oal, .i ceea ce e +ai )nalt este prezent pentru aciunea noastr nu+ai )n for+a limitat, finit. &ceasta este, )neles corect, spus platonic .i foarte adevrat, )n contra nzuinei *oale, a+intit )nainte, )n infinitul a3stract. !aptul )ns c ce e +ai )nalt se *se.te )ntr0o for+ finit, +r*init, cu+ este eticul, .i eticul este esenial ca realitate .i aciune, aceasta este foarte diiferit de aceea c el ar fi un scop finit. !or+a concret, for+a finitului, nu ia coninutului eticului, ni+ic din su3stanialitate .i din infinitatea pe care acesta o are )n el )nsu.i. 2e spune +ai departe : Li toc+ai de aceea el (ce e +ai )nalt este )n noi at)t de zadarnic, c)t .i partea cea +ai ne*li/a3il din noi, .i el dispare )n +od necesar cu noi .i cu sensi3ilitatea noastr zadarnic, cci )n adevr el nu e9ist dec)t aici, )n (u+nezeu, .i )n aceast ruinare el se transfi*ureaz ca ceva divin, la care nu ave+ parte dac nu ar fi dat o prezen i+ediat a acestui divin, care se +anifest toc+ai )n dispariia realitii noastre , dispoziia )ns <;

6eea oe conine +are )n ea ironia lui 2ocrate este faptul c prin ea o+ul este adus s0.i concretizeze reprezentrile a3stracte, s le dezvolte. E...F Mnii au voit s fac cu totul altceva din aceast ironie, conferindu0i a+ploarea unui principiu universal. !rie0dric1 von 2c1le*ei este acela care a avut +ai )nt)i acest *)nd. iar &st l0a repetat. (up ei, ironia ar fi +odul supre+ de co+portare al spiritului .i a fost )nfi.at ca fiind tot ce e +ai divin

E...F E...F Ironia este /ocul cu toate , aceast su3iectivitate nu +ai ia ni+ic )n serios. Ea consider ceva )n serios, dar )l ni+ice.te din nou .i poate transfor+a totul )n pur aparen. #rice adevr )nalt .i divin se dizolv )n ni+ic ()n trivial , orice seriozitate este )n acela.i ti+p *lu+. (e ironie ar ine c1iar senintatea *reac, a.a cu+ se
)n care acest divin ilu+ineaz ne+i/locit situaiile u+ane este ironia tra*ic." "u ne0a+ opri la cuv)ntul ar3itrar de i r o n i e dar este ceva neclar )n aceea c ce este supre+ ar fi ceea ce dispare odat cu neantul nostru, .i c divinul se reveleaz a3ia )n dispariia realitii noastre, cu+ este spus .i la p. I; : vede+ pe eroi )n.el)ndu0se )n ce e +ai no3il .i +ai fru+os )n inteniile .i senti+entele lor, nu nu+ai )n ce prive.te succesul, dar .i )n ce prive.te izvorul .i valoarea lor, 3a ne ridic+ c1iar prin cderea a ce este +ai 3un". 6 pr3u.irea tra*ic a unor fi*uri de +are )nli+e +oral (cci cderea /ust a unor pure canalii sau cri+inali, ca de e9e+plu eroul dintr0o tra*edie +odern, 5ina, are doar un interes poliist, dar nici unul pentru arta adevrat despre care este vor3a aici nu poate interesa, )nla .i )+pca cu sine )ns.i dec)t dac ase+enea fi*uri apar unele fa de altele cu puteri etice diferite, tot at)t de /ustificate, care dintr0o nenorocire )ntr )n c o n. f ; ict .i astfel prin aceast opoziie au o vi n fa de ceva +oral din care apare dreptatea .i nedreptatea a+3elor, .i astfel adevrata idee etic, curit .i triu+ftoare asupra acestei u n i ; a t e0r a ; i t i, apare )n acest fel )+pcat )n noi, a.a )nc)t 1u ce este +ai )nalt )n noi e ceea ce se pr3u.e.te .i noi ne ridic+ +u prin decderea a ce e +ai 3un, ci din contra, prin triu+ful adevrului , c acesta este interesul adevrat, pur etic, al tra*ediei antice ()n cea ro+antic, aceast deter+inare sufer )nc o alt +odificare a+ artat0o )n Fenomenologia spiritului. ((., ;?G0l?? .
*#

+anifest ea de/a )n poe+ele lui 4o+er, unde &+or ).i 3ate /oc de puterea lui Aeus .i a lui Marte, @ulcan, .c1io0pt)nd, serve.te vin zeilor, iar ne+uritorii zei se pornesc pe r)s nesf)r.it, unde 5uno o pl+uie.te pe &frodita. 20a *sit tot astfel ironie )n sacrificiile anticilor care consu+au ei )n.i.i ceea ce era +ai 3un, )ndurerarea care su0r)de, )n fericirea .i veselia cea +ai +are, fericire care stoarce lacri+i, )n r)sul sarcastic al lui Mefistofel, )n *eneral )n orice trecere dintr0o e9tre+ )ntr0alta, de la ceea ce e e9celent la ceea ce +ai ru E...F Ipocrizia este )nrudit cu ironia aceasta, este cea +ai +are ironie. @iaa interioar cea +ai profund" de care vor3e.te &st este toc+ai 3unul0plac su3iectiv, divinitatea aceasta care se .tie pe sine deasupra a toate. %a iniiatori ai acestei ironii, despre care ni se spune c este viaa cea +ai profund interioar", au fost dese+nai pe nedrept 2ocrate .i Platon, cu toate c ei au un +o+ent de su3iectivitate. I0a fost 1rzit epocii noastre s pun )n valoare aceast ironie. 2e pretinde c divinul tre3uie s fie inuta ne*ativ, conte+plarea, con.tiina de.ertciunii tuturor lucrurilor , sin*ur vanitatea +ea +ai r+)ne )n picioare )n +i/locul acelei de.ertciuni. & face din con.tiina ni+icniciei tuturor lucrurilor ceva supre+ poate fi, desi*ur, o viaa profund, dar profunzi+ea aceasta nu e dec)t o ad)nei+e a vidului, cu+ poate aprea )n vec1ea co+edie a lui &ristofan. Ironia lui 2ocrate este foarte departe de aceast ironie a epocii noastre. $a 2ocrate, ironia are, ca .i la Platon, o se+nificaie li+itat. Ironia de t e r + i n a t a lui 2ocrate este +ai +ult o +anier de a conserva, este senintatea socia3il , ea nu )nsea+n nicidecu+ acea ne*aie pur, acea co+portare ne*ativ , nu este r)s sarcastic, nici frnicia c Ideea ar fi nu+ai *lu+. Ironia tra*ic a lui 2ocrate este )ns opoziia reflectrii lui su3iective )+potriva +oralitii e9istente , ea nu e con.tiina c el se *se.te deasupra acestei +oraliti, ci scopul lipsit de pretenie de
*&

a )ndru+a spre adevratul 3ine, spre Ideea *eneral. $F., I, J??0J<; (ac rezultatul, spiritul fiin)nd0pentru0sine, )n care orice +i/locire s0a suspendat, este luat nu+ai )n sens for+al, lipsit de coninut, astfel )nc)t spiritul nu este cunoscut deopotriv ca fiin)nd0)n0sine .i ca desf.u0r)ndu0se )n +od o3iectiv 8 atunci acea su3iectivitate infinit este nu+ai con.tiina0de0sine0 for+al, con.tiina care, )n sine, se .tie pe sine drept a3solut, ironia care .tie s reduc orice cuprins o3iectiv al ei la ni+ic, la de.ertciune, .i este prin ur+are ea )ns.i *oliciunea .i de.ertciunea, care ).i d, prin sine, spre deter+inare, un coninut )nt)+pltor .i ar3itrar, peste care ea r+)ne st0p)n .i prin care ea nu este le*at, .i cu pretenia de a sta pe cul+ea cea +ai )nalt a reli*iei .i filozofiei, se pr0 3u.e.te, di+potriv )n ar3itrarul *ol. $E.-., J<<0J<I ...ironia este, pe de o parte, adesea lipsit de orice seriozitate adevrat, pe de alt parte, ea sf)r.e.te )n pura stare plin de dorine a sufletului, )n loc de a ancora )n aciune .i )n e9isten , cu+ a fost, de e9e+plu, "ovalis, unul dintre sufletele cele +ai no3ile care s0au aflat pe. aceast poziie .i care, +)nat spre vidul ce0l las )n spirit a3sena unor interese deter+inate, spre *roaza de realitate, a fost )+pins )n acea cvasitu3erculoz a spiritului. &ceasta este un dor de a3solut care nu vrea s co3oare )n sine acion)nd real .i produc)nd real, fiindu0i tea+ s nu se pteze atin*)nd ceea ce e finit, cu toate c are )n sine senti+entul insuficienei acestei a3stracii. &stfel, )n ironie rezid, fr )ndoial, acea

ne*ativitate a3solut )n care su3iectul, ni+icind ceea ce este deter+inat .i unilateral, se raporteaz la sine )nsu.i. )ntrucat )ns E...F distru*erea nu se e9tinde nu+ai asupra a ceea ce este lipsit de valoare )n sine, cu+ e cazul )n co+ic, unde acesta se +anifest )n nulitatea sa, ci se e9tinde deopo0
*'

triv .i asupra a tot ceea ce este e9celent .i valoros, ironia, ca o ase+enea art +ultilateral a distru*erii .i ca atare plin de dorine, pstreaz )n ea, )n opoziie cu adevratul ideal, totodat .i ele+entul ne)nfr)nrii ulterioare, ele+ent neartistic. $E., I, ;CC E9pri+area profetic a adevrurilor pretinse filozofice aparine credinei E...F : astfel au fcut Esc1en+aDer, 5a0co3i. &cest discurs profetic lipsit de concept afir+ de pe scaunul cu trei picioare cutare .i cutare lucru despre fiina a3solut .i pretinde ca toat lu+ea s le descopere ne+i/locit ca atare )n ini+a sa. Ltiina despre fiina a3solut devine un lucru care prive.te ini+a, apar o +uli+e de inspirai care vor3esc, fc)nd fiecare un + o n o0l o * .i )nele*)ndu0l pe cellalt, propriu0zis, nu+ai prin str)n*ere de +)ini .i prin senti+ente +ute. 6ele pe care le spun s)nt adesea 3analiti, c)nd s)nt luate a.a cu+ s)nt spuse , senti+entul, +i+ica, ini+a plin tre3uie s vie s le dea accent acestor 3analiti, pentru sine ele nu spun ni+ic. Ele se supraliciteaz unele pe altele )n toane de0ale i+a*inaiei, )n poezie lan*uroas. In faa adevrului )n*l3ene.te vanitatea .i se t)r.te )napoi )n sine, sur)0z)nd +aliios .i ironic. $F., II, CG?0CG< 2u3iectivitatea const )n a3sena a ceva fer+, dar .i )n i+pulsul spre ceva fer+ , ea r+)ne astfel dorin fier3inte. &ceast aspiraie fier3inte a unui suflet fru+os este )nfi.at )n scrierile lui "ovalis. &ceast su3iectivitate r+)ne dorin, nu a/un*e la ceea ce e su3stanial, t)n/e.te )n sine .i se +enine fer+ pe aceast poziie : este esut .i trasare de linii )n sine )nsu.i, este viat interioar .i relativitate a oricrui adevr. E9trava*ana su3iectivitii devine adesea ne3unie, c)nd r+)ne )nuntrul *)ndirii, ea este prins )n v)rte/ul intelectului refle9iv, care este totdeauna ne*ativ fa de sine. $F., II, CG<0CGI
8(

# alt for+ de su3iectivitate este su3iectivitatea ar3itrarului, i*norana. E...F &cest 3un0plac .i0a )n*duit orice, ca la cafenea, s0a considerat pe sine poetic, profetic. E...F & pierit onoarea )n ce prive.te filozofarea, cci ea presupune o co+unitate de principii ale *)ndirii, pretinde ela3orarea .tiinific sau .i nu+ai Eo oarecare co+unitate deF preri. )ns totul a fost a.ezat pe su3iectivitatea particular , fiecare era +)ndru .i dispreuitor fa de alii. 'eprezentarea *)ndirii proprii este )n le*tur cu acest fapt. "u poi *)ndi pentru alii : *)ndirea proprie este dovada , tre3uia s scorne.ti o particularitate proprie, altfel nu erai considerat ca unul care posed *andire proprie. Ta3loul ru este acela )n care pictorul se arat pe sine )nsu.i, ori*inalitate )nsea+n a produce ceva cu totul *eneral. Marota *)ndirii proprii const )n aceea c fiecare produce lucruri +ai insipide dec)t cellalt. (!., II, CGI Li +ai puin )nc tre3uie s ne *)ndi+ la scoaterea )n eviden a o3iectivittii la 6leo+ene )n /oldemar; deoarece acest spartan nu este introdus aici )n raportu0 rile lui cu patria sa .i )n fora adevratei sale virtui, ci )n individualitatea decadenei lui, .i aceasta pentru edificarea cui O 8 a unor fe+ei afectate sau ne)nse+nate .i a unor ceteni senti+entali. (ealtfel )ns, dat fiind faptul c 5aco3i este )n ce prive.te fru+useea +oral )+potriva conceptului .i a o3iectivittii, pute+ reine su3 acest raport nu+ai fi*urile prin care el a voit s l+ureasc ideea sa despre fru+useea +oral. Ins tonul funda+ental al acestor fi*uri este aceast lips con.tient de o3iectivitate, aceast su3iectivitate suspendat fer+ de ea )ns.i, este per+anenta nu c1i3zuin, ci refle9ie asupra personalitii sale, e acea considerare care se re)ntoarce ve.nic la su3iect .i care pune )n locul li3ertii +orale o fr+antare e9tre+, e*ois+ plin de dorine .i infir+itate +oral : este o auto0 conte+plare care )ntreprinde cu individualitatea fru+oas toc+ai acea transfor+are care s0a petrecut cu credina , anu+e, aceea de a0.i conferi, cu a/utorul acestei con.tiine a fru+useii individuale, con.tiina su3iectivitii supri+ate .i a e*ois+ului ni+icit, dar prin aceast con.tiin s&nt instituite .i totodat /ustificate toc+ai su3iectivitatea e9tre+ .i idolatria interioar. (up cu+ la poeii care cunosc ceea ce e ve.nic .i ceea ce este finit .i os)ndit, la antici, la (ante .i la #rest al lui %oet1e, dat prad, de/a )n via, un ti+p oarecare iadului, *si+ e9pri+at os)nda iadului, anu+e, ca ve.nic )nctu.are cai fapta su3iectiv, ca sin*urtate si+it p)n .i )n +i/locul celor ce s)nt +ai aproape de ei )n.i.i .i ca ne+uritoarea conte+plare a acestei proprieti, tot astfel vede+ )nfi.at la eroii &llVill .i Polde+ar toc+ai acest c1in al ve.nicei autcconte+plri nici +car )ntr0o fapt, ci )n .i +ai +area plictiseal .i neputin a e9istenei *oale, .i aceast lipsa de pudoare c)nd e vor3a de tine )nsui )nfi.at ca te+ei al catastrofei )nta+plrilor lor nero+antice $unroman-&aft.; dar )n acela.i ti+p

vede+ c acest principiu nu este supri+at )n aceast disoluie .i virtutea neproductoare de catastrof a )ntre*ului ansa+3lu de caractere ni se )nfi.eaz )n c1ip esenial de +ai +ulte sau +ai puine ele+ente , ale sus+enionatului iad. $--.FF(.-., <<0<I
*(

#PE'& (E &'T& ...operele de art nu s)nt ela3orate pentru studiu .i erudiie, ci, fr acest ocol al unor )ntinse cuno.tine, prin ele )nsele ele tre3uie s fie ne+i/locit inteli*i3ile .i *ustate. (eoarece arta nu e9ist pentru un +ic cerc )nc1is for+at din puine persoane deose3it de cultivate, ci ea e9ist pentru naiune )n totalitatea ei. $E., I, B?< #pera este realitatea pe care .i0o d con.tiina, ea este aceea )n care individul este pentru sine ceea ce el este )n sine, .i )n felul c con.tiina pentru care el devine )n oper nu este con.tiina particular, ci con.tiina universal, el s0a plasat )n oper, )n *enere, )n ele+entul universalitii, )n spaiul lipsit de deter+inaii al fiinei. 6on.tiina care se )ntoarce din opera sa este de fapt con.tiina universal E...F. $F.-., BB? E...F opera tre3uie s fie .i tre3uie vzut cu+ individualitatea ).i va pstra universalitatea sa )n fiina operei .i va .ti s se satisfac. $F.-., BB? #pera este, aceasta )nsea+n c ea este pentru alte individualiti .i este pentru ele o realitate strin, )n locul creia ele tre3uie s pun pe a lor .i s0.i dea prin fapta lor con.tiina unitii lor cu realitatea , adic
**

interesul pus de e i prin natura lor ori*inar )n acea , cper este un altul dec)t propriul interes al acestei opere, care este astfel transfor+at )n altceva. #pera este astfel, )n *enere, ceva trector, care va fi .tears prin /ocul contrar al altor fore .i interese .i care prezint +ai de*ra3 realitatea individualitii ca fiind disprut dec)t ca fiind )+plinit. $F.-., BB?0BB< E...F adevrul const nu+ai )n unitatea con.tiinei cu aciunea, .i opera adevrat este nu+ai acea uni0 tate a aciunii .i a fiinei, a voinei .i )ndeplinirii. $F.-., BBI E...F opera adevrat E...F este faptul0)nsu.i $die -ac&e selbst., care se afir+ )n +od strict .i este e9peri0 +entat ca aceea ce r+)ne, independent de fapt", care este contin*ena aciunii individuale ca atare, a )+pre/urrilor, a +i/loacelor .i a realitii, $F.-., BJ= 6on.tiina E...F nu +ai este preocupat de fapt" ca de acest fapt sin*ular al ei, ci este preocupat de el ca f a p t, ca un universal care este pentru toi. Ea se a+estec deci )n aciunea .i opera lor .i, cind ea nu poate s le0o +ai ia din +)n, ea se intereseaz +car prin aceea c ).i face de lucru /udec)nd0o , dac ea pune .ta+pila apro3rii .i laudei sale, aceasta se )nele*e )n sensul c ea nu laud )n oper .nu+ai opera )ns.i, ci totodat propria ei *enerozitate .i +oderaie, )n sensul de a nu fi distrus opera ca oper, .i nici prin critica ei. &rt)nd un interes pentru oper, ea se savureaz )n acesta pe ea )ns.i, la fel, opera criticat de ea )i este 3inevenit toc+ai pentru aceast plcere a propriei sale aciuni, care )i este provocat prin aceasta. $F.-., BJK
8,

...oric)t ar for+a ea o lu+e ar+onioas )n sine .i rotun/it )n sine, opera de art )ns.i nu e9ist totu.i pentru sine ca o3iect real .i izolat, ci ea este pentru noi, pentru pu3licul care o conte+pl .i o *ust. E...F 0&stfel, orice oper de art este un dialo*, cu oricine st )n faa ei. $E,, I, BC<
(E$IMITX'I

...noi e9clude+ de )ndat din .tiina fru+osului artistic, fru+osul din natur. E...F (eoarece fru+useea artistic e fru+useea nscut .i renscut din spirit .i cu c)t spiritul .i produciile lui s)nt superioare naturii .i feno+enelor ei, tot pe at)t este .i fru+osul artei superior fru+useii naturii. E...F 2uperioritatea spiritului .i a fru+osului artistic fa de natur nu e )ns nu+ai relativ, ci nu+ai spiritul este ceea ce e verita3il, ceea ce cuprinde totul )n sine, )nc)t orice fru+os nu este cu adevrat fru+os dec)t )ntruc)t particip la acest ce superior .i e *enerat prin acesta. In sensul acesta, fru+osul din natur apare nu+ai ca un refle9 al fru+osului aparintor spiritului, ca un +od i+perfect, neco+plet, un +od de0a fi care, dup su3stana sa, este coninut )n )nsu.i spiritul. E...F 6)nd e vor3a despre fru+useea naturii, prea ne si+i+ poposind )n nedefinit .i lipsii de criteriu .i, din aceast cauz, o astfel de cercetare ar prezenta prea puin interes. $E., I, ?0I &rtei )i stau la dispoziie nu nu+ai )ntrea*a 3o*ie a for+aiilor naturii, cu toat strlucirea ei +ultipl .i variat, ci i+a*inaia creatoare poate s se e9tind, din0
I=

colo de toate acestea, )n c1ip inepuiza3il )n sfera propriilor sale producii. $E., I, ;;

# e*al lips de )nele*ere se dovede.te c)nd se consider realitile spirituale ca fiind de +ai +ic valoare dec)t lucrurile naturii, c)nd operele de art u+an s)nt socotite +ai pre/os de lucrurile naturii, pentru +otivul c pentru cele dint)i +aterialul tre3uie luat din 0afar .i c ele nu s)nt vii, ca .i cu+ for+a spiritual nu ar conine o vitalitate +ai ridicat .i n0ar fi +ai de+n de spirit dec)t for+a natural, iar for+a )n *eneral n0ar fi +ai sus dec)t +ateria, .i )n orice realitate etic, ceea ce pute+ nu+i +aterie nar aparine )n )ntre*i+e spiritului sin*ur : ca .i cu+ )n natur ce este +ai )nalt, viul, nu .i0ar lua .i el +ateria din afar. "atura, se +ai adau* +ai departe ca privile*iu al ei, r+)ne, cu toat a.ccide.n0talitatea e9istenelor ei, credincioas unor le*i eterne, dar tot astfel .i do+eniul con.tiinei de sine : $E.'1., BC Ma*netis+ul se preface +ai )nt)i )n independena universal, )n cristalul p+)ntului, 8 linia se transfor+ )n )ntre*ul spaiu rotund. 6ristalul individual )ns este, ca +a*netis+ real, totalitatea aceasta )n care i+pulsul s0a stins .i contrarii s)nt neutralizai, lu)nd for+a indiferenei , +a*netis+ul ).i e9pri+ atunci diferena sa ca deter+inare a suprafeei. In felul acesta nu +ai ave+ confi*urare intern, care pentru a e9ista ar avea nevoie de un altul, ci ea e9ist prin ea )ns.i. #rice confi*urarp are )n sine +a*netis+ul, cci ea este o deli+itare co+plet )n spaiu, care este pus de i+pulsia i+anent, de +e.terul artist al for+ei. Ea constituie o activitate +ut a naturii, care ).i )nfi.eaz di+ensiunile )n afara ti+pului, propriul principiu de via al naturii, care se )nfi.eaz fr aciune, .i despre for+aiile cruia nu se poate spune altceva dec)t c ele e9ist. $E.1., BB?
I;

6artea lui % o e t 1 e asupra Metamorfo ei plantelor a fcut )nceputul unui +od raional de a *)ndi asupra naturii plantei, a3t)nd reprezentarea de la *oana dup si+ple a+nunte .i )ndrept)nd0o spre cunoa.terea unitii vieii. $E.1., K=K (e aceea %oet1e a definit, cu un )nalt si+ al naturii, cre.terea plantei drept +eta+orfoz a uneia .i aceleia.i for+aiuni. E...F Interesul lui %oet1e )ns se )ndreapt spre dovada c toate aceste pri diferente ale plantei constituie o via funda+ental si+pl r+)n)nd )nc1is )n sine, .i toate for+ele s)nt transfor+ri e9terioare ale uneia .i aceleia.i esene identice care le st la 3az 8 .i aceasta nu nu+ai )n Idee, ci .i )n e9isten, fiece +e+3ru put)nd de aceea trece foarte lesne )n cellalt , un suflu spiritual fu*itiv al for+elor, suflu care nu +er*e p)n la distru*erea funda+ental calitativ, ci constituie nu+ai o +eta+orfoz ideal )n su3stana +aterial a plantei. $E.1., K=I0K;= %oet1e a prezentat unitatea, )n +od in*enios, ca o scar spiritual. Meta+orfoza este )ns nu+ai una din laturi, care nu epuizeaz )ntre*ul, tre3uie s fi+ ateni .i la distincia for+aiunilor, cu care a3ia apare adevratul proces al vieii. $E.'1., K;C ...necesitatea fru+osului artistic deriv din lipsurile realitii ne+i/locite, iar sarcina lui tre3uie sta3ilit )n sensul c fru+osul artistic are c1e+area s )nfi.eze feno+enul vieii .i )ndeose3i pe acela al celei spirituale, )n li3ertatea lui .i )n +od e9terior, .i s fac din e9terior un ce adecvat conceptului acestuia. "u+ai atunci a fost scos adevrul din +ediul su te+poral, din dispersiu0nea sa )n noianul finitilor e9terioare, conferindu0i0se )n acela.i ti+p o apariie e9terioar, din care nu +ai str0
-#

vede srcia naturii .i a prozei, ci o e9isten de+n de adevr, care su3zist acu+ ca atare )n li3er neat)rnare, )ntruc)t ).i are destinaia )n ea )ns.i .i nu .i0o *se.te sdit )n ea de ctre altceva. $E., I, ;GI 'eferitor la aceast opoziie dintre idealul artistic .i natur, esenialul ce tre3uie sta3ilit este cuprins )n ur+toarele : !or+ele naturale. e9istente ale coninutului spiritual tre3uie s fie luate, de fapt, ca si+3olice, )n sensul *eneral c ele nu s)nt ne+i/locit vala3ile pentru ele )nsele, ci s)nt apariie a interiorului .i spiritualului, pe care ele )l e9pri+. !aptul acesta constituie de/a idealitatea lor )n afara artei, )n e9istena lor real, spre deose3ire de natur ca atare, care nu )nfi.eaz ni+ic spiritual. &cu+, )n art, pe treapta ei superioar, tre3uie s0.i pri+easc for+a sa e9terioar coninutul interior valoros al spi0 ritului. &cest coninut rezid )n spiritul o+enesc real, .i astfel )ntoc+ai ca interiorul u+an )n *eneral, el ).i are for+a sa e9terioar dat, for+ )n care el se e9pri+ pe sine. E...F (ar caracterul viu al idealului se 3azeaz toc+ai pe faptul c aceast se+nificaie spiritual funda+ental .i deter+inat care tre3uie s fie reprezentat este ela3orat p)n la capt .i co+plet )n toate prile particulare ale feno+enului e9terior, )n inut, poziie, +i.care, trsturile feei, )n for+a .i fi*ura +e+3relor etc, )nc)t nu r+)ne ni+ic *ol .i nese+nificativ, ci totul se dovede.te a fi str3tut de acea se+nificaie. (e e9e+plu, ceea ce ni se pune )naintea oc1ilor )n ulti+ul ti+p din sculptura elen ca provenind de fapt

de la !idias ne i+presioneaz cu deose3ire prin caracterul su cu totul viu. Idealul +ai este )nc inut fer+ )n for+a lui sever .i nu a alunecat )nc fc)nd trecerea la *raios, la a+a3il, la plin .i suav, ci pstreaz )nc fiecare for+ )n relaie fer+ cu se+nificaia *eneral care tre3uie s fie
,

)ncorporat. &cest oaracter e9tre+ de viu al operelor lor ii distin*e pe +arii arti.ti. # astfel de se+nificaie funda+ental tre3uie nu+it a3stract fa de particularitatea lu+ii reale a feno+enelor, .i anu+e )ndeose3i )n sculptur .i )n pictur, care nu re%in dec)t un +o+ent, fr s treac +ai departe la dezvoltri +ultilaterale, prin care 4o+er, de e9e+plu, a avut posi3ilitatea s descrie caracterul lui &1ile ca fiind tot at)t de dur .i de crud pe c)t era de 3l)nd .i de prietenos .i s0l )nfi.eze .i cu +ulte alte 0trsturi suflete.ti. $E., I, ;?<0l?I "e0a+ putea )nc1ipui )ns c artistul tre3uie s0.i alea* de aici .i de acolo cele +ai 3une for+e din ceea ce este dat .i s le co+3ine, sau apoi, cu+ se )nt)+pl, s0.i caute fiziono+ii, poziii etc. din colecii de *ravuri )n ara+ .i pe le+n, spre a *si for+ele /uste pentru coninutul ce vrea s0l e9pri+e. (ar cu aceast cule*ere .i ale*ere lucrul nu s0a ter+inat, ci artistul tre3uie s se co+porte )n +od creator .i pls+uind total .i dintr0o unic ).nitur )n propria0i i+a*inaie se+nificaia ce0l ani+, recunosc)nd for+ele corespunztoare, cu si+ire .i senti+ent adine. $E., I, ;<= Potrivit unei pre/udeci rsp)ndite, arta .i0ar fi fcut )nceputul cu ceea ce este si+plu .i natural. )ntr0 un anu+it sens pute+ ad+ite, se )nele*e, acest lucru, anu+e ceea ce e *rosolan .i sl3atic este, fr )ndoial, fa de spiritul, autentic al artei ceea ce e +ai natural .i +ai si+plu. &ltceva este )ns naturalul, ceea ce e viu .i si+plu al artei ca art fru+oas. )nceputurile si+ple .i naturale )n sensul de for+e 3rute )nc nu aparin nicidecu+ artei .i fru+useii, ca, de e9e+plu, fi*urile si+ple ale copiilor, care deseneaz din c)teva trsturi o fi*ur o+eneasc, un cal etc. !ru+useea ca oper a spiritului, di+potriv, are nevoie, c1iar pentru )nceputurile ei, de o te1nic de/a ela3orat, de nu+eroase )ncercri .i de e9erciiu, iar si+plitatea ca si+plitate a fru+osului, *randoarea ideal, este +ai cur)nd un rezultat care n0a reu.it dec)t dup +ultilaterale )ncercri s dep.easc ceea ce e variat, pestri, confuz, lipsit de +sur, o3ositor .i s ascund .i s distru* toc+ai prin aceast victorie toate lucrurile pre*titoare .i toat sc1elria, )nc)t acu+ fru0 +useea pare a se fi nscut li3er, cu totul ne)+piedicat, dintr0o unic ).nire. $ucrurile se petrec aici ca )n cazul co+portrii unui o+ cultivat care )n tot ce. spune .i face se +i.c cu totul si+plu, li3er .i natural, dar care nu posed din na.tere aceast li3ertate .i si+plitate, ci le0a c).ti*at nu+ai ca rezultat al unei culturi desv)r.ite. $E., II, I )ntruc)t ad+ite+, c1iar pentru o+, c din +)inile lui ies .i opere proaste : apoi )n natur tre3uie s e9iste .i +ai +ulte opere de acestea, de vre+e ce ea este Ideea )n +odalitatea e9terioritii. $a o+ cauza acestui lucru st )n capriciile lui, )n ar3itrarul .i ne*li/ena lui : de pild c)nd )n +uzic se introduce pictura, sau c)nd se picteaz cu pietre, ca )n +ozaicuri, sau c)nd se transpune epopeea )n dra+. )n ce prive.te natura, condiiile e9terioare s)nt cele care tul3ur alctuirea vieuitorului, con0 diiile acestea au )ns ase+enea defecte fiindc viaa este nedeter+inat .i ).i pri+e.te deter+inaiile ei particulare .i de la aceste e9terioriti. !or+ele naturii nu pot fi deci str)nse )ntr0un siste+ a3solut, .i astfel speciile ani+alelor s)nt e9puse 1azardului. $E.1., GKB "u+ai *)ndul, intelectul poate face deose3iri fi9e: nu+ai spiritul, fiindc este spirit, poate produce opere confor+e acestor distincii ri*uroase. #perele datorate artei sau .tiinei s)nt at)t de a3stracte .i esenial individualizate, )nc)t ele r+)n credincioase deter+inrii lor individuale .i nu a+estec )ntr0 )nsele deose3iri de esen.
,'
-.

6)nd se a/un*e la a+estec )n art, ea de pild )n proza poetic .i poezia prozaic, )n istoria dra+atizat, sau c)nd se introduce pictur )n +uzic sau )n poezie, sau se picteaz cu pietricele .i se )nfi.eaz 3uclele de pr )n sculptur (.i 3asorelieful este o pictur statuar , se lezeaz caracterul specific al artelor, cci nu+ai e9pri0+)ndu0se printr0o individualitate deter+inat, poate *eniul s creeze o oper de art autentic. (ac un o+ vrea s fie poet, pictor, filozof, lucrurile se petrec la fel. )n natur nu acesta este cazul: o for+aie se poate )ndrepta spre dou laturi deose3ite. $E.1., GG; ...)n pri+ul r)nd, natura din parte0i ofer o+ului cele tre3uincioase, .i, )n loc s pun piedici )n calea intereselor .i scopurilor lui, ea, din contra, li se ofer de la sine, favoriz)ndu0le pe toate cile. (ar, )n al doilea r)nd, o+ul are tre3uine .i dorine pe care natura nu e )n stare s le satisfac )n c1ip ne+i/locit. In aceste cazuri el e nevoit s0.i o3in )ndestularea necesar prin +i/locirea propriei sale activiti , e nevoit s pun st0p)nir0e pe lucrurile naturii, s le )ndrepte, s le for+eze, s )nlture ceea ce este

/enant prin )nde+)nare c).ti*at prin propriu efort .i s transfor+e astfel e9teriorul )n +i/loc cu a/utorul cruia el este )n +sur s se dezvolte confor+ tuturor scopurilor sale. $E., I, BC; 6ci ceea ce este autentic ideal const nu nu+ai )n faptul ca o+ul s fie )n *eneral ridicat deasupra .i )n afara si+plei serioziti a at)rnrii, ci s se *seasc )ncon/urat de o a3unden care s0i )n*duie s se /oace li3er .i vesel cu +i/lodfcele naturii. $E., I, BCB Pri+ul fel )n care arta a )ncercat s )nlture toat aceast sfer Ea dependenelor de natur .i de proza vieii, n.n.N a fost reprezentarea unei a.a0nu+ite epoci de aur, sau .i aceea a unei stri idilice. E...F
-(

E...F (ar tot astfel +ulte dezavanta/e, )ns )n direcie opus, prezint .i starea de cultur *eneral, con0 trar strii idilice. @asta le*tur a tre3uinelor .i a +uncii, a intereselor .i a satisfacerii lor este co+plet dezvoltat )n toat e9tinderea ei, .i fiecare individ, privat de neatarnarea sa, e )n*rdit )ntr0o nesf)r.it serie de dependene fa de alii. E...F E...F Prin ur+are, cea +ai potrivit pentru arta ideal se va dovedi a fi o a treia stare, situat la +i/loc )nlre idilica epoc de aur .i co+plet dezvoltatele .i +ultilateralele relaii ale societii civile. &ceasta este o stare *eneral a lu+ii, a.a cu+ a+ )nvat de/a s0o cunoa.te+ ca pe o stare ideal c)nd a fost vor3a de cea eroic. Epocile eroice nu +ai s)nt li+itate la a+intita srcie idilic a intereselor spirituale, ci trec dincolo de acestea, la pasiuni .i la scopuri +ai profunde , dar +ediul cel +ai apropiat al indivizilor, satisfacerea nevoilor lor ne+i/locite, e )nc opera proprie a 0lor. E...F # astfel de stare *si+, de e9e+plu, la 4o+er. E...F (ar un astfel de +od de reprezentare, aplicat la su3iecte luate din epoci de +ai t)rziu, epoci co+plet dezvoltate, prezint totdeauna +are dificultate .i pericol. Totu.i, su3 acest raport, %oet1e ne0a dat )n 9ermann i +orot&ea un +odel desv)r.it. $E., I, BCK0BCC &ceast stare +i/locie sau inter+ediar E)ntre lipsita de spirit cufundare )n natur .i spiritualitatea cu totul li3erat de ea, n.n.N, )n care spiritul ).i )nfi.eaz reprezentrile )n for+a lucrurilor naturii nu+ai fiindc el nu .i0a do3)ndit )nc o for+ +ai )nalt, dar se strduie.te s potriveasc )n aceast le*are una cu alta cele dou laturi, aceast stare este )n *eneral 8 opus intelectului prozaic 8 poziia poeziei .i a artei..$E., I, JBK0JBG ...arta are c1e+area de a concepe .i )nfi.a e9istena ca adevrat )n apariia sau feno+enele ei. adic
,+

de a o concepe .i reprezenta )n potrivirea ei cu coninutul su adecvat .i e9istent )n sine .i pentru sine. Prin ur+are, adevrului artei nu0i este )n*duit s fie si+pl e9actitate 8 la care se +r*ine.te a.a0nu+ita i+itaie a naturii 8, ci e9teriorul tre3uie s se acorde cu un interior care este )n concordan cu sine )nsu.i .i care toc+ai din acest +otiv se poate revela )n e9terior ca sine )nsu.i. $E., I, ;Cl0lCB ...dac se opre.te la scopul for+al al si+plei i+itri, arta ofer, )n loc de via real )n *eneral, nu+ai si+ulacrul vieii. $E., I, K< ...atunci c)nd este si+pl i+itaie, arta suco+3 )n concurena ei cu natura, d)nd i+presia unui vier+e care )ncearc s se t)rasc dup un elefant. $E., I, KI E9ist portrete despre care s0a spus cu spirit c se asea+n *reos cu +odelul, iar -ant aduce, cu privire la aceast plcere cauzat de i+itaie, un alt e9e+plu. &nu+e, ne satur+ repede de un o+ care .tie s i+ite perfect trilurile privi*1etorii 8 .i e9ist de ace.tia 8, dar, de )ndat ce descoperi+ c autorul trilurilor a fost un o+. s)nte+ dez*ustai de un astfel de c)ntec. "u recunoa.te+ atunci )n aceasta dee)t un tur de for .i nu li3era producie a naturii, nici oper de art. OGF )n *eneral, aceast plcere, cauzat de de9teritate )n i+itare, nu poate fi niciodat dec)t +r*init, .i0i st +ai 3ine o+ului s *seasc 3ucurie )n ceea ce produce el din sine )nsu.i. $E., I, KI Intruc)t apoi principiul i+itrii este cu totul for+al, c)nd se face scop din el dispare )nsu.i fru+osul o3iectiv. (eoarece atunci nu +ai e vor3a cu+ este fcut, ce calitate are ceea ce tre3uie reprodus, ci are
-*

i+portan nu+ai s fie i+itat p"recTs5#3iectul .i coninutul fru+osului este considerat cu

totul indiferent. $E., I, KI0G= ...dac arunc+ o privire asupra diferitelor arte, vo+ recunoa.te )ndat c, de.i pictura .i sculptura ne )nfi.eaz o3iecte ce par ase+ntoare o3iectelor naturale sau al cror tip este luat )n esen din natur, di+potriv, opere ale ar1itecturii, care aparine .i ea artelor fru+oase, )ntoc+ai ca .i opere ale poeziei, )ntruc)t ele nu se +r*inesc la si+ple descrieri, nu pot fi nu+ite i+itaii ale naturii. $E., I, G; ...scopul artei tre3uie s rezide .i )n altceva dec)t )n si+pla i+itare for+al a ceea ce e9ist, i+itaie care )n orice caz nu poate da na.tere dec)t la perfor+ane te1nice, dar nu la o p e r e de art. 2e )nele*e, un +o+ent esenial al operei de art este ca ea s ai3 la 3az for+ele naturii, fiindc arta pls+uie.te )n for+a feno+enului e9terior, .i deci totodat natural. E...F (ar, cu toate c aceast tendin Ea ti+purilor din ur+, de a studia .i i+ita natura, n.n.N cuprinde )n ea, su3 un anu+it aspect, ceva /ust, totu.i naturaleea cerut nu constituie ca atare ceea ce este su3stanial .i pri+, st)nd la te+eiul artei. Prin ur+are, de.i naturaleea )nfi.rii e9terioare constituie o deter+inaie esenial, totu.i scopul artei nu este nici si+pla i+itare a feno+enelor e9terioare ca e9terioare nici naturaleea e9istent nu este re*ula artei. $E., I, Gl0 GB Interesul artistic se deose3e.te de interesul practic al dorinei prin faptul c el ).i las o3iectul s su3ziste li3er pentru sine, )n ti+p ce dorina )l )ntre3uineaz )n folosul ei, distru*)ndu0l, de considerarea teoretic a inteli*enei .tiinifice, di+potriv, conte+plarea artistic se deose3e.te, )n sens invers, )ntruc)t ea are interes pentru
,,

o3iect a.a cu+ e9ist el ca o3iect individual .i nu caut s-l transforme &n ideea lui *eneral sau )n concept. $E., I, KK ...conte+plarea fru+osului are caracter li3eral, ea )nsea+n a lsa o3iectele s su3ziste ca o3iecte )n sine li3ere .i infinite, a nu voi s le posezi .i s le )ntre3uinezi ca pe unele ce s)nt folositoare pentru nevoi .i scopuri finite. $E., I, ;BB ...)nltur+ e9plicit +ai sus0+enionata concepie care socote.te arta utiliza3il pentru +ultiple alte coninuturi .i interese ce0i s)nt strine. )n sc1i+3, reli*ia recur*e destul de frecvent la art pentru a sensi3iliza +ai 3ine adevrul reli*ios sau spre a0l plasticiza pentru i+a*inaie, .i atunci arta st, desi*ur, )n serviciul unui do+eniu diferit de ea. $E., I, ;=I 6it prive.te instruirea, acest scop n0ar putea fi dec)t acela de a aduce )n lu+ina, con.tiinei, cu a/utorul operei de art, coninuturi spirituale eseniale )n sine .i pentru sine. 2u3 acest raport, tre3uie s afir++ c arta, cu c)t se situeaz +ai sus, cu at)t +ai +ult are s cuprind )n ea astfel de coninuturi, .i nu+ai )n esena unui atare coninut *se.te ea criteriul dac ceea ce este e9pri+at e sau nu e valoros. &rta a devenit, de fapt, pri+a )nvtoare a popoarelor. 6)nd )ns instruirea este tratat )ntr0un fel at)t de e9clusivist ca scop, )nc)t natura *eneral a coninutului reprezentat apare ca o propoziie a3stract, refle9ie prozaic, )nvtur *eneral, direct pentru sine, fiind e9plicat ca atare, .i nu coninut nu+ai indirect .i i+plicit )n pls+uirea artistic concret, atunci din aceast separare for+a sensi3il, fi*urat, toanei care face din opera de art oper de art, nu este dec)t un adaos secundar, un )nveli. e9plicit afir+at ca si+plu )nveli., o apa0 ren e9plicit afir+at ca si+pl aparen. (ar prin aceasta )ns.i natura operei de art este alterat , fiindc opera de art nu tre3uie s )nfi.eze intuiiei coninutul )n for+a lui *eneral ca atare, ci *eneralitatea acestuia tre3uie s0o prezinte a3solut individualizat, sin*ularizat )n for+a sensi3il. 6)nd opera de art nu ia na.tere pe 3aza acestui principiu, ci scoate )n eviden *eneralul )n for+a .i cu intenia unei )nvturi *enerale, ele+entul fi*urat .i sensi3il devine nu+ai decor e9terior .i superfluu, iar opera de art devine ceva ce sufer de o ruptur interioar .i la care for+ .i coninut nu +ai apar concrescute. Individualul sensi3il .i *eneralul spiritual au devenit )n acest caz e9terioare unul fa de cellalt. $E., I, GC0G? ...)n ce prive.te relaia artei cu )ndreptarea +oral, se poate spune E...F acela.i lucru ca .i referitor la scopul instruirii. Este u.or de ad+is c nu este )n*duit ca arta )n principiul ei s ai3 ca intenie i+oralitatea .i pro+ovarea ei. (ar una este s faci din +oralitate scop e9plicit al reprezentrii artistice, .i altceva este s nu faci din +oralitate un astfel de scop. (in orice oper de art autentic se poate scoate o +oral, totu.i, fr )ndoial, aici este vor3a de o e9plicaie .i, de aceea, de ce ; ce scoate

+orala. $E., I, G< ...se nruie E...F se+nalata fals poziie, dup care arta ar tre3ui s serveasc drept +i/loc pentru scopuri +orale .i )n *eneral s se pun )n serviciul supre+ului scop +oral al lu+ii, instruind .i a+elior)nd, deci poziia fals dup care arta nu .i0ar avea )n ea )ns.i scopul su su3stanial, "ci )n altceva. E...F %re.eala rezid aici )n faptul c atunci opera de art tre3uie s se raporteze la altceva, propus con.tiinei ca ceea ce este esenial, ca ceea ce tre3uie s fie, astfel )nc)t acu+ opera de art n0ar avea valoare dec)t ca instru+ent util pentru realizarea acestui
;=;

scop vala3il pentru sine )n c1ip independent, )n afara do+eniului artei. )+potriva acestui fel de a vedea tre3uie s afir++ c arta este c1e+at s descopere adevrul )n for+a pls+uirii artistice sensi3ile E...F .i c, prin urmare, arta ).i are scopul final )n ea )ns.i, )n )ns.i aceast reprezentare .i dezvelire. 6ci alte scopuri, cu+ s)nt: instruirea, purificarea, a+eliorarea, c).ti*ul 3nesc, fu*a dup fai+ .i cinste, nu privesc opera de art ca atare .i nu0i deter+in conceptul. $E., I, C;
6#'E$X'I

6eea ce e ideal $das Ideale. are o se+nificaie +ai deter+inat (a fru+osului .i a ceea ce ine de el dec)t ceea ce e de natur ideal $das Ideelle. :...N $."., ;JJ ...poeticul autentic )n art este toc+ai ceea ce a+ nu+it ideal. $E., I, ;C< ...fru+osul )nsu.i tre3uie conceput ca idee, .i anu+e ca idee )ntr0o for+ deter+inat, ca ideal. $E., I, ;;J 2pun)nd c fru+useea este idee, a+ spus totodat c fru+usee .i adevr s)nt unul .i acela.i lucru. &dic, fru+osul tre3uie s fie adevrat )n sine )nsu.i. (ar, privite +ai de aproape, adevrul .i fru+osul s e deose3esc unul de altul. &nu+e : adevrat este ideea ca idee )n sine .i confor+ principiului ei *eneral E...F ....fru+osul se deter+in pe sine ca rsfr)n0*ere sau reflectare sensi3il a ideii. $E., I, ;;< ...fru+osul e )n sine )nsu.i infinit .i li3er. 6ci cu toate c el poate avea un coninut particular, .i prin aceasta +r*init, acest coninut tre3uie s apar )n e9is0
;=B

tenta lui, totu.i, ca totalitate )n sine infinit .i ca li3ertate, )ntruc)t fru+osul este totdeauna .i pretutindeni conceptul care nu se opune o3iectivittii sale, situ)ndu0se fa de aceasta )n opoziia unei unilaterale .i a3stracte finiti, ci el se contope.te cu o3iectivitatea sa, fiind, datorit acestei uniti i+anente .i acestei desv)r.iri infinit )n sine. $E., I, ;;I Idealul este, prin ur+are, realitatea retras. din +uli+ea a+nuntelor .i a contin*enelor, )ntruc)t )n )ns.i aceast e9terioritate interiorul apare eri/at )n faa *eneralitii ca individualitate vie. E...F )n poezia sa Idealul i 0iaa, )n opoziie cu realitatea .i cu durerile .i conflictele ei, 2c1iller vor3e.te despre fru+useea lini.titei ari a u+3relor". # astfel de )+prie a u+3relor este idealul E...F ...idealul se prezint )n e9terior unit cu sine )nsu.i .i spri/init li3er pe sine )nsu.i, fericit )n sine )n for+ sensi3il, 3ucur)ndu0se de sine .i *ust)ndu0se pe sine. $E., I, ;CB0lCJ 6al+ul, senin .i fericirea, acest +od0de0a0.i a/un*e sie.i )n propriile sale +ar*ini, aceast +ulu+ire o pute+ a.eza )n aceast privin )n loc pri+ ca trstur funda+ental a idealului. !or+a artistic ideal st )naintea noastr ca un zeu fericit. &nu+e, pentru zeii fericii nevoia, +)nia .i interesele .i scopurile finite nu s)nt ceva a3solut serios, iar aceast retra*ere )n sine )nsu.i )n faa ne*ativitii a tot ce este particular le confer zeilor trstura senintii .i a lini.tii. &cest )neles )l are cuv)ntul lui 2c1iller : 2erioas e viaa, senin este arta". Este adevrat, s0au fcut )n +od pedant destul de des *lu+e pe sea+a acestei aseriuni a lui 2c1iller, fiindc arta )n *eneral, .i )ndeose3i propria poezie a lui 2c1iller, este tot ce poate fi +ai serios 8 cu+ dealtfel artei ideale de fapt nu0i lipse.te seriozitatea 8, dar caracterul ei esenial r+)ne, )n cuprinsul seriozitii )ns.i, senin0
;=J

tatea. &ceast for a individualitii, acest triu+f al li3ertii concrete concentrate )n sine, este ceea ce descoperi+ +ai ales la operele de art antice )ncal+ul senin al fi*urilor lor. Li acesta e cazul nu nu+ai c)nd este vor3a de stri de +ulu+ire lipsite de conflict, ci c1iar c)nd o ruptur ad)nc a sf).iat su3iectul )n el )nsu.i, ca .i )n )ntrea*a lui e9isten. (eoarece, de.i eroii tra*ici, de e9e+plu, s)nt reprezentai )nvin.i de soart, totu.i sufletul lor se retra*e )n si+pla lui inferioritate, pronun0 %&nd : a.a este : $E., I, ;CJ0lCK 2tarea ideal a lu+ii, pe care, spre deose3ire de realitatea prozaic, arta este c1e+at s o reprezinte... (N., I. B=B

...stilul ideal, de o fru+usee pur, se +i.c la +i/loc )ntre e9presia pur su3stanial a o3iectului .i an*a/area total )n a*rea3il. Pute+ reine drept caracter al acestui stil vivacitatea supre+ )nuntrul unei *randori cal+e .i fru+oase, trstur ce tre3uie ad+irat )n operele lui !idias sau la 4o+er. &ceasta )nsea+n c, de oriunde ar fi privit opera de art, toate punctele, for+ele, )ntorsturile, +i.crile, +e+3rele s)nt pline de o via )n care ni+ic nu e ne)nse+nat .i lipsit de e9presie, ci totul este activ .i eficace, +anifest)nd +i.carea .i pulsul )nsu.i al vieii li3ere, o plenitudine de via care )nfi.eaz )ns )n esen nu+ai un unic tot, este e9presia nu+ai a unui unic coninut, a unei unice individualiti > .i aciuni. $E., II, ;; &rta li3er, fru+oas este fr nici o *ri/ )n ceea ce prive.te for+a ei e9terioar, )n care ea nu las s se o3serve nici o refle9ie propriu0zis, nici un scop, nici o intenionalitate, ci )n fiecare e9presie, )n fiecare )ntorstur ea nu face dec)t s tri+it la Ideea .i sufletul )ntre*ului. "u+ai )n c1ipul acesta se +enine caracterul ideal al stilului fru+os, care nu este nici aspru .i nici sever,
;=K

ci )nclin de/a spre senintatea fru+osului. "u este forat nici o e9presie .i nici o parte, fiecare +e+3ru apare pentru sine, 3ucur)ndu0se de propria0i e9isten, dar )n acela.i ti+p se rese+neaz s fie nu+ai +o+ent al )ntre*ului. $E., II, ;B ...arta )n *eneral, .i cu deose3ire pictura a renunat de/a, )n ur+a altor i+pulsuri, la aceast +anie a a.a0ziselor idealuri, fc)nd cel puin )ncercarea de a realiza lucruri +ai pline de coninut .i de via )n for+ .i cuprins, prin )+prosptarea interesului pentru pictura italian .i *er+an +ai vec1e, ca .i pentru pictura olandez de +ai t)rziu. (ar, pe de alt parte, lu+ea s0a sturat .i de populara naturalee )n art, )ntoc+ai ca de a+intitele idealuri a3stracte. In teatru, de e9e+plu, fiecare dintre noi este plictisit de 3analele istorii casnice .i de reprezentarea lor dup natur. "ecazurile tailor cu soiile, cu fiii .i fiicele, t)n*uielile lor )+potriva salariilor .i a c1eltuielilor, contra dependenei de +ini.tri .i a intri*ilor valeilor .i secretarilor .i, tot astfel, necazurile *ospodinei cu servitoarele la 3uctrie .i cu c1iria.ii sensi3ili )ndr*ostii de fetele lor 8 toate aceste *ri/i .i +izerii le *se.te fiecare +ai 3ine .i +ai fidele naturii )n propria0i cas $E., I, ;C? ...dac reine+ ne3uloasa reprezentare a ti+pului +ai nou despre ceea ce este de natur ideal, ar putea, s par c arta tre3uie s0.i taie orice le*tur cu aceast lu+e a relativului intruc)t latura e9terioritii ar fi ceva co+plet indiferent, ceva ce fa de spirit .i inferioritatea lui ar fi ceea ce e trivial .i nede+n. E...F (ar idealul autentic nu se opre.te la ceea ce este nedeter+inat .i e nu+ai in0 terior, ci )n inte*ralitatea lui el tre3uie s se e9teriorizeze .i ca for+ intuitiv deter+inat a e9teriorului pe toate laturile acestuia. !iindc o+ul, acest centru desv)r.it al
;=G

idealului, trie.te, )n c1ip esenial, acu+ .i aici... (E., I, BG= Pe de o parte, opera de art confer coninutului idealului )n *eneral for+a concret a realitii, reprezent)n0du0l ca stare deter+inat, situaie particular, caracter, eveni+ent, aciune, .i anu+e )n for+a e9istenei totodat e9terioare, pe de alt parte, arta transpune acest feno+en, )n sine de/a total, )ntr0un +aterial sensi3il deter+inat, cre)nd astfel o lu+e nou, o lu+e a artei, vizi3il .i oc1iului .i percepti3il .i cu urec1ea. $E., I, BG; ...arta nu se poate dispensa de ceea ce este finit .i nu tre3uie s0l trateze ca pe ceva ce e nu+ai ru, ci s0l contopeasc, conciliat, cu ceea ce este verita3il. (N., I, BCB ...opera de art nu este, fr )ndoial, si+pl reprezentare *eneral, ci este )ntruparea reprezentat a acesteia. (ar, nscut din spirit .i din ele+entele de reprezentare ale lui, ea, cu toat natura sa vie, tre3uie s lase s str3at prin ea acest caracter al *eneralitii. &cest fapt constituie idealitatea +ai )nalt a poeticului fa de idealitatea for+al a si+plei ela3orri. &ici )ns sarcina operei de art este de a prinde o3iectul )n universalitatea lui .i de a )nltura din apariia lui e9terioar ceea ce pentru e9pri+area coninutului ar r+)nea nu+ai ca ceva e9terior .i indiferent. (in aceast cauz, artistul nu introduce )n for+ele .i +odurile de e9pri+are artistic tot ce *se.te dat )n lu+ea e9terioar .i pentru c )l *se.te dat, ci el prinde nu+ai trsturile /uste .i confor+e cu conceptul lucrului, dac vrea s creeze poezie autentic. $E., I, ;?=0l?; ...)n arta poeziei *enul e9presiei este totdeauna reprezentare *eneral, spre deose3ire de a+nuntul individual natural, )n loc de lucru, poetul ne d totdeauna nu+ai

;=C

nu+ele, cuv)ntul, )n care individualul devine *eneralitate, )ntruc)t cuv)ntul este produs de reprezentare, purt)nd de/a prin aceasta )n el caracterul *eneralului sau al 0universalului. E...F Poeziei )i este )n*duit s scoat totdeauna )n eviden nu+ai ceea ce este ener*ic, esenial, se+nificativ, .i toc+ai acest esenial e9presiv este ceea ce e ideal .i nu si+plu dat, ale crui a+nunte, )nfi.ate )ntr0o )n0"t)+plare oarecare, )ntr0o scen etc, ar tre3ui s devin fade, lipsite de spirit, o3ositoare .i insuporta3ile. (ar, )n privina acestui fel de *eneralitate, o art se dovede.te a fi +ai ideal, iar alta )ndreptat +ai +ult ctre a3undena intuiiei e9terioare. (e e9e+plu, sculptura este )n pls+uirile ei +ai a3stract dec)t pictura, )n ti+p ce )n arta poeziei poezia epic va fi, )n privina vioiciunii e9terioare, pe de o parte, dep.it de reprezentarea real a unei opere dra+atice, pe de alt parte, )ns poezia epic dep.e.te .i ea arta dra+atic ca deplintate intuitiv, )ntruc)t c)ntreul epic ne )nfi.eaz i+a*ini concrete luate din intuiia celor )nt)+plate, iar poetul dra+atic, din contra, tre3uie s se +ulu+easc cu +otivele interioare ale aciunii, cu acionarea asupra voinei .i cu reaciunea interiorului. (N., I, ;?B0l?J )n sfera su3iectiv, in care ne *si+ aici, reprezentarea *eneral este ceea ce e interior 8 i+a*inea, )n sc1i+3, este ceea ce e e9terior. (eter+inaiile acestea dou, care stau aici fa )n fa, s)nt la )nceput )nc separate, ele s)nt )ns, )n separaia lor, unilaterale. 6elei dint)i )i lipse.te e9terioritatea, caracterul intuitiv 8 celei din ur+, de+nitatea de a fi ridicat la nivelul de e9presie a unui universal deter+inat. (e aceea adevrul acestor laturi st )n unitatea lor. Mnitatea aceasta 8 ) n0truc1)parea universalului )n i+a*ine .i *eneralizarea i+a*inei se )nfptuie.te, +ai precis, )n felul c reprezentarea *eneral nu se reune.te doar
;=?

cu ima-inea, )ntr0un produs neutral 8 ca s spune+ a.a 8 c 1 i + i e, ci ea acioneaz .i se afir+ ca p u0tere su3stanial do+nind peste i+a*ine, 8 ).i su3ordoneaz i+a*inea ca ceva accidental, se face sufletul acesteia, )n ea, devine pentru sine, se rea+inte.te, se +anifest pe sine )ns.i. Prin faptul c inteli*ena produce aceast unitate a universalului .i a particularului, unitatea a ceea ce este interior .i a ceea ce este e9terior, a reprezentrii .i a intuiiei, .i )n felul acesta restaureaz totalitatea dat )n intuiie, ca totalitate confir+at 8 activitatea reprezentativ se desv)r.e.te )n sine )ns.i, fiind i+a*inea productiv. &ceasta constituie formalul artei, cci arta )nfi.eaz universalul verita3il, adic Ide ea. )n for+a e9istenei sensi3ile, a i+a*ine i. (E.2., B??0B?< ...fiind ceva sensi3il, ea Eopera de art, n.n.N este totodat )n +od esenial .i pentru spirit, spiritul tre3uie s fie afectat de ea .i s *seasc )n acesta,afeciune o anu+it satisfacie. E...F ...ele+entul sensi3il al operei de art tre3uie s ai3 e9isten nu+ai )ntruc)t el e9ist pentru spiritul o+enesc, .i nu )ntruc)t e9ist, ca sensi3il, pentru sine )nsu.i. (N., I, Kl0KB ...)n co+paraie cu ne+i/locita e9isten concret a lucrurilor naturii, sensi3ilul operei de art e ridicat la nivelul unei si+ple apa r e n e, iar opera de art se afl la +i/loc )ntre sensi3ilitatea ne+i/locit .i cu*etarea ideal. Ea)ncanue cu*etare pur, dar, )n ciuda caracteru0. lui ei sensi3il, ea nu +ai este nici si+pl e9isten concret, +aterial, cu+ s)nt pietrele, plantele, viaa or*anic, ci )n opera de art sensi3ilul este el )nsu.i, ceva ideal, dar nefiind acela.i cu idealul )n sine al *)ndului, este )n acela.i ti+p prezent )nc )n c1ip e9terior, ca lucru. E...F (in acest +otiv, sensi3ilul artei se refer nu+ai la cele dou si+0
;=J

%uri teoretice, la vz .i la auz, )n ti+p ce +irosul, *ustul .i pipitul r+)n e9cluse din procesul de percepere .i *ustare a artei. !iindc +irosul, *ustul .i tactul au de0a face cu ceea ce e +aterial ca atare .i cu calitile ne+i/locit sensi3ile ale acestuia. E...F )n felul acesta, sensi3ilul este spiritualizat )n art, pentru c )n ea spiritu0a ; u ; se )nfi.eaz sensi3ilizat. $E., I, KK0KG . ...laturile spiritualului .i ale sensi3ilului tre3uie s se )+3ine .i s fac una )n producerea artistic. &stfel, de e9e+plu, cineva ar putea voi s procedeze )n producia poetic concep)nd +ai dinainte, su3 for+ de cu*etri )n proz, coninutul ce ur+eaz s fie prezentat .i s a.eze apoi aceste cu*etri )n ri+e .i i+a*ini etc, )nc)t ele+entul +etaforic ar fi )n acest caz a*at de refle9iile a3stracte doar ca decor. Mn astfel de procedeu n0ar putea realiza totu.i dec)t o proast poezie, cci aici s0ar desf.ura su3 for+a unei activiti separate ceea ce )n creaia artistic nu se produce dec)t )ntr0o nedesprit unitate. &ceast producere autentic constituie activitatea i + a * i n a i e i artistice. Ea este ele+entul raional, care e spirit nu+ai )ntruc)t ptrunde activ )n con.tiin, dar )nfi.eaz ceea ce poart )n sine nu+ai )n for+ sensi3il. $E., I, KG0KC

Pri+a nevoie a artei, nevoie ori*inar, este ca o reprezentare, un *)nd, nscute din spirit, s fie produse .i prezentate de o+ ca opera lui, )ntoc+ai cu+ )n vor3ire reprezentri ca atare s)nt ceea ce co+unic o+ul .i face caele s fie )nelese de ctre alii. (ar )n vor3ire +i/locul de co+unicare nu este altceva dec)t un se+n .i, din aceast cauz, o e9terioritate cu totul ar3itrar. (i+potriv, artei nu-i este )n*duit s se serveasc nu+ai de si+ple se+ne, ci tre3uie s confere se+nificaiilor o prezen sen0 si3il corespunztoare. Prin ur+are, opera artei prezent )n +od sensi3il tre3uie s *zduiasc )n ea, pe de o parte, un coninut interior iar pe de alt parte, ea are s reprezinte artistic acest coninut )n a.a fel, )nc)t s se recu0
;=I

noasc faptul c at)t acesta )nsu.i, c)t .i for+a lui nu s)nt nu+ai realitate ne+i/locit, ci s)nt un produs al reprezentrii .i al activitii ei artistice spirituale. (ac vd, de e9e+plu, un leu real, viu, fi*ura lui )+i d reprezentarea de leu, )ntoc+ai cu+ +i0o d un leu pictat. (ar pictura conine c1iar +ai +ult : ea ne arat c fi*ura a fost )n reprezentare .i .i0a *sit ori*inea e9istenei sale )n spiritul o+enesc .i )n activitatea lui productiv, )nc)t acu+ nu +ai ave+ reprezentarea unui o3iect, ci reprezentarea unei reprezentri o+ene.ti. (N., II, J=0J; 'z3unarea lui #reste a fost /ust, dar el a sv)r.it0o nu+ai confor+ le*ii virtuii sale particulare, .i nu pe 3az de /udecat .i de drept. Prin ur+are, )n starea pe care o pretinde+ pe sea+a reprezentrii artistice, +oralitatea .i dreptatea tre3uie s0.i pstreze for+a individual )n sensul c ele depind e9clusiv de indivizi .i nu a/un* s se realizeze .i s capete via dec)t )n ei .i prin ei $E., I, ;I; Pentru sculptor, totul se transfor+ )n fi*uri .i de/a de ti+puriu el pune +)na pe ar*il pentru a0i da for+, .i )n *eneral orice au )n +inte astfel de talente, orice le e9cit .i le +i.c luntric devine )ndat fi*ur, desen, +elodie sau poezie. $E., I, K? Este eroarea o3i.nuit a refle9iei de a lua esena ca fiind doar interiorul. (ac ea este luat nu+ai astfel, atunci aceast considerare este .i ea cu totul e9terioar, iar acea esen devine a3stracia e9terioar *oal. In interiorul naturii, spune un poet, "u ptrunde nici un spirit creat, Prea fericit dac0i vede nu+ai coa/a dinafar. 6o+par e9cla+area indi*nat a lui %oet1e fa de .tiina naturii (voi. I, caietul J :
(e .aizeci ani aud c se repet, Li 3lest+, )ns pe ascuns 8 "atura n0are s)+3ure, nici coa/, Totul e ea )ntr0o dat etc.
;;=

&r fi tre3uit, s se spun +ai de*ra3 c, toc+ai atunci c)nd define.te esena naturii drept ceva interior, spiritul nu0i cunoa.te dec)t coa/a e9terioar. E...F #+ul, a.a cu+ este e9terior, adic )n aciunile sale (3ine)neles nu )n e9terioritatea lui e9clusiv corporal , este .i interior , iar dac el este virtuos, +oral etc. nu+ai )n interior, adic nu+ai )n intenii .i senti+ente, .i e9teriorul lui nu este identic cu acestea, atunci interiorul ca .i e9teriorul s)nt unul tot at)t de *unos .i de *ol ca .i cellalt. E,..F &t)t )n studiul naturii, c)t .i )n cel al lu+ii spirituale, este de +are i+portan s ave+ )n +od /ust )n faa oc1ilor natura raportului dintre interior .i e9terior .i s ne feri+ de eroarea potrivit creia nu+ai interiorul ar fi ceea ce e esenial, adic i+portant, .i c e9teriorul ar fi, di+potriv, ceea ce e neesenial .i indiferent. $E."., BG? E...F 2piritul neprevenit, c)nd el intuie.te )n c1ip viu natura, cu+ )l *si+ deseori realizat la %oet1e )n c1ip *enial, el are astfel senti+entul vieii .i al le*turii universale care do+ne.te )n ea : el presi+te )ntre*ul or*anic al universului, ca o totalitate raional, tot a.a cu+ )n realitatea sin*ular el si+te o unitate interioar )n sine )nsu.i... E...F (ac *enurile .i forele constituie interiorul naturii, .i dac fa.de acest universal e9teriorul .i sin*ularul este ceea ce piere 8 apoi, ca a treia treapt, se cere deasupra interiorul interiorului, care dup cele spuse +ai )nainte ar fi unitatea universalului .i a particularului. In interiorul naturii," #, tu !ilistine : "u ptrunde nici un spirit creat." 8 Mie .i nea+ului +eu
;;;

@or3a aceasta 2 nu ne0o spunei: "oi socoti+ c0n ori.ice loc, "e afl+ )n interior, )n natur. 8 !ericit cui natura i0arat !ie .i coa/a ei e9terioar."

8 (e .aizeci de ani tot aud vor3a aceasta, Li 3leste+ +ereu pe ascuns , (e +ii .i mii de ori )+i spun : Ea totul ni0l d din 3el.u* .i cu dra*. "atura nu are nici s)+3ure, nici coa/e, Ea este toat dintr0o dat. Pe tine doar s te )ntre3i, (e )nsui s)+3ure ori coa/e e.ti. # dat cu sesizarea acestui interior, unilateralitatea co+portrii teoretice .i practice a fost suspendat .i )n acela.i ti+p s0a dat satisfacie a+3elor deter+inri. $E.1., ;<0lI ...%oet1e spune undeva cu 3un dreptate : 6eea ce a cptat for+ devine el )nsu.i )ntotdeauna iar*i +aterial". Materia care a pri+it for+ este, la r)ndul ei, +aterie pentru o nou for+. (!., I, JG &ceast for+ /ust nu este deloc indiferent fa de coninut, di+potriv, ea este coninutul )nsu.i. # oper de art creia )i lipse.te for+a sa /ust nu este, toc+ai de aceea, nici ea /ust, adic nu este o adevrat oper de art , .r este o sla3 scuz pentru un artist ca atare c)nd se spune c opera sa0are, e drept, un coninut 3un (3a c1iar e9celent , dar c )i lipse.te for+a /ust. &devrate opere de art s)nt nu+ai acelea )n care for+ .i coninut se arat a fi )n totul identice. 2e poate spune despre Iliada c coninutul ei este asediul Troiei sau, +ai precis, +)nia lui &1ile , cu aceasta ave+ totul, dar totodat prea puin, cci ceea ce face ca Iliada s fie ceea ce este
;;B

e for+a poetic care a e9pri+at coninutul. Tot astfel coninutul lui; 3omeo i Fulieta este +oartea a doi )ndr0 *ostii ca ur+are a du.+niei dintre fa+iliile lor , )ns nu )n aceasta const tra*edia ne+uritoare a lui 21a7es0 peare. $E."., BK< ...insuficiena operei de art nu tre3uie totdeauna privit ca dovad de st)n*cie su3iectiv, ci defectuozi0tatea for+ei provine .i din +ediocritatea EinsuficienaF coninutului. E...F In acest sens, cu c)t operele de art devin +ai e9celente, cu at)t +ai ad)nc este adevrul cuprins )n coninutul .i *)ndul lor. $E., I, <=0<; ...tre3uie s afir++ despre art c ea transforma fiecare for+, )n toate punctele suprafe%ei vizi3ile, )n oc1i, care s)nt sediul sufletului .i fac s apar spiritul 8 sau, cu+ e9cla+ Platon ctre stea )n cunoscutul disti1 : (#nd pri0eti la stele, steaua mea o&P de-a fi cerul - pri0esc atunci #n 'os, la tine, cu mii de oc&iP &stfel, arta face, invers, din fiecare pls+uire a sa un &r*us cu +ii de oc1i, ca sufletul interior .i spiritualitatea s fie vzute )n toate punctele aceleia. Li nu nu+ai for+a corporal, fi*ura feei, *estul .i inuta le0a transfor+at arta pretutindeni )n oc1i )n care se face pe sine cunoscut sufletul li3er )n ne+r*inirea lui interioar, ci a fcut oc1i de ase+enea .i din aciuni .i )nt)+plri, din vor3iri .i tonuri .i din seria desf.urrii lor )n toate condiiile apariiei lor. $E., I, ;C= )ntrea*a via sufleteasc a o+ului, cu tot ce +i.c )n strfundurile ei .i constituie o putere )n ea, fiecare senti+ent .i pasiune, orice interes +ai ad)nc al ini+ii, aceast via concret for+eaz +aterialul viu al artei, iar idealul este reprezentarea .i e9pri+area acestuia. (N., I, ;<B
;;J

(atorit identitii pri+ordiale a su3stanei, a coninutului .i a o3iectului ei, aceste creaii se afl )ntr0o unitate de nedesprit cu spiritul statului, )ntr0adevr, nu+ai o anu+it reli*ie poate s dureze cutare for+ de stat .i, la fel, )n cutare stat nu+ai o anu+it filozofie sau art. (., GK )n e9istena statului ca atare este sdit necesitatea culturii for+ale .i deci a apariiei .tiinelor, precu+ .i a unei poezii .i arte culte )n *enere. &rtele cuprinse su3 denu+i0, rea de arte plastice cer oricu+, prin latura lor te1nic, convieuirea civilizat )ntre oa+eni. Poezia, care depinde +ai puin de condiiile .i de +i/loacele din afar, av)nd ca su3strat +aterial vocea, ele+ent ne+i/locit al e9istenei sale, apare cu +ai +ult )ndrzneal .i )ntr0o e9presie cult, )nc )n situaii )n care un popor nu a a/uns )nc p)n la a realiza o via /uridic , aceasta, deoarece E...F. li+3a realizeaz pentru sine o dezvoltare intelectual evoluat, dincolo de civilizaie. (., CI &'TI2TM$ ...a cuta s /ustifici o+ul )n creaiile .i pls+uirile sale spirituale este o ocupaie no3il, +ai no3il dec)t si+pla colectare de ele+ente istorice e9terioare. (N.,;,J;I Instinctul artistic, ca instinct, E...F instinctul plastic este E...F o e9teriorizare de sine )nsu.i sie.i, dar ca i+pri+are a for+ei or*anis+ului )n lu+ea e9tern. E...F Instinctul acesta artistic apare ca o activitate )n vederea unui scop, ca )nelepciune a naturii, .i deter+i0naia aceasta a finalitii face )nele*erea lui dificil. E...F 6a instinct artistic conceptul acesta )ns nu este dec)t )nsinele interior al ani+alului, nu+ai +aestrul incon.tient , a3ia )n

*)ndire, la artistul u+an, conceptul este pentru sine )nsu.i. E...F Pri+a for+ a instinctului artistic E...F este construcia instinctiv a cui3urilor, vizuinilor, culcu.urilor, pentru ca totalitatea *eneral a )+pre/uri+ilor ani+alului s devin, c1iar dac nu+ai c)t prive.te for+a, ceva. al su E...F : +ai departe, +i*raia psrilor .i pe.tilor, le*at de si++)ntul cli+atic, str)n*erea rezervelor pentru iarn, pentru ca ceea ce ur+eaz a fi consu+at de ani+al s aparin de +ai )nainte locuinei sale E...F. 6ealalt latur a instinctului artistic const )n aceea c +ulte ani+ale ).i pre*tesc +ai )nt)i ar+ele lor, de e9e+plu pian/enul p)nza sa, ca +i/loc de captare a 1ranei sale E...F> )ntruc)t )n instinct ani+alul s0a produs pe sine )nsu.i, .i totu.i este )nc aceea.i fiin ne+i/locit : el a/un*e astfel a3ia aici la 3ucurarea de sine, la senti+entul precis de sine E...F. (e instinctul artistic ine .i *lasul, faptul de a se i+pri+a pe sine )n aer, su3iectivitatea aceasta ideal de a lua cuno.tin de sine )n lu+ea e9terioar. Psrile +ai ales a/un* la aceast vesel 3ucurare de sine : *lasul la ele nu este doar co+unicare a tre3uinei, nu este stri*t pur, cci c)ntecul este e9teriorizare lipsit de dorin, deter+inai a lui ulti+ este 3ucurarea ne+i/locit de sine )nsu.i. (E."., GBC0GJ= "evoia *eneral .i a3solut din care izvor.te arta (pe latura ei for+al ).i are sursa )n faptul c o+ul este con.tiin * ) n d i t o a r e, adic )n faptul c el face din sine )nsu.i pentru sine ceea ce este el, ceea ce este el0 )n *eneral. E...F $a con.tiina aceasta despre sine o+ul a/un*e pe dou ci. )n pri+ul r)nd, teoretic. E...F In al doilea r)nd, o+ul devine pentru sine prin activitatea sa practic, )ntruc)t el posed instinctul s se produc pe sine )nsu.i )n ceea ce )i este dat ne+i/locit, )n ceea ce pentru el e9ist )n +od e9terior .i, de ase+enea, s se recunoasc )n acestea pe sine )nsu.i. &cest scop el )l realizeaz transfor+)nd lucrurile e9te0 rioare, pe care pune pecetea interiorului su, re*sind )n ele acu+ propriile sale deter+inaii. E...F &ceast nevoie trece prin cele +ai +ultifor+e )nfi.ri p)n la +odul )n care el se produce pe sine )nsu.i )n lucrurile e9terioare, a.a cu+ )l ave+ )n opera de art. E...F Prin ur+are, tre3uina *eneral de art este ceva raional, prin faptul c o+ul tre3uie s fac din lu+ea interioar .i e9terioar o3iect al con.tiinei sale spirituale, o3iect )n care o+ul ).i recunoa.te propriul su eu. $E., I, JC0J?
;;C

Prin fire $1aturell. )nele*e+ dispoziiile naturale, )n opoziie cu ceea ce a devenit o+ul prin aciunea sa proprie. (in aceste dispoziii face parte talentul .i *eniu ;. &+3ele cuvinte indic o orientare deter+inat pe care spiritul individual a pri+it0o de la natur. %eniul este )ns +ai cuprinztor dec)t talentul, cel din ur+ aduce noutate nu+ai )ntr0un do+eniu particular, pe c)nd *eniul creeaz un *en nou. Talent .i *eniu )ns, )ntruc)t la )nceput s)nt pure dispoziii, tre3uie dezvoltate dup +odaliti universal vala3ile, dac voi+ s nu decad, s se ticlo.easc sau s de*enereze )n ori*inalitate rea. "u+ai prin aceast dezvoltare dispoziiile ).i confir+ prezena, puterea .i )ntinderea lor. )nainte de a0l dezvolta, ne pute+ )n.ela asupra e9istenei unui talent, ocupaia ti+purie cu pictura, de e9e+plu, poate prea s trdeze talent pentru aceast art, .i totu.i aceast predilecie s nu duc la nici un rezultat. (e aceea talentul pur nu tre3uie preuit +ai +ult dec)t raiunea, a/uns prin propria ei activitate la cunoa.terea conceptului ei, dec)t *)ndirea .i voina a3solut li3er. $E.'-., ?; (eseori s0a constatat la copii o dezvoltare spiritual +ult anterioar desv)r.irii lor trupe.ti. &cesta a fost cu deose3ire cazul la talentele artistice decise, +ai ales la *eniile +uzicale. "u rareori, +aturitatea aceasta ti+purie s0a constatat tot astfel )n sesizarea u.oar de cuno.tine felurite, cu deose3ire )n do+eniul +ate+aticilor, ca .i )n felul /udicios de a raiona, c1iar asupra o3iectelor +orale .i reli*ioase. )n *eneral )ns, tre3uie s recunoa.te+ c /udecata nu apare )nainte de ti+p. &proape nu+ai la talentele artistice precocitatea a fost se+nul unui talent e9cepional. )n sc1i+3, dezvoltarea pre+atur a inteli*enei, +anifestat de unii copii, nu a fost de re*ul *er+enele unui spirit care s a/un* la +are distincie )n v)rsta +atur.

$E.'-., ??
;;?

...de.i talentul .i *eniul artistului conin )n ele un +o+ent natural, acesta are nevoie totu.i s fie cultivat )n esen prin cu*etare, prin refle9ie asupra produciei sale, precu+ are nevoie .i de e9erciiu .i de )nde+)nare )n producere. Pentru c, fr )ndoial, o latur principal a acestei producii const )n +unc e9terioar, )ntruc)t opera de art are o latur pur te1nic, ce se e9tinde p)n )n sfera +e.te.u*reasc... $E., I, JJ Talentul nu este totodat altceva dec)t individualitatea ori*inar deter+inat considerat ca +i/loc interior, ca trecere a scopului )n realitate. Mi/locul real )ns .i trecerea real este unitatea talentului .i a naturii lucrului dat )n interes , acela EtalentulF e9pri+, )n ce prive.te +i/locul, latura aciunii, acesta din ur+ latura coninutului, a+3ele s)nt individualitatea )ns.i, ea )ntreptrundere a fiinei .i a aciunii. 6eea ce este dat s)nt deci circu+stane dinainte *site, care s)nt )n sine natura ori*inar a individului, apoi interesul, care se afir+ toc+ai ca fiind al su, adic ca scop, )n sf)r.it, le*tura .i supri+area acestei opoziii )n ceea ce e +i/loc. $F.-., BBG "atura ori*inar este ea sin*ur ) n s i n e ; e, adic ceea ce ar putea fi pus la 3az pentru /udecarea operei, .i invers (a /udecrii individului prin oper . &+3ele )ns ).i corespund : nu este ni+ic pentru individualitate care s nu fie prin ea, adic nu e9ist nici o realitate care s nu fie natura ei .i fapta ei, .i nici o aciune, nici un )n.ine al individualitii care s nu fie real, .i nu+ai aceste +o+ente s)nt de co+parat. $F.-., BBC #rice face individul .i orice i se )nt)+pl a fcut0o el .i este el )nsu.i, el poate avea nu+ai con.tiina purei traduceri a lui )nsu.i din noaptea posi3ilitii )n ziua actualitii, a )nsinelui a3stract )n se+nificaia fiinei reale .i poate avea doar certitudinea c ceea ce se ive.te pentru el )n aceast lu+in nu este altceva dec)t ceea ce dor+ea )n acea noapte. $F.-., BBC # atare e9perien, +ai )nt)i )n ce prive.te su3iec0 tuF, o ofer, pe de o parte, *eniul: facultatea de a produce idei estetice, adic reprezentri ale i+a*inaiei li3ere care servesc unei Idei .i dau de * ) n d i t, fr ca un ase+enea coninut s fie e9pri+at )ntr0un concept sau s se lase e9pri+at prin acesta , pe de alt parte, o ofer /udecata estetic, senti+entul acordului intuiiilor sau al reprezentrilor, )n li3ertatea lor, cu intelectul, )n le*itatea lui. $E., ;JB0lJJ , %eniul este capacitatea *eneral de creaie adevrat a operei de art, precu+ .i ener*ia de a dezvolta .i de a face s lucreze aceast aptitudine. (ar )n acela.i ti+p aceast capacitate .i ener*ie nu e9ist dec)t ca su3iectiv, fiindc nu+ai un su3iect con.tient de sine poate produce pe plan spiritual, su3iect care ).i propune ca scop o astfel de producere. Mai precis )ns, se +ai o3i.nuie.te s se fac o deose3ire deter+inat )ntre *eniu .i talent. Li de fapt acestea nici nu s)nt ne+i/locit identice, de.i pentru creaia artistic desv)r.it identitatea lor este necesar. &nu+e, )ntruc)t )n *eneral arta individualizeaz, tre3uie s dea for+e de feno+ene reale produselor sale, ea .i cere, pentru felurile particulare ale acestei realizri, aptitudini particulare distincte. # astfel de aptitudine poate fi nu+it talent, de e9e+plu cineva are talent s c)nte perfect la violin, altul, talent la c)ntat cu vocea etc. (ar si+plul talent poate realiza ceva 3un nu+ai )ntr0un sector cu totul izolat al artei, .i cere totu.i pentru a fi desv)r.it )n el )nsu.i o capacitate artistic *eneral .i capacitatea de a )nsuflei Eo3iectul, aptitudiniF pe care nu le confer dec)t *eniul. (e aceea talentul fr *eniu nu reu.e.te s dep.easc prea +ult a3ilitatea e9terioar. $E., I, B<<0B<I
;;< ;;I

...artistul nu tre3uie s pls+uiasc )n for+a e9clusiv spiritual a *)ndirii, ci )n cuprinsul intuiiei .i al senti+entului .i, +ai precis: raport)ndu0se la un +aterial sensi3il .i )n ele+entul acestuia. &ceast creaie artistic include )n ea, ca arta )n *eneral, latura +odului ne+i/locit .i a naturaleei, .i aceast latur este cea pe care su3iectul n0o poate produce )n el )nsu.i, ci pe care el )nsu.i tre3uie s0o *seasc dat )n preala3il )n sine )nsu.i. "u+ai acesta este sensul )n care pute+ spune c *eniul .i talentul tre3uie s fie )nnscute. $E., I, B<I !r )ndoial, toate artele pretind studiu )ndelun*at, +unc struitoare, )nde+)nare +ultilateral dezvoltat, totu.i, cu c)t este +ai +are .i +ai 3o*at )n coninut talentul sau *eniul, cu at)t +ai puin cunoa.te el *reutile le*ate de ca.ti*area de9teritilor necesare creaiei artistice. !iindc artistul autentic posed i+pulsul natural .i nevoia ne+i/locit de a da )ndat for+ artistic tuturor senti+entelor .i reprezentrilor sale. &cest +od de pls+uire este felul su de a si+i .i intui, pe care el )l *se.te )n sine fr efort, ca pe adevratul su >instru+ent adecvat. E...F &devratul *eniu a scos0o totdeauna u.or la capt cu latura e9terioar a e9ecuiei te1nice .i .i0a supus c1iar .i cel +ai srac .i )n aparen cel +ai puin docil +aterial )n a.a +sur, )nc)t acesta a fost silit s )ncorporeze )n el for+ele interioare ale i+a*inaiei .i s le e9pri+e. E...F &+3ele pri, creaia interioar .i realizarea ei +er* 8 confor+ conceptului artei 8 +)n )n +)n. $E., I, BI; ...este totu.i vala3il .i aici unitatea esenial a interiorului .i e9teriorului, astfel )nc)t tre3uie

spus c o+ul este ceea ce el fptuie.te , iar vanitii +incinoase care se )nclze.te la con.tiina e9celenei interioare tre3uie s i se opun acel cuv)nt al evan*1eliei: )i vei recu0
;B=

noaste dup roadele lor". &cest cuv)nt +are, vala3il +ai )nt)i )n +oral .i reli*ie, e vala3il .i )n ce prive.te )nfptuirile .tiinifice .i artistice. In ce prive.te pe acestea din ur+, o3serv)nd la un copil aptitudini deose3ite, un )nvtor perspicace poate e9pri+a prerea c )n acesta se ascunde un 'afael sau un Mozart, .i succesul va arta, )n ur+, )ntruc)t a fost )nte+eiat o astfel de prere. (ac )ns un pictor de +)na a doua sau un prost poet s0ar +)n*)ia cu ideea c interioritatea lor este plin de idealuri )nalte, aceasta este o sla3 +)n*)iere, iar dac ei vor avea pretenia s fie /udecai nu dup )nfptuirile lor, ci dup intenii, aceast pretenie va fi respins, pe 3un dreptate, ca *oal .i ne)nte+eiat. Invers, se prezint adeseori .i cazul ca )n /udecarea altora care au sv)r.it fapte /uste .i +erituoase s se foloseasc falsa deose3ire dintre intern .i e9tern, spre a afir+a c ase+enea fapte s)nt doar e9teriorul, c )n interior ave+ de0a face cu altceva, cu satisfacerea vanitii sau a altor pasiuni repro3a3ile. &cesta este senti+entul invidiei, datorit cruia cineva, neput)nd )nfptui el )nsu.i ceva +are, se strduie.te s co3oare la el ce e +are .i s0l +ic.oreze. Q+potriva acestui fel de a si+i tre3uie a+intit fru+oasa e9presie a lui %oet1e c )n faa superioritii altora nu e9ist alt re+ediu dec)t iu3irea. $E.,"., BGI 6)nd arti.ti +ari desv)r.esc o oper, pute+ spune : a.a tre3uie s fie : aceasta )nsea+n c particularitatea artistului a disprut cu totul .i nu apare )n ea nici o +anier. !idias0nu are nici o +anier. !or+a, ea )ns.i trie.te .i iese )n eviden. (ar cu c)t un artist este +ai sla3, cu at)t +ai +ult )l vede+ pe el, particularitatea .i 3unul0plac al su. $+., KG ...profunzi+ea lucrului a r+as inaccesi3il pentru Oust, fiindc o atare ad)nci+e face apel nu nu+ai la
;B;

si+uri .i la refle9ii a3stracte, ci la raiune )n plenitudinea ei .i la soliditatea spiritului, )n ti+p ce *ustul era redus nu+ai la suprafaa e9terioar pe care0.i desf.oar /ocul lor senzaiile .i unde pot fi valorificate principii unilaterale. Iat de ce se te+e a.a0nu+itul 3un0*ust de orice efect +ai profund, a+uind acolo unde are cu0v)ntul ceea ce este esenial )n o3iect .i unde dispare ceea ce este e9terior .i secundar. 6ci acolo unde vor3esc pasiunile +ari .i fr+)ntrile unui suflet ad)nc nu +ai este vor3a de distinciile su3tile ale *ustului .i de ne*oul f lui de +runi.uri, *ustul si+te c *eniul trece pe deasupra unui astfel de teren .i, retr*)ndu0se )n faa puterii acestuia, nu +ai este si*ur de sine .i nu +ai .tie )ncotro s0o apuce. $E., I, K= ...su3iectele istorice ofer +arele avanta/ de a conine realizat )n ele ne+i/locit .i p)n )n a+nunte un astfel de acord a laturii su3iective .i o3iective. &ceast ar+onie nu se las dec)t foarte *reu s fie scoas apriori din i+a*inaie, .i noi totu.i tre3uie s0o si+i+ )n *eneral, oric)t de puin s0ar lsa ea dezvoltat conceptual )n cele +ai +ulte pri ale unui su3iect. !r )ndoial, s)nte+ o3i.nuii s atri3ui+ +ai +are pre unui produs li3er al i+a*inaiei dec)t prelucrrii unui +aterial de/a e9istent, )ns i+a*inaia nu poate +er*e p)n acolo )nc)t s creeze acordul cerut )ntr0un c1ip at)t de fer+ .i de precis cu+ este el de/a )n e9istena real, unde trsturile naionale reies din )ns.i aceast ar+onie sau acord. $E., I, BC= ...artistul E...F nu este nevoit s recur* la )nc1ipuiri iscodite de el )nsu.i, ci, prsind superficialele poziii zise de natur ideal, el tre3uie s se apropie de realitate, )n art .i )n poezie, un )nceput ideal este totdeauna suspect, fiindc artistul tre3uie s scoat ele+entele artei sale din surplusul vieii, .i nu din surplusul unei *eneraliti a3stracte, )ntruc)t ele+entul produciei nu0l ofer
;BB

)n art *)ndul, ca )n filozofie, ci for+aia e9terioar, real. In acest ele+ent deci tre3uie s petreac artistul .i s devin fa+iliar )n cuprinsul lui. $E., I, B<C ...artistul tre3uie s )nfi.eze ceea ce trie.te .i se fr+)nt )n el )n for+ele .i feno+enele a

cror i+a*ine .i fi*ur el le0a receptat )n sine, .tiind s le stp)neasc )n vederea scopului su )n a.a +sur, )nc)t aceste for+e .i feno+ene devin, la r)ndul lor, capa3ile s recepteze )n ele ceea ce este adevrat )n sine .i s0l e9pri+e. )n cursul acestei operaii de )ntreptrundere a coninutului raional .i a for+ei reale, artistul tre3uie s recur*, pe de o parte, la a/utorul refle9iei vi*ilente a intelectului, pe de alt parte, la ad)nci+ile sufletului .i ale senti+entului ani+ator. (e aceea este insipid s crezi c poe+e cu+ s)nt cele 1o+erice i0ar fi aprut poetului )n so+n. !r refle9ie, ale*ere, discern+)nt,. artistul nu este )n stare s do+ine nici un coninut cruia ar vrea s0i dea for+, .i este prostie s crezi c artistul autentic nu .tie ce face. Tot at)t de necesar )i este .i concentrarea sufletului. $E., I, B<?0B<< ...adevrata inspiraie se aprinde de un coninut deter+inat oarecare, pe care i+a*inaia )l prinde spre a0l e9pri+a )n for+ artistic , inspiraia adevrat este )ns.i starea le*at de acest proces de pls+uire activ, at)t )n interiorul su3iectiv, c)t .i )n e9ecutarea o3iectiv a operei de art. $E., I, BIB ...i+pulsul spre creaie poate veni cu totul din afar .i unica cerin i+portant este nu+ai aceea ca artistul s ai3 un interes esenial .i s lase ca o3iectul s devin viu )n sine. &tunci inspiraia *eniului vine de la sine. Li un artist cu adevrat viu descoper, datorit toc+ai acestei naturi vii a sa, +ii de i+pulsuri spre activitate
;BJ

.i inspiraie, ocazii pe l)n* care alii trec fr s fie afectai de ele. $E., I, BIJ ...inspiraia artistic E...F nu )nsea+n dec)t s devii cu totul plin de su3iect, s fii cu totul prezent )n el .i s nu te lini.te.ti p)n ce for+a artistic nu a fost turnat .i rotun/it )n sine. $E., I, BIJ (ar dac artistul a lsat )n felul acesta ea o3iectul s devin a3solut al su, di+potriv, el tre3uie s .tie s uite de particularitatea sa su3iectiv .i de ele+entele ei accidentale .i s se scufunde din parte0i cu totul )n o3iect, )nc)t el, 0ca su3iect, nu este oarecu+ dec)t ca o for+ pentru fasonarea coninutului pe care l0a sesizat. Inspiraia )n care su3iectul ).i d aere .i se afir+ ca su3iect, )n loc s fie or*anul .i activitatea vie a lucrului )nsu.i, este o proast inspiraie. $E., I, BIJ0BIK ...din coninutul valoros care0l )nsuflee.te pe artist nu tre3uie reinut ni+ic )n interiorul su3iectiv, ci acest coninut tre3uie desf.urat )n )ntre*i+e , .i anu+e, )n a.a fel, )nc)t sufletul .i su3stana *eneral a su3iectului ales s apar tot at)t de 3ine scoase la lu+in, pe c)t de desv)r.it rotun/it )n sine tre3uie s apar pls+uirea individual, pls+uire ptruns )n )ntrea*a ei )nfi.are de acel suflet .i su3stan *eneral. 6ci ceea ce este de pri+ ordin .i supre+ nu este ine9pri+a3ilul, )nc)t poetul ar fi eventual +ai profund dec)t ceea ce )nfi.eaz opera, ci operele lui s)nt ceea ce are artistul +ai 3un, .i adevrul care este el, este el Eca artistF, iar ceea ce r+)ne )n interior n u este el. $E., I, BIC #ri*inalitatea autentic a artistului, ca .i aceea a operei de art, rezid nu+ai )n faptul de a fi ani+at de caracterul raional al coninutului adevrat )n el )nsu.i. "u+ai c)nd artistul .i0a )nsu.it )n )ntre*i+e aceast raiune
;BK

o3iectiv, fr s0o a+estece .i s0o )ntineze cu particulariti strine, luate din interior sau din e9terior, nu+ai atunci se ofer el, )n o3iectul pls+uit, .i pe sine )n adevrata sa su3iectivitate, su3iectivitate care nu vrea s fie dec)t punct viu de trecere pentru opera de art )nc1eiat )n sine )ns.i. (eoarece )n orice creaie poetic, )n orice *)ndire .i )n orice aciune verita3il, li3ertatea autentic face s acioneze su3stanialul ca o putere )n sine, putere care este )n acela.i ti+p puterea cea +ai proprie a *)ndirii .i voinei su3iective, )nc)t )n concilierea des0v)r.it a a+)ndurora nu +ai poate r+)ne nici o dez3inare. In c1ipul acesta, consu+, fr )ndoial, ori*inalitatea artei orice particularitate accidental, dar o )n*1ite . nu+ai ca artistul s poat da cu totul ascultare +ersului .i av)ntului inspiraiei *eniului, plin e9clusiv de su3iectul ei, .i ca el, )n loc de toane .i 3un0plac, s poat )nfi.a, )n opera sa )nfptuit confor+ adevrului, adevratul su eu. & nu avea nici o +anier a fost de c)nd este lu+ea sin*ur +anier +are, .i e9clusiv )n acest sens tre3uie s0i nu+i+ ori*inali pe 4o+er .i pe 2ofo0cle, pe 'afael .i pe 21a7espeare. (N., I, J=J0J=K ...tre3uie s ne feri+ E...F de a confunda i+a*inaia artistic cu si+pla facultate pasiv de )nc1ipuire. I+a*inaia artistic este creatoare. $E., I, B<C )n %er+ania a aprut aceast prere Edespre o inspiraie natural definitorie, n.n.N pe ti+pul a.a0 nu+itei perioade a *eniului, care, produs de pri+ele creaii poetice ale lui %oet1e, a fost apoi susinut de cele sc1il0leriene. E...F

Pri+ele producii ale lui %oet1e .i 2c1iller s)nt at)t de lipsite de +aturitate, 3a c1iar at)t de neela3orate .i de 3ar3are, )nc)t s te sperii de ele. !aptul c )n cele /nai +ulte dintre aceste )ncercri ale lor se *se.te o +as
;BG

cople.itoare de ele+ente cu totul prozaice .i )n parte reci .i 3anale vine s pledeze cu deose3ire )+potriva opiniei curente, dup care inspiraia ar fi le*at de focul tinereii .i de epoca tinereii. &3ia v)rsta +atur a 3r3iei acestor dou *enii 8 care au .tiut cei dint)i, pute+ spune, s dea naiunii noastre opere poetice .i care s)nt poeii no.tri naionali 8 ne0a druit opere profunde, autentice, ie.ite din inspiraie verita3il .i desv)r.ite ca for+, )ntoc+ai cu+ nu+ai +o.nea*ul 4o+er .i0a conceput .i creat ve.nic ne+uritoarele sale c)ntece. $E., I, JJ0JK ...artistul nu nu+ai c tre3uie s fi vzut +ulte )n lu+e .i s fi cunoscut de aproape feno+enele ei e9terioare .i interioare, ci tre3uie s fi trecut .i +ulte prin propriul su suflet, ini+a lui tre3uie s fi fost prins .i +i.cat ad)nc, el tre3uie s fi trecut prin +ulte .i s fi trit +ulte )nainte de a fi )n stare s e9pri+e )n for+a feno+enelor concrete adevratele profunzi+i ale vieii. (in aceast cauz, *eniul iz3ucne.te, fr )ndoial, de/a )n tineree, cu+ a fost cazul, de e9e+plu, la %oet1e .i la 2c1iller, dar nu+ai v)rsta 3r3iei .i a 3tr)neii poate desv)r.i +aturitatea autentic a operei de art. $E., I, B<< #pera de art verita3il E...F ).i dovede.te ori*inalitatea autentic nu+ai )nfi.)ndu0se ca o creaie proprie a unui spirit care nu spicuie.te .i nu str)n*e ni+ic de pe afar, ci las s se produc )n sine )nsu.i )ntre*ul, )n str)ns le*tur, dintr0o sin*ur 3ucat .i )ntr0un sin*ur ton, toc+ai cu+ o3iectul s0a unificat cu sine )n sine )nsu.i. 6)nd, di+potriv, scenele .i +otivele nu se lea* prin ele )nsele una de cealalt, ci nu+ai din afar, necesitatea interioar a unirii lor este a3sent, iar ele nu apar le*ate una de alta dec)t )nt)+pltor, printr0un al treilea su3iect str)ns. &stfel, ?ot 0on ;erlic&ingen al lui %oet1e
;BC

a fost ad+irat )ndeose3i pentru +area lui ori*inalitate , .i, fr )ndoial, E...F %oet1e, )n aceast oper, a ne*at cu +ult )ndrzneal .i a clcat )n picioare tot ceea ce era sta3ilit ca le*e a artei de ctre teoriile de atunci, susinute )n .tiinele despre fru+os. 6u toate acestea, e9ecuia lui %oet1e nu posed o ori*inalitate autentic. 6ci )n aceast oper de tineree se o3serv )nc srcia propriului su3iect, &ncat +ulte trsturi, .i scene )ntre*i, )n loc s fie ela3orate din +arele coninut )nsu.i apar ici .i colo spicuite )n *ra3 din sfera de interes ale ti+pului )n care se petrece aciunea .i inserate din afar. E...F Mn adaos si+ilar de diverse trsturi ce nu provin din coninutul su3iectului +ai *si+ c1iar .i )n *finitile electi0e. E...F $E., I, J=B0J=J )+potriva opiniei o3i.nuite, dup care cea +ai potrivit etate pentru producia poetic ar fi tinereea cu cldura .i focul ei, din acest punct de vedere se poate afir+a contrarul, )nfi.)nd ca cea +ai adecvat epoc 3traneea, care" .tie s0.i +ai pstreze ener*ia intuiiei .i a senti+entului. "u+ai +o.nea*ului or3 4o+er )i s)nt atri3uite +inunatele poe+e care au a/uns p)n la noi su3 nu+ele lui .i se poate spune .i despre %oet1e c cele +ai valoroase creaii ale sale le0a dat a3ia la 3tr)nee, dup ce reu.ise s se li3ereze de toate particularitile care )l li+itau. $E., II, JI< 6oninutul vor3irii spiritului despre .i peste el )nsu.i este deci perversiunea tuturor conceptelor .i relaiilor, )n.elarea universal a lui )nsu.i .i a celorlali, .i neru.inarea de a enuna aceast )n.elare este, toc+ai de aceea, cel +ai )nalt adevr. &ceast vor3ire este e9trava*ana +uzicianului care )n*r+dea .i a+esteca treizeci de arii, italiene, franuze.ti, tra*ice, co+ice, av)nd tot felul de caractere, care co3ora c)nd cu o voce de 3as profund p)n )n iad, c)nd, contract)ndu0.i *)tle/ul .i cu un falset,
;B?

despica )naltul cerului, pe r)nd furios, )nduio.at, i+perios,0 3at/ocoritor" . Pentru con.tiina lini.tit care situeaz onest +elodia 3inelui .i rului )n e*alitatea tonurilor, adic la unison, aceast vor3ire apare ca o +i9tur de )nelepciune .i ne3unie, ca un a+estec de )nde+)nare, ca .i de /osnicie, de idei /uste .i totodat false, ca o at)t de co+plet perversiune a senti+entului, o, at)t de co+plet turpitudine, ea .i de o total sinceritate .i adevr. Ea nu va putea renuna de a trece prin toate aceste tonuri .i de a parcur*e )ntrea*a *a+ a senti+entelor de la0 cel +ai ad)nc dispre .i repulsie p)n la cea +ai )nalt ad+iraie .i e+oie, dar o u+3r de ridicol va fi topit )n acestea din ur+, care le denatureaz" , acelea vor avea )n caracterul lor desc1is )ns.i o trstur )+pciuitoare, vor avea )n ad)nci+ea lor tul3urtoare trstura atotputernic pe care spiritul .i0o d el )nsu.i. $F.-., BIG0BIC )ntoc+ai ca fa de individ, francezii 8 fie ei oa+eni de stat, arti.ti sau )nvai 8 dovedesc fa de pu3lic, )n toate aciunile .i operele lor, atenia cea +ai prevenitoare. Totu.i, fire.te, respectul acesta

pentru prerea celorlali a de*enerat, uneori )n strduina de a plcea cu orice pre, c1iar cu preul adevrului. (in aceast strduin au rezultat c1iar tipuri ideale de flecari. Mi/locul )ns pe care francezii )l socotesc cel +ai si*ur pentru a plcea, )n *enere, este ceea ce ei nu+esc espri" &cest esprit se +r*ine.te, )n naturile superficiale, la co+3inarea unor reprezentri deprtate una de alta , la oa+enii de +are spirit, ca de pild MontesUuieu .i @ol0taire, el devine, prin sinteza a ceea ce a separat intelectul, o for+ *enial a raionalului, cci raionalul are drept deter+inaie esenial toc+ai aceast sintez. To0
(iderot, "e ne0eu de 3ameau.
;B<

tu.i aceast for+ a raionalului nu este )nc aceea a cunoa.terii prin concept, *)ndurile adinei, pline de spirit, care se *sesc din a3unden la oa+eni ca cei pe care i0a+ nu+it, nu s)nt dezvoltate dintr0un *)nd universal unic, din conceptul lucrului, ci s)nt azv)rlite nu+ai, ca ni.te ful*ere. &scui+ea inteli*enei francezilor se dezvluie )n claritatea .i precizia e9pri+rii lor orale .i scrise. $i+3a lor, *uvernat de le*ile cele +ai stricte, rspunde ordinii si*ure .i conciziunii *)ndurilor lor. Prin aceasta francezii au devenit +odele ale e9punerii politice .i /uridice. $E.-., C?0C< 6u deose3ire francezii s)nt cei ce lucreaz preocupai de ceea ce +*ule.te, )nc)nt, de ceea ce e plin de efect, .i din aceast cauz au dezvoltat ca lucru principal acest *en u.or, plcut pentru pu3lic, )ntruc)t ei vd propriu0zis valoarea operelor lor )n satisfacia pe care acestea o procur altora, care )i intereseaz .i asupra crora ei doresc s produc efect. Mai ales )n poezia lor dra+atic iese )n lu+in aceast direcie. &stfel, de e9e+plu, Mar0+ontel poveste.te despre reprezentarea piesei sale, +enis, le tiran ur+toarea anecdot: +o+entul 1otr)tor era o )ntre3are ctre tiran. Ins *ornistul care avea s pun aceast )ntre3are, atunci c)nd sosi +o+entul i+portant, )n ti+p ce se adreseaz lui (ionis, face .i un pas )nainte ctre spectatori, pe care0i apostrofeaz cu aceast )ntre3are. Prin aceast aciune fu 1otr)t succesul )ntre*ii piese. "oi, *er+anii, di+potriv, prea pretinde+ operelor de art s ai3 coninut valoros, )n a cror ad)nci+e apoi artistul se satisface pe sine )nsu.i fr s0i pese de pu3lic, care, ca spectator, e silit s0.i dea )nsu.i osteneal .i s se a/ute pe sine cu+ vrea .i cu+ poate. $E., II, ;K $ocul seriozitii )nele*erii, al cu+ineniei *)ndului )l ia /ocul cu toane .i nscociri puerile, care s)nt consi0
;BI

derate ca intuiii profunde, ca )nalte presenti+ente, precu+ .i ca poezie , iar autorii acestora ).i )nc1ipuie c ptrund drept )n ini+a lucrurilor, )n ti+p ce ei se *sesc la suprafaa acestora. Qnainte /cu BG de ani a fost acela.i caz cu poezia: *enialitatea" pusese stp)nire pe ea .i, cuprins de inspiraie poetic, scotea din sine poezii or3e.te, ca din pistol. Produsele erau sau ne3une, sau, c)nd nu erau ne3unii, erau proz 3anal, )nc)t coninutul lor era prea prost pentru proz. $F., II, C<? "u este )+3ucurtor de o3servat c ne.tiina .i pri+itivitatea lipsit de for+ .i *ust ea )ns.i, care e incapa3il s fi9eze *)ndirea ei asupra unei propoziii a3stracte .i +ai puin )nc asupra +ai +ultora, asi*ur c ea este c)nd li3ertatea *)ndirii, c)nd *enialitate. &ceasta din ur+, ca acu+ )n filozofie, se afi.a, cu+ se .tie, altdat tot astfel )n poezie, )n loc de poezie )ns, atunci c)nd producia acestei *enialiti avea un sens, ea crea o proz 3anal, sau, c)nd trecea dincolo de aceasta, ea crea discursuri e9trava*ante. $a fel astzi, o filozofie natural, care se crede prea 3un pentru concept .i care, prin lipsa acestuia, se consider drept o cunoa.tere intuitiv .i poetic, aduce pe pia co+3inaii ar3itrare ale unei i+a*inaii dezor*anizate doar prin *)nd, pls+uiri, care nu s)nt nici pe.te, /iici carne, nici filozofie, nici poezie. $F. -., KG ...+ediocritii .i talentelor ei poi s0i propui orice principii vrei, ea este .i r+)ne ceea ce este, produc)nd fie confor+ unei false teorii, fie dup cea +ai 3un, tot nu+ai lucruri +ediocre .i sla3e. $E., I, ;C? !ilozofia artei nu se ocup cu prescripii pentru arti.ti, ci, fr s caute a for+ula astfel de re*uli, tre3uie s arate ce este )n *eneral fru+osul .i cu+ s0a )nfi.at el pe sine )n ceea ce e9ist, adic )n operele de art. $E., I, BK
Prele*erile din ;<=G0l<=C.

(EA@#$T&'E&
(siste+atizri introductive

2PI'ITM$MI &'TEI

(ialectica este una dintre acele vec1i .tiine care au fost cel +ai +ult nesocotite )n +etafizica +odernilor .i apoi,

)n *eneral, de ctre filozofia popular a anticilor, c)t .i a +odernilor. E...F (ialectica a fost considerat frecvent ca o art, ca .i c)nd ea s0ar )nte+eia pe un talent su3iectiv .i nu ar aparine o3iectivittii conceptului $-."., <JB .

I
Ele+entul propriu e9istenei )n fapta spiritului universa ;, care )n art este intuiia .i i+a*inea, )n reli*ie senti+entul .i reprezentarea, )n filozofie *)ndul >pur, li3er, este )n istoria lu+ii realitatea spiritual cu )ntre* cuprinsul ei de interioritate .i e9terioritate. $+; J?I )n pri+a sa )ntruc1ipare, ca revelaie ne+i/locit, spiritul lu+ii are drept principiu for+a spiritului su30 stanial, ca identitate )n care sin*ularitatea r+)ne cufundat )n esena ei .i lipsit pentru sine de )ndreptire. &l doilea principiu este cunoa.terea acestui spirit su3stanial, astfel )nc)t el constituie coninutul pozitiv .i )+plinirea, precu+ .i fiinare a0pentru0sine. ca for+ vie a acestuia, individualitatea etic fru+oas. &l treilea este ad)ncirea )n sine a f iinrii0pentru0sine cunosctoare, p)n la universalitate a3stract .i deci la opoziia infinit fa de o3iectivitatea, prsit astfel, )n aceea.i +sur, de spirit. Principiul )ntruc1iprii a patra, const )n rsturnarea acestei opoziii a spiritului, care pri+e.te )n inte0
;JJ

rioritatea lui adevrul .i esena concret a sa, pentru a se afla, )n o3iectivitate, la sine )nsu.i .i )+pcat, .i )n0 truc)t acest spirit re)ntors la pri+a su3stanialitate este spiritul revenit din opoziia infinit 8 pentru a produce .i a cunoa.te acest adevr al lui, ca *)nd .i ca lu+ea unei realiti supus le*ilor. E...F Potrivit acestor patru principii, )+priile universal istorice s)nt ur+toarele patru, ; cea oriental, B cea *reac, J cea ro+an, K cea *er+an. $+., J<G0J<C !I$#A#!I& I2T#'IEI" (ac arunc+ o privire asupra istoriei universale )n *enere, ne afl+ )n faa unui i+ens ta3lou de sc1i+3ri .i de fapte, )nfi.)nd )ntruc1ipri nesf)r.it de felurite ale popoarelor, de state, de indivizi care se succed fr odi1n. Tot ceea ce se poate cuprinde )n firea o+ului, tot ceea ce0l prive.te, toate senti+entele de 3ine, de fru+os, de *randios s)nt solicitate din toate prile, se propun .i se ur+resc eluri pe care le preui+, pe care le0a+ dori realizate, tra*e+ nde/dea .i ne te+e+ pentru ele. In toate aceste eveni+ente .i )nt)+plri, ceea ce vede+ )n pri+ul r)nd este aciunea .i de ase+enea pti+irea o+eneasc , si+i+ c peste tot este vor3a de lucruri care s)nt ale noastre, .i de aici )nclinarea noastr de a lua atitudine pro sau contra. (., ?B (iviziunea istoriei universale E...F 2rientul O...N este v)rsta copilriei istoriei. &lctuirile +onu+entale ale i+periilor orientale constituie for+aiuni su3staniale, )n care e9ist toate deter+inrile raionale, dar )n a.a c1ip )nc)t indivizii r+)n nu+ai accidente. $I., ;=K
;JG

6u virata tinereii tre3uie apoi co+parat lumea greceasc, cci acolo se for+eaz )ntr0adevr individualiti. Ea constituie cel de0al doilea principiu cluzitor al istoriei universale. E...F &colo se )nt)lne.te deci )+3inarea ele+entului +oral cu voina su3iectiv, acolo do+ne.te conceptul libertii 'rumoase, deoarece ideea se afl )+3inat cu o for+ sensi3il, plastic , ea nu e9ist )nc a3stract pentru sine, )n +od izolat, ci este ne+i/locit )+pletit cu realul, a.a cu+ )ntr0o fru+oas oper de art sensi3ilul poart pecetea .i e9presia spiritualitii. Este vor3a deci de t0r)+ul adevratei ar+onii, de o lu+e a celei +ai ade+enitoare )nfloriri, care )ns se trece .i piere cur)nd , este vor3a de o co+portare +oral naiv, nu )nc de +oralitate, cci voina individual a su3iectului rezid )n tradiia .i0n o3i.nuina ne+i/locit cu dreptul .i cu le*ile. Individul se afl astfel )ntr0o unitate spontan cu scopul *eneral. 6eea ce )n #rient este desprit )n dou e9tre+e, su3stanial ca atare .i sin*ularitatea ce se ni+ice.te )n ciocnire cu acesta aici se )nt)lne.te. (ar principiile desprite se afl doar nemi'locit )n unitate, constituind astfel totodat .i contradicia supre+ )n sine. )ntr0adevr co+portarea +oral frumoas nu a fost cucerit )nc prin lupta li3ertii su3iective, care s se fi renscut pe sine , ea nu s0a )nlat prin purificare. (., ;=G0l=C 6el de0al treilea +o+ent constituie do+nia *eneralitii a3stracte : este Imperiul roman, oper so3r a v)rstei de 3r3ie a istoriei. )ntr0adevr, v)rsta 3r3iei nu evolueaz nici dup 3unul0plac al stp)nului .i nici dup 3unvoia fru+osului, proprie individualului, ci serve.te0scopului *eneral, )n care individul dispare, atin*)ndu0.i scopul propus nu+ai )n cadrul scopului *eneral. E...F I+periul ro+an nu +ai eiste o do+nie a indivizilor, a.a cu+ fusese ora.ul &tena. &ici nu +ai e9ist voio.ie .i 3ucurie0e9u3erant, ci +unc aspr .i a+ar. Interesul se despv3i0de de individual, care )ns c).ti* )n sc1i+3 pentru sine

*eneralitatea for+al, a3stract. E...F 'o+a devine un Panteon al tuturor zeilor .i a tot ceea ce e spirit, )ns fr ca prin aceasta zeii sau spiritul lor s0.i fi pstrat viaa lor proprie. (., ;=C &stfel intr )n scen I+periul german, al patrulea +o+ent al istoriei universale , acest +o+ent ar corespunde, prin ur+are, )n co+paraie cu v)rstele o+ului, 0#rstei btr#neii. @)rsta 3tr)neii naturale este sl3iciune, pe c)nd v)rsta 3tr)neii spiritului este, di+potriv, +aturitatea sa desv)r.it, )n care el se re)ntoarce la unitate, dar de ast dat ca spirit. (., ;=?
$MME& #'IE"T&$& E...F E*iptul

$a per.i a+ )nt)lnit cultul lu+inii, cult al esenei universale a naturii. &cest principiu se dezvolt apoi su3 for+a unor +o+ente ce se co+port indiferent unul fa de cellalt: unul din aceste +o+ente este scufundarea )n senzualitate, a.a cu+ o )nt)lni+ la 3a3ilonieni .i sirieni , cellalt +o+ent este de natur spiritual, .i anu+e )ntr0o du3l for+ : pe de o parte, su3 for+a con.tiinei incipiente a spiritului concret, )n cultul lui &donis, iar pe de alt parte, su3 for+a *)ndirii pure .i a3stracte la iudei., pri+ei )i lipse.te unitatea concretului, iar ulti+ei concretul )nsu.i. 3eunirea acestor elemente opuse constituie acum problema pe care o ridic Egiptul. (intre reprezentrile )nt)lnite )n antic1itatea e*iptean, tre3uie reliefat cu deose3ire una sin*ur, .i anu+e aceea a -fin4ului, eni*+ )n sine .i pentru sine, pls+uit cu du3l )nfi.are, /u+tate ani+al, /u+tate o+. -fin4ul poate
;JC ;J?

fi privit ca un si+3ol al spiritului e*iptean : capul de o+, care prive.te dintr0un trup de ani+al, reprezint spiritul )n +o+entul )n care el )ncepe s se ridice din sfera naturalului, s se rup de ea .i s priveasc +ai li3er )n /urul su, dar fr a se fi eli3erat )nc )ntru totul din ctu.e. 6onstruciile ne+surate ale e*iptenilor se afl /u+tate su3 p+)nt, iar /u+tate se ridic deasupra lui )n tria ce0 rului, )ntrea*a ar este scindat )ntr0o )+prie a vieii .i o )+prie a +orii. 2tatuia colosal a lui Me+non c)nt su3 pri+a raz a aurorei, totu.i, ceea ce c)nt acolo nu este )nc lu+ina li3er a spiritului. $i+3a scris este )nc iero*lif iar la 3aza acesteia se afl doar i+a*inea sensi3il, .i nu litera )ns.i. 2e vede deci c )nse.i relicvele E*iptului ne pun la dispoziie nu+eroase )ntruc1ipri .i i+a*ini, care )i e9pri+ caracterul, ele ne s)nt +rturie a unui spirit ce se si+te la str)+toare, ce se +anifest )n afar, dar nu+ai pe calea si+urilor. (., ;Il0lIB (ar i+a*inea ani+alului este .i ea tranfor+at )n si+3ol .i )n parte redus la un si+plu se+n iero*lific. &+intesc aici de nenu+ratele i+a*ini de ulii, .oi+i, *)ndaci .i scara3ei de pe +onu+entele e*iptene. "u se .tie ce anu+e reprezentri si+3olizau aceste i+a*ini .i nici nu se poate spera s se l+ureasc o ase+enea pro3le+, neclar )nc de la ori*ine. &.a, de pild, crbuul de gunoi ar fi si+3olul z+islirii, al soarelui .i al cursului soarelui, pasrea i3is 8 si+3olul revrsrii "ilului, vul turul al prorocirii, al anului, al )ndurrii. Bizareria acestor asociaii provine din faptul c nu se transpune o reprezentare *eneral )ntr0o i+a*ine 8 a.a cu+ ne )nc1ipui+ c se )nt)+pl c)t se co+pune o poezie 8, ci, invers, se porne.te de la intuiia sensi3il, )n care se instaleaz apoi i+a*inaia. Mneori vede+ )ns reprezentarea desprinz)ndu0se din for+a ani+al ne+i/locit .i ne+air+)n)nd doar la in0
;J<

tuiia ei, ci sco)nd cu )ndrzneal la iveal ceea ce se 3nuia sau se cuta nu+ai )n ea. Er+eticul, spiritualul rz3ate din ani+alitate su3 for+a fi*urii o+ene.ti. 2finc0.ii )nfi.ai su3 at)tea for+e, ca trunc1iuri leonine cu capete de fecioare sau ca sfinc.i +asculini E...F purt)nd 3r3i, s)nt toc+ai cei care ne arat c pro3le+a de rezolvat este se+nificaia spiritualului, este la fel cu+ eni*+a )n *enere ,nu const )n rostirea a ce este necunoscut, ci )n provocarea de a0l dezle*a, )n voina ca acel necunoscut s se reveleze. Invers, c1ipul o+enesc este .i el desfi*urat la r)ndu0i, lu)nd for+a ani+alic, pentru a fi particularizat ca e9presie ani+it. &rta plastic a *recilor .tie s o3in e9presia particular prin caracterul spiritual, su3 for+a fru+osului, astfel )nc)t nu e nevoit s desfi*ureze c1ipul o+enesc )n scopul )nele*erii. E*iptenii au adu*at )nse.i reprezentrilor antro0po+orfice ale zeilor se+nificaia voit folosind capete .i +.ti de ani+ale , a.a spre e9e+plu &nu3is are un cap de c)ine, I3is, un cap de leu cu coarne de taur etc. Li preoii, dup funciunea lor, s)nt travestii )n .oi+i, .acali, tauri etc., la fel c1irur*ul ce eviscereaz +orii (reprezentat fu*ind, cci a pctuit fa de ceea ce este viu , )+0 3ls+torul, scri3ii. Mliul cu eap de o+ .i cu aripile desc1ise si+3olizeaz sufletul, parcur*)nd )n z3or spaiile sensi3ile, pentru a )nsuflei un trup nou. Puterea de i+a*inaie a e*iptenilor a nscocit .i fpturi alctuite prin co+3inarea unor ani+ale diferite : .erpi cu capete de taur .i de 3er3eci, trupuri de

lei cu capete de 3er3eci etc. E...F )n cele spuse p)n acu+ a+ vzut spiritul e*iptean lupt)nd pentru a se eli3era din alctuirile na0 turii. E...F (ar acel spirit care este )n conte+plarea ele+entelor particulare din natur, fiind prin aceasta un spirit plin de nzuin .i oreator, ).i converte.te reprezentarea ne+i/locit a naturii, de pild a "ilului, a soarelui etc, )n pls+uiri la care spiritul particip , a.a cu+ a+ vzut, acest spirit este un spirit ce atri3uie si+3oluri
;JI

.i aceasta fiind 8 el tinde s pun stp)nire asupra lor .i s .i le )nfi.eze. 6u cit este +ai eni*+atic .i +ai o3scur pentru sine )nsu.i, cu at)t el si+te +ai +ult )nuntrul su nevoia de a se strdui s scape de nelini.tea ce0l apas, pentru a a/un*e la o reprezentare o3iectiv. 6aracterul ad+ira3il al spiritului e*iptean st )n faptul c el ni se )nfi.eaz ca un *i*antic +e.ter0construc0tor , nu po+pa, /ocul, desftarea sau alte lucruri le caut el , ceea ce )l +)n este nzuina de a se )nele*e pe sine , el nu are alt +aterial pentru a afla ceea ce este .i pentru a se realiza pe sine, pentru sine, dec)t aceast ad)ncire )n piatr, iar ceea ce el )nscrie )n piatr s)nt eni*+ele sale, iero*lifele. Iero*lifele s)nt de dou feluri , cele pro0priu0zise s)nt destinate +ai +ult e9teriorizrii prin li+3 .i se raporteaz la reprezentarea su3iectiv, celelalte s)nt +asele enor+e ale operelor ar1itectonice .i sculpturale ce acoper E*iptul. (ac pentru alte popoare istoria const )ntr0o )n.iruire de eveni+ente, ca de pild pentru ro+ani, care ti+p de +ai +ulte secole n0au trit dec)t cu scopul cuceririlor, realiz)nd o oper de supunere a popoarelor, e*iptenii s)nt )n sc1i+3 cei ce au construit un i+periu tot at)t de puternic, )nfptuind opere de art. 'uinele r+ase stau +rturie pentru indestructi3il itatea acestor opere , ele s)nt +ai *randioase .i ui+esc +ai +ult dec)t toate celelalte creaii ale evului antic .i +odern. "u voi a+inti dintre aceste opere dec)t pe acele )nc1inate +orilor, care atra* cu deose3ire atenia. Este vor3a de uria.ele spturi )n colinele ce se )ntind de0a lun*ul "ilului, l)n* Te3a, .i ale cror *alerii .i )ncperi s)nt )nesate cu +u+ii, adposturi su3p+)ntene de di+ensiunile celor +ai +ari +ine +oderne. &poi +area necropol din valea de la 2ais, cu ziduri .i 3oli. Mai departe, acea +inune a lu+ii, pira+idele, a cror destinaie, de.i dezvluit )nc de 4erodot .i (iodor, a fost din nou cu totul confir+at a3ia )n ti+purile recente , )ntr0adevr, aceste enor+e cristale, de0o +are re*ularitate *eo+etric,
1#"

)nc1id )n ele cadavre. )n sf)r.it, cele +ai ui+itoare, +or+intele re*ilor, dintre care unul a fost desc1is recent de Belzoni. E...F (in cele spuse +ai )nainte cu privire la +onu+entele funerare rezult c e*iptenii, dar +ai ales re*ii lor, priveau ca scop )n via faptul de a0.i construi +or0+)ntul .i de a asi*ura trupului lor un lca. de odi1n per+anent. E...F 6u a/utorul +onu+entelor pstrate pute+ cunoa.te E...F viaa particular a e*iptenilor, a.a cu+ o cunoa.te+ pe cea a ro+anilor, datorit ruinelor de la Po+pei .i 4erculanu+. (., B=G0B;=
Tranziie la lu+ea *reac2

)n "eit1, zeia e*iptean, adevrul este )nc zvorit, )n ti+p ce &pollo, zeul *rec, este desctu.area sa : el se roste.te : )2mule, cunoate-te pe tine #nsui,. &ceast sentin nu se refer la cunoa.terea de ctre o+ a particularitilor privind sl3iciunile .i defectele sale proprii, nu o+ul ca individ este cel care tre3uie s recunoasc ceea ce )i este specific, ci o+ul ca atare tre3uie s se recunoasc pe sine. &ceasta este +enirea *recilor, iar )n spiritul *rec o+enescul se )nfi.eaz )n li+pezi+ea .i )n dezvoltarea sa. Tre3uie s ne surprind deci .i s ne prile/ uiasc )nc)ntare povestirea *reac potrivit creia sfin9ul, acea pls+uire e*iptean, s0ar fi ivit la Te3a pu0n)nd )ntre3area : 6ine u+3l di+ineaa pe patru picioare, la a+iaz pe dou, iar seara pe trei ". ()nd rspunsul c este vor3a de o+, #edip a fcut ca sfin9ul s se pr3u.easc de pe st)nc. (ezle*area .i eli3erarea spiritului oriental, care a/unsese )n E*ipt a constitui pro3le+a de cpetenie )ns.i, st )n aceea c *)ndul constituie ele+entul luntric al naturii, care nu0.i are e9isten dec)t )n con.tiina u+an. (ar aceast vec1e dezle*are dat de #edip, care f se reveleaz astfel ca fiind cel
;K;

ce .tie, se )+plete.te cu o total ne.tiin a ceea ce el )nsu.i fptuie.te. In strvec1ea cas do+nitoare, zorile li+pezirii spiritului s)nt )nc )nsoite de orori, datorit ne0.tiinei, iar aceast incipient stp)nire re*al, pentru a deveni verita3il .tiin .i li+pezire +oral, tre3uie s se structureze, prin le*i civile .i li3ertate politic, a/un*)nd la )+pcare cu sine su3

for+a acelui spirit fru+os". (., B;J

$MME& %'E&6&

&+ co+parat )nc0 +ai )nainte lu+ea *receasc cu v)rsta adolescenei, .i anu+e nu )n acel sens c tinereea este purttoarea unei viitoare deter+inri serioase .i *rave 8 )+pin*)nd astfel )n +od necesar la cultivarea .i perfecionarea unui scop +ai a+plu 8 .i 0c ea are deci o )nfi.are cu totul nedesv)r.it .i ne+atur pentru sine, fiind, c1iar atunci c)nd ar dori s fie privit ca sta3ilizat, dezec1ili3rat )n +sura cea +ai +are, ci anu+e )n acel sens c tinereea nu )nsea+n )nc aciunea +uncii, nzuina tinz)nd la un scop raional li+itat, ci +ai cur)nd prospei+ea concret a vieii spiritului: ea evolueaz )n plin prezen senzual, ca )ntruc1iparea spiritului .i senzualitatea spiritualizat, )ntr0o unitate, )nfptuit, de spirit. %recia ne ofer priveli.tea senin a vieii spirituale, plin de putere .i fr*ezi+e tinereasc. E...F 6ea +ai )nalt fi*ur care a plutit )n faa concepiei *rece.ti este &1ile, fiul poetului, t)nrul adolescent 1o+eric din rz3oiul troian. 4o+er este ele+entul. )n care trie.te lu+ea *receasc, precu+ o+ul trie.te )n aer. @iaa *receasc este o adevrat )nfptuire tinereasc. &1ile, poeticul t)nr a iniiat aceast via, .i &le9andru cel Mare, t)nrul real, i0a )nc1eiat ciclul. ($, B;?0B;<
;KB

E...F 3e um#nd acum ceea ce constituie spiritul grecesc, re ult urmtoarea determinare de ba , i anume c libertatea spiritului este condiionat i este #n raport esenial cu o stimulare. "ibertatea greceasc este pro0ocat prin altce0a i teste liber prin aceea c #l presc&imb i-i produce stimularea din sine. E...F 61iar aceasta d caracterului *recesc for+a de indi0idualitate frumoas, care se realizeaz prin spirit, presc1i+3)nd naturalul )n e9presia sa proprie. &ctivitatea spiritului nu0.i are, aici, )nc )n sine )nsu.i, +aterialul .i instru+entul +anifestrii, ci are nevoie de i+3oldul .i de +aterialul natural, aceast activitate nu este o spiritualitate, deter+in)ndu0se pe sine )nsu.i, ci o naturalitate )nlat la spiritualitate, o individualitate spiritual. 2piritul *recesc este artistul plastic care presc1i+3 piatra )n opera de art. In aceast prelucrare, piatra nu r+)ne nu+ai piatr, for+a adu0*)ndu0i0se din e9terior, ci ea devine, c1iar contrar naturii sale, e9presia spiritualului, fiind )n acest fel transfi*urat. Invers, artistul are ne0oie, pentru )nfptuirea viziunilor sale spirituale, de piatr, de culori, de for+ele senzoriale pentru e9pri+area ideii sale , fr acest ele+ent nici c1iar el )nsu.i nu poate lua cuno.tin de idee .i nici nu o poate concretiza pentru alii, ea nu poate de0 veni )n atare condiii, pentru el, un o3iect )n *)ndire. Li spiritul e*iptean la fel lucra )n +aterie, dar naturalul nu era )nc su3ordonat spiritualului, ulti+ul afl)ndu0se )nc )n lupt cu el, naturalul r+)ne )nc pentru sine, constituind o latur a i+a*inii, ca )n trupul 2fin9ului. )n fru0 +useea *receasc, senzorialul este nu+ai se+n, e9presie, )nveli., )n care se +anifest spiritul. Tre3uie sa +ai adu*+ c )ntruc)t spiritul *recesc este artist care presc1i+3 +ateria )n sens .i spirit, el se recunoa.te li3er )nuntrul pls+uirilor sale , cci el este creatorul lor, iar ele ,s)nt 8 ca s spune+ a.a 8 opera o+eneasc. Pls+uirile sale s)nt )ns nu+ai aceasta, ci ele s)nt adevrul etern .i forele spiritului )n sine .i pen0
;KJ

tru sine, prin urmare, )n aceea.i +sur, .i necreate de o+. #+ul are respect .i veneraie fa de intuiii .i fa de aceste pls+uiri. (., BJl0BJB ...indi0idualitatea frumoas E...F constituie +iezul caracterului *recesc. '+)ne s fie luate )n considerare +ai )ndeaproape diversele c1ipuri )n care se realizeaz acest concept. Toate s)nt opere de art , le pute+ concepe ca pe o tripl alctuire : c oper de art subiecti0, adic alctuirea o+ului )nsu.i, ca oper de art obiecti0, adic alctuirea lu+ii zeilor , )n sf)r.it, ca oper de art politic, felul constituiei .i al indivizilor )n s)nul ei. (., BJB
#pera de art su3iectiv

E...F &ceasta constituie )nceputul subiecti0 al artei *rece.ti )n care o+ul .i0a )nlat )nsu.irile trupului prin trsturi li3ere .i fru+oase, pline de dina+is+ .i )nde0+)nare, )ntr0o oper de art. (

%recii s0au for+at )nt)i pe ei )n.i.i ca fi*uri fru+oase, )nainte de a fi e9pri+at ase+enea for+e )n +ar+or sau )n ta3louri. )ntrecerea pa.nic la 'ocuri, unde fiecare arat ceea ce este, e foarte vec1e. 4o+er descrie )ntr0un c1ip splendid /ocurile lui &1ile )n cinstea lui Patrocle, dar )n toate poe+ele sale nu se *se.te nici un indiciu despre statuile zeilor, a+intindu0se doar de sanctuarul de la (odona .i de tezaurullui &poilo de la (elfi. 5ocurile descrise de 4o+er erau : lupta corp la corp, lupta cu pu+nii, aler*ri, )ntreceri cu caii .i cu carele de lupt, aruncarea discului sau a suliei .i +)nuirea arcului cu s*ei. 6u aceste e9erciii se )+preunau dansuri .i c)ntece ca +anifestri ale unei veselii .i plceri ale tuturor participanilor. Li aceste dou arte contri3uiau, )n sf)r.it, la )nflorirea fru+useii. Pe scutul lui &1ile, 4efaistos a reprezentat, printre altele, tineri fru+o.i .i fete cu picioare zvelte, care se +i.c )n acela.i rit+, precu+ ).i )ntoarce
;KK

olarul roata. Muli+ea st )+pre/ur desft)ndu0se, divinul c)ntre aco+paniaz c)ntecul cu 1arfa .i doi dansatori principali se )nv)rtesc )n /urul 1orei. E...F #+ul posed c1iar )ntr0unui din or*anele sale, vocea, un ele+ent ne+i/locit care ad+ite .i pro+oveaz un coninut +ai lar* dec)t si+pla prezent senzual. &+ vzut astfel cu+ este c#ntecul le*at de dans, servindu0l. )ns c)ntecul devine .i el independent .i necesit instru+ente +uzicale pentru a0l aco+pania : el nu r+)ne astfel un c)ntec fr coninut, ca trilurile unei psri, care pot s afecteze si+irea, dar fr a avea vreun coninut o3iectiv , din contr, c)ntul pretinde un coninut care este creat din repezentare .i din spirit, transfor+)ndu0se ulterior )n opera de art obiecti0 $I., BJK0 BJG
#pera de art o3iectiv

Individualitile o3iective fru+oase s)nt zeii *recilor. 2piritul divin este aici astfel constituit )nc)t nu e4ist )nc el )nsu.i ca spirit pentru sine )n universalitatea sa, ci se gsete aici; el se +anifest )nc senzorial, )ns )n a.a fel, )nc)t senzorialul nu constituie substana sa, ci este nu+ai un element al su de +anifestare. (., BJC #3ieciei c aceast +eta+orfozare a naturalului )n spiritual ar corespunde unei ale*orizri a noastre sau a uneia *rece.ti de +ai t)rziu i se poate opune faptul c aceast rsucire a naturalului la spiritual este c1iar spiritul *recesc. Epi*ra+ele *rece.ti cuprind ase+enea treceri de la senzual la spiritual. "u+ai intelectul a3stract nu este )n stare s priceap unitatea dintre natural .i spiritual. )n continuare, adu*+ c zeii tre3uie concepui ca individualitii, nu ca a3stracii cu+ s)nt de pild .tiina, unicul, ti+pul, cerul, necesitatea. &se+enea a3straciuni
;KG

nu for+eaz coninutul acestor zei, ei nu s)nt ale*orii, nici fiine a3stracte, )+podo3ite cu atri3ute +ultiple fi9ate de ele, ca 1oraiana necessitas cla0is trabalibus. Tot a.a de puin s)nt zeii si+3oluri, cci si+3olul este nu+ai un se+n, sensul a altceva. Aeii *rece.ti e9pri+ ceea ce s)nt ei )n.i.i. $ini.tea etern .i claritatea )neleapt din capul lui &pollo nu s)nt un si+3ol, ci e9presia )n care apare spiritul, +anifest)ndu0.i prezena. Aeii s)nt su3iecte, individualiti concrete , o fiin ale*oric nu are )nsu.iri, ci este ea )ns.i nu+ai o ")nsu.ire. Mai +ult, zeii s)nt caractere deose3ite, )ntruc)t )n fiecare dintre ei e9ist o deter+inare preponderent caracteristic, dar ar fi zadarnic, dac a+ voi s cuprinde+ acest circuit de caractere )ntr0un siste+. E...F %recii povestesc despre zeii lor cele +ai vesele .i cele +ai plcute anecdote, crora nu li se poate trasa nici o li+it, deoarece inventivitatea scprtoare a *recilor ).nea +ereu din spiritul lor viu. (., BJ?0BJ< Esc1il a fost acuzat c )n tra*ediile sale. a profanat +isterele. 'eprezentrile neclare .i si+3olurile din +istere, )n care plenitudinea sensului se presi+te nu+ai, constituie un ele+ent strin fa de for+ele pure .i clare, a+enin)ndu0le cu pieirea. (e aceea, zeii artelor r+)n separai de zeii +isterelor .i a+3ele sfere tre3uie s fie strict desprite. (., BJI Pe cei +ai +uli zei, *recii i0au pri+it din strintate, cu+ accentueaz 4erodot povestind despre E*ipt, dar aceste +ituri strine au fost transfor+ate .i spiritualizate de *reci .i ceea ce s0a preluat din teo*oniile strine a fost prelucrat )n *raiul elenilor )ntr0o povestire, de +ulte ori plin de 3)rfel) la adresa zeilor. Pe de alt parte, .i ani+alele, care la e*ipteni aveau )nc valoare de zei, au fost de0 *radate de *reci la se+ne e9terne distinctive, )nsoind pe zeul spiritului. 6onco+itent cu particularitile caracteru0 lui lor, zeii *rece.ti s)nt reprezentai ca oa+eni, dar acest antropo+orfis+ este socotit de undi ca o scdere a lor. In le*tur cu aceast afir+aie, tre3uie su spune+ i+ediat c o+ul, )ntruc1ipare a spiritului, e9pri+ caracterul autentic al zeilor *rece.ti .i c prin aceasta zeii a/un* s se ridice

deasupra tuturor zeilor naturali .i deasupra tuturor a3straciilor fiinei supre+e, unice. Pe de alt parte, antrop+orfis+ul este considerat .i ca o superioritate a zeilor *rece.ti, ei s)nt privii ca oa+eni, ceea ce ar lipsi (u+nezeului cre.tin. 2c1iller spune : Iar zeii de oa+eni +ai aproape fiind, .i oa+enii erau +ai aproape de zei". (ar zeii *rece.ti nu pot fi considerai +ai u+ani dec)t (u+nezeul cre.tin. (., BJI0BK=
#pera politic

2tatul )ntrune.te cele dou laturi, luate )n considerare p)n acu+, ale operei de art su3iective .i o3iective. )n stat, spiritul nu este nici nu+ai o3iect, nici nu+ai su3iectivitate su3 for+a corporalitii fru+oase, ci el este un spirit viu, *eneral, care constituie )n acela.i ti+p spiritul con.tient de sine al fiecrui individ. 0"u+ai constituia democrat era adecvat pentru acest spirit .i pentru acest stat. (., BKl0BKB Precu+ )n fru+usee, )n partea ei sensi3il, este prezent )nc ele+entul natural, )n acela.i fel )n +oralitate s)nt prezente le*ile )n felul necesitii naturale. %recii r+)n ancorai )nluntrul frumuseii, dar nu atin* )nc punctul +ai )nalt al adevrului. (., BKJ Pericle a fost un o+ de stat cu un caracter antic sculptural. E...F Prin E...F co+portare a a/uns la o a.a de +are considerare, )nc)t &ristofan )l nu+e.te Aeus al &tenei.
$#%

;K?

E...F ...)n totalitatea lor, +o+entele esenei ateniene au fost independena individualitilor .i cultura )nsufleit de spiritul fru+osului. (in iniiativa or*anizatoric a lui Pericle au luat na.tere acele eterne +onu+ente ale culturii, ale cror puine resturi pun posteritatea )n ui+ire , )n faa acestui popor s0au reprezentat dra+ele lui Esc1il, 2ofocle, iar +ai t)rziu cele ale lui Euripide, care )ns nu +ai au acel vec1i caracter +oral. In ele se poate recunoa.te )ntr0o +sur +ai +are principiul decderii. &cestui popor i se adresau discursurile lui Pericle , din el s0a ridicat un cerc de 3r3ai, e9e+ple de naturi clasice pentru toate secolele. &ici tre3uie +enionai, )n afar de cei a+intii anterior, Tucidide, 2ocrate, Platon, apoi &ristofan, acesta din ur+ pstr)nd )n sine )ntrea*a seriozitate politic a poporului su .i, )n ti+p de desco+punere, scriind .i cre)nd pentru 3inele patriei, ptruns )n )ntre*i+e de aceast convin*ere profund. E...F ...Pericle este Aeus0ul cercului de individualiti al &tenei. (., BG=0BG; 2piritul nu s0a putut +enine dec)t scurt ti+p pe poziia unitii spirituale fru+oase E...F, iar izvorul desf.urrii sale ulterioare .i al desco+punerii l0a constituit ele+entul su3iectivitii, al +oralitii, al propriei refle9ii .i al interiaritii. )nflorirea cea +ai fru+oas a vieii *rece.ti a durat apro9i+ativ C= de ani, de la rz3oaiele +edice, KIB )nainte de 4ristos, .i p)n la rz3oiul pelo0ponesiac, KJ; )nainte de 4ristos. (., BGG In fru+usee, ca principiu cluzitor al *recilor, unitatea concret a spiritului era le*at de realitate, de iu3irea de patrie, de fa+ilie etc. (., BGI Elevul lui 2ocrate, Platon, a alun*at din statul su pe 4o+er .i pe 4esiod, creatorii reprezentrilor reli*ioase ale *recilor, cci el cerea, o reprezentare +ai )nalt, corespunztoare *)ndirii despre ceea ce tre3uie venerat ca zeitate. (., BGI0BC=
1#&

$MME& '#M&"&

1apoleon, )ntr0o convor3ire avut odinioar cu ?oet&e despre natura tra*ediei, era de prere c tra*edia +odern se deose3e.te de cea vec1e )n esen prin aceea c noi nu +ai cunoa.te+ destinul )n faa cruia oa+enii s)nt neputincio.i .i c locul vec1iului fatu+ l0ar fi luat politica. Politica este c1e+at deci s devin noua fatalitate pentru tra*edie, ea reprezent)nd fora irezisti3il a )+0 pre/urrilor, crora individualitatea tre3uie s i se supun. # ase+enea for este lumea roman, predestinat s in )n fr)u indivizii cu +oravurile lor, la fel, s concentreze, zeii .i spiritele, )n totalitatea lor, )n Panteonul stp)nirii universale, pentru a0i reduce la o *eneralitate a3stract. (., BC? (espre caracterul *eneral al ro+anilor pute+ )ns spune c, )n co+paraie cu acea poezie pri+itiv,, rstl+cirea oriental a oricrui concept de finit .i )n co+paraie I cu fru+oasa .i ar+onioasa poezie .i cu plutirea ec1ili0 3rat, li3er a spiritului *recesc, la ro+ani apar pro a , vieii, con.tiina finitului pentru, sine, a3stracia intelectului .i aspri+ea personalitii. E...F i &ceast proz e9tre+ a spiritului o )nt)lni+ )n arta . etruscilor, care de.i e9ecutat cu cea +ai desv)r.it te10> nic .i )n condiiile unei o*lindiri realiste, este lipsit t de orice idealitate .i fru+usee *receasc , o +ai )nt)lni+ .i )n for+area .i dezvoltarea dreptului ro+an .i a reli*iei ro+ane. (., B?C

...)n totalitatea lui acest ciclu O-aturnaliile, n.n.N prezint o )nfi.are foarte +r*init .i prozaic, din el nu reies intuiii +ai adinei, despre +arile fore din natur .i procesele lor *enerale , cci peste tot s0a avut )n vedere utilitatea e9tern, co+un , iar 3ucuria vesel de
;KI

via a trecut )n 3ufonerii lipsite de spirit. (ac la *reci din )nceputuri ase+ntoare s0a dezvoltat arta tra*ediei *rece.ti, di+potriv, este de+n de reinut cu+ la ro+ani acele dansuri .i c)ntece cara*1ioase de la sr3torile c)+0pene.ti s0au +eninut p)n )n ti+purile cele +ai )naintate, fr ca din aceast naiv, dar pri+itiv for+ s se fi a/uns la o +odalitate artistic te+einic. &+ +ai spus c ro+anii au preluat zeii *rece.ti (+itolo*ia poeilor ro+ani este luat )n )ntre*i+e de la *reci , dar adorarea acestor zei, fru+oase pls+uiri ale fanteziei, se pare s fi fost la ei ceva rece .i for+al. 6)nd ro+anii povestesc despre 5upiter, 5uno, Minerva, ave+ i+presia c asist+ la o pies de teatru. %recii au ani+at lu+ea zeilor, d)ndu0i un coninut ad)nc .i spiritual, )+podo3ind0o cu idei scanteietoare .i senine, ea constituia pentru ei o3iectul unei continue inventiviti .i al unei con.tiine pline de cu*etri. &stfel a fost creat )n +itolo*ia lor o vast .i nesecat co+oar pentru si+ire, senti+ent .i +inte. 2piritul ro+an nu a )nsufleit aceste /ocuri ale unei fantezii iscusite cu o +entalitate proprie, *sindu0.i satisfacia )n desf.urarea lor , din contra, +itolo*ia *reac apare la ei +oart .i strin. $a poeii ro+ani, )ndeose3i l @ir*il, introducerea zeilor a fost produsul unei raiuni reci .i al i+itaiei. Aeii s)nt transfor+ai la ei oarecu+ )n +a.inrii, )ntre3uin)ndu0i )ntr0un c1ip cu totul e9terior, a.a cu+, de e9e+plu, )n +anualele noastre de literatur printre alte prescripii se *se.te .i aceea c )n epopei ase+enea +a.inrii ar fi necesare pentru a st)rni ui+irea. (., B<=0B<; #perele de art pe care ro+anii le0au crat din toate prile %reciei nu erau propriile lor produse, 3o*ia nu era rodul industriei lor, ca )n &tena, ci era adunat prin /af .i furt. (., BI<
;G=

$MME& %E'M&"&

2piritul *er+an este spiritul lu+ii noi, al crei scop este realizarea adevrului a3solut ca autodeter+inare infinit a li3ertii, a acelei li3erti care are drept coninut for+a ei a3solut. (., JBG
O...N &rta .i .tiina ca dizolvare a evului +ediu

6erul spiritului se )nsenineaz pentru o+enire. (e lini.tirea lu+ii datorit noii or)nduiri statale, pe care a+ vzut0o, +ai era )nc le*at un av)rit concret al spiritului spre o u+anitate +ai no3il. 20a renunat la +or+)ntul spiritului, la ceea ce era +ort )n el, ca .i la viaa de din0 colo. &cel principiu al *cestuia, care starnise lu+ea )n cruciade, s0a dezvoltat )n laicitate )n +sur +ult +ai +are: spiritul la desf.urat )n afar .i a trecut )n aceast e9terioritate. Biserica )ns a r+as .i l0a pstrat )n ea, totu.i, .i )n ea s0a produs acela.i lucru, anu+e c principiul n0a r+as ca o e9terioritate )n ne+i/locirea ei, )n s)nul ei, ci a fost transfi*urat prin art. &rta spiritualizeaz, )nsuflee.te aceast e9terioritate, acest senzorial *ol prin for+, care e9pri+ suflet, si+ire, spirit, a.a )nc)t cucernicia nu are )n faa sa nu+ai un ceva senzual .i nu se +anifest pios fa de un si+plu o3iect, ci fa de +ai )naltul din el: for+a plin de suflet pe care spiritul o introduce. Este cu totul altceva dac spiritul are )n faa sa un oarecare lucru, ca ostia ca atare, o piatr, un le+n, o icoan proast, sau un ta3lou spiritualizat, o fru+oas oper de sculptur, )n care se raporteaz suflet la suflet .i spirit la spirit. &colo spiritul este )n afara sa, le*at de un o3iect de0a dreptul altul, care este senzualul, aspi0ritualul. &ici )ns sensi3ilul este fru+osul, iar for+a spiritual, ceea ce )l )nsuflee.te, este un adevrat )n sine )nsu.i. (ar, pe de o parte, acest adevrat, a.a cu+ se manifest, nu e9ist dec)t )n +odalitate sensi3il, nu )n
;G;

for+a adecvat lui, iar pe de alt parte, dac reli*ia se va )nte+eia pe dependena de ceva e9ist)nd esenial )n afar, pe un lucru, atunci acest fel de reli*ie nu0.i *se.te satisfacie )n raport cu fru+osul, ci, pentru o ase+enea reli*ie, reprezentri cu totul rele, ur)te .i plate s)nt

tot a.a de corespun toare scopului sau c1iar +ai corespunztoare. &.a se )nt)+pl cu autenticele capodopere, spre e9e+plu Madonele lui 'afael nu se 3ucur de adoraie, nu pri+esc nenu+rate ofrande, ci +ai cur)nd icoanele rele s)nt cutate cu predilecie, constituind o3iectul unei +ai +ari evlavii .i drnicii. 6ucernicia trece pe l)n* opere ca cele ale lui 'afael, de.i s0ar si+i solicitat luntric )n ele, dac ase+enea cerine nu i0ar fi strine, cci aici nu ave+ )nc de0a face dec)t cu senti+entul unei constr)n*eri care depersonalizeaz .i cu o o3tuzitate dependent de ea. In felul acesta, arta trece acu+ dincolo de principiul 3isericii. (ar deoarece ea nu cuprinde dec)t intuiii senzoriale, ea nu preuie.te deoca+dat dec)t ca ceva naiv. )n consecin, 3iserica a ur+at0o )nc, dar, +ai t)rziu, ea s0a desprit de spiritul li3er din care s0a nscut arta, c)nd el s0a )nlat la *)ndire .i .tiin. (ar arta a fost spri/init .i )nlat, )n al doilea r)nd, prin studiul antic&itii (nu+ele de &umaniora este foarte caracteristic, deoarece )n acele opere ale antic1itii se prea+re.te u+anul .i u+anis+ul , iar &pusul a luat cuno.tin prin acela.i studiu .i de caracterul adevrat .i )nnoit al creaiei u+ane. (in afar, aceast re)nnoire a .tiinei a fost provocat prin decadena i+periului 3izantin. # +uli+e de *reci s0au refu*iat )n &pus, aduc)nd acolo literatura *receasc , dar ei nu aduceau cu sine nu+ai cunoa.terea li+3ii *rece.ti, ci .i )ns.i operele literare *rece.ti. !oarte puine dintre acestea fuseser pstrate )n +nstiri, iar cunoa.terea li+3ii *rece.ti era aproape ine9istent. &ltfel stteau lucrurile cu literatura ro+an, )n privina ei e9istau aici )nc vec1i tradiii: @ir*il trecea drept un +are vr/itor (la (ante este artat
;GB

ca o cluz )n iad .i )n pur*atoriu . Prin inter+ediul *recilor, influena literaturii vec1i *rece.ti redo3)ndi i+portan , &pusul fu )n stare s0o *uste .i s0o recunoasc , aprur cu totul alte fi*uri, alte .virtui dec)t cele pe care &pusul le cuno.tea p)n atunci, &pusul pri+i cu totul alt scar de valori pentru ceea ce este de onorat, de ludat .i de i+itat. %recii sta3ileau )n operele lor cu totul alte nor+e de +oral dec)t cele cunoscute de &pus , )n locul for+alis+ului scolastic se introduce un coninut )n )ntre*i+e deose3it, Plafon fu cunoscut de &pus .i prin aceasta se desc1iser perspective spre o nou lu+e a u+anului. "oile reprezentri *sir un +i/loc principal pentru rsp)ndirea lor. )n arta tiparului, inventat c1iar atunci, art care ca .i praful de pu.c corespunde caracterului +odern, pre)nt)+pin)nd tre3uina unei le*turi ideale )ntre oa+eni. Intruc)t )n studiul celor vec1i se +anifesta iu3irea pentru fapte .i virtui o+ene.ti, 3iserica nu vedea )n el ni+ic ru, neo3serv)nd c )n acele opere strine i se opunea un principiu total strin. Mn al treilea feno+en principal care r+)ne de a+intit ar fi aceast nzuin spre #n afar a spiritului, aceast dorin a o+ului de a0.i cunoa.te pm#ntul su. E...F &ceste trei fapte : al a.a0nu+itei restauraii a .tiine00 lor, al )nfloririi artelor fru+oase .i al descoperirii &+ericii .i al descoperirii cilor spre Indiile de rsrit pot fi ase+uite cu aurora, care dup lun*i furtuni pentru pri+a dat anun din nou o zi fru+oas. (., J<B0J<J
!I$#A#!I& 'E$I%IEI" ...tre3uie s fie indicat )n pri+ul r)nd o diviziune, s fie artate diferitele for+e ce s)nt de tratat E...F. ;. Pri+a este reli*ia ne+i/locit, religia naturii; E...F spiritul este )n ea identic cu natura .i ea este a.adar reli*ia neli3ertii. B. & doua treapt o for+eaz reli*ia indi0idualitii spirituale; aici )ncepe 0fiina0pentru0sine spiritual a su3iectului. E...F 2e )nt)lnesc .i aici iar.i trei for+e. a Pe +sur ce iese la lu+in fiina0pentru0sine spiritual, ceea ce este reinut e refle9ia )n sine ca ne*aie a unitii naturale , astfel ave+ deci nu+ai un (u+nezeu care este )n *)ndire, iar viaa natural este nu+ai o via pus, care ca atare st )n faa lui, ea nu e ceva su3stanial fa de el .i este Ee9istF nu+ai prin esena *)ndului. E...F &ceasta este reli*ia sublimului. 3 "aturalul .i spiritualul s)nt unite, dar nu ca )n unirea ne+i/locit, ci )ntr0o unitate )n care spiritualul este deter+inant .i )n unitate cu corporalul care nu este opus, acesta e nu+ai or*an, este

e9presia spiritualului, )n care acesta se )nfi.eaz pe sine. &ceasta este reli*ia apariiei divine, a corporalitii divine, a +aterialitii, naturalitii divine, )nc)t aceasta este apariia su3iectivitii, sau aici este prezent auto+anifestarea su3iecti0
;GK

vitii, +anifest)ndu0se nu nu+ai pentru alii, ci rnani0fest)ndu0se sie.i. &ceast individualitate spiritual nu este deci cea neli+itat a *)ndului pur, ea are nu+ai un caracter spiritual. Pe de o parte, )n felul acesta naturalul este corp al spiritualului, pe de alt parte, .i prin faptul c acesta are nevoie de corp, su3iectul este deter+inat ca finit. &ceasta este religia frumuseii. c 'eli*ia )n care )ncepe Es aparF conceptul, coninutul concret deter+inat pentru sine )nsu.i, care este scopul cruia )i servesc puterile universale ale naturii sau .i zeii reli*iei fru+oase, este reli*ia finalitii e4terioare. O...N 6oninutul divin serve.te acu+ acelei cul+i a su3iectivitii care )i lipsea )n reli*ia fru+useii ca +i/loc de realizare. E...F &ceast diviziune nu tre3uie s fie luat nu+ai )n sens su3iectiv, ci ea este diviziunea necesar )n sens o3iectiv a naturii spiritului. 2piritul, la +odul e9istenei pe care el o are )n reli*ie, este +ai )nt)i reli*ie natural, ur+eaz apoi intervenia refle9iei, spiritul devine li3er )n sine, devine su3iectivul )n *eneral, ceea ce provine totu.i din unitatea naturii .i este )nc raportat la ea, aceasta este li3ertatea condiionat , a treia poziie este apoi voina spiritului de a se deter+ina pe sine )n sine, ceea ce,, ca scop, ca finalitate pentru sine, este )n pri+ul r)nd tot finit .i li+itat. &cestea s)nt deter+inaiile funda+entale care s)nt +o+entele dezvoltrii conceptului .i totodat ale dezvoltrii concrete. Pute+ co+para aceste trepte cu acelea ale v)rstelor o+ului. 6opilul este )nc )n pri+a nemi.locit unitate a . voinei .i a naturii, at)t a propriei naturi, c)t .i a celei )ncon/urtoare. & doua treapt, v)rsta tinereii, individualitatea devenind pentru sine, spiritualitate vie, nefi09)ndu0.i )nc scop pentru sine, spiritualitate care se z3ate, nzuie.te .i arat interes pentru tot ce0i iese )n oale. & treia treapt, v)rsta 3r3iei, este +unca )n vederea unui
;GG

scop particular cruia i se supune 3r3atul, cruia )i consacr forele sale. # ulti+ treapt ar fi v)rsta 30tr)neii, care, av)nd )naintea sa *eneralul ca scop, cunoscand acest scop, s0a re)ntors de la vioiciunea particular a +uncii la scopul *eneral, la scopul final a3solut, care din vasta diversitate a e9istenei s0a concentrat )n ad)ncu0rile infinite ale fiinrii0)n0sine. &ceste deter+inaii s)nt acelea care s)nt )n c1ip lo*ic deter+inate de natura conceptului. $a sf)r.it se va recunoa.te apoi aici c pri+ul rnod0de0a0fi0 ne+i/loeit nu este +od0ne+i/locit, ci este ceva pus, copilul este el )nsu.i ceva procreat. $3., ;GC0lGI
'E$I%I& "&TM'&$& E...F 'eli*ia naturii )n trecere la o treapt superioar

(espre lupta spiritului pentru a ie.i din naturalitate e9ist reprezentri plastice naive .i foarte intuitive. &ceast lupt .i ie.ire este e9pri+at )nc )n +ulte pls+uiri. $a operele de art e*iptene )n *enere totul este si+3olic, se+nificaiile +er* aci p)n la cel +ai +ic a+nunt, c1iar .i nu+rul coloanelor .i al treptelor nu este socotit confor+ unei finaliti e9terioare, ci el )nsea+n sau lunile, ori picioarele la nivelul crora tre3uie s urce "ilul pentru a inunda ara etc. 2piritul poporului e*iptean este )n *enere o enigm. )n operele de art *rece.ti totul este li+pede,0 totul scos )n lu+in , )n cele e*iptene se pune pretutindeni o pro3le+, ele s)nt ceva e9terior prin care se tri+ite la ceva ce nu este )nc e9pri+at. # relaie nou, aparte, este poziia artei, a artei fru+oase , E*iptul este locul specific unde arta tre3uie s apar )n reli*ie .i unde ea este necesar. (esi*ur, arta
;GC

este .i i+itaie, dar nu nu+ai i+itaie, totu.i ea nu se poate opri aici, )ns atunci ea nu este nici art fru+oas si nici o nevoie a reli*iei. "u+ai ca art fru+oas aparte ea conceptului lui (u+nezeu. &rta verita3il este art reli*ioas, dar aceasta nu e o necesitate c)nd zeul are )nc o for+ natural, de e9e+plu for+a soarelui, a fluviului, ea nu este o necesitate nici c)nd realitatea zeului are fi*ura unui o+ sau a unui ani+al, nici atunci c)nd +odul +anifestrii este lumina; adevrata art )ncepe c)nd fi*ura o+eneasc, prezent, fr )ndoial, a disprut, ca la Buda, dar ea +ai e9ist )n i+a*inaie, adic la pls+uirea fi*urii divine, de pild, )n i+a*ini de ale lui Buda, a.a .i )n )nvturile ur+a.ilor lui. !i*ura u+an 8 prin faptul c ea este +anifestare a su3iectivitii 8 e necesar a3ia atunci c)nd (u+nezeu este deter+inat ca su3iect. 6)nd a fost dep.it +o+entul na0turalitii, al +odului0 ne+i/locit, nevoia EarteiF rezid )n conceptul autodeter+inrii su3iective sau )n conceptul li3ertii, adic pe poziia pe care ne afl+ acu+. Intru0c)t +odul e9istenei concrete es destinat interiorului, fi*ura natural nu +ai este suficient, .i nici i+itarea ei. E9ceptand pe iudei .i pe +a1o+edani, toate popoarele au idoli, )ns ace.tia nu aparin artelor frumoase, ei s)nt nu+ai, personificare a reprezentrii,

se+ne ale su3iectivitii nu+ai reprezentate, nu+ai )nc1ipuite, se+ne )n care su3iectivitatea )nc nu e9ist ca deter+inaie i+anent a esenei Ea fiineiF )ns.i. E...F Prin ur+are, este nevoie ca (u+nezeu s fie reprezentat de arta fru+oas, c)nd +o+entul naturalitii a fost )nvins, c)nd (u+nezeu este su3iectivitate li3er, iar +anifestarea lui, apariia lui )n e9istena lui concret este deter+inat din interior de ctre spirit .i vde.te caracterul produciei spirituale. &3ia atunci c)nd (u+nezeu )nsu.i are deter++aia de a pune din propria sa inte0rioritate diferenele prin care el se +anifest, a3ia atunci apare arta necesar pentru pls+uirea fi*urii zeului.
;G?

6u privire la apariia artei s)nt de relevat )ndeose3i dou +o+ente : ; faptul c (u+nezeu este reprezentat de art ca ceva intui3il )n c1ip sensi3il, B c (u+enezeu ca oper de art este ceva produs de +)ini o+ene.ti. E...F &rt nici nu este ulti+ul +od al cultului nostru. (ar pentru treapta su3iectivitii )nc nespiritualizate, spiritualitate care este )nc ea )ns.i ne+i/locit, e9istena ne+i/locit intui3il este adevrat .i necesar. E...F E9istena sensi3il )n care este intuit zeul este adecvat conceptului lui, nu e se+n, ci e9pri+ )n fiecare punct faptul de a fi produs din interior, de a corespunde *)ndului, conceptului interior, insuficiena esenial este )ns aceea de a fi un +od )nc intui3il )n c1ip sensi3il, +odul )n care se pune pe sine su3iectul, fiind un +od sensi3il. &ceast lips provine de acolo c su3iectul e )nc priniia su3iectivitate, pri+ul spirit li3er, deter+inarea lui este pri+a sa deter+inare, .i astfel +ai e9ist )n li3ertate deter+iVaia natural, ne+i/locit, pri+, adic +o+entul naturalitii, al sensi3ilitii. &l doilea +o+ent e)l constituie faptul c opera de art este produs de oa+eni. "ici acest fapt nu este adecvat ideii noastre de (u+nezeu. E...F &ici, confor+ +anifestrii sale, spiritul este a3ia /u+tate de oale a spiritului, el e )nc unilateral spirit finit, adic spirit su3iectiv, con.tiin de sine su3iectiv, adic fi*ura zeului, +odul fiinrii lui pentru altul, opera de art, este nu+ai ceva produs, ceva instituit de ctre spiritul unilateral, de spiritul su3iectiv , de aceea, opera de art tre3uie s fie fcut de oa+eni, aceasta este necesitatea pentru care +anifestarea zeilor prin art este o +anifestare produs de oa+eni. )n reli*ia spiritului a3solut fi*ura lui (u+nezeu nu este fcut de spiritul o+enesc. E...F (i+potriv, pe treapta noastr e9istena zeului ca zeu nu este o e9isten prin el, ci prin altul. &ici spiritul s0a oprit la /u+tatea dru+ului. &ceast insuficien a artei, const)nd )n faptul c
;G<

zeul este fcut de oa+eni, este cunoscut .i )n reli*iile )n care aceasta este supre+a +anifestare .i i se caut re+ediu, dar nu o3iectiv, ci )n c1ip su3iectiv : i+a*inile zeilor tre3uie s fie sfinite E...F. &ceasta este necesitatea : aici apare arta, iar +o+entele revelate s)nt acelea din care rezult c zeul este oper de art. (ar aici arta )nc nu este li3er .i pur, ea este )ns a3ia )n trecere spre arta fru+oas , ea apare )n aceast co+unicaie )n a.a fel, incit s)nt tot at)t de vala3ile pentru, con.tiina de sine pls+uirile care aparin naturii ne+i/locite, care nu s)nt create de spirit, ca soarele, ani+alele etc. Este +ai +are fi*ur artistic ceea ce iese )n relief din ani+al, fi*ura sfin9ului, a+estec de fi*ur artistic .i de fi*ur ani+al. # fa o+eneasc ne prive.te aici dintr0un corp de ani+al, su3iectivitatea )nc nu0.i este clar ei )ns.i. !i*ura artistic de aceea nu este )nc pur, fru+oas, ci e +ai +ult ori +ai puin i+itaie .i desfi*urare. In aceast sfer,, universalul este a+estecarea su3iectivitii cu su3stanialitatea. 4rnicia acestui popor )ntre* nu a fost )nc )n sine .i pentru sine art pur, fru+oas, dar a fo.st nzuin puternic spre arta fru+oas. &rta fru+oas conine aceast deter+inare : spiritul tre3uie s fi devenit )n sine li3er, , li3er de dorine, de natura/itate )n *enere, de su3/u*area de ctre natura luntric .i e9terioar, tre3uie s si+t nevoia de a se .ti pe sine li3er .i de a deveni astfel o3iect al con.tiinei sale. )ntruc)t spiritul nu a a/uns )nc pe treapta de a se *)ndi pe sine li3er, el tre3uie s se intuiasc pe sine ca li3er, s se ai3 pe sine )n faa sa ea spirit li3er )n intuiie. 6a spiritul s devin astfel o3iect pentru intuiie la +odul ne+i/locit, care este produs, e nevoie ca aceast e9isten a sa, +odul ne+i/locit al su, s fie deter+inat cu totul de spirit, s ai3 a3solut caracterul c aici este )nfi.at un spirit li3er.
;GI

(ar toc+ai acest lucru este fru+osul, unde orice e9terioritate este cu totul caracteristic se+nificativ, deter+inat de interior ca interior li3er. !ru+osul este un +aterial natural )n felul c trsturile lui s)nt nu+ai se+ne ale spiritului )n sine li3er. Mo+entul natural tre3uie )n *enere s fie )nvins, ca el s serveasc nu+ai la e9teriorizarea, la revelarea spiritului.

6oninutul )n deter+inarea e*iptean fiind aceast su3iectivitate, e9ist aici nzuina i+petuoas spre arta fru+oas, nzuin care a lucrat )ndeose3i ar1itectonic .i )n acela.i ti+p a )ncercat s treac la fru+useea for+ei. (ar, )ntruc)t a fost nu+ai nzuin, fru+useea )ns.i )nc nu a aprut ca atare aici. (e aici deci aceast lupt a se+nificaiei, cu +aterialul for+ei e9terioare )n *eneral: aceast lupt este nu+ai )ncercarea, nzuina de a i+pri+a pls+uirii e9terioare spiritul interior. Pira+ida este pentru sine un cristal )n care locuie.te un +ort, )n opera de art care tinde spre fru+os este inoculat pls+uirii sufletul interior al e9terioritii. &ve+ aici nu+ai nzuina fier3inte, fiindc se+nificaia .i pls+uirea, reprezentarea .i e9istena concret arat )n *enere aceast deose3ire una de alta, iar aceast deose3ire e9ist fiindc su3iectivitatea este nu+ai a3ia cea *eneral, a3stract, nu e )nc su3iectivitatea concret, )+plinit. &stfel, reli*ia e*iptean este pentru noi prezent )n operele de art ale e*iptenilor, )n ceea ce ne spun acestea cone9at cu ceea ce ine de istorie, cu ceea ce ne0au pstrat vec1ii istorio*rafi. In epoca +odern, +ai ales, ruinele E*iptului au fost +ult cercetate .i studiat li+3a . +ut a for+aiilor de piatr, precu+ .i aceea a eni*+aticelor iero*life. E...F 6onsider)nd aceste opere de art, descoperi+ c totul este la ele prodi*ios .i fantastic, av)nd )ns totdeauna
;C=

o se+nificaie deter+inat, cu+ nu era cazul la inzi. &stfel, noi ave+ aici +odul0ne+i/locit al e9terioritii .i se+nificaia, *)ndul. &cesta le ave+ )+preun )n i+ensul conflict dintre interior .i e9terior, e9ist o nzuin fier3inte a interiorului s se )ntrupeze )n e9terior, iar e9teriorul ne )nfi.eaz aceast lupt a spiritului. . E...F &ceast lupt aspr o *si+ +ai ales )n reli*ia e*iptean , ea este reli*ia fer+entaiei, )n care totul este a+estecat de0a val+a. !i*ura )nc nu este )nlat la nivelul for+ei li3ere, fru+oase, )nc nu e spiritualizat .i transfi*urat ca fi*ur li+pede, sensi3ilul, naturalul, nu este )nc co+plet transfi*urat )n spiritual, )nc)t naturalul s fie nu+ai e9presie a spiritualului, acest or*anis+ .i trsturile acestui or*anis+ s fie nu+ai se+n, nu+ai se+nificaie a spiritualului. Principiului e*iptean )i lipse.te aceast transparen a naturalului, a e9teriorului pls+uirii, el r+)ne nu+ai sarcin de a0.i deveni sie.i li+pede. (e aceea, noi consider+ spiritul e*iptean nu+ai cu+ este el prins )nc )n proces de fer+entare , aceast neclaritate se epuizeaz a.a0zis )n +unca ce desf.oar )n c)+pul e9terioritii , )n aceste opere de art *si+ +o+entele a+estecate )ntre ele .i +ai cu sea+ +o+entele luptei. &+ considerat de/a )n reli*ia persic opoziia dintre 3ine .i ru, dintre lu+in .i )ntuneric , aceste contrare le re*si+ .i aici. Inscripia te+plului zeiei din 2ais )n E*iptul inferior ne este co+plet co+unicat astfel: ceea ce a fost este .i va fi, vlul +eu )nc nu l0a ridicat nici un +uritor. 'odul trupului +eu este 4elios etc. &ceast fiin )nc ascuns e9pri+ claritatea, soarele, autoclarificarea, soarele spiritual, este 'iul care se va na.te din ea. &ceast claritate este aceea care e do3andit )n for+ele reli*iei despre care ave+ s trat+ acu+. Enigma este dezle*at , sfin4ul e*iptean, potrivit unui +it plin de se+nificaie .i de+n de ad+iraie, este ucis de un *rec, iar eni*+a a
;C;

fost dezle*at astfel: coninutul este o+ul, spiritul care se .tie pe sine li3er. $3., BI<0J=K
'E$I%I& I"(I@I(M&$ITXWII 2PI'ITM&$E

...for+ele +ai precise s)nt reli*iile particulare, aceea a su3li+ului, a fru+useii .i a finalitii. a E...F &+3ele, infinitatea puterii .i +r*inirea scopului real, ).i corespund una celeilalte, pe de o parte, su3li+itate .i, pe de alt parte, contrariul, +r*inire infinit, str)+tee de spirit.,E...F 2piritul se )nal, este )nlat deasupra naturaiiitii, finit ii, aceasta este religia sublimului. 3 6ealalt deter+inaie este aceea potrivit creia naturalul, finitul, este transfi*urat )n spirit, )n li3ertatea spiritului, transfi*urarea naturalului const )n faptul c el este se+n al spiritualului, )n aceast 0transfi*urare a naturalului fizic sau spiritual, naturalul )nsu.i st fa )n fa ea finit, ca cealalt latur fa de acea esenialitate, cealalt de acel su3stanial, de (u+nezeu. &cesta este su3iectivitate li3er, )n care finitul este pus nu+ai ca se+n )n care el, spiritul, se +anifest. &cesta este +odul individualitii prezente, al frumuseii. E...F c & treia deter+inaie este de ase+enea scop finit, particular, care )n particularitatea sa se )ncorporeaz pe sine )n *eneralitate, se lr*e.te devenind *eneral .i se u+ple pe sine astfel cu particularitatea. E...F In e9istena e9terioar, aceste trei +o+ente s)nt: reli*ia iudaic, greac .i roman. Puterea ca su3iectivitate se deter+in pe sine ca )nelepciune confor+ unui scop, acesta este +ai )nt)i )nc

nedetenninat, iau na.tere scopuri particulare .i, )n sf)r.it, un scop *eneral, de natur e+piric. $3., JJB0 JJK
'eli*ia su3li+itii

)n reli*ia fru+useii este Ee9istF conciliere a se+nificaiei cu +aterialul, a +odului sensi3il cu fiinarea pentru altul. 2piritualul apare )ntre* )n acest +od e9terior, acesta este un se+n al interiorului, iar acest interior este cunoscut )ntre*0 )n e9terioritatea sa. (i+potriv, su3li+itatea distru*e totodat +aterialul, +aterialul )n care apare su3li+ul, +aterialul este .tiut e9plicit totodat .i ca neadecvat... E...F 2u3li+itatea este ideea care a/un*e s se +anifeste )n c1ip e9terior )n felul c ea .i0n feno+en se arat )nlat )n realitate deasupra feno+enului, )nc)t aceasta este pus totodat .i ca ne*at, astfel c ideea care se +anifest este )nlat deasupra acelui ceva )n care apare, feno+enul este e9pri+at ca fiind neadecvat, .i anu+e e9plicit ca neadecvat, .i nu ca neadecvare incon.tient. )n con.tiina lui natural o+ul poate avea )naintea sa lucruri naturale, dar spiritul lui e neadecvat unui astfel de coninut, privirea )+pre/ur nu are ni+ic su3li+, ci privirea spre cer care este privire dincolo de el. &ceast su3li+itate este +ai cu sea+ caracterul lui (u+nezeu )n raportare la lucrurile naturale. (e aceea s)nt ludate scrierile vec1iului testa+ent. (u+nezeu a zis s fie lu+in, .i s0a fcut lu+in". &cesta este unul dintre locurile cele +ai su3li+e. E...F &ceasta este su3li+itatea : natura este reprezentat ca total ne*at, su3/u*at, trectoare. $3., JKG0JK?
'eli*ia fru+useii

Ea este E...F )n e9isten reli*ia greac, +aterial infinit, inepuiza3il pe latura lui interioar .i e9terioar, +ate0
;CB ;CJ

rial la care o+ul z3ove.te 3ucuros, date, fiind afa3ilitatea, *raia, suavitatea lui... $3., J?= &ceast particularitate a scopurilor este astfel )+3inarea *eneralitii a3stracte cu sin*ularitatea scopului, +i/locia ei fru+oas. $3., J?; ...se produce tot +ai +ult unitatea spiritualului .i naturalului 8 .i aceasta este esenialul 8, dar unitate care nu este neutralizare a celor dou, ci unitate unde spiritualul nu e nu+ai ceea ce e preponderent, ci .i ceea ce e do+inant, deter+inant, naturalul fiind de natur ideal, su3ordonat. $3., J?K &celea.i diviniti care erau +ai )nainte titanice .i naturale apar ulterior cu o deter+inaie funda+ental spiritual care este cea do+inant, 3a c1iar s0au ivit controverse cu privire la faptul dac )n &pollo +ai este ceva natural. In 4o+er, 4elios este, fr )ndoial, 2oarele, dar )n acela.i ti+p el este ne+i/locit claritatea, +o+entul spiritual care lu+ineaz totul cu razele sale. )ns .i +ai t)rziu i0a r+as )nc lui *pollo +ereu ceva din ele+entul0natur al su, era )nfi.at av)nd raze )n cap. &cestea constituie ceea ce e *eneral, c1iar dac la zeii sin*ulari acesta n0aO fi deose3it de vizi3il. Totu.i, nu este de cutat, aici o consecven perfect. Mn ele+ent apare o dat )n c1ip +ai puternic, alt dat +ai sla3. )n Eumenidele lui Esc&il, pri+ele scene se petrec )n faa te+plului lui *pollo. &ici lu+ea este )nde+nat s0.i +anifeste pietatea : +ai )nt)i s fie venerat dttoarea de oracole ?aia, principiul naturii, apoi 6&emis, de/a o putere spiritual, )ns, ca .i +i>e, ea aparine vec1ilor zei, apoi vine r)ndul 1opii, apoi Febus 8 oracolul a trecut la zeii cei noi. Pindar vor3e.te .i el despre o astfel de succesiune a zeilor, el face din 1oapte pri+a, ur+eaz. apoi 6&emis .i apoi Febus. &ceasta este deci trecerea de la fi*urile naturii la noii zei. )n sfera artei poeziei, a
;CK

creaiei acestei )nvturi, acestea nu tre3uie s fie luate in sens istoric. &stfel .i z*o+otul, fo.netul frunzelor, al i+3alelor suspendate este pri+ul fel de co+unicare a unui oracol, si+ple sunete ale naturii, a3ia (+ai t)rziu apare o preoteas care co+unic oracole )n sila3e, dar care, potrivit +odului oracolului, nu pronun sunete clare. (e ase+enea, mu ele s)nt +ai )nt)i ni+fe, izvoare, valurile, z*o+otul, +ur+urul p)raielor 8 pretutindeni )nceput de la +odul natural, de la puteri ale naturii, care s)nt transfor+ate )n zei cu coninut spiritual. Prometeu, care este considerat .i ca titan, este o fi*ur i+portant, interesant. Prometeu este o putere a naturii, dar el este .i 3inefctor al oa+enilor, )ntruc)t el i0a )nvat pri+ele arte. El le0a adus focul din cer , ea .)nsea+n c o+ul a ie.it de/a din pri+a stare de pri+itivitate. Pri+ele )nceputuri ale culturii au fost astfel )n +ituri ca recunosctoare a+intire. Prometeu i0a )nvat pe oa+eni .i s aduc /ertfe : ani+alele n0ar fi aparinut oa+enilor, ci unei puteri spirituale, adic ei n0au +)ncat carne. Pro+eteu i0a luat lui Aeus toat /ertfa, a fcut dou fi*uri, oase .i picioare )+3rcate )n carne .i o

fi*ur cu carne, iar Aeus a )n.fcat0o pe pri+a. & 'ertfi )nsea+n a face un osp, .i viscerele .i oasele le pri+eau zeii. &cest Prometeu i0a )nvat pe oa+eni s se serveasc .i s fac din ani+ale ali+ente pentru ei , odinioar nu era voie s fie atinse ani+alele de ctre oa+eni, ele erau ceva ce tre3uia s fie respectat de ace.tia , )nc )n 4o+er s)nt +enionate vite solare ale lui 4elios .i nu era )n*duit ca ele s fie atinse de ctre oa+eni. $a inzi, e*ipteni, era interzis su3 pedeaps uciderea ani+alelor. Prometeu i0a )nvat pe oa+eni s +0n)nce c1iar carnea, iar lui Iupiter s0i lase nu+ai pielea .i oasele. Ins Pro+eteu este un Titan, el este )nctu.at )n 6aucaz .i un uliu )i sf).ie ne)ncetat ficatul care cre.te +ereu
;CG

la loc 8 durere care nu )nceteaz niciodat. 6eea ce i0a )nvat Prometeu pe oa+eni s)nt nu+ai de9teriti care privesc satisfacerea unor nevoi naturale. )n si+pla satisfacere a acestor nevoi nu este niciodat saturare, ci tre3uina cre.te +ereu, iar *ri/a este +ereu nou 8 iat ce se indic prin +itul de +ai sus. $a Platon se spune )ntr0un loc c Prometeu n0a putut aduce oa+enilor .tiina politic, cci ea a fost pzit )n cetate de Aeus , aici este deci e9pri+at faptul c ea a aparinut )n propriu lui Aeus. 2e +enioneaz, fr )ndoial, cu recuno.tin, c Prometeu a u.urat viaa oa+enilor, dar, )n pofida faptului c acestea s)nt puteri ale inteli*enei u+ane, el aparine totu.i titanilor, cci aceste arte nu s)nt )nc le*i, nu s)nt putere +oral. $a Esc&il, Prometeu spune c sfidarea, +)n*)ierea .i satisfacia sa o are )n faptul c lui Aeus i se va na.te un fiu care0l va do3or) de pe tron 8 9ercule. (e ase+enea, la *ristofan, la +odul co+ic. &ici spune ;ac&us c, dac +oare Aeus, el urc pe tron. 9ercule este sin*urul zeu care e reprezentat ca o+, o+ ce a fost str+utat printre zei. Prin aceasta se spune c el va o3ine do+nia lui 7eus, ceea ce poate fi considerat ca o profeie care s0a realizat. (ac zeii s)nt particularizarea spiritual a su3stanei care se fra+ieaz pe sine )n ei, a+ vzut totu.i, pe de alt parte, o+ul prin serviciul o+ului )nl)ndu0se spre (u+nezeu .i fc)ndu0se adecvat scopului divin. &stfel o3ine+ unitatea a+3elor : scopul divin u+anizat, scopul u+an ridicat la ran* de scop divin. &ceast poziie d eroii, se+izeii. (eose3it de e9celent este )n aceast privin fi*ura lui 9ercule. El este individualitate u+an, s0a lsat supus la +unci *rele, prin virtutea lui el a do3)ndit cerul. &.adar, eroii nu s)nt ne+i/locit zei, ei s)nt nevoii s a/un* )n cercul divin nu+ai prin +unc.
;CC

6ci zeii individualitii spirituale, de.i acu+ lini.tii, s)nt totu.i Eceea ce s)ntF nu+ai prin lupta lor cu Titanii, acest )n0sine" al lor este pus )n eroi. &stfel, individualitatea spiritual a eroilor este superioar aceleia proprie )n.i.i zeilor, ei s)nt ceea ce zeii s)nt )n sine, reali, aciuni ale lui )n0sine", .i, cu toate c ei tre3uie s lupte +uncind, aceasta este o epuizare prin +unc a naturalitii pe care zeii o +ai au )n sine. Aeii provin din puterea natural, iar eroii de la zei. &stfel, )ntruc)t zeii spirituali s)nt rezultatul o3inut prin )nvin*erea puterii naturii, dar s)nt nu+ai prin aceasta, ei ).i au devenirea )n ei )n.i.i .i se )nfi.eaz ca unitate concret. Puterile naturii s)nt coninute )n ei ca 3az a lor, dar ei au transfi*urat acest )n0sine" al lor. &.adar, )n zei este acest ecou al ele+entelor naturii, )ns lucrul principal este +odul0deter+inat spiritual al lui. $3., J??0J?I Mn +o+ent principal este latura apariiei. Pe aceast treapt este )n *enere do+inant frumosul. Aeul apare, aceste puteri, aceste deter+inaii a3solute, +orale, spirituale s)nt .tiute . EcunoscuteF, s)nt Ee9istF pentru con.tiina de sine e+piric , astfel ele s)nt pentru altul... $3., J<J Aeii s)nt fcui de fantezia o+eneasc sau s)nt diviniti plastice pls+uite de +)ini o+ene.ti, astfel ei iau na.tere )n c1ip finit, produ.i de poet, de +uze. Ei au aceast fini0tate fiindc s)nt finii )n acela.i ti+p .i0n ce prive.te coninutul lor, aceast finitate este dispersare, e particularitatea puterilor spirituale. &ceast finitate a coninutului este deter+inaia .i ur+area

faptului c ei iau na.tere ca produse ale oa+enilor. $3., J<K Aeii *reci s)nt pentru fante ie! nu descoper aceste esenialiti ca for+e e9istente ale naturii, ci el le do3)n0
;C?

de.te pentru reprezentare: aceast creaie este fantezie )n *enere. !i*urile zeilor ies din fantezia o+eneasc )n opoziie cu ceea ce e9ist, )ns ele ies ca for+e eseniale , ele conin ceva sensi3il )n ele, dar )l conin pe acesta )nlat la universalitatea spiritului prin frumusee. 'eli*ia *reac este reli*ia fru+useii. )n zeii eleni e9ist o 3az spiritual, )ns )ntruc)t s)nt reprezentai o3iectiv, intr )n pls+uirea lor un ele+ent ce ine de natur, ei au naturalul )n +anifestarea lor, ei s)nt fcui, ela3orai . poetic (le*tur )ntre *)ndire .i ela3orare poetic , .i nu inventai, dar acest produs este .tiut EcunoscutF ca ceea ce este esenial, este ceva spiritual care nu e estropiat de natural, ci )nsu.i acesta are nu+ai se+nificaia spiritualului, )ntruc)t este fru+os. Manifestarea cade aici pe latura su3iectiv, ea este finit , astfel zeul este ceva fcut de oa+eni. Poei, sculptori .i pictori i0au fcut pe *reci s cunoasc cu+ erau zeii lor. )n 7eus al lui Fidias au intuit *recii pe (u+nezeul lor. 6eea ce este +anifestat .i )nfi.at pentru fantezie este for+a unui *)nd. Prin aceasta este reli*ia *reac reli*ia fru+useii. (e fru+usee ine con.tiina spiritualitii li3ere, cu toate c coninutul este un coninut li+itat .i finit. )ns pentru spiritualitatea li3er nu este alt +anifestare, anu+e, c)nd aceasta e sensi3il, dec)t cea u+an. &ceasta este for+a spiritului care posed e9isten, )ntruc)t spiritul are e9isten natural, sensi3il, aceasta este sin*urul +od )n care el o are. (ar nu )n sensul c spiritul ar fi ceva de natur sensi3il, +aterial, ci felul +odului0ne+i/locit al su, al realitii sale, fiina sa pentru altceva, +odul0de0a0fi0intuit al lui, este )n for+ o+eneasc. $3., J<G0J<C ...for+a )n care sensi3ilul e9pri+ pe treapta noastr divinul este fi*ura omeneasc. E...F (esi*ur, poezia este .i ea o +anifestare spiritualizat, dar ea are totu.i ca +aterial al ei )nc tonul, fr )ndoial, +aterialitatea care
;C<

se supri+ pe sine, )ns totu.i ton, +i+ic, +asc etc., )n *eneral, sensi3ilul este e9istena zeului, .i nu spiritul care se .tie pe sine. &stfel e9istena zeului este un ideal, figur esenial+ente frumoas, aceasta este e9presia caracterului spiritual, e reprezentarea deter+inat a spiritualului pe care o are .i o e9pri+ artistul, !i*ura pls+uit )n acest +aterial sensi3il este cea o+eneasc,, cci zeul este pus de oa+eni. )ns acest +od0de0a0fi0pus este +i/locit de supri+area sinelui" sin*ular, de aceea, fi*ura nu este aceea a o+ului sin*ular ca atare, ci e cea universal, cea esenial, frumoas, *i-n felul acesta ea este e9presie a caracterului spiritual. $3., J<?0J<< Modul )n care zeul este astfel a.adar fi*ura fru+oas creat de *reci, aceasta constituie or*anul )nele0 *erii lu+ii. E...F $a eleni totul este adus la aceast for+. &.a au luat na.tere sutele de +ii de istorii fer+ectoare care tre3uie s constituie te+eiul cutrui ori cutrui lucru, +uli+ea infinit a fa3ulelor *recilor. Pls+uiri ale fanteziei s)nt ceea ce e9plic eveni+entele. (e e9e+plu, la 4o+er, &1ile vrea s scoat sa3ia dar se stp)neste. "es0tor, 6al1as preotul, sau poetul )nsu.i e9plic : l0a reinut &tena. 6eea ce acioneaz este astfel totdeauna ceva fru+os, ceva *raios. &ceasta este deter+inaia funda+ental )n +odul o3iectiv al zeului .i al zeilor, )n parte potrivit coninutului acestui +od, )n parte dup felul )n care acest coninut se +anifest )n afar fa de con.tiina de sine finit. $3., J<<0J<I &ceast reli*ie este o reli*ie a o+enescului E...F Pallas care opre.te e9ploziile de furie ale lui *&ile este propria lui o3i.nuin. *tena este spiritul acestui popor, nu un spirit e9terior, spirit protector, ci e spiritul viu, prezent, vieuitor efectiv )n popor, spiritul i+anent individului, spirit )nfi.at, potrivit esenei lui, ca Pallas.
;CI

Eriniile nu s)nt Furiile reprezentate )n c1ip e9terior, ci este propria fapt a o+ului .i con.tiina, ceea ce )l c1inuie.te .i0l +ustr, )ntruc)t el .tie )n sine c aceast fapt este rea. Erinia nu este nu+ai Furie e9terioar eare0l ur+re.te pe uci*a.ul +a+ei sale, pe 2reste, ci spiritul uciderii de +a+ ).i v)ntur tora deasupra capului lui. Eriniile s)nt Eumenidele cele drepte .i toc+ai de aceea 3ine*)nditoare, aceasta nu este un eufe+is+, ci ele s)nt acelea care vor dreptul, iar acela care )l lezeaz are Eumenidele )n el )nsu.i: este ceea ce nu+i+ noi con.tiin +oral. )n Edip la ?olonos, Edip )i spune fiului sau : Eumenida tatlui te va ur+ri. Eros,

dra*ostea, nu este astfel nu+ai ceea0ce0e0o3iectiv, zeul, ci este, ca putere, .i senti+entul su3iectiv al o+ului. *nacreon descrie o lupt cu Eros. Li eu, spune el, vreau acu+ s iu3esc , de/a de +ult +i0a poruncit acest lucru Eros, totu.i n0a+ voit s ascult. &tunci Eros +0a atacat. )nar+at cu scut .i lance, a+ rezistat. Eros s0a )nc1is )n sine, totu.i dup aceea +i s0a furi.at )n ini+. 6e a/ut aici, )nc1eie &nacreon, s*eata .i arcul, lupta este )n interiorul +eu. In aceast recunoa.tere )n venerare su3iectul este a.adar a3solut la sine , zeii s)nt propriul lor patos. Ltiina despre zei nu este .tiin nu+ai despre ei ca a3stracii dincolo de realitate, ci este )n acela.i ti+p o .tiin Ecunoa.tereF despre su3iectivitatea concret, su3iectiv a o+ului )nsu.i, cci zeii s)nt .i )n el. &ici nu ave+ acel raport ne*ativ unde relaia su3iectului 8 c)nd acesta nu este ceea0ee0e0su0pre+ 8 este nu+ai acea sacrificare, acea ne*aie a con.tiinei sale. Puterile s)nt prietenoase .i 3inevoitoare oa+enilor, ele sl.luiesc )n propriul lor piept, el le realizeaz .i realitatea lor o .tie totodat .i ca pe a sa. 2uflul li3ertii str3ate toat aceast lu+e .i constituie deter0+inaia funda+ental a acestui fel de a vedea .i si+i. 2u3iectul este li3er )n acest cult .i acest fapt constituie senintatea lui. In acest cult i se aduce zeului vene0
;?=

raie, )ns aceast veneraie devine v7teraie proprie, )n0c)t o+ul ).i +anifest )n el )nsu.i toc+ai 0eon.tiina raportului su afir+ativ, a unitii sade cu divinul, unitate care se realizeaz )n o+, o+ul ).i sr3tore.te aici propria sa su3iectivitate. $3., JI=0JI; &.adar este reprezentarea recunoa.terii zeilor aceea pe care tre3uie s0o arate poporal, )nc)t el face s se +anifeste la el )nsu.i aceast reprezentare a divinului )n produsele artei. In adorarea e9pri+at )n c)ntece, ser3ri etc. face su3iectul s apar )n sine reprezentarea divinului, are cultul )n el )nsu.i, adic o+ul arat )n ser3rile sale e9celena sa, arat despre sine tot ce e +ai 3un, ce are, ce a fost el capa3il s fac, s se fac. #+ul se )+podo3e.te pe sine )nsu.i, po+pe, )+3rc+inte, podoa3e, dans, c)ntece, lupte, toate acestea ur+resc .i arate veneraia zeilor, o+ul ).i arat destoinicia spiritual .i corporal, 3o*iile sale , )n cinstirea zeului el se )nfi.eaz pe sine )nsu.i .i *ust aceast apariie a zeului )n )nsu.i individul. &cestea aparin .i acu+ ser3rilor. &ceast deter+inare *eneral poate a/un*e : o+ul face s apar )n el prin el )nsu.i reprezentarea zeilor, )nfi.)ndu0se pe sine )n c1ipul cel +ai e9celent .i art)nd astfel recunoa.terea zeilor de ctre el. )nvin*torilor )n lupte li se da o )nalt cinstire, ei erau cei +ai adorai )n popor, .edeau la ocazii sr3tore.ti l)n* ar1oni, .i s0a )nt)+plat c1iar c ei au fost, #nc )n via fiind, venerai ca zei, )ntruc)t ei au fcu,t s se +anifeste divinul prin destoinicia de care dduser dovad. In felul acesta fac indivizii . s apar )n sine divinul, )n viaa practic indivizii venereaz zeii, s)nt +orali, ceea ce e voina zeilor este ceea ce e +oral. )n viaa practic ei realizeaz divinul. $3., JI< )n.i.i zeii eleni nu s)nt si+3olici, ei s)nt ceea ce ei )nfi.eaz, dup cu+ conceptul operei de art este ca ea s
1+1

e9pri+e ceea ce se vede, .i nu s e9pri+e c interiorul este altceva dec)t e9teriorul. 6u toate c zeul *rec a luat de la )nceput de la astfel de vec1i se+nificaii Esi+3olice, n.n.N, totu.i ceea ce a fost fcut el a fost opera de art care a e9pri+at perfect ceea ce tre3uie s fie. E...F ...c)nd zeul este o3iect al artei, nu+ai acea oper de art este 3un care )l )nfi.eaz pe el, la reli*iile naturii coninutul e ascuns, este un ce interior, un si+3ol, fiindc fi*ura aci nu are sensul care rezid, se reveleaz, )n ea, ci sensul pe care ea trebuie s0l reveleze. $3., K=B0K=J
'eli*ia finalitii sau a intelectului

Poziia superioar este E...F o totalitate )n care cele dou reli*ii ).i pierd, fr )ndoial, unilateralitatea, )ns fiecare dintre cele dou principii este )n acela.i ti+p alterat prin receptarea sa )n opusul su. 'eli*ia fru+useii pierde individualitatea concret a zeilor si, precu+ .i coninutul, coninutul +oral de sine stttor: zeii s)nt co3or)i la nivelul de si+ple +i/loace. 'eli*ia su3li+itii pierde direcia spre Mnul, @e.nicul, 2upraterestrul. )ns )+3inate, ele devin totodat un scop, dar un scop a+nunit, )n afar *eneral, )n pri+ul r)nd

scop e+piric *eneral. In reli*ia finalitii, scopul este acest ceva cuprinztor, dar scop e9terior, care ine apoi de oa+eni. &stfel ea este reli*ie a intelectului, (fi:., K=G0K=C ...zeul *rec este o individualitate concret , fiecare dintre ace.ti +uli indivizi particulari are )n el )nsu.i, la r)ndul lui, +ulte deter+inaii diferite, el este o 3o*at individualitate care, din acest +otiv, tre3uie s ai3 )n ea .i s +anifeste cu necesitate contradicia, fiindc opoziia )nc nu este a3solut conciliat. )ntruc)t zeii au )n ei )n.i.i aceast 3o*ie de deter+inaii e9terioare, e9ist aceast indiferen fa de aceste
;?B

particulariti .i u.urina se poate /uca cu ele. &ccidentalul pe care0l o3serv+ la zei )n aceste istorisiri despre ei aparine aici. (ionisiu din 4alicarnas co+par reli*ia *reac cu cea ro+an, laud r)nduielile reli*ioase ale 'o+ei .i arat +arele avanta/ al vec1ii reli*ii ro+ane fa de reli*ia *reac. 'eli*ia ro+an are te+ple, altare, serviciu divin, /ertfe, adunri festive, ser3ri, si+3oluri etc. co+une cu reli*ia *reac, dar s)nt eli+inate din ea +iturile cu trsturi 3lasfe+atoare, +utilrile, captivitile, rz3oaiele, certurile etc. zeilor. (ar acestea aparin pls+uirii senintii zeilor, ei se dau prad pe sine, se face co+edie cu ei, )ns ei ).i pstreaz )n toate acestea e9istena lor cert .i fr *ri/i. )n seriozitate tre3uie s se )nfi.eze .i fi*ura, aciunile, )nt)+plrile etc, adecvate principiului ri*id, )n ti+p ce )n individualitatea li3er nu s)nt )nc astfel de scopuri fi9e, astfel de deter+inaii ale intelectului, zeii conin )n ei, fr )ndoial, eticul, dar s)nt )n acela.i ti+p )n +odul0deter+inat al lor individualiti particulare 3o*ate, s)nt concrei. )n aceast individualitate 3o*at, seriozitatea nu este deter+inaie necesar, ea este +ai cur)nd li3er )n sin*ularitatea +anifestrii sale, se poate a+esteca u.uratic )n toate .i r+)ne ceea ce este ea. $3., K=I0K;= Aeii ro+ani nu au se+nificaie precis : a.a cu+ au fost ei receptai de 5irgil, de 9oraiu, ei s)nt nu+ai i+itaie lipsit de via a zeilor eleni. $3., K;; &+ considerat #li+pul, acest cer al zeilor, cerc al pls+uirilor celor +ai fru+oase ce0au fost vreodat concepute de fantezie. 6ercul acestor fru+oase fiine ni s0a )nfi.at totodat ca via li3er, +oral, ca spirit al po0poporului, spirit li3er, dar li+itat )nc. E...F 2piritul ro+an a )nfptuit nefericirea ni+icirii vieii fru+oase .i a con0
;?J

.tiinei. (estinul, ca acest spirit, a fost acela care a ni+icit a+intita fericire .i senintate a reli*iei precedente , aceast putere a3stract a fost aceea care a produs o i+ens nefericire .i o durere *eneral, o durere car.e tre3uia s fie durerea de na.tere a reli*iei adevrului. Prin ea, li+itarea .i finitatea au fost ne*ate .i )n reli*ia spiritului fru+os. $3., K;I0KB=
'E$I%I& &B2#$MT&

&+ a/uns acu+ la conceptul realizat al reli*iei, la reli*ia desv)r.it, )n care conceptul )nsu.i este acela care ).i este sie.i o3iect. $3., KBJ &ceasta este reli*ia desv)r.it, care este fiina spiritului pentru sine )nsu.i, reli*ia )n care ea )ns.i .i0a devenit sie.i o3iectiv, reli*ia cretin $3., KBG Mreia poziiei lu+ii +oderne este a.adar aceast cufundare a su3iectului )n sine, e faptul c finitul se .tie pe sine )nsu.i ca infinit .i este )+povrat cu opoziia pe care este +inat s0o rezolve. $3., KJ< E2TETI6 &" 6u+ E...F ideea este )n felul acesta Eartistic, n.n.N unitate concret, aceast unitate nu poate ptrunde )n con.tiina artistic dec)t printr0o a+pl etalare .i o nou prezentare a particularitilor ideii, iar prin aceast dezvoltare fru+osul artistic o3ine o totalitate de for+e .i trepte particulare. E...F &ve+ de considerat aici E)n partea a doua a e9punerii, cea care se constituie )n doctrina despre for+ele fru+osului artistic, n.n.N trei raporturi ale ideii fa de for+a ei de e9presie artistic. E...F ...pri+a for+ a artei e +ai +ult si+pl cutare a fi*urrii dec)t capacitate de pls+uire

verita3il. Ideea )nc n/a *sit )n sine )ns.i for+a, .i r+)ne astfel nu+ai lupta .i aspiraia spre ea. Pute+ nu+i )n *eneral for+a aceasta for+ si+3olic a artei. In aceast for+ de art, ideea a3stract ).i are for+a artistic )n afara ei, )n +ateria sensi3il natural, de la care pleac acu+ pls+uirea artistic .i de care apare le*at. E...F (at fiind nepotrivirea lor reciproc, raportul ideii fa de o3iectivitate este, prin ur+are, un raport ne* a0t i v, fiindc ideea, ca ceva interior, este ea )ns.i ne+ulu+it de o astfel de e9terioritate .i, ca su3stan universal a acesteia, continu s se afir+e pe sine )n c1ip
;?G

su3li+ peste toat aceast a3unden de for+e care nu0i corespund. In cuprinsul acestei afir+ri su3li+e, feno+enul natural u+an, for+a .i eveni+entul u+an s)nt, evident, luate .i lsate a.a cu+ s)nt ele, dar acestea nu s)nt totu.i cunoscute pe +sura se+nificaiei lor, se+nificaie care este deasupra oricrui coninut cos+ic. &ceste laturi constituie, )n *eneral, caracterul pri+ului panteis+ artistic al #rientului, care, pe de o parte, atri3uie .i celor +ai proaste o3iecte se+nificaie a3solut, pe de alt parte, constr)n*e prin for feno+enele ca acestea s0i e9pri+e concepia despre lu+e , acest panteis+ artistic devine )n felul acesta 3izar, *rotesc .i lipsit de *ust sau, dispreuind li3ertatea infinit .i a3stract a su3stanei, se )ntoarce )+potriva feno+enelor, ca unele ce s)nt lipsite de valoare .i pieritoare. (in aceast cauz se+nificaia nu poate fi )ncorporat co+plet )n e9presie .i, cu toate eforturile .i )ncercrile, nepotrivirea dintre idee .i for+a )n care ea este e9pri+at r+ane ne)nvins. &ceasta ar fi pri+a for+ a artei, for+a si+3olic, cu a ei cutare .i fr+)ntare, cu caracterul ei eni*+atic .i su3li+. )nadoua for+ artistic )ns, for+ pe care vre+ s0o nu+i+ clasic, este )nlturat du3lul nea/uns al artei si+3olice. !or+a si+3olic este i+perfect fiindc, pe de o parte, )n ea ideea ptrunde )n con.tiin nu+ai )n stare de deter+inaie a3stract sau )n +od nedeter+inat .i, din aceast cauz, corespondena dintre se+nificaie .i for+ tre3uie s r+)n )ntotdeauna defectuoas .i a3stract ea )ns.i. !or+a clasic a artei rezolv aceast du3l insuficien prin faptul c ea este )ncorporarea li3er, adecvat, a ideii )n for+a ce aparine ideii )ns.i, potrivit propriului ei concept .i cu care, din acest +otiv, ideea se poate acorda )n c1ip perfect .i li3er. Prin ur0
;?C

+are, nu+ai for+a clasic ofer producerea .i .>intuirea idealului desv)r.it .i8; )nfi.eaz ca realizat. . Totu.i, potrivirea dintre concept .i realitate )n arta clasic tre3uie luat, tot at)t de puin ca .i )n cazul idealului, )n sensul pur for+al al corespondenei unui coninut cu for+a lui artistic e9terioar. E...F Particularitatea coninutului )n arta clasic const, din contra, )n faptul c el )nsu.i este idee concret, .i ca atare e spiritualul concret, cci nu+ai ceea ce e spiritual este ceea ce este cu adevrat interior. E...F 6)nd tre3uie s se )ntruc1ipeze )n feno+en te+poral, aceast for+ 8 pe care ideea o are )n ea ca for+ spiritual, .i anu+e ca spiritualitate de0 ter+inat individual 8 este fi*ura o+eneasc. Personificarea .i antropo+orfizarea au fost, fr )ndoial, adesea calo+niate ca o de*radare a spiritualului, dar arta, )ntruc)t ea tre3uie s )nfi.eze spiritualul )n c1ip sensi3il, este silit s recur* la aceast antropo+orfizare, fiindc spiritul nu apare )n +od suficient de "sensi3il dec)t )n corpul su. E...F E...F Prin aceasta, spiritul e aici deter+inat )n acela.i ti+p ca spirit particular, o+enesc, nu ca spirit pur .i si+plu a3solut .i ve.nic, )ntruc)t acesta din ur+ nu este capa3il s se +anifeste .i s se e9pri+e dec)t ca spiri0 tualitatea )ns.i. &cest din ur+ punct devine, la r)ndul lui, deficiena prin care for+a clasic a artei se dizolv .i cere trecerea la o a treia for+, for+a superioar, anu+e la cea ro+antic. !or+a ro+antic a artei supri+ din nou uniunea desv)r.it a ideii .i a realitii ei .i se )ntoarce )napoi 8 e adevrat c )ntr0un c1ip superior 8 la deose3irea .i opoziia celor dou

laturi care )n arta si+3olic au r+as diferen .i opoziie ne)nvinse. !or+a clasic a artei a atins, desi*ur, tot ce poate realiza +ai )nalt sensi3ilizarea )n art, .i dac este ceva deficient )n ea aceasta este nu0
;??

+ai arta )ns.i .i caracterul li+itat al sferei artei ca atare. &cest caracter li+itat const )n faptul c arta )n *eneral face din universalul concret, confor+ conceptului su, universal infinit, din spirit, o3iect al su )n for+ sensi3il, concret, iar )n for+a ei clasic arta )nf0 i.eaz )+3inarea deplin a e9istenei spirituale .i sensi3ile ca pe o coresponden a acestora. (ar )n aceast contopire spiritul nu a/un*e, de fapt, s fie )nfi.at confor+ adevratului su concept. 6ci spiritul e su3iectivitatea infinit a ideii, care, ca interioritate a3solut, nu0.i poate lua li3er pentru sine for+ e9terioar atunci c)nd este nevoit s r+)n turnat )n corporal ca e9isten ce i0ar fi adecvat. Plec)nd de la acest principiu, for+a ro+antic a artei supri+ din nou neseparata unitate a artei clasice, fiindc ea a o3inut un coninut care dep.e.te for+a clasic a artei .i +odul de e9pri+are ,al acesteia. E...F (e aceea ne pute+ opri pe scurt la constatarea c, pe aceast a treia treapt, o3iectul artei este li3era spiritualitate concret, care tre3uie s apar ca spiritualitate pentru interiorul spiritual. E...F $u+ea int erioar constituie coninutul artei ro+antice, .i de aceea ea tre3uie )nfi.at ca aceast lu+e interioar .i eu aparena acestei inti+iti. Inferioritatea ).i sr3tore.te triu+ful asupra e9teriorului .i face s apar aceast victorie )n )ns.i sfera e9teriorului, victorie prin care ceea ce este feno+en sensi3il descinde )n c)+pul celor oe s)nt lipsite de valoare. (ar, pe de alt parte, .i aceast for+ a artei are nevoie, pentru a se e9pri+a, de e9terioritate, ca orice art. Ins cu+ spiritualitatea s0a retras )n sine )ns.i din e9terior .i din ne+i/locita ei unitate cu acesta, e9terioritatea sensi3il a pls+uirii artistice este toc+ai pentru acest +otiv receptat .i reprezentat, ca )n arta si+3olic, ca neesenial, trectoare, .i tot a.a .i spiritul finit .i voina s)nt )+pinse p)n la particularitatea .i ar3itra0
;?<

rul individualitii, al caracterului, al aciunii, al )nt)+0plrii .i al co+plicaiei etc. E...F 6ci acest e9terior nu0.i +ai are conceptul .i se+nificaia )n sine .i la sine, cu+ .i le avea )n arta clasic, ci )n suflet, care0.i *se.te e9is0tena0i feno+enal )n sine )nsu.i, .i nu )n e9terior .i )n for+a acestuia, )n realitate, .i care e )n stare s0.i pstreze sau s0.i rec).ti*e aceast )+pcare cu sine )n orice )+pre/urare, )n orice )nt)+plare neprevzut, )n orice nenorocire .i durere, 3a c1iar .i )n cri+. )n felul acesta ).i fac din nou apariia indiferena ideii fa de for+, nepotrivirea .i separaia lor 8 ca )n arta si+3olic 8, dar cu deose3irea esenial c, )n arta ro+antic, ideea, ale crei lipsuri produceau )n cea si+3olic defectele pls+uirii artistice, tre3uie s apar ca spirit .i suflet )n sine )+plinite .i c, din cauza acestei )+pliniri superioare, ea, adic ideea, se sustra*e acu+ unirii corespunztoare cu e9teriorul, deoarece ea nu0.i poate cuta .i )nfptui adevrata ei realitate .i apariie decat )n sine )ns.i. &cesta ar fi )n linii *enerale caracterul for+ei si+3olice a artei, al for+ei clasice a ei .i al celei ro+antice , aceasta ar fi, adic, caracterul celor trei raporturi ale ideii cu for+a sa )n do+eniul artei. &ceste trei raporturi s)nt deter+inate de aspiraia spre ideal, de a/un*erea lui .i de dep.irea idealului ca idee adecvat a fru+useii. $E., I, <B0<< )n ce prive.te a treia parte a .tiinei noastre, aceasta E...F difereniaz E...F fiecare +o+ent al conceptului fru+useii artistice independent, pentru sine, ca oper de art, .i nu nu+ai ca for+ *eneral. E...F ... artele particulare aparin, pe de o parte, )n +od specific uneia dintre for+ele adecvate ale artei, constituind realitatea artistic e9terioar adecvat a acestora, iar pe de alt parte, ele reprezint )n felul lor de pls+uire e9terioar totalitatea for+elor artei. .
;?I

Prin ur+are, )n a treia parte principal a .tiinei noastre ave+, )n *eneral, de0a face cu fru+osul artistic a.a cu+ se dezvolt el )n arte .i )n operele lor, devenind olu+e a fru+useii realizate. E...F 6u+ )ns fru+osul se dezvolt aici ca realitate o3iectiv .i se defereniaz deci

ca particularitate de sine stttoare a diferitelor laturi .i +o+ente, acest centru ).i opune sie.i e9tre+ele realizate ca realitate deose3it. Mna dintre aceste e9tre+e for+eaz prin aceasta o3iectivitatea lipsit )nc de spirit, si+plul +ediu natural al divinitii. &ici este pls+uit artistic e9teriorul ca atare, e9terior care nu0.i are )n sine )nsu.i scopul .i coninutul spiritual, ci .i le are )n altceva. 6ealalt e9tre+ este, din contra, divinul, ca ceea ce este interior, .tiut, ca ceea ce este e9isten +ultilateral particularizat, su3iectiv, a divinitii. E...F Pri+a dintre artele particulare cu care confor+ acestei deter+inaii, tre3uie s )ncepe+ este ar1itectura fru+oas. 2arcina ei este aceea de a prelucra natura e9terioar anor*anic )n a.a fel, )nc)t aceasta devine )nrudit spiritului, ca lu+e e9tern ela3orat confor+ cerinelor artei. Materialul ei este ceea ce e de natur +aterial )n e9terioritatea ne+i/locit a lui ca +as +ecanic, *rea, iar for+ele ei r+)n for+ele naturii anor*anice, aran/ate dup raporturile a3stracte ale intelectului, raporturi si+etrice. 6u+ )n acest +aterial .i )n aceste for+e idealul nu se las realizat ca spiritualitate concret, iar realitatea reprezentat r+)ne deci, ca ceva e9terior, neptruns de idee sau r+)ne nu+ai )n relaie a3stract cu ea, tipul funda+ental al artei construciei este for+a si+3olic a artei. E...F Ins )n c1ipul acesta lu+ea e9terioar anor*anic este purificat de ar1itectur, ordonat si+etric, fcut s se )nrudeasc cu spiritul, iar te+plul divinitii, casa co+unitii acesteia st )naintea noastr ter+inat. )n al doi0
;<=

; e a r ) n d, )n acest te+plu intr apoi divinitatea )ns.i, trsnetul individualitii lovind )n +asa inert .i ptrun0z)nd0o, iar for+a infinit a spiritului )nsu.i, for+ care nu +ai este si+etric, concentr)nd .i +odel)nd corporalul. &ceasta este sarcina sculpturii. Intruc)t aici interiorul spiritual se )ncorporeaz )n for+a sensi3il .i )n +aterialul ei e9terior .i a+3ele aceste laturi se )+3in astfel )nc)t nici una dintre ele nu e precu+pnitoare, sculptura are drept tip al ei funda+ental for+a clasic a artei. E...F ...sculptura tre3uie s )nfi.eze spiritul )n for+a lui corporal, )n unitate ne+i/locit cu aceasta, cal+ .i fericit, iar for+ei ea tre3uie s0i dea via prin coninutul unei individualiti spirituale. E...F E...F 6onfor+ acestui coninut Espiritual particularizat, n.n.N .i ele+entul sensi3il al artei s0a particularizat acu+ )n sine )nsu.i, pentru a se arta adecvat interioritii su3iective. Mn astfel de +aterial )l ofer culoarea, tonul .i, i )n sf)r.it, tonul ca si+pl indicaie pentru intuiii interne .i reprezentri, iar ca +oduri de realizare a acestui coninut prin acest +aterial ave+ pictura, +uzica .i poezie. E...F (ar, cu+ for+a .i coninutul se ridic pe planul idealitii, prsind ar1itectura si+3olic .i idealul clasic aF sculpturii, aceste arte ).i )+pru+ut tipul de la for+a ro+antic a artei, al crei +od de pls+uire ele au a3ilitatea s0l toarne )n for+a cea +ai adecvat. Ele for+eaz o totalitate de arte, fiindc )nsu.i ro+anticul este )n sine for+a cea +ai concret a artei. 2tructura interioar a acestei a treia sfere a artelor particulare tre3uie sta3ilit )n felul ur+tor: pri+a art, st)nd foarte aproape de sculptur, este pictura. E...F &ceast vizi3ilitate )n sine su3iectivat .i ideal afir+at nu are nevoie nici de diferena de +ase a3stract .i +ecanic a +aterialitii *rele a ar1itecturii, nici de totalitatea spaialitii sensi3ile pe care .i0o pstreaz sculptura, de.i concentrat .i )n for+e +ecanice, ci vizi3ili0
;<;

tatea picturii, .i crearea ei de vizi3ilitate posed diferene +ai ideale ca particularitate a culorilor, li3erand arta de natura sensi3il .i spaial co+plet a ceea ce este +aterial, )ntrucat ea se li+iteaz acu+ la di+ensiunile planului , sau suprafeei. Pe de alt parte, .i coninutul c).ti* cea +ai a+pl particularizare. Tot oe poate ocupa un loc )n sufletul o+enesc ca senti+ent, reprezentare, scop, tot ce e )n stare s0l deter+ine spre fapt, tot acest coninut divers poate constitui coninutul variat al picturii. E...F & d o u a art prin care se realizeaz ro+anticul este, alturi de pictur, +uzica. (e.i )nc sensi3il, +aterialul ei purcede la .i +ai ad)nc su3iectivitate .i particularizare. &fir+area de

ctre +uzic a sensi3ilului ca ceva de natur ideail tre3uie e9plicat adic prin faptul c ea supri+ .i indiferenta e9terioritate reciproc a spaiului 8 a crui aparen total pictura o las s +ai su3ziste )nc si+ul)nd0o intenionat 8 .i o idealizeaz )n unitatea individual a punctului.,E...F ...dup cu+ sculptura e situat la centru, )ntre ar1itectur .i artele su3iectivitii ro+antice, +uzica for+eaz, la r)ndul ei, centrul cartelor ro+antice .i face trecerea )ntre a3stracta sensi3ilitate spaial a picturii .i sensi3ilitatea a3stract a poeziei. )n sine )ns.i, +uzica are ca opoziie a senzaiei .i a anterioritii, ase+enea ar1itecturii, un raport al cantitii suscepti3il de a fi prins de ctre intelect, precu+ .i 3aza unei $e*iti fer+e a tonurilor .i a co+poziiei .i succesiunii lor. In sf)r.it, a treia .i cea +ai spiritual )nfi.are a for+ei ro+antice a artei tre3uie s0o cut+ )n poezie. Partioularitatea ei caracteristic rezid )n puterea ,eu care ea su3ordoneaz spiritului .i reprezentrilor lui ele+entul sensi3il, ele+ent de care de/a +uzica .i pictura )ncepuser s eli3ereze arta. !iindc tonul, ulti+ul +aterial e9terior al poeziei, nu +ai este )ns.i senzaia tonului, ci este un se+n, lipsit de se+nificaie pentru sine, .i anu+e se+n al reprezentrii, devenit concret )n sine, nu numai
;<B

se+n al senti+entului nedeter+inat .i al nuanelor .i *radaiilor lui. Prin acesta, tonul devine cuv)nt... E...F In felul acesta, ele+entul propriu al pls+uirii poetice este reprezentarea poetic .i concretizarea spiritual )ns.i, .i, cu+ acest ele+ent este co+un tuturor for+elor artei, poezia le .i str3ate pe toate .i se dezvolt independent de ele. &rta poeziei este arta universal a spiritului devenit li3er )n sine, spirit care ,)n realizarea operei de art, nu e le*at de +aterialul sensi3il e9terior .i care nu se +i.c dec)t )n spaiul interior .i )n ti+pul interior al reprezentrilor .i senti+entelor. (ar toc+ai pe aceast cea +ai )nalt treapt a ei arta se .i dep.e.te pe sine, prsind ele+entul sensi3ilizrii conciliate a spiritului .i trec)nd din poezia reprezentrii )n proza *)ndirii. &ceasta ar fi structura totalitii artelor particulare : arta e9terioar a ar1itecturii, cea o3iectiv a sculpturii .i arta su3iectiv a picturii, +uzicii .i poeziei. E...F !or+a concret a raportului fru+osului cu diferitele arte este de a.a fel, )nc)t acestea constituie e9istena real a for+elor artei : fiindc arta si+3olic ).i atin*e cea +ai adecvat realitate a ei .i cea +ai +are aplicare )n ar1itectur, unde ea stpane.te confor+ conceptului co+plet al ei .i nu e )nc co3or)t la nivelul naturii oarecu+ anor*anice al unei alte arte, pentru for+a c ; a s i c a a r t e i, di+potriv, sculptura este realitatea necondiionat, )n ti+p ce ea accept ar1itectura nu+ai ca +ediu )ncon/urtor .i nu e )nc )n stare aceast for+ clasic a artei s ela3oreze pentru coninutul su +uzic .i pictur ca for+e a3solute , )n sf )r.it for+a ro+antic a artei ).i )nsu.e.te, independent .i necondiionat, e9presia pictural .i +uzical, precu+ .i, )n +sur e*al, pls+uirea poetic. (ar poezia este adecvat tututor for+elor fru+osului .i se e9tinde asupra tuturor, fiindc ele+entul ei propriu este i+a*inaia artistic, iar i+a*i0
;2J

naia e necesar pentru orice producie a fru+osului, indiferent crei for+e i-ar aparine aceasta. Prin ur+are, ceea ce realizeaz artele particulare )n diferite opere de art nu s)nt, confor+ conceptului lor, dec)t for+ele *enerale ale ideii fru+osului, idee care se e9pune pe sine .i a crei realizare e9terioar este vastul .i )naltul Panteon al artei, Panteon al crui constructor .i cap de atelier este spiritul fru+osului care se sesizeaz pe sine )nsu.i, dar pe care istoria universal )l va desv)r.i nu+ai )n cursul dezvoltrii sale +ilenare. $E., I, <<0IC

!#'ME$E !'MM#2M$MI &'TI2TI6

(particularul
(in orice epoc ar fi E...F o oper de art, ea cuprinde totdeauna particularitile care o deose3esc de particularitile altor secole .i popoare. E...F &rtistul aparine E...F propriului su ti+p, el trie.te cu o3i.nuinele .i felul de a vedea ale acestuia, cu reprezentrile lui (E., I, BCI .

2e procedeaz )n acela.i fel atunci c)nd se afir+, pe drept, c *eniul, talentul, virtuile .i senti+entele +orale, evlavia, se pot ivi )n toate zonele, constituiile .i situaiile politice, lucru

despre care e9e+plele a3und. (ac printr0o ase+enea afir+aie se ur+re.te )ns respin*e0 rea deose3irii dintre ele, ca nei+portant .i neesenial, )nsea+n c reflecia se opre.te la cate*orii a3stracte, renun)nd la coninutul deter+inat, pentru care 8 ce0i drept 8 nu e9ist vreun principiu )n ase+enea cate*orii. Perspectiva .care se desc1ide asupra culturii din ase+enea puncte de vedere formale ofer un c)+p neli+itat pentru )ntre3ri su3tile, opinii. savante .i co+paraii surprinztoare, pentru reflecii .i fraze po+poase, )n aparen profunde, care pot deveni cu at)t +ai strlucitoare,; cu c)t se refer la stri +ai nedeter+inate: ele pot fi cu at)t +ai u.or re)nnoite .i +odificate cu c)t +ai puin s)nt de a.teptat din strdaniile lor rezultate i+portante, care s duc la ceva te+einic .i raional.. )n acest sens, cunoscutele epopei indiene pot fi co+parate cu cele 1o+erice .i, eventual, preuite +ai +ult dec)t acestea, )ntrucat puterea fanteziei ar fi criteriul prin care s0ar dovedi *eniul poetic... (., !!-!+$ Int)lni+ 8 3ine)neles 8 la toate popoarele ce aparin isteriei universale poezie, arte plastice, .tiin .i filozofie,
;<?

"
dar nu nu+ai stilul .i orientarea )n *enere s)nt diferite, ci )n pri+ul r)nd coninutul, care coninut prive.te deose0 3irea supre+, aceea a raionalitii. "u a/ut la ni+ic faptul c o anu+it critic estetic, care are o opinie foarte )nalt despre sine, pretinde c nu ceea ce ine de su3iect, adic ceea ce constituie su3stanialitatea coninutului, tre3uie s deter+ine plcerea, c, di+potriv, for+a fru+oas ca atare, 3o*ia fanteziei .i altele ase+enea con0 stituie scopul artelor .i c acestea ar tre3ui luate )n considerare .i *ustate de o sensi3ilitate desctu.at .i de un spirit cultivat. # +inte sntoas nu ad+ite ase+enea a3stracii .i nu ader la opere de *enul a+intit. #ric)t s0ar )ncerca s se asi+ileze epopeile indice celor 1o+erice, )n ceea ce prive.te nu+eroase )nsu.iri for+ale, *ran0 doarea fa3ulaiei .i puterea de i+a*inaie, vioiciunea i+a*inilor .i senti+entelor, fru+useea e9pri+rii, r+)ne totu.i deose3irea inco+ensura3il de coninut, de su3stanial .i de raionalitate 8 deci e9clusiv )n ce prive.te con.tiina conceptului de li3ertate .i )ntiprirea acestuia asupra indivizilor. E9ist nu nu+ai o for+ clasic, ci .i un coninut clasic, dup cu+, de ase+enea, for+a .i coninutul s)nt at)t de str)ns )+3inate )ntr0o oper de art, )nc)t pri+a nu poate fi dec)t clasic, )n +sura )n care coninutul are acest caracter. 6u un coninut fantastic, care nu ,se li+iteaz pe sine 8 raionalul fiind toc+ai ceea ce are )n sine +sur .i scop 8, for+a devine totodat lipsit de +sur .i a+orf ori peni3il .i +esc1in. (?., ?= 2IMB#$I6M$ &t)t dup conceptul lui, c)t .i ca feno+en istoric, si+3olul, )n sensul )n care )l )ntre3uin+ aici, constituie )nceputul artei, .i de aceea tre3uie considerat oarecu+ nu+ai ca pre0art, aparin)nd )ndeose3i #rientului, pre0 art care, a3ia dup +ultiple treceri, transfor+ri .i +i/lociri, ne duce la realitatea autentic a idealului ca for+ clasic a artei. $E., I, J;; 2i+3olul, )n *eneral, este o e9isten e9terioar ne+i/locit prezent sau dat pentru intuiie, dar o e9isten care nu tre3uie )neleas a.a cu+ este dat ne+i/locit, nu tre3uie luat ca atare, ci )ntr0un sens +ai lar* .i +ai *eneral. $E., I, J;B 6)nd este vor3a de a r t , nu este voie s atri3ui+ si+3olului )nelesul c ar indica o E...F indiferen a se+nificaiei fa de se+nul su, )ntruc)t arta const, )n *eneral, toc+ai )n raportarea, )nrudirea .i )ntreptrun0 derea concret a se+nificaiei .i a for+ei. (N., I, J;B0J;J ...vederea unui si+3ol atra*e )n *eneral dup sine de )ndat )ndoiala dac o fi*ur oarecare tre3uie sau nu tre3uie luat ca si+3ol... $E., I, J;K
;<I

(ar, )n ce prive.te aceast incertitudine, nu este vor3a despre si+ple cazuri li+itate )n care a+ )nt)lnit0 o, ci despre vaste re*iuni ale artei, despre coninutul unui enor+ +aterial e9istent, coninutul aproape al )ntre*ii arte orientale. (in aceast cauz, c)nd intr+ +ai )nt)i )n lu+ea fi*urilor .i for+elor vec1i 8 persane, indice .i e*iptene 8, nu ne si+i+ prea )n lar*ul nostru : ne d+ sea+a c ne +i.c+ printre pro3le+e. 6onsiderate nu+ai pentru ele )nsele, aceste for+e nu ne spun ni+ic .i ima-inea lor sensi3il nu ne )nc)nt .i nu ne +ulu+e.te, cci ele ne cer prin ele )nsele s ptrunde+ dincolo de ele, p)n la se+nificaia lor, care ar putea fi ceva +ai +ult .i +ai profund dec)t aceste i+a*ini. E...F Po0 poarele E...F, de.i fiind )nc )n copilria lor, au pretins un coninut +ai esenial, coninut pe care, de fapt, )l .i *si+ )n for+ele de art ale inzilor .i e*iptenilor, cu toate c )n eni*+aticele pls+uiri ale acestora se+nificaia nu este dec)t indicat, iar l+urirea ei )nt)+pin +ari dificulti. $E., I, J;C0J;? ...!rederic 2c1le*el afir+ c orice reprezentare artistic tre3uie privit ca o ale*orie. 2i+3olicul sau ale*oricul este )neles atunci )n sensul c fiecare oper de art .i orice fi*ur +itolo*ic are la 3aza ei

o idee *eneral, care, scoas )n eviden )n for+a ei *eneral, tre3uie s ne l+ureasc ce se+nific, propriu0zis, o astfel de oper, o astfel de reprezentare. )n ti+pul din ur+, acest +od de tratare a devenit .i el foarte o3i.nuit. &stfel, de e9e+plu, )n ediiile +ai noi ale lui (ante 8 la care se )nt)lnesc, fr )ndoial, +ulte ale*orii 8 s0a cutat s se e9plice fiecare c)ntec )n +od a3solut ale*oric E...F. 6eea ce ave+ )n vedere aici nu este nicidecu+ aceast e9tindere a si+3olicului asupra tuturor do+eniilor +itolo*iei .i artei, deoarece strduina noastr nu inte.te s arate )n ce +sur ar putea fi interpretate si+3olic sau ale*oric for+e artistice luate )n )nelesul de +ai sus al
;I=

cuv)ntului, ci, invers, noi tre3uie s ne )ntre3+ )n ce +sur poate fi socotit si+3olicul ca atare drept for+ a arteiO @re+ s sta3ili+ )n ce +sur raportul artistic dintre se+nificaie .i for+a )n care acesta se e9pri+ este si+3olic, deose3indu0se de alte +oduri de reprezentare artistic, .i anu+e de cel clasic .i de cel ro+antic. E...F 2i+3olicul, luat )n sensul atri3uit de noi cuv)ntului, )nceteaz acolo unde, )n locul unor reprezentri *enerale nedeter+inate, coninutul .i for+a reprezentrii artistice le constituie individualitatea li3er. E...F 2e+nificaie .i. reprezentri sensi3ile, interior .i e9terior, coninut .i i+a*ine, nu se +ai deose3esc atunci unele de altele .i nu se +ai )nfi.eaz nu+ai ca )nrudite, cu+ e cazul )n si+3olicul propriu0zis, ci se prezint ca un )ntre* unic, )n care feno+enul nu0 +ai are )n afara sa sau l)n* sine vreo alt esen, iar esena vreun alt feno+en. 6eea ce +anifest .i ceea ce e +anifestat s)nt ca atare dep.ite, devenind unitate concret. In sensul acesta, zeii elini, )ntruc)t arta *reac )i )nfi.eaz ca indivizi li3eri, independeni )n sine .i 3ine definii, nu tre3uie luai )n )neles si+3olic, ci ei ).i a/un* lor )n.i.i. $E., I, JB=0JB; (ac vre+ s vor3i+ )n c1ip su3iectiv de pri+a apariie a artei si+3olice, pute+ a+inti zicala dup care intuiia artistic )n *eneral, ca .i cea reli*ioas, sau +ai cur)nd a+3ele )+preun, .i c1iar .i cercetarea .tiinific, au avut ca punct de plecare +irarea. E...F Mirarea ).i face apariia nu+ai acolo unde o+ul, li3erat din pri+a .i cea +ai ne+i/locit le*tur cu natura .i de le*tura cea +ai direct :.i pur practic a dorinei, se retra*e suflete.te din ctu.ele naturii .i ale propriei sale e9istene sin*ulare, cutand .i vz)nd acu+ )n lucruri ceva *eneral, e9istente )n sine .i per+anent. E...F 2u3 aspect o3iectiv, )nceputul artei st )n cea +ai str)ns le*tur cu reli*ia. E...F ...pri+a traductoare,
;I;

+ai precis : pls+uitoare a reprezentrilor reli*ioase este )n +od e9clusiv arta... $E., I, JBJ0JBK ..&+ principiu +ai precis de diviziune pentru arta si+3olic E...F este )n *eneral o lupt a coninutului care repu*n )nc artei adevrate .i a for+ei tot at)t de puin o+o*en cu el. 6ci a+3ele laturi, de.i cone9ate spre a alctui o identitate, nu coincid totu.i nici una cu cealalt .i nici cu adevratul concept al artei, tinz)nd, din aceast cauz, s ias din aceast uniune defectuoas. )ntrea*a art si+3olic poate fi conceput su3 acest aspect ca o continu discordie dintre se+nificaie .i for+, iar diferitele ei *rade nu s)nt propriu0zis feluri diverse ale si+3olicului, ci stadii .i +oduri ale uneia .i aceleia.i contradicii. $E., I, JBG0JBC ...)n reli*ie ca atare, .i apoi .i )n poezie, s)nt cuprinse *)nduri. 'eli*ia, )nfi.at nu nu+ai cu +i/loacele artei,0conine *)nduri efective, filozofe+e. In poezie (aceasta este arta care are ca ele+ent li+3a/ul se trece .i la e9pri+area *)ndului, *si+ doar .i la poei *)nduri *enerale profunde. Idei *enerale despre ceea ce este esenial se afl pretutindeni. Mai cu sea+ )n reli*ia indic s)nt e9pri+ate )n +od e9plicit *)nduri *enerale. (e aceea se spune c astfel de popoare au avut .i filozofie propriu0 zis. Int)lni+ )n crile indice, fr )ndoial, idei *enerale interesante , aceste idei se +r*inesc la tot ceea ce este +ai a3stract: la reprezentarea na.terii .i a pieirii, la reprezentarea unui proces ciclic )n aceast privin. &stfel este cunoscut si+3olul psrii P1oni9, si+3ol venit, )n *eneral, din #rient. %si+ la cei vec1i *)nduri despre via .i +oarte, despre trecerea fiinei )n neant: din via se na.te +oarte, din +oarte via , c1iar )n fiin, )n ceea ce este pozitiv, este coninut de/a ne*ativul, orice sc1i+3are, orice proces vital const )n aceasta. (ar astfel de *)nduri se )nt)lnesc nu+ai ocazional .i ele nu pot fi
;IB

considerate ca filozofe+e propriu0zise, deoarece filozofie ave+ nu+ai atunci c)nd *indul ca atare este privit ca 3az, ca a3solut, ca rdcin a restului e9istenei. #r, nu acesta este cazul )n reprezentrile despre care vor3i+. $F., I, <C0<? ...+odurile *enerale )n care ).i face apariia arta indic s)nt ur+toarele :

a Pe de o parte, reprezentarea )ncorporeaz coninutul enor+ al a3solutului )n sensi3ilul ne+i/locit .i individual, )n a.a fel c acest ce individual )nsu.i a.a cu+ este el tre3uie s reprezinte desv)r.it )n sine un astfel de coninut .i s e9iste ca atare ca acest coninut pentru intuiie. E...F 3 &rta indic caut pri+a soluie a acestui dezacord E...F )n lipsa de +sur a pls+uirilor ei. (iferitele fi*uri, pentru a putea atin*e *eneralitatea ca fi*uri sensi3ile, s)nt defor+ate, devenind colosale .i *rote.ti. E...F &ici se caut realizarea a+ploarei .i *eneralitii se+nificaiilor, +ai ales prin e9a*erarea prodi*ioas a +ri+ii for+ei spaiale, precu+ .i a i+ensitii te+porale, .i prin +ultiplicarea aceleia.i deter+inaii, ca +uli+ea capetelor, a 3raelor etc. E...F c In sf)r.it, cea +ai pur for+ de reprezentare pe care o *si+ pe aceast treapt este personificarea .i )n *eneral fi*ura u+an. E...F ...personificarea aceasta este inco+pati3il cu adevrul, cci adevrul )n art pretinde 8 ca adevrul )n *eneral 8 acordul interiorului cu e9teriorul, al conceptului cu realitatea. Mitolo*ia *reac personific, fr )ndoial, .i ea Pontul Eu9in, r)ul 2ca+andru, ea ).i are zeii r)urilor, ni+fele, driadele sale, .i face, )n *eneral, din natur coninut variat al u+anilor si zei. (ar +itolo*ia elen nu se opre.te la o personificare pur for+al .i superficial, ci pls+uie.te cu a/utorul ei indivizi la care si+pla se+0 nificaie natur trece pe planul al doilea, iar o+enescul,
;IJ

care a )ncorporat )n sine un astfel de coninut natural, devine, di+potriv, do+inant. &rta indic se opre.te )ns la a+estecul *rotesc al naturalului .i u+anului, )nc)t nici una dintre aceste laturi nu a/un*e s0.i afir+e dreptu0 rile, desfi*ur)ndu0se reciproc. $E., I, JKG0JG= ...principiul indian al sc1i+3rii e ne+suratul. 6on.tiina elin (ea )ns.i )nc nedeter+inat c totul are +sur 8 )ntruc)t )nsu.i Par+enide introdusese, dup fiina a3stract, necesitatea, ca antic li+it a tot ce e9ist 8 e )nceputul unui concept +ult superior... $. "., J;G ...acolo unde si+3olicul se dezvolt independent .i )n for+a ce0i este proprie, el are, )n *eneral, oaracterul su3li+ului... $E., I, J;B ...raportul ne*ativ al su3li+ului propriu0zis tre3uie s0) cut+ )n poezia e3raic, )n aceast poezie a su3li+ului care nu .tie s sr3toreasc .i s e9alte pe st0p)nul fr de c1ip al cerului .i p+)ntului altfel dec)t considerand )ntrea*a creaie nu+ai ca accident al puterii lui, ca sol al +reiei lui, ca *lorie .i podoa3 a *randorii lui, .i care, )n acest scop, prive.te ca ne*ativ c1iar .i ceea ce e +ai e9celent, fiindc poezia e3raic nu e )n stare s *seasc nici o e9presie adecvat .i afir+ativ )ndestultoare pentru puterea .i +reia celui prea )nalt, a/un*)nd la satisfacie pozitiv nu+ai prin supunerea creaturii, care nu0.i atin*e propria0i +sur .i se+nificaie dec)t stpanit de senti+entul .i poziia nevredniciei sale. $E., I, JBI )ntrucat )ns 3unul (u+nezeu e )n felul acesta, pe de o parte, rupt de feno+enele concrete ale lu+ii .i este fi9at pentru sine, iar pe de alt parte, e9istena e9terioar este deter+inat drept finit .i este co3orat pe un plan inferior, at)t e9istena naturii, c)t .i e9istena u+an pri0
;IK

+ese acu+ o poziie nou : pe aceea de a fi reprezentri ale divinului nu+ai prin faptul c +r*inirea lor iese )n eviden )n ele )nsele. .E...F (in aceast cauz, acu+ ave+ )n faa noastr pentru pri+a dat dezdivinizate .i prozaica natur, .i fi*ura o+eneasc. %recii povestesc c, atunci c)nd eroii din e9pediia ar*onauilor au traversat cu cor3iile str)+0toarea 4elespontului, st)ncile care p)n aici se desc1ideau .i se )nc1ideau violent, ca ni.te foarfeci, s0au )nfi.at dintr0o dat )nfipte fer+e pentru totdeauna )n p+)nt. )n c1ip ase+ntor se petrec lucrurile )n poezia sacr a su3li+ului fa de fiina infinit, adic finitul se fi9eaz )n +odul0su0deter+inat inteli*i3il, )n ti+p ce )n concepia si+3olic ni+ic nu0.i are locul su 3ine deter+inat: )ntrucat aici finitul se converte.te in divin a3solut tot a.a cu+ acesta se e9teriorizeaz pe sine ca e9isten finit. 6)nd trece+, de e9e+plu, de la anticele poe+e indice la 5ec&iul testament, ne re*si+ dintr0o dat pe un cu totul alt p+ant, care, oricat ar fi de strine pentru noi strile, )nta+plrile, aciunile .i caracterele ce0i s)nt proprii, ne las totu.i s ne si+i+ acas : dintr0o lu+e a+eitoare .i confuz intr+ )n raporturi .i ave+ )naintea noastr fi*uri care ni se )nfi.eaz ca unele ce s)nt cu totul naturale .i ale cror caractere patriar1ale fer+e )n +odul0lor0deter0+inat .i )n adevrul lor ne par apropiate .i perfect inte0 li*i3ile: $E., I, J<B Pe aceast treapt, insul u+an ).i caut propria sa cinstire, +)n*)ierea .i +ulu+irea, )n aceast recunoa.tere a ni+icniciei lucrurilor .i )n prea+rirea .i lauda lui (u+nezeu. E...F In privina aceasta psal+ii ne ofer e9e+ple clasice de su3li+ autentic, prezentat tuturor ti+purilor ca +odel )n care este e9pri+at )n c1ip strlucit .i cu cea +ai +are elevaie sufleteasc ceea ce are o+ul )n faa sa )n reprezentrile lui reli*ioase despre (u+nezeu. "i0
;IG

+ic )n lu+ea aceasta nu poate avea pretenia s fie de sine stttor, cci totul e9ist .i su3zist nu+ai prin puterea lui (u+nezeu .i nu e9ist dec)t spre a servi *loriei acestei puteri .i spre a da e9presie

propriei ni+icnicii lipsite de su3stan. Prin ur+are, dac )n i+a*inaia su3stanialitii .i )n panteis+ul ei Eindic .i persan, n.n.N a+ *sit o lr*ire infinit, aici E)n poezia sacr evreiasc, n.n.N "tre3uie s ad+ir+ fora elevaiei sufletului, care prse.te totul pentru a vesti puterea unic a lui (u+nezeu. $E., I, J<J 6a si+3ol *eneral care indic aceast poziie Esi+3olic e*iptean, n.n.N pute+ a.eza )n r)ndul )nt)i i+a*inea psrii P1oni9, care se arde pe ea )ns.i, rensc)nd )ns )ntinerit din +oartea0i cauzat de flcri .i din pro0pria0i cenu.. 4erodot poveste.te (II, ?J c el a vzut, cel puin )n reproduceri, aceast pasre )n E*ipt. Li de fapt, c1iar e*iptenii s)nt aceia care ocup centrul do+eniului aparintor for+ei si+3olice a artei. $E., I, JCl0JCB E*iptul este ara si+3olului, ara care ).i pune pro3le+a autodescifrrii spiritului, fr s a/un* s realizeze, de fapt, aceast descifrare. Pro3le+ele r+)n nerezolvate, iar soluia pe care o pute+ n o i da const, din acest +otiv, nu+ai )n faptul de a ne da sea+a de eni*+a artei e*iptene .i a operelor ei si+3olice, eni*+ lsat nedescifrat de e*iptenii )n.i.i. $E., I, JCB ...e*iptenii s)nt, dintre popoarele despre care a. fost vor3a pan acu+ Epersic .i indic, n.n.N, adevratul popor al artei. #perele lor de art r+)n )ns pline de +ister .i +ute, surde .i i+o3ile, fiindc aici spiritul )nsu.i )nc nu .i0a *sit cu adevrat propria sa via interioar .i )nc nu .tie s vor3easc li+3a li+pede .i sonor a spiritului. I+pulsul i+petuos, dar nesatisfcut de a0.i face, )n felul acesta +ut, intui3il prin +i/locirea artei )ns.i aceast lupt, de a da for+ interiorului .i a deveni con.tient de interiorul propriu .i de interior )n *eneral, nu+ai cu a/utorul unor fi*uri e9terioare )nrudite, iat ceea ce este caracteristic pentru E*ipt, $E., I, JCB0JCJ 6onstruciile inzilor s)nt, desi*ur, .i ele colosale, dar construcii at)t de infinit de variate nu se *sesc dec)t )n E*ipt. $E., I, JCJ 6ut)nd for+a artistic si+3olic a acestei reprezentri Edespre +oarte .i ne+urirea sufletului, n.n.N, o *si+ )n pls+uiri de sea+ ale ar1itecturii e*iptene. &ve+ aici )naintea noastr o du3l ar1itectur, una su0praterestr .i una su3p+)ntean : la3irinturi su3terane, e9cavaii splendide .i spaioase, coridoare pentru al cror parcurs tre3uie o /u+tate de or, ca+ere cu perei acoperii de 1iero*life 8 totul ela3orat cu cea +ai +are *ri/ , ave+ apoi ridicate peste toate acestea acele construcii de+ne de ad+iraie .i +irare, printre care tre3uie s fie socotite )n pri+ul r)nd pira+idele. E...F Pira+idele s)nt un E...F )nveli. e9terior )n care zace ascuns un interior. $E., I, JCK0JCG In *eneral, aproape fiecare fi*ur .i 1iero*lif este si+3ol )n E*ipt, se+nific)ndu0se nu nu+ai pe sine )ns.i, ci tri+i)nd .i la altceva, la ceva cu care ea are )nrudire .i, ca atare, la care poate fi raportat. $E., I, JCC ...operele de art e*iptene conin eni*+e a cror descifrare /ust nu ne reu.e.te )n parte nu nu+ai nou, ci nu reu.e.te cel +ai adesea nici acelora care .i le0au pus lor )n.ile. E...F (in aceast cauz, operele artei e*iptene, cu si+3olis+ul lor +isterios, s)nt eni*+e , s)nt eni*+a o3iectiv )ns.i. (rept si+3ol pentru aceast se+nificaie proprie
;IC ;I?

spiritului e*iptean pute+ indica 2fin9ul. El este oarecu+ si+3ol al )nsu.i si+3olicului. E...F &cesta este sensul faptului c )n +itul *rec, pe care iar.i )l pute+ interpreta si+3olic, sfin9ul apare ca +onstrul care propune eni*+e. 2fin9ul a pus cunoscuta )ntre3are eni*+atic : cine e acela care u+3l di+ineaa pe patru picioare, la a+iaz pe dou .i seara pe trei O Edip *si cuv)ntul si+plu care dezle*a pro3le+a, spu0n)nd c acela este o+ul, .i do3or) 2fin9ul de pe st)nc. (escifrarea si+3olului rezid )n se+nificaia e9istent )n sine .i pentru sine, )n spirit, dup cu+ se adreseaz o+ului .i vestita inscripie elen : 6unoa.te0te pe tine )nsui:" $u+ina con.tiinei este claritatea care las s se rsfr)n* li+pede coninutul ei concret prin for+a adecvat, aparintoare coninutului .i care, )n e9istena ei, nu se reveleaz dec)t pe sine )ns.i. $E., I, JC<0JCI %)ndirea .i +odul de reprezentare ale e*iptenilor .i0au *sit e9presia )n ar1itectur .i0n 1iero*life. $i+3a, ca creaie naional, lipse.te E...F. $", ;IB Pentru cunoa.terea E*iptului nu pute+ recur*e dec)t la infor+aiile date de antici .i la uria.ele +onu+ente care ne0au +ai r+as. $", ;IJ 'uinele acestui ora. ETe3a, n.n.N s)nt tot ce cunoa.te+ +ai uria. din ar1itectura e*iptean... $", ;IK (in ti+pul acestuia )ndeose3i E'a+ses cel Mare, n.n.N au r+as o +uli+e de +onu+ente .i picturi ce )nfi.eaz corte*iile sale triu+fale .i convoaiele de prizonieri ai si aparin)nd celor +ai diferite naiuni. $I., ;IK

#perele colosale ale e*iptenilor, ce ne0au +a) rmas, s)nt aproape nu+ai opere ce erau destinate +orilor. @estitul la3irint avea tot at)tea )ncperi deasupra p+)ntului
;I<

ca su3 p+)nt. Palatele re*ilor .i ale preoilor s)nt transfor+ate )n ruine, +or+intele lor au )nfruntat ti+pul. %rote adanci care se )ntind pe lun*i+i de +ai +ulte ore s)nt spate )n st)nc pentru +u+ii .i toi pereii lor s)nt acoperii cu 1iero*life. Ins cea +ai +are ad+iraie o st)rnesc piramidele, te+ple pentru +ori, ridicate nu at)t )n a+intirea lor.c)t spre a le servi de +or+)nt .i locuin. $3., BIC Trstura ur+toare care se lea* de aceea a sc1i+3rii arat )ns c sc1i+3area care ia for+a pr3u.irii este, )n acela.i ti+p, ivire a unei viei noi, c din via se na.te +oarte, dup cu+ din +oarte se na.te via. Este vor3a aici de o idee *randioas, pe care orientalii au intuit0o, este vor3a anu+e de ideea cea +ai )nalt a +etafizicii lor. In reprezentarea +i*raiunii sufletelor, aceast idee este cuprins )n raportarea ei la individual, +ai lar* cunoscut este )ns i+a*inea psrii P1oni9 8 )+pru+utat vieii naturii 8, pasre care0.i pre*te.te )n per+anen sin*ur ru*ul .i se +istuie pe acest ru*, astfel )nc)t din propria0i cenu. s se iveasc +ereu viaa nou, proaspt .i )ntinerit. I+a*inea aparine nu+ai &siei, 'sritului, nu )ns .i &pusului. 2piritul, +istuin0du0.i )nveli.ul e9istenei sale, nu nu+ai c +i*reaz )n alt )nveli., nu nu+ai c apare re)ntinerit din cenu.a fpturii sale, dar se ive.te )nlat, transfi*urat, ca spirit pur. El se ridic )+potriva sa )nsu.i, ).i consu+ e9istena, dar prin aceast consu+are o prelucreaz , ceea ce constituie alctuirea sa se transfor+ )n +aterie, pe care aciunea sa o ridic la o nou alctuire. $", ?J !ora oriental lipsit de +sur a su3stanei a fost constr)ns de spiritul *rec s accepte +sura, a fost redusa la di+ensiuni +ai +ici. 2piritul elen este +sur, claritate, scop, deli+itare a for+aiilor, reducere a colosalului, a infinit de fastuosului .i 3o*atului la deter+inaie .i la
;II

individualitate. Bo*ia lu+ii elene const nu+ai )ntr0o +uli+e infinit de particulariti fru+oase, )nc)nttoare, *raioase, const )n aceast senintate proiectat asupra )ntre*ii e9istene. 6eea ce au *recii +ai *randios sfnt individualitile : ace.ti virtuo.i ai artei, ai poeziei, ai c)ntecului, ai .tiinei, ai onestitii .i ai virtuii. (ac )n faa fastului .i a *randiosului, a colosalului fanteziilor orientale, a cldirilor de art e*iptene, a i+periilor rsritene etc, senintatea elen (zei fru+o.i, statul, te+ple .i seriozitatea lor (instituii .i fapte pot aprea ca ni.te +inuscule /ocuri de copii, )n sc1i+3 )n %recia *)ndul este acela care )nflore.te , +ai +ult, care do+in aceast 3o*ie de particulariti .i reduce colosalul oriental la di+ensiuni +ai +ici .i la +sura sufletului su si+plu, suflet care devine )ns )n sine izvorul 3o*iei unei lu+i superioare, ideal, izvorul lu+ii *)ndului. $F., I, ;K; (in punctul de vedere al idealului, pute+ considera E...F ca ele+ent si+3olic al unei arte )n *eneral i+perfeciunea oricrei arte deter+inate , de e9e+plu, )ncercarea copiilor de a desena o fi*ur o+eneasc sau de a o fr+)nta din cear ori din ar*il. 6eea ce reu.esc copiii s realizeze este de aceea nu+ai si+3ol, fiindc acesta nu face dec)t s indice viaa pe care o dore.te s0o reprezinte, r+)n)nd (6M desv)r.ire infidel fa de o3iect .i de se+nificaia acestuia. &stfel, arta este iniial 1iero*lific, nu e se+n accidental .i ar3itrar, ci este un desen apro9i+ativ al o3iectului pentru reprezentare. Pentru acest scop, o proast fi*ur este suficient dac ea a+inte.te nu+ai de for+a la care se refer. E...F "u e9presia vie a prezenei este ceea ce se cere, nu se pretinde s fie )nfi.at prezentul ca)0e s ne )nclzeasc prin el )nsu.i, ci opera de art este de/a +ulu+it s trezeasc )n noi reprezentarea *eneral a o3iectelor prin +i/locirea fi*urilor ei, de.i fi*uri nee9acte. ,E...F
'""

Iat de ce, +area trecere pe care o constituie na.terea artei fru+oase nu o pute+ afla dec)t acolo unde artistul creeaz li3er dup ideea sa, unde trsnetul *eniului cade )n oeea ce e tradiional, canferind prospei+e .i via reprezentrii artistice. "u+ai atunci se rsp)nde.te tonul spiritului peste opera de art, care nu se +ai +r*ine.te )n *eneral s trezeasc doar o reprezentare )n con.tiin .i s a+inteasc de o se+nificaie +ai ad)nc, pe care conte+platorul o poart, dealtfel, de/a )n sine, ci, urc)nd pe un plan +ai )nalt, )nfi.eaz aceast se+nificaie actualizat viu )ntr0o fi*ur individual. (in aceast cauz, opera de art nu se +ai opre.te la si+pla *eneralitate superficial a for+elor, iar pe de alt parte, nici nu pstreaz servil, )n vederea unei +ai +ari deter+inri, trsturile realitii curente .i date )n preala3il. $E., II, ;;G0l;C

6$&2I6M$ LI... 2ntatea este proporia E...F. Boala este E...F o disproporie E...F. $E.1., GGC0GG?

&stfel, ei Eelenii, n.n.N .i0au fcut, din tot ce au posedat .i au fost, o istorie. Ei nu .i0au reprezentat nu+ai na.terea lu+ii 8 adic a zeilor .i a oa+enilor, a p+)n0. tului .i a cerului, a v)nturilor, a +unilor .i a fluviilor 8, ci .i0au reprezentat )n povestiri *raioase ori*inea tuturor laturilor e9istenei lor, felul )n care acestea au luat na.tere la ei, astfel: cu+ le0a fost adus focul .i sacrificiile le*ate de acest fapt, ori*inea statelor, a a*riculturii, a +slinului .i a calului, a cstoriei .i a proprietii, a le*ilor, a artelor .i a cultului divin, a .tiinelor, a ora.elor, .i a dinastiilor etc. (in acest punct de vedere e9terior, ei au vzut toate acestea istorice.te, lu)nd na.tere la ei, ca opere .i +erite ce le aparin. E...F Elenii au plecat .i de pe o poziie dat )n preala3il, precu+ .i de la ei )n.i.i. &ceast presupoziie este de natur istoric. !or+ulat teoretic, ea este su3stanialitatea oriental a unitii spiritualului .i naturalului. Ea este unitate natural. & pleca doar din sine, a fi doar )n sine este cealalt e9tre+ a su3iectivitii a3stracte (for+alis+ul pur , c)nd este )nc *oal sau, +ai cur)nd, c)nd s0a *olit: principiul a3stract al lu+ii +oderne. %recii se
'"'

situeaz )ntre aceste dou e9tre+e, )n +edia fru+oas a acestei linii, care este +edie a fru+useii, fiindc e )n acela.i ti+p natural .i spiritual, dar )n a.a fel, )nc)t spiritualitatea r+)ne su3iect do+inant, deter+inant. E...F Treapta atins de con.tiina *reac este treapta fru+useii. !iindc fru+useea este idealul, este *)ndul ).nit din spirit. $F., I, ;JI0lK= ...dintr0o co+paraie cu constituiile popoarelor ce au aparinut )n trecut istoriei universale nu se poate tra*e 8 ca s spune+ astfel 8 nici o )nvtur cu privire la principiul constituional cel +ai recent, acela al epocii noastre. In ce prive.te .tiina .i arta, lucrurile stau cu totul altfel, de pild, filozofia celcr vec1i constituie te+elia filozofiei noi, )nc)t ea tre3uie neaprat cuprins )n aceasta din ur+, fiindu0i p+)ntul din care se na.te. $e*tura apare aici su3 for+a unei ne)ntrerupte lucrri de desv)r.ire a aceluia.i edificiu, la care piatra de te+elie, zidurile .i acoperi.ul au r+as +ereu acelea.i. "u +ai vor3i+ de art, )n do+eniul creia, E...F arta *reac, a.a cu+ se prezint ea, constituie fr )ndoial supre+ul +odel. (., K<0KI P; a t o n )n -tatul su )nfi.eaz etosul su3stanial )n fru+useea ideal .i adevrul ideal al su... $+., B;I
!'MMM2EWE& 6$&2I6&

Punctul central al artei )l constituie unirea 8 ca totalitate li3er, )n sine 3ine )nc1e*at 8 a coninutului cu for+a sau fi*ura ce0i este a3solut adecvat. &ceast realitate care coincide cu conceptul fru+osului .i spre care
'"!

zadarnic tindea for+a si+3olic a artei apare nu+ai )n arta clasic. $E., I, KJG ...fru+useea clasic are drept interior al ei se+nificaia li3er, de sine stttoare, adic nu se+nificaia unui oarecare ceva, ci ceea ce se se+n0ific pe sine ) n s u . i .i, prin aceasta, .i ceea ce setl0+ceste pe sine &nsu*i. (E., I, ' ($

..)n arta si+3olic se+nificaia .i fi*ura nu se *seau dec)t )n raport de si+pl )nrudire .i aluzie sau tri+itere .i, oric)t de +ult puteau fi ele aduse )n le*tur una cu cealalt )n unele privine, )n alte privine ele se dovedeau tot at)t de +ult separate una de alta. $E., I, KJC ...identificarea spiritualului .i naturalului E...F nu se opre.te nu+ai la neutralizarea celor dou laturi opuse, ci, ridicand spiritualul la )nli+ea totalitii superioare )n care acesta se pstreaz pe sine )nsu.i )n al su altceva, afir+ naturalul pe plan ideal .i se e9pri+ pe sine )n ceea ce este natural .i prin ceea ce e natural. In acest fel de unitate este &ntemeiat conceptul fo+iei clasice a artei. $E., I, KK= In esen, aceast fi*ur /cu se+nificaie spiritual, n.n.N este cea u+an, cci sin*ur e9teriorul o+ului este capa3il s reveleze spiritualul )n c1ip sensi3il. (N., I, KKB ...for+a u+an E...F se dovede.te a fi lca.ul spiritului, .i anu+e a fi unica e9isten natural posi3il a spiritului. $E., I, KKB ...e toc+ai sarcina artei de a .ter*e deose3irea dintre ceea ce e pur natural .i ceea ce e spiritual .i de a transfor+a corporalitatea e9terioar )n fi*ur fru+oas, perfect ela3orat, )nsufleit, vie .i spiritual. $E., I, KKB0KKJ )ntoc+ai ca .i cu corpul o+enesc .i cu e9pri+area lui stau lucrurile .i cu senti+entele, tendinele,

faptele, &ntamplrile .i aciunile o+ene.ti, )n arta clasic, e9terioritatea lor este caracterizat nu nu+ai ca vie, cu+ vie este natura, ci .i ca spiritual, iar latura interioar este adus )n identitate adecvat cu cea e9terioar. $E., I, KKJ )n ce prive.te realizarea istoric a clasicului, a3ia dac +ai este nevoie s spune+ c ea tre3uie cutat la *reci. /rumuse%ea clasic, cu a+ploarea ne+r*init a coninutului ei, a +ateriei .i for+ei ei, a fost darul ce i0a revenit poporului elin, iar noi tre3uie s preui+ acest popor pentru faptul c a produs o art dotat cu cea +ai )nalt for+a de via. $E., I, KKG 2i+ul fru+osului, senti+entul .i spiritul acestei ar+onii fericite str3ate toate produciile )n care li3ertatea elen a devenit con.tient de sine .i .i0a reprezentat propria sa esen. (in aceast cauz concepia lor despre lu+e este toc+ai centrul )n care fru+useea ).i )ncepe adevrata ei via, ridic)ndu0.i senina0i )+prie , centru al vieii li3ere care nu e9ist nu+ai ne+i/locit .i natural, ci este via creat din concepie spiritual .i transfi*urat prin art , E...F centru care, ase+enea vieii )n *eneral, nu este, totu.i, dec)t tot nu+ai un punct de trecere, cu toate c, )n acest punct de trecere, acest cezitru urc pe cul+ea fru+useii, fiind, )n for+a individualitii sale plastice, at)t de concret din punct de vedere spiritual .i at)t de 3o*at, )nc)t toate coardele sun )n el... $E., I, KKC In sensul acesta, poporul *rec a devenit con.tient de spiritul su )n for+ sensi3il .i intuitiv, precu+ .i )n felul )n care .i0a reprezentat pe zeii si, conferindu05e pe calea artei o e9isten concret, care este perfect adecvat coninutului adevrat. (atorit acestei corespondene,
B=G

prezent at)t )n conceptul artei elene, c)t .i )n acela al +itolo*iei elene, )n %recia e9presia supre+ a a3solutului a fost arta, iar reli*ia *reac este )ns.i reli*ia artei, )n ti+p ce arta ro+antic de +ai t)rziu, de.i este art, tri+ite totu.i la o for+ de con.tiin superioar celei pe care este )n stare s o dea arta. $E., I, KKC &rti.tii eleni ).i pri+eau su3iectele din reli*ia popular, )n care ceea ce trecuse la *reci din #rient toc+ai )ncepuse s se transfor+e. !idias .i l0a luat pe Aeus din 4o+er .i nici tra*icii n0 au inventat ei )n.i.i coninutul esenial pe care0l reprezentau. Tot astfel, nici arti.tii cre.tini, (a/ite, 'afael, nu au pls+uit dec)t ceea ce se *sea de/a )n )nvturile credinei .i )n reprezentrile reli*ioase. E...F E...F (ar, cu c)t. e9ist pentru artist un coninut li3er ca dat, e9istent )n sine .i pentru sine )n credina popular, )n le*ende .i )n alte for+e de realitate, cu at)t +ai +ult se concentreaz artistul asupra activitii de a pls+ui for+a artistic e9terioar care s corespund )ntoc+ai unui astfel de coninut. E...F &rta, care este silit s0.i caute .i s0.i *seasc a3ia adevratul ei coninut, ne*li/eaz )ns latura for+ei. (ar unde pls+uirea for+ei devine interes esenial .i sarcin propriu0zis, acolo, paralel cu pro*resul reprezentrii, se dezvolt, pe neo3servate .i neaparent, coninutul, a.a cu+, )n *eneral, a+ vzut p)n acu+ +er*)nd +)n )n +)n totdeauna perfecionarea for+ei .i a coninutului. $E., I, KK?0KK< ...se o3i.nuie.te ca, )n sens +ai *eneral, orice oper de art desv)r.it s fie nu+it clasic, indiferent ce caracter ar avea ea )n sine, si+3olic ori ro+antic. )n )nelesul de desv)r.ire artistic a+ folosit, desi*ur, .i noi acest ter+en de clasic, dar cu deose3irea c aceast per0 feciune ar tre3ui s fie )nte+eiat pe )ntreptrunderea co+plet a individualitii interioare li3ere .i a e9istenei e9terioare )n care sau ca .i care acesta apare, )nc)t noi deose3i+ e9plicit for+a clasic a artei .i desv)r.irea ei de for+a si+3olic sau de cea ro+antic, a cror fru+usee de coninut .i de for+ este cu totul de alt natur. $E., I, KKI ?oet&e spunea c semni'icati0itatea este ceea ce constituie caracterul operelor de art clasice, adic el e9pri+, )n toate, for+a, caracterul deter+inat. $3., J<<
6#"2TITMI'E& !#'MEI 6$&2I6E

...trecerea la arta clasic const )n de*radarea )naltei preuiri .i poziii a ani+alicului .i )n faptul, c se face din )ns.i aceast de*radare coninut al reprezentrilor reli*ioase .i al produselor artistice. (N., I, KGG ...de*radarea ani+alicului se )nfi.eaz e9pri+at direct )n povestirea nu+eroaselor +eta+orfoze, a.a cu+ ni le descrie a+nunit #vidiu, cu *raie .i spirit, cu fine trsturi de

senti+ent .i de )nele*ere, dar pe care el le0a pus )+preun cu +ult vor3rie .i fr un spirit interior +are .i do+inant, ca si+ple /ocuri +itolo*ice .i )nt)+plri e9terioare, nedescoperind )n ele o se+nificaie +ai ad)nc. # astfel de se+nificaie +ai profund nu le lipse.te )ns, .i din aceast cauz vre+ s face+ )n acest loc )nc o dat +eniune despre ele. In +are parte su3iectul acestor povestiri este 3aroc .i 3ar3ar, dar nu din cauza strii de corupie a culturii, ci, ca )n (intecul 1i-belungilor, din cauza strii corupte a unei naturi )nc 3rute. $E., I, KGC0KG?
'"7

Prin ur+are, )n aceast +eta+orfoz ovidian fi*ura de ani+al este considerat ca o ru.ine pentru zei .i, dac ei nu s)nt transfor+ai )n ani+ale ca pedeaps pentru o vin sau o cri+, totu.i drept te+ei al transfor+rii voite de ei )n.i.i este indicat la.itatea. $E., I, KC= )n ce prive.te alte transfor+ri, dealtfel cunoscute, ale oa+enilor .i ale zeilor )n ani+ale, ele nu au la 3aza lor nici o vin direct a celui transfor+at 8 de e9e+plu puterea 6ircei s fac din oa+eni ani+ale 8, dar starea de ani+al se )nfi.eaz cel puin ca o nenorocire .i u+ilire care nici celui ce produce transfor+area pentru scopurile sale nu0i aduce toc+ai onoare. E...F &celuia.i *en )i aparin +ultiple for+e pe care le ia Aeus atunci c)nd, de dra*ul Europei, se transfor+ )n taur, se apropie de $eda ca le3d, iar pe (anae o fecundeaz o ploaae de aur. E...F 'eprezentarea vieii universale .i creatoare a naturii, care )n +ulte +itolo*ii +ai vec1i constituia de0ter+inaia principal, aici este transfor+at ( de irrta*i0.naia poetic )n povestiri sin*ulare despre li3ertina/ul printelui zeilor .i oa+enilor, li3ertina/ la care el nu se ded )ns pstr)ndu0.i )nfi.area proprie .i, )n cea +ai +are parte, nici vreo fo+i o+eneasc, ci recur*)nd la fi*uri de ani+ale sau la alte for+e ale naturii. $E., I, KC=0KC; )n c1ipul acesta, raportul fi*urii ani+ale este +odificat din toate punctele de vedere )n arta clasic, )ntruc)t aceasta este folosit pentru a indica ceea ce este ru, fr de pre, natural .i nespiritual, )n ti+p ce alt dat ea era e9presia pozitivului .i a a3solutului. (N., I, KCB & doua treapt, superioar, a acestei de*radri a animalicului const )n faptul c zeii autentici ai artei clasice, av)nd drept coninut al lor li3era con.tiin de sine, ca putere ce se spri/in pe sine, proprie individualitii spi0
'"&

rituale, nu pot fi )nfi.ai intuiiei dec)t tot nu+ai ca puteri care .tiu .i voiesc, deci ca puteri spirituale. )n consecin, o+enescul, )n a crui for+ s)nt repre0prezentai ace.ti zei, nu este nu+ai o si+pl for+ cu care i+a*inaia ar )nveli acest coninut, ci el rezid )n .se+nificaie, )n coninut, )n interiorul )nsu.i. $E., I, KCB Este deci cu necesitate propriu artei clasice, pe de o parte, s de*radeze universala for a naturii 8 )ntoc+ai cu+ ea de*radeaz, a+ vzut, ani+alicul 8 .i s a.eze spiritualul +ai presus de aceast for. )n acest . caz )ns, deter+inaia principal o constituie, )n loc de personificare, su3iectivitatea. Pe de alt parte )ns, zeilor artei clasice nu le este )n*duit s )nceteze sa fie fore ale naturii, fiindc aici divinitatea )nc nu tre3uie s fie reprezentat ca spiritualitate a3solut li3er )n sine. $E., I, KCJ ...)ntruc)t idealul clasic nu este ne+i/locit dat, ci poate s0.i fac apariia nu+ai prin +i/locirea procesului )n care se )nltur pe sine ceea ce este ne*ativ )n fi*ura spiritului, aceast transfor+are .i dezvoltare ascendent a ceea ce este 3rut, lipsit de fru+usee, sl3atic, 3aroc, pur natural sau fantastic, ce0.i are ori*inea )rr reprezentrile reli*ioase .i )n concepiile artistice +ai vec1i, va deveni unul dintre interesele principale )n +itolo*ia *reac .i, din aceast cauz, va tre3ui s deter+ine reprezentarea unui anu+it cerc de se+nificaii particulare. $E., I, KCK )n ansa+3lul ei, pe calea pe care )naint+ acu+ o pute+ co+para cu +ersul pe care0l arat istoria sculpturii. (eoarece sculptura, )ntruc)t )nfi.eaz pentru intuiia sensi3il zeii )n for+a lor autentic, for+eaz centrul care e propriu artei clasice, de.i, spre deose3ire de o3iectivitatea cal+ a sculpturii, pentru co+pletare, poezia se pronun asupra zeilor .i a oa+enilor sau ne )n0
B=I

fi.eaz )n faa oc1ilor lu+ea zeilor .i a oa+enilor c1iar )n +i.carea .i activitatea ei. #r, )ntoc+ai cu+ )n sculptur principalul +o+ent al )nceputului )l constituie transfor+area )n fi*ur .i statur o+eneasc a pietrei infor+e czute din cer sau a 3locului de le+n E...F, tot astfel tre3uie .i noi s )ncepe+ aici cu puterile naturii )nc infor+e .i 3rute .i s indic+ nu+ai stadiile prin care ele se ridic, devenind spiritualitate individual, .i se concentreaz )n fi*uri sta3ilite. (N., I, KCK0KCG

&ceast transfor+are 8 adevratul punct central )n istoria *enezei zeilor clasici 8 este prezentat )n +itolo*ia *reac )ntr0un +od pe c)t de naiv, pe at)t de e9presiv )n lupta dintre zeii vec1i .i zeii noi, )n pr3u.irea titanilor .i )n victoria pe care o c).ti* zeii din nea+ul lui Aeus. $E., I, KCG 'ezultatul acestui violent conflict dintre zei este pr3u.irea titanilor, victoria unic a noilor zei, care, o dat asi*urat do+nia lor, au fost apoi dotai )n fel .i c1ip de i+a*inaie. In ti+p ce titanii s)nt sur*1iunii, fiind silii s locuiasc )n interiorul p+)ntului sau, ca #7eanos, s0 .i petreac viaa la +ar*inea )ntunecat a lu+ii lu+inoase .i senine , ei +ai s)nt conda+nai s sufere .i alte +ultiple pedepse. Pro+eteu, de e9e+plu, este ferecat de st)ncile +unilor scitici, un vultur roz)ndu0i cu nesa ficatul ce i se reface +ereu, tot astfel )l c1inuie.te pe Tantal )n infern o ne+r*init .i niciodat ast)+prat sete, iar 2isif este nevoit s )+pin* +ereu )n sus .i )n zadar st)nca ce se rosto*ole.te iar.i .i iar.i )n /os. &ceste pedepse reprezint, ase+enea titanicelor puteri ale naturii )ns.i, ceea ce este )n sine lipsit de +sur , ele )ntruc1ipeaz proasta infinitate, dorina0 nes3uit a lui tre3uie s fie" sau ceea ce dorina natural su3iectiv are nesios )n ea, dorin care, repet)ndu0se fr )ncetare, nu a/un*e la lini.tea ulti+ pe care o d +ulu+irea. !iindc, spre deose3ire de dorul de infinit al +odernilor, /ustul .i divinul 3un0si+ al elenilor n0a vzut un 3ine supre+ pentru o+ )n ie.irea )n lar* .i )n nedeter+inat, ci a vzut )n aceasta un 3leste+, alun*)nd0o )n tartar. $E., I, K?G (ac cercet+ acu+ )n *eneral ce tre3uie s dispar de acu+ din do+eniul artei plastice .i s nu +ai ai3 dreptul s treac drept for+ ulti+ .i drept coninut adecvat, constat+ c pri+ele ele+ente s)nt cele ale naturii. &stfel, este )nlturat din lu+ea noilor zei tot ce este tul3ure, fantastic, neclar, orice a+estec sl3atic de natural .i spiritual, de se+nificaii )n sine su3staniale cu ele+ente e9terioare )nta+pltoare , lu+e )n care produsele unei )nc1ipuiri neli+itate care nu posed )nc +sura proprie spiritualului nu +ai *sesc loc .i, pe 3un dreptate, tre3uie s fu* de lu+ina clar a zilei. $E., I, K?G0K?C (eoarece, dup cu+ )n rz3oiul troian, *recii au luptat .i au )nvins ca un popor unic, tot astfel .i zeii 1o+erici, care au de/a )n spatele lor lupta cu titanii, s)nt o lu+e de zei )n sine statornicit .i 3ine deter+inat, care a fost apoi tot +ai desv)r.it deter+inat .i fer+ conturat )n poezia .i plastica ulterioar. &cest ele+ent invinci3il de fer+itate este, c)t prive.te coninutul zeilor eleni, nu+ai spiritul, dar nu spiritul )n inferioritatea lui a3stract, ci )n identitate cu e9istena sa e9terioar adecvat lui, )ntoc+ai cu+ la Platon sufletul .i corpul, fiind una din na.tere .i constituind astfel )+preun o sin*ur .i fer+ e9isten, for+eaz ceea ce este divin .i etern. $E., I, K?C )n ciuda victoriei noilor zei, ele+entul vec1i este pstrat .i venerat )ns )n for+a clasic a artei, parte )n for+a ori*inar e9a+inat p)n acu+, parte )n for+a sc1i+3at. $E., I, K??
B;=

...vec1ii zei nu nu+ai c0.i pstreaz locul lor alturi de zeii cei noi, dar, ceea ce este +ai i+portant, 3aza natural este +eninut )n )n.i.i zeii cei noi .i se 3ucur de adoraie dura3il, )ntrac)t ea continu s rsune )n ei )n consonan cu individualitatea spiritual a idealului clasic. (N., I, K<= )ndeose3i c)nd ur+ri+ istoria *enezei noilor zei, poate fi recunoscut 8 cu+ a su3liniat +ai ales 6reuzer 8 ele+entul natural pe care0l pstreaz )n ei zeii idealului clasic. (E., I, K<B ...)ntoc+ai cu+ )n zeii cei noi ele+entele *enerale ale naturii s)nt, pe de o parte, de*radate, iar pe de alt parte, pstrate, tot astfel stau lucrurile .i cu ele+entul ani+alic ca atare, ele+ent pe care, +ai )nainte, a tre3uit s0l consider+ +ai ales su3 aspectul de*radrii lui. &cu+ pute+ s0i indic+ .i ani+alicului o poziie +ai pozitiv. (up cu+ zeii clasici au

)nlturat +odul si+3olic de pls+uire artistic .i .i0au e).ti*at drept coninut spiritul ce0.i este li+pede sie.i, tot astfel se+nificaia si+3olic a ani+alelor a tre3uit acu+ s dispar )n aceea.i proporie )n care fi*urii ani+alice i0a fost luat dreptul s se a+estece )n c1ip nepotrivit cu fi*ura u+an. (in aceast cauz, fi*ura ani+alic apare nu+ai ca pur atri3ut indicativ .i este a.ezat l)n* fi*ura o+eneasc a zeilor. &stfel, vede+ vulturul l)n* Iupiter, punul l)n* Iunona, poru+3eii )nsoind pe @enus, dinele &nu3is pzitor al Infernului etc. $E., I, K<J 6u aceast de*radare a puterilor pur naturale .i a ani+alicului, precu+ .i a *eneralitii a3stracte a relaiilor spirituale, .i cu re)ncorporarea acestora )n independena superioar a individualitii spirituale ptruns de natur .i ptrunztoare a naturii, ave+ )napoia noastr istoria necesar a for+rii clasicului ca propria lui presupozi0
B;B

ie, )ntruc)t, )naint)nd pe calea aceasta, idealul s0a fcut el )nsu.i ceea ce este el confor+ conceptului su. &ceast realitate a zeilor spirituali, adecvat conceptului su, ne duce la adevratele idealuri ale for+ei clasice a artei, care fa de ele+entul vec1i )nvins reprezint ceea ce este nepieritor, cci efe+erul )n *eneral rezid )n nepotrivirea conceptului cu e9istena sa concret. (BJ., I, K<K
I(E&$M$ !#'MEI 6$&2I6E 0

...)n arta clasic arti.tii .i poeii s)nt, fr )ndoial, .i profei, )nvtori... $E., I, K<< ...coninutul zeilor eleni este luat din spiritul .i e9istena o+eneasc. &stfel el este ceea ce e propriu ini+ii u+ane, coninut cu care o+ul se poate contopi li3er ca .i cu sine )nsu.i, )ntruc)t ceea ce o+ul creeaz aici este cea +ai fru+oas autocreare. $E., I, K<< ...arti.tii s)nt .i poei, adic ei dau for+ acestui +aterial .i acestui coninut, fc)nd din el fi*ur li3er, independent. (ar, su3 acest aspect, arti.tii eleni au dovedit c s)nt poei cu adevrat creatori. Ei puneau )n ti*aia de topit tot felul de +ateriale strine, dar nu fceau din ele ltur, ca )ntr0o cldare de vr/itoare, ci fceau s fie +istuit de focul pur al unui spirit profund tot ce era tul3ure, pur natur, i+pur, strin, ne+surat. Ei ardeau toate acestea, sud)ndu0le .i fc)nd s rsar purificat fi*ura, care nu arta re+iniscene va*i ale +ateriei din care fusese pls+uit. $E., I, K<< 2t)nd pe poziiile prozaicei noastre reflecii actuale, noi e9plic+ feno+enele naturii pe 3aza unor le*i .i fore *enerale, iar aciunile oa+enilor prin inteniile lor inte0
B;J

rioare .i scopurile lor con.tiente, poeii eleni )ns cutau s vad pretutindeni )n /urul lor ceea ce este divin .i, )n ti+p ce fceau din activitile o+ene.ti aciuni ale zeilor, creau prin aceast interpretare diferite laturi )n perspectiva crora zeii apreau puternici. E...F (esc1iz)nd, de e9e+plu, poe+ele lui 4o+er, nu afl+ )n ele aproape nici o )nt)+plare )nse+nat care s nu fie e9plicat +ai de aproape prin voina sau prin asistena efectiv a zeilor.. (E, I, K<I ...fiecare zeu este )n parte caracter deter+inat, iar )n parte este totul )n toate, *sindu0se la +i/loc, +i/loc conciliator )ntre universalitatea si+pl .i tot at)t de a3stract paiticularitate. &ceasta confer idealului autentic al artei clasice si*uran infinit .i cal+, fericire senin .i ne)n*rdit li3ertate. (E., I, KI; ...c)nd e vor3a de adevratul ideal clasic, constat+ )n individualitatea concret a zeilor de ase+enea acea no3lee .i +reie a spiritului care, cu toat cufundarea total a acestuia )n for+a corporal .i sensi3il, reveleaz o e9isten ce se *se.te la +are deprtare de orice nevoie proprie finitului. Pura fiinare0)n0sine .i li3erarea a3stract de orice fel de +od deter+inat ar duce la su3li+. (ar, )ntruc)t idealul clasic se )ntrupeaz )ntr0o e9isten concret care nu e dec)t a sa, nu e dec)t e9istena concret a spiritului )nsu.i, su3li+ul acestui ideal este .i el dizolvat )n fru+usee, topindu0se oarecu+ ne+i/locit )n ea. &ceasta face ca pentru fi*urile zeilor s fie necesar e9presia +reiei, a su3li+ului fru+os )n sens clasic: o seriozitate ve.nic, un cal+ i+pertur3a3il do+nesc pe frunile zeilor .i se revars pe toat

fi*ura lor. (E., I, KIB0KIJ ...zeii eleni produc o i+presie care, cu toat deose3irea, se asea+n cu aceea pe care a fcut0 o asupra +ea 3ustul lui %oet1e de 'auc1, c)nd l0a+ vzut pri+a dat.
B;K

Li d0voastr ai vzut acea frunte )nalt, acel nas puternic, do+inant, oc1iul li3er, 3r3ia rotund, 3uzele fru+os desenate parc vor3esc, inuta plin de spirit a capului, privirea )ndreptat la o parte .i puin )n sus , )n acela.i ti+p, o +are 3o*ie de trsturi u+ane, priete0 noase, .i apoi acei +u.c1i desv)r.it lucrai ai frunii, ai feei, e9pri+)nd senti+ente .i pasiuni, .i )n toat aceast plenitudine de via, cal+ .i +reie )n 3tr)nete. Li acu+, alturi de toate acestea, 3uze veste/ite care cad )n *ura fr de dini, *)t o3osit, o3ra/i czui, din care cauz turnul nasului iese .i +ai +are )n eviden, iar zidul frunii pare .i +ai )nalt. Puterea acestei fi*uri fer+e, redus la ceea ce nu se +ai sc1i+3, se )nfi.eaz )n )nveli.ul ei rela9at )ntoc+ai ca .i capul super3 .i fi*ura orientalului cu tur3anul lui +are, dar )n +anta ponosit .i )n papuci pe care )i t)r.te )n picioare, aici este fer+ul, puternicul, ate+poralul spirit care, )nvelit )n +asca +ortalitii )ncon/urtoare, este pe care de a lsa s cad acest )nveli. .i0l +ai )n*duie s +ai at)rne )n /urul su doar sl3it .i lr*it. Tot astfel se )nfi.eaz .i zeii )nlai deasupra corporalitii lor prin aceast +are li3ertate .i cal+ul lor spiritual, )nc)t ei ).i si+t fi*ura .i +e+3rele, )n ciuda fru+useii .i perfeciunii acestora, oarecu+ ca pe ni.te accesorii superflue. Li, cu toate acestea, )ntrea*a fi*ur este viu ani+at, identic cu e9istena ei spiritual, neseparat de ea, fr acea dis/uncie a ceea ce este )n sine fer+ de prile +ai sla3e, spiritul nefu*ind de corp, ne0ie.ind din el, ci a+3ele for+)nd un )ntre* 3ine )nc1e*at, din care fiina0)n0sine a spiritului 8 +inunat de si*ur de sine )nsu.i 8 iradiaz cal+. $E., I, KIJ0KIK Mniversalitatea E...F este aceea pe care unii au vrut s o considere drept rceal a zeilor eleni. (ar reci s)nt ei nu+ai pentru inti+itatea +odernilor )nc1is )n ceea ce este finit. 6onsiderai pentru ei )n.i.i, zeii eleni au cl0
B;G

dur .i via : pacea fericit ce se o*linde.te )n corporalitatea lor este, )n esen, tot una cu a face a3stracie de particular, este indiferen fa de efe+er, este renunare la ceea ce.este e9terior, nu renunare dureroas .i plin de tristee, ci renunare la p+)ntesc .i trector, dup cu+ senintatea spiritual trece fr *ri/ peste +oarte, +or+)nt, pierdere .i peste tot ceea ce este pieri0tor, .i toc+ai fiindc aceast senintate este ad)nc, conine )n sine )ns.i acest ele+ent ne*ativ. (ar, cu cit iese +ai tare )n eviden pe fi*urile zeilor seriozitatea .i li3ertatea spiritual, cu at)t +ai +ult se face si+it contrastul ce e9ist )ntre aceast +reie .i caracterul lor deter+inat .i corporalitatea lor. Aeii cei fericii s)nt oarecu+ )ntristai de fericirea sau de corporalitatea lor , )n fi*ura lor citi+ soarta care0i a.teapt, iar dezvoltarea acesteia, ca apariie real a contradiciei +reiei cu +odul lor particular, a spiritualitii cu e9istena lor sensi3il, duce arta clasic )ns.i la pieirea ei. (N., I, KIK0KIG &cest cal+ sever 8 nu ri*id, rece .i +ort, ci +editativ .i i+ua3il 8 este for+a supre+ .i cea +ai adecvat de reprezentare a zeilor clasici. (e aceea E.,.F, dintre diferitele arte, sculptura este )nainte de toate potrivit s reprezinte idealul clasic )n +odul lui si+plu de a fi la .ine, )n care tre3uie s ias )n eviden +ai +ult universala natur divin dec)t caracterul particular. Mai ales sculptura +ai vec1e .i +ai sever pstreaz fer+ aceast latur . a idealului .i nu+ai sculptura de +ai t)rziu trece la o stare dra+atic potenat, vie, a situaiilor .i a caracterelor. (in contr, poezia )i face pe zei s acioneze, adic s se co+porte ne*ativ fa de e9istene, i+plic)ndu0i astfel .i )n lupte, .i )n conflicte. &colo unde se +enine )n do+eniul su cel +ai propriu, cal+ul plasticii ..nu poate s e9pri+e +o+entul ne*ativ al spiritului 8 ne*ativ fa de ele+entele particulare 8 dec)t cu acea serio0 zitate a tristeei pe care a+ indioat0o +ai de aproape de/a adineaori. $E., I, KIG0KIC ...sculptura este, pe de o parte, +ai ideal Edec)t poe0zia,n.n.F, )n ti+p ce, pe de alt parte, ea individualizeaz caracterul zeilor cu trsturi o+ene.ti precise .i desv)r0.e.te

antropo+orfis+ul idealului clasic. 6a o ase+enea reprezentare a idealului )n for+a lui e9terioar a3solut adecvat esenei coninutului su interior, statuile elenilor s)nt idealuri )n sine .i pentru sine, fi*urile eterne e9istente pentru sine, punctul central al fru+useii plastice clasice... $E., I, KII ...puterile eterne ale artei clasice s)nt su3stanele *enerale ale for+alii .i dezvoltrii e9istenei o+ene.ti .i ale activitii poporului *rec... $E., I, G=J ...poezia +re.te considera3il cercul nu+eroaselor istorii speciale povestite despre zei. $E., I, G=C ...)n toate cazurile c)nd 4o+er e9plic )nt)+plri speciale prin. astfel de apariii de0alezeilor, zeii s)nt ceea ce este i+anent interiorului )nsu.i al o+ului, s)nt puterea propriei lui pasiuni .i concepii sau, )n *eneral, puterile strii )n care se afl el, puterea .i te+eiul a ceea ce se )nt)+pl .i i se )nt)+pl o+ului din cauza acestei stri. $E., I, G=< ...arta clasic trece )n cele din ur+, )n ce prive.te coninutul ei, la sin*ularizarea proprie individualizrii )nt)+pltoare, iar )n ce prive.te for+a ei, la a*rea3il, la *raios. E...F ... a*rea3ilul nu face s se dezvolte +ai departe su3stanialul, se+nificaia zeilor, universalul ce le este i+anent, ci aspectul finit, e9istena sensi3il .i interiorul lor su3iectiv s)nt ele+ente care tre3uie s tre0
B;? B;C

zeasc interes .i s procure satisfacie. (e aceea, cu cit prevaleaz +ai +ult )n fru+os *raia e9istenei reprezentate, cu at)t +ai +ult far+ecul ei )n.eltor a3ate spiritul de la universal .i8 ; )ndeprteaz de coninutul valoros care sin*ur ar putea da satisfacie descinderii )n ad)ncuri. (N., I, G=I0G;= Aeii clasici ).i au )n ei )n.i.i *er+enele pieirii lor .i deci ei atra* dup sine .i disoluia idealului clasic, c)nd lipsurile ce le s)nt i+anente ptrund )n con.tiin datorit dezvoltrii artei. $E., I, G;; In ti+pul din ur+, pute+ auzi adesea pe +uli re0*ret)nd pieirea artei clasice, iar nostal*ia dup zeii .i eroii *reci a fost de +ulte ori e9pri+at .i de poei. E...F Poezia lui 2c1iller intitulat 7eii ?reciei are acest coninut. &ceast poezie +erit s fie considerat .i aici nu nu+ai )n ceea ce prive.te fru+useea prezentrii .i rit+ul ei sonor, ta3lourile ei vii .i tristeea +i.ctoare a senti+entelor ce au produs0o, ci .i )n ce prive.te coninutul ei, deoarece patosul lui 2c1iller este totdeauna .i adevrat, .i ad)nc *)ndit. E...F ...poetul laud concepia elen pe care o consider fericit .i pentru care )ntrea*a natur era vie .i plin de zei, dup aceea trece la prezent .i la prozaica lui concepie despre le*ile naturii .i despre poziia o+ului fa de (u+nezeu... $E., I, G;C ...%'E6I& ...ceea ce este aici, ceea ce e prezent, ..tiina .i arta, ceea ce satisface viaa noastr spiritual, ce o0 face de+n .i plcut .ti+ c a pornit, direct sau indirect, din %recia, indirect, prin inter+ediul ro+anilor. E...F Ltiina superioar +ai li3er (.tiina filozofic , precu+ .i arta noastr li3er, *ustul pentru acestea .i dra*ostea fa de ele, noi .ti+ c ).i au rdcinile )n viaa elen .i .ti+ c de aici .i0au scos spiritul lor. (ac ne0ar fi )n*duit s ave+ o dorin fier3inte, ar fi dorul de o astfel de ar, nostal*ia unor astfel de stri: (!., I, ;J?
MIT#$#%I& E$E"&

Mitolo*ia este produs al i+a*inaiei, nu al 3unului0plac, care are .i el loc aici, )ns ele+entul principal al +itolo*iei este oper a raiunii i+a*inative care face din esen o3iect al su, dar care )nc nu are alt or*an de percepere )n afar de +odul sensi3il de reprezentare , astfel 0zeii au for+ o+eneasc. Mitolo*ia poate fi studiat )n interesul artei etc, )ns spiritul *)nditor tre3uie s descopere )n ea coninutul su3stanial, *)ndul, filozo0
B;I

ferma, cuprinse i+plicit )n ea, &ntocmai cu+ cut+ raiune )n natur. E...F 6a produse ale raiunii (dar

nu ale celei *)nditoare , reli*iile popoarelor, precu+ .i +itolo*iile, oric)t ar fi ele de si+ple .i oric)t ar aprea de puerile, conin, fr )ndoial, ase+enea operelor de art verita3ile, idei, determina%ii *enerale, adevrul, instinctul raionalitii le st la 3az. 6u aceasta este le*at faptul c, )ntruc)t +itolo*icul trece )n +odul sensi3il de a privi lucrurile, se a+estec aici .i un oarecare +aterial accidental e9terior. (eoarece )nfi.area conceptului )n c1ip sensi3il conine totdeauna )n ea o nepotrivire, terenul i+a*inaiei nu poate e9pri+a ideea )n +od adevrat. &ceast for+ sensi3il, produs )n +od istoric sau natural, tre3uie deter+inat su3 +ulte din aspectele ei, iar acest +od e9terior de a fi deter+inat tre3uie s ai3 +ai +ult ori +ai puin o natur ce nu corespunde ideii. 2e poate )nt)+pla ca .i )n aceast e9plicaie s fie coninute +ulte erori, +ai ales c)nd se +er*e p)n la a+nunte. Muli+ea o3iceiurilor, aciunilor, ustensilelor, 1ainelor, sacrificiilor etc. poate conine, desi*ur, ceva analo*ic, o relaie, dar foarte )ndeprtat, +otiv care face s intervin aici nu+eroase ele+ente accidentale. Tre3uie )ns recunoscut ca fapt esenial c +itolo*ia conine )n ea raiune , a o )nele*e )n felul acesta este un +od necesar de a o considera. $F., I, <=0<; Li +itolo*icul poate avea pretenia de a fi un fel de filozofare. &u e9istat filozofi care s0au servit de for+a +itic pentru a apropia filozofe+ele lor de i+a*inaie , coninutul +itului este *)ndul. )ns la +iturile vec1i +itul nu e si+plu )nveli. : cei care l0au creat nu au avut, pur .i si+plu, *)ndul pe care nu+ai l0au ascuns. )n cuprinsul +odului nostru refle9iv se poate )nt)+pla a.a ceva, poezia pri+ordial nu pleac )ns de la separarea prozei de poezie. (ar c)nd filozofii au fcut uz de +it, )n cele +ai +ulte cazuri ei au avut ideea, cut)nd doar o i+a*ine
''"

pentru aceasta. &stfel, Platon are +ulte +ituri fru+oase, +itic au vor3it .i alii. E...F Platon este adesea preuit pentru +iturile lui, prin ele el ar fi dat dovad de o *enialitate +ai +are dec)t a altor filozofi. 2e susine c +iturile lui Platon ar fi ceva +ai e9celent dec)t este +odul a3stract de e9pri+are , .i, fr )ndoial, *si+ )n scrierile lui Platon fru+oase e9puneri de +ituri. (ar, privind lucrurile +ai precis, Platon recur*e la +ituri )n parte din cauza neputinei de a se e9pri+a )n +odul pur al *)n0dului, )n parte nu+ai )n introducere, acolo )ns unde a/un*e la ceea ce este principal, el se e9pri+ altfel, )n Parmenide de e9e+plu, ave+ deter+inaii de *)ndire, si+ple, fr i+a*ini. Evident, +iturile lui Platon pot fi .utile din punct de vedere e9terior , pentru a oferi ele+ente +ai u.or reprezenta3ile, filozoful co3oar de pe cul+ile speculaiei, dar valoarea lui Platon nu rezid )n +iturile lui. 6)nd *)ndirea a a/uns s se )ntreasc )n a.a +sur, )nc)t s0.i confere sie.i )n sine )ns.i, )n propriul su ele+ent, fiin deter+inat, +itul devine o podoa3 inutil, care nu pro+oveaz filozofia. &desea unii se opresc nu+ai la aceste +ituri. &stfel, &ristotel a fost ru )neles fiindc ici .i colo el a intercalat co+paraii )n te9tele sale. Metafora nu poate fi cu totul adecvat *)ndul ui, ea conine totdeauna ceva )n plus. "e)nde+)narea de a0.i reprezenta *)ndul ca *)nd recur*e la +i/locul e9pri+rii )n for+a sensi3il. "u este )ns )n*duit ca *)ndul s fie ascuns )n +it, scopul +iticului este, di+potriv, acela de a e9pri+a, de a dezvlui *)ndul. &ceast e9presie, si+3olul, este, se )nele*e, defectuoas , acela care ascunde *)ndul )n si+3o1irri nu are *)ndul. %)ndul este ceea ce se reveleaz, deci +iticul nu este +i/loc adecvat de e9pri+are a *1idului. &ristotel spune : (espre cei ce filozofeaz )n for+ +itic nu +erit s rat+ )n c1ip serios" , aceasta nu este for+a )n care poate fi e9pus *)n0
Metafi ica,. III, K.
BB;

dul, nu e dec)t un +od inferior Ede e9pri+areF. $F., I, <K0<G !or+a filozofiei platonice este cea dialo* i c . !ru+useea acestei for+e este deose3it de atr*toare. "u tre3uie s ne )nc1ipui+ c for+a dialo*ic este cea +ai 3un for+ de e9punere filozofic. Ea este o particularitate a lui Platon, .i fr )ndoial, ca oper de art, ea tre3uie preuit ca valoroas. &desea des0v)r.irea lui Platon este plasat )n aceast for+. E...F $a Platon, totul este a3solut o3iectiv .i plastic : este art s .tii )ndeprta de la tine anu+ite lucruri .i s le pui adesea )n *ura unei a treia sau a patra persoane $Fedon.. $F., I, K?J # particularitate )n e9punerea filozofiei platonice cuprins )n dialo*uri o constituie faptul c ele+ente esenial diferite, adic si+plele reprezentri despre esen .i cunoa.terea prin concept a acesteia (e9pri+area )n +aniera reprezentrii .i cea speculativ , stat a+estecate )n c1ip ine9trica3il, .i +ai cu sea+ c)nd Platon trece la e9punere +itic, a+estec necesar )n

acest )nceput al .tiinei propriu0zise, )n adevrata ei for+. 2piritul su3li+ al lui Platon, care avea intuiia sau o reprezentare a spiritului, a ptruns acest o3iect al su cu a/utorul conceptului, )ns el nu+ai a )nceput a0l ptrunde, n0a cuprins )ntrea*a realitate a acestui o3iect cu conceptul, sau: cunoa.terea care a aprut cu Platon )nc nu s0a realizat la el ca totalitate. E...F ...intervin +ituri, +i.cri ale reprezentrii spontan pls+uite sau povestiri luate din reprezentarea sensi3il, deter+inate cu a/utorul *)n0dirii, fr ca aceasta s le fi ptruns )ntr0 adevr, intervine )n *eneral spiritualul deter+inat prin for+e ale reprezentrii. 2)nt receptate feno+ene sensi3ile, de e9e+plu, de0ale corpului, de0ale naturii, precu+ .i0 *)nduri despre ele, *)nduri care nu le epuizeaz, ea .i c)nd ele ar
'''

fi *)ndite inte*ral .i te+einic, ca .i c)nd conceptul ar )nainta )n c1ip independent )n el )nsu.i. (!., I. K?G0K?C !or+a +itic a dialo*urilor platonice constituie ele+entul atr*tor al acestor scrieri, dar ea este izvor de ne)nele*eri. Este de/a una dintre aceste ne)nele*eri s se considere aceste +ituri drept ceea ce este +ai e9celent )n scrierile Iui Platon. "u+eroase filozofe+e s)nt fcute +ai a3orda3ile prin e9punerea lor +itic, )ns acesta nu este +odul verita3il de e9punere. !ilozofe+ele s)nt *)nduri, pentru a fi pure, ele tre3uie s se desf.oare ca atare. Mitul este totdeauna o e9punere care se serve.te de +odul sensi3il, introduce i+a*ini sensi3ile pre0 *tite pentru reprezentare, .i nu pentru *)nd , +itul este se+nul neputinei *)ndului, care )nc nu se poate pstra fer+ pentru sine, nu .tie s0o scoat la capt. Prezentarea +itic, fiind +ai vec1e, este o prezentare )n care *)ndul )nc nu este li3er : e9punerea +itic este ptare a *)n0 dului cu for+e sensi3ile , acestea nu pot e9pri+a ceea ce vrea *)ndul s e9pri+e. Este vor3a de o seducie, de un +i/loc de a provoca interes pentru coninut: este ceva peda*o*ic. Mitul aparine peda*o*iei *enului u+an. 6)nd conceptul a crescut +are, nu +ai are nevoie de +it. Platon spune adesea : Este *reu s ne an*a/+ )n discuia acestui su3iect, .i de aceea vo+ povesti un +it" , fr )ndoial, acest lucru este +ai u.or. $F., I, K??0K?< Mai a+nunit vor3e.te Platon E...F despre +sura )n care +uzica .i *i+nastica pot fi ad+ise ca +i/loace educative. Pe poei )ns, pe 4o+er .i pe 4esiod, )i alun* din statul su, fiindc reprezentrile lor despre (u+nezeu le *se.te nede+ne : pe atunci credina )n 5upiter .i le0 *endele poe+elor 1o+erice )ncepeau s fie supuse serios cercetrii, unele relatri au fost luate ca +a9i+e *enerale, ca le*e divin. Pe o anu+it treapt a culturii, pove.tile pentru copii s)nt nevinovate, )ns c)nd ele tre0
''!

3uie s fie a.ezate la 3aza adevrului +oral, ca le*e actual, atunci este +o+entul ca ele s fie co3or)te la nivelul a ceva ce aparine trecutului, a ceva nu+ai de natur istoric... $F., I, GGK 'sp)ndirea li+3ii .i for+area populaiilor se afl )n afara istoriei. Istoria este proz, .i de aceea +iturile nu constituie )nc istorie. (, ;=I Poate fi ceva e9pus )n c1ip istoric, dar noi nu0l prea lum )n serios, ur+ri+ o astfel de istorisire )n reprezentarea noastr, dar nu )ntre3+ dac a.a ceva este lucru serios. Istoria lui 5upiter, ceea ce au fcut el .i ceilali zei, o ascult+ 3ucuros, ceea ce ne poveste.te 4o+er despre ei accept+ fr s cercet+ +ai departe, recept+ )n acela.i fel cu+. recept+ ceva istoric. $3., ?G Precu+ )n art *recii au putut pri+i anu+ite )nde+nuri te1nice, cu deose3ire de la e*ipteni, tot a.a a putut s le vin .i )nceputul reli*iei din afar , dar, *raie spiritului lor independent, ei le0au prelucrat .i transfor+at .i pe unele .i pe celelalte. (., BJ= ...divinitatea ru*ciunii se transfor+ E)n reli*ia elen n.n.N )n statuie prozaic, )n +ar+ur , )n pictur ea devine p&n) sau le+n, se a/un*e deci la ceva e9terior. $F., I, ?K &rta +i/loce.te aceast con.tiin Ereli*ia, n.n.N, )ntru0rit ea confer consisten .i fer+itate refle9ului fu*itiv pe care0l produce o3iectivitatea )n trecerea ei )n senti+ent. Piatra lipsit de for+, piatra sf)nt, si+plul lor, sau orice este acela de care se lea* +ai )nt)i nevoia de o3iectivitate, pri+e.te, prin art, for+, trsturi, caracter deter+inat .i coninut +ai precis, care poate fi cunoscut .i este de/a prezent ca o3iect pentru con.tiin. &stfel, arta a devenit )nvtoarea popoarelor, de e9e+plu la 4o+er .i 4esiod, care au dat *recilor teo*onia ce le este
''#

proprie" , )ntruc)t cei doi poei au ridicat la nivelul unor i+a*ini .i reprezentri deter+inate reprezentri .i tradiii confuze, pri+ite 8 nu are i+portan de unde 8 .i e9istente )n preala3il, conferindu0le fer+itate confor+ spiritului poporului lor. &ceasta nu este arta care e9pri+ .i )n piatr, pe p)nz .au )n cuvinte coninutul unei reli*ii de/a dezvoltate .i e9pri+ate desv)r.it )n noiuni, reprezentri .i cuvinte, cu+ face arta epocii +oderne, c)nd trateaz su3iecte reli*ioase sau istorice care au la 3aza lor reprezentri .i cu*etri date, arta care nu face dec)t s e9pri+e )n felul ei un coninut e9pri+at de/a co+plet )n alt fel. 6on.tiina acestei reli*ii este produsul i+a*inaiei care *)nde.te, adic al *andirii care concepe nu+ai cu or*anul i+a*inaiei .i se e9pri+ prin for+ele acesteia. $F., I, CI0 ?= Tot a.a spune 4erodot: 9omer i 9esiod le-au furit grecilor generaia lor de ei, d)ndu0le nu+e 8 i+portant afir+aie. E...F (, 2 #$ ...cu+ este )nte+eiat o reli*ie, adic )n ce fel devine spiritul su3stanial con.tiin a popoarelor O &ceasta este o pro3le+ istoric, )nceputurile s)nt puin aparente , aceia care .tiu e9pri+a acest spirit s)nt profeii, poeii, 4erodot spunea c 4o+er .i 4esiod au fcut pentru *reci zeii lor. 4o+er .i 4esiod au aici autoritate, dar nu+ai fiindc e9presiile lor erau adecvate spiri0tului elen. &cestor poei le0au pre+ers )nceputuri .i +ai vec1i: pri+a licrire despre ceea ce este divin, care, fr )ndoial, s0a e9pri+at pe sine )ntr0un c1ip .i +ai nedezvoltat. $3., ;JB ...4erodot spune E...F despre 4o+er .i 4esiod c ei ar fi aceia care le0au dat *recilor zeii, dar tot el spune e9plicit despre diver.ii zei cu+ cutare ori cutare zeu este e*iptean
4erodot, II, GJ.
BBG

etc. 6reaia poetic nu e9clude deci faptul c *recii ar fi pri+it zeii de la alii, ea face doar aluzie la o transfor+are esenial a acestor zei, cci elenii au. avut reprezentri +itolo*ice de/a )nainte de epoca )n care situeaz 4erodot pe pri+ii doi poei ai lor. $E., I, KGJ "atura nu tre3uie nici supraevaluat, dar nici su3esti+at , *raia poe+elor 1o+erice se datoreaz, desi*ur +ult, 3l)ndului cer ionic , totu.i el sin*ur nu poate z+isli un 4o+er .i nici nu0l z+isle.te oric)nd , su3 stp)nirea turceasc, de pild, nu s0au ridicat rapsozi. (., <= (in !tiotis, patria lui &1ile, provine nu+ele co+un al elenilor, un nu+e care, dup )nse+narea lui Tucidide, )l &nt&lnim, )n acest sens lar*, tot a.a de puin la 4o+er ca .i denu+irea de 3ar3ari, de care *recii )nc nu erau 3ine deose3ii. (., BB= ...zeii eleni s)nt totdeauna senini .i fericii. %a zei individuali, unii din ei a/un*, desi*ur, s fie i+plicai )n lupt, dar, c1iar .i )n conflict fiind, ei nu0l iau p)n la ur+ at)t de )n serios )nc)t s se concentreze asupra unui scop deter+inat cu toat ener*ia .i consecvena caracterului .i a pasiunii .i s0.i afle pieirea )n lupte pentru realizarea acestui scop. Ei nu fac dec)t doar s se a+estece ici .i colo, )n cazuri concrete, fac dintr0un interes deter+inat propriul lor interes, a3andoneaz )ns tot at)t de u.or acest interes, re)ntorc)ndu0se fericii )napoi pe )naltul #li+p. &stfel, )i vede+ pe zeii lui 4o+er )n lupt, rz3oindu0se )ntre ei, acest fapt rezid )n +odul0lor0deter0+inat, ei rm&n )ns totu.i fiine .i +oduri0deter+inate universal. E...F Modul0deter+inat este o for+ care doar se lipe.te, +ai +ult sau +ai puin, de natura divin. (ar toc+ai independena .i cal+ul lor lipsit de *ri/i le ofer acea individualitate plastic care nu0.i face nici o *ri/ .i nici un *)nd )n privina deter+inrii. (in acest +otiv,
''%

nici )n activitatea lor care se desf.oar )n realitatea concret nu e9ist la zeii 1o+erici consecven fer+, de.i ei totdeauna s)nt an*a/ai )n aciuni variate .i sc1i+3toare, cci lor nu+ai +ateria .i interesul unor )nt)+plri o+ene.ti te+porare le poate da ocazie s fac ceva. $E., I, BB<0BBI In aceste )+pre/urri .i raporturi sociale a intervenit e9cepionalul .i +arele eveni+ent c )ntrea*a %recie a concurat la +area e9pediie naional, anu+e la rz3oiul troian, )ncepand astfel +ai departe o +ai lar* le*tur cu &sia, care a fost pentru *reci plin de consecine. (E9pediia lui Iason la 6ol1ida, despre care de ase+enea a+intesc poeii .i care a pre+ers acestei )ntreprinderi de ar+e, r+)ne, raportat la aceasta, ca ceva cu totul izolat. %a pricin a dezlnuirii acestei )ntreprinderi co+une se arat c fiul unui principe stp)nitor )n &sia s0a fcut vinovat de )nclcarea dreptului de ospitalitate prin rpirea fe+eii a+fitrionului. &*a+e+non adun, datorit puterii .i presti*iului su, pe prinii %re0 ciei )n /urul su, Tucidide atri3uie autoritatea lui at)t unei do+nii +o.tenite, c)t .i puterii sale +ariti+e. (4orn., II., B, ;=< , prin care el era +ult superior celorlali, se pare totu.i c unirea s0a fcut fr for e9tern .i c totul s0a petrecut )ntr0un fel si+plu .i prin raporturi personale. Elenii au p.it )n

aceast e9pediie at)t de unii )ntre ei, cu+ n0au +ai fost niciodat dup aceea. 2uccesul strduinelor lor a fost cucerirea .i distru*erea Troiei, fr ca ei s fi intenionat s0o transfor+e )ntr0o posesiune per+anent. Elenii nu s0au sta3ilit )ns niciodat )n aceste locuri, tot at)t de puin, nici reunirea naiunii pentru acest sin*ur fapt nu a devenit o unire politic de durat. (ar poetul a )nfi.at poporului *rec o i+a*ine etern a tinereii .i spiritului acestuia, far i+a*inea acestei fru+oase viei eroice a plutit +ereu )n faa )ntre*ii sale dezvoltri .i culturi. (., BBK
''7

'aportul dintre principi .i supu.i, ca .i cel dintre principi, )l cunoa.te+ +ai 3ine din 4o+er E...F. Principele dispune de autoritate personal, pe care .tie s .i0o i+pun .i s0o valorifice , deoarece )ns aceast superioritate este nu+ai una individual, eroic, datorit +eritului personal, ea nu este de lun* durat. @ede+ astfel )n 4o+er cu+ peitorii Penelopei pun stp)nire pe averea lui #diseu a3sent, fr s acorde fiului acesteia nici cea +ai +ic consideraie. 6)nd #diseu descinde )n infern, &1ile se infor+eaz despre tatl su .i8.i e9pri+ prerea c acesta fiind 3tr)n, pro3a3il nu i se va +ai acorda nici o onoare. Moravurile s)nt )ns foarte si+ple : principii ).i pre*tesc )n.i.i +)ncarea, iar #diseu este dul*1erul casei sale. In Iliada lui 4o+er &ntalnim un re*e al re*ilor, un .ef al +arei e9pediii naionale, dar ceilali potentai for+eaz )n /urul lui un sfat li3er, prinul este onorat, dar el tre3uie s procedeze astfel )nc)t s fie pe placul celorlali, este adevrat c el ).i per+ite acte de violen fa de &1ile, dar ulti+ul se retra*e )n consecin din lupt. (., BBJ 6ercet)nd reprezentrile lor Eale *recilor, n.n.N +itolo*ice, constat+ c la 3aza acestora stau o3iecte din natur, )ns nu luate doar su3 aspectul nedefinit al +asei, ci prin sin*ularizarea lor. E...F 6ci *recii ascult numai oapta obiectelor din natur .i le presimt )nelesul luntric su3 for+a unei )ntre3ri care0.i a.teapt rspuns. (., BB? Pan nu constituie )n %recia totalitatea o3iectiv, ci nedeter+inatul le*at de conco+itent, de +o+entul su3iectiv , el este fiorul *eneral )n lini.tea pdurilor, de aceea el a fost cu deose3ire adorat )n pduroasa &rcadie (o spai+ panic este e9presia o3i.nuit pentru o spai+ ne+otivat . Pan, ca .i natura care frea+t )n ad)ncuri, +ai este prezentat .i c)nt)nd din flaut, nu se r+)ne doar
''&

la o presi+ire intern , Pan se face auzit prin naiul cu .apte fluiere. )n cele artate ave+, pe de o parte, nedeter+inatul, care )ns se presi+te, pe de alt parte, ceea ce se )nele*e, i+a*inea su3iectiv proprie .i interpretare a celor de )neles. $a fel ascultau *recii +ur+urul izvoarelor .i se )ntre3au ce )nsea+n acest lucru , dar )nelesul nu rezid )n +ur+urul senzorial, o3iectiv al izvorului, ci el ).i are lca.ul verita3il )n su3iectivitate, )n su3iectul )nsu.i care )nal naiada presc1i+3)nd0o )n +uz. "aiadele sau izvoarele constituie )nceputul din afar al +uzelor. Totu.i ne+uritoarele c)ntece ale +uzelor nu s)nt acelea pe care le auzi+, ci ele s)nt produciunile spiritului care ascult *)nditor .i se produce pe sine )n aceast iscoditoare ascultare. E...F "atura i0a rspuns *recului la )ntre3rile sale : lucrul este adevrat )n sensul c o+ul a dat rspuns la )ntre3rile naturii, din spiritul su. Punctul de vedere devine astfel pur poetic, deoarece spiritul d sensul pe care0l e9pri+ i+a*inea natural. Peste tot *recii tind spre o e9plicare .i interpretare a naturalului. 4o+er poveste.te )n ulti+a carte din 2disscea c, *recii fiind )n doliu +are pentru &1ile, s0a iscat dinspre +are un vuiet *roaznic , cuprin.i de panic, ei erau pe punctul de a se refu*ia, )+pr.tiindu0se )n toate prile. &tunci se ridic "estor cel pit, e9plic)ndu0ie acest feno+en. E...F Mai r+)ne de o3servat c sti+ulrile pri+ite de spirit provin la )nceput din activiti .i )+pre/urri e9terne, din natur, apoi .i din transfor+ri interne, ce se petrec )n o+ul )nsu.i, ca visele sau delirul preotesei delfice E...F. $a )nceputul Iliadei &1ile se ridic aprins de +)nie contra lui &*a+e+non .i este pe punctul s tra* sa3ia, dar )ndat ).i fr)neaz +i.carea 3raului rein)ndu0.i pornirea furioas .i cu+pnind raportul su fa de &*a+e+non. Poetul e9plic spun)nd : Palas &tena ()nelepciunea, cu+pnirea este aceea care l0a reinut de la *estul necu*etat. 6)nd la feaci, #diseua aruncat discul +ai departe dec)t ceilali, iar unul dintre feacieni i0a +anifestat o atitudine
BBI

prieteneasc, poetul recunoscu )n acesta pe Palas &tena. &ceast se+nificare este astfel luntricul, sensul, adevrul, ceea ce se .tie, iar poeii au fost din acest punct de vedere )nvtorii *recilor, printre care 4o+er )n pri+ul r)nd. (., BB<0BBI $ui Pro+eteu, a crui patrie este str+utat spre 6au0caz, i se atri3uie faptul de a fi )nvat pri+ul pe oa+eni s produc focul .i s0l )ntre3uineze. Introducerea fierului a avut de ase+enea pentru *reci o +are )nse+ntate, .i, c)nd 4o+er vor3e.te despre 3ronz, Esc1il nu+e.te fierul +etal scitic. Li introducerea +slinului, arta torsului .i a esutului, crearea calului de ctre Poseidon in de aceea.i perioad. (., BB;

6a un punct de trecere foarte i+portant Ede la zeii 0vec1i la cei noi, n.n.N tre3uie E...F +enionat Pro+eteu. Pro+eteu este un titan sui *eneris" .i istoria lui +erit o deose3it atenie. )+preun cu fratele su Epi+eteu, el apare +ai )nt)i ca prieten al noilor zei. &poi se )nfi.eaz ca 3inefctor al oa+enilor, care n0au dealtfel ce cuta )n raportul ce e9ist )ntre noii zei .i titani. El le aduce oa+enilor focul .i, prin aceasta, posi3ilitatea s se )n*ri/easc de satisfacerea nevoilor lor, de dezvoltarea te1nicilor etc., acestea nu +ai in )ns de natur .i, din aceast cauz, nu +ai stau )n aparen )n nici o le*tur cu ele+entele titanice. Pentru aceast fapt, Aeus )l pedepse.te pe Pro+eteu, p)n ce, )n sf)r.it, 4ercule )l scap de c1in. $a pri+a vedere, nu rezid )n toate aceste trsturi principale ni+ic ce ar fi propriu0zis titanic, 3a a+ putea descoperi o inconsecven )n faptul c, ase+enea zeiei 6eres, Pro+eteu este un 3inefctor al oa+enilor .i, cu toate acestea, este socotit printre puterile titanice. (ar )n faa unei e9a+inri +ai precise, aceast inconsecven dispare )ndat. In acesta privin, c)teva locuri din
'!"

Platon ne ofer de/a o e9plicaie suficient. E...F )n aceste locuri este scoas )n eviden )n +od e9plicit deose3irea dintre scopurile ne+i/locite ale vieii 8 scopuri ce se refer la 3unstare fizic, la *ri/a pentru satisfacerea celor +ai apropiate nevoi 8 .i or)nduirea statal, care are ca scop spiritualul, +oralitatea, le*ea, dreptul de proprietate, li3ertatea, 3inele pu3lic. &ceast +oralitate .i acest drept Pro+eteu nu le0a dat oa+enilor, ci i0a )nvat nu+ai .iretenia cu care s )nvin* natura .i s fac din ea +i/loc de satisfacere a nevoilor o+ene.ti. !ocul .i de9teritile care se folosesc de el nu au ni+ic +oral )n ele )nsele .i tot at)t de puin .i arta esutului, ci ele intr +ai int)i nu+ai )n serviciul e*ois+ului .i al folosului particular, fr s se raporteze la ceea ce este co+un )n e9istena u+an sau la ele+entul pu3lic al vieii o+ene.ti. (eoarece Pro+eteu nu a fost )n situaia de a da ni+ic spiritual .i +oral o+ului, el nici nu aparine nea+ului noilor zei, ci titanilor. !r )ndoial, 4efaistos are .i el ca ele+ent al activitii sale focul .i artele ce stau )n le*tur cu el, .i totu.i este un zeu nou. (ar Aeus l0a aruncat de pe #li+p, iar el a r+as zeul care .c1iopteaz. (e aceea nu constituie c)tu.i de puin o inconsecven faptul c pe 6eres, care, ase+enea lui Pro+eteu, se dovede.te a fi o 3inefctoare a nea+ului o+enesc, o *si+ nu+rat printre zeii cei noi. 6ci ceea ce )nv 6eres pe oa+eni fu a*ricultura, cu care se afl )n direct le*tur proprietatea, .i apoi cstoria, +orala .i le*ea. $E., I, KCI0K?; ...+ai vizi3ile par venerarea .i pstrarea vec1ilor idei )n )ns.i pls+uirea artistic. Pe treapta precedent a+ vor3it, de e9e+plu, despre Pro+eteu, titanul pedepsit. Tot astfel )l re*si+ pe Pro+eteu eli3erat. !iindc .i focul adus oa+enilor de Pro+eteu (.i consu+ul crnii, )nvat de oa+eni de la Pro+eteu constituie, )ntoc+ai ca .i P0+)ntul .i 2oarele, un +o+ent esenial al e9istenei o+e0
BJ;

ne.ti, o condiie necesar a satisfacerii nevoilor, .i astfel a devenit dura3il .i cinstirea lui Pro+eteu. In Edip la (olona (v. GK0GC al lui 2ofocle se spune, de e9e+plu (v. GK0GC : &cest loc este sf)nt, el este )n )ntre*i+e su3 protecia +aiestuosului Poseidon, precu+ .i su3 aceea a Titanului Pro+eteu, zeul purttor de foc". Li scoliastul adau* c Pro+eteu a fost venerat .i )n &cade+ie, )+preun cu &tena .i 4efaistos, .i c )n +ica pdure a zeiei este artat un te+plu .i un vec1i piedestal la intrare, pe care e9ist .i o i+a*ine a lui Pro0 +eteu, ca .i una a lui 4efaistos. Potrivit relatrii lui $isi+ac1ide, Pro+eteu )ns este reprezentat ca fiind pri+ul .i +ai 3tr)n, in)nd )n +)n. un sceptru, iar 4efaistos, ca +ai t)nr .i al doilea , altarul de pe piedestal le este co+un. Li dup +it Pro+eteu n0a tre3uit s0.i suporte pedeapsa la nesf)rsit, ci a fost eli3erat din ctu.ele sale, fiindc )l previne pe Aeus de pericolul care )i a+enin do+nia din partea celui de al treisprezecelea descendent al su. &cest descendent este 4ercule, cruia, de e9e+plu, Poseidon, )n Psrile lui &ristofan (v. ;CKG0lCK< , )i spune c se va p*u3i pe sine )nsu.i accept)nd convenia de renunare la do+nie asupra zeilor, cci tot ce va lsa dup sine Aeus c)nd va +uri va fi al lui. Li, de fapt, 4ercule este unicul o+ care, trec)nd )n #li+p, din +uritor ce era a devenit zeu .i ocup un loc +ai )nalt dec)t Pro+eteu, care a r+as un titan. $E., I, K?<0K?I 4erodot ne poveste.te c )n Tir Ela fenicieni, n.n.Q ar fi e9istat cultul lui 9ercula. 61iar dac nu este vor3a de zeitatea *reac, totu.i tre3uie s fie vor3a de o zeitate ale crei atri3ute s fie oarecu+ ase+ntoare cu ale acesteia. &cest cult este deose3it de se+nificativ pentru caracterul poporului, cci 4ercule este acela despre )n ori*inal citatul este )n *reac vec1e. care *recii spun c s0a ridicat )n #li+p datorit vite/iei .i )ndrznelii sale ca o+. Este adevrat c )n

cele dousprezece +unci ale lui 4ercule se porne.te de la reprezentarea soarelui, totu.i, nu aceasta este deter+inarea principal, ci +ai curind aceea c 4ercule este un fiu al zeilor, care prin virtuile .i isprvile sale a/un*e el )nsu.i zeu datorit cura/ului .i 3r3iei sale de o+, )n loc de a r+)ne inactiv, el ).i consu+ viaa )n strdanie .i +unc. (?., ;<C
E'#I, !I$#A#!I, &'TILTI

...c1e+area la cunoa.terea de sine, adresat *recilor de &pollo (elficul, nu are sensul unei porunci )ndreptate din afar ctre spiritul o+enesc, de ctre o putere strin , di+potriv, zeul care )ndea+n la cunoa.terea de sine nu este altceva dec)t propria le*e a3solut a spiritului. $E.I-., C ...filozofii antici au fost E...F individualiti plastice. $F., II, JGI (ac 4ercule s0a ars, dac Brutus s0a aruncat )n sa3ia lui, aceasta este co+portarea eroului fa de per0 sonalitatea sa, dar, c)nd se vor3e.te despre dreptul si+plu de a se o+or), atunci acesta poate fi refuzat c1iar eroilor. $+., I<0II ...arta .i idealul ei este toc+ai *eneralul, )ntruc)t este pls+uit pentru intuiie .i e, , din aceast cauz, )nc )n unitate ne+i/locit cu particularitatea .i cu natura vie a acesteia.
'!! '!'

E...F &cest lucru are loc )n a.a0nu+ita epoc eroic... E...F &stfel apar, de e9e+plu, eroii eleni )ntr0o epoc pre0le*ic sau devin ei )n.i.i )nte+eietori de state, )nc)t drept .i ordine, le*i .i +oravuri pleac de la ei .i se realizeaz ca opera lor individual ce r+)ne le*at de nu+ele lor. In c1ipul acesta a fost apreciat de/a 4ercule de ctre cei vec1i, )nfi.)ndu0se pentru ei ca ideal de virtute eroic ori*inar. E...F &celeia.i cate*orii aparin .i eroii 1o+erici. (esi*ur, au .i ei o cpetenie supre+ co+un, totu.i nici le*tura lor nu este raport le*al sta3ilit de/a +ai dinainte, raport care i0ar o3li*a la supunere, ci ei )l ur+eaz din li3er voin pe &*a+e+non, care nu este +onar1 )n sensul de azi al cuv)ntului. !iecare dintre eroi vine astfel cu sfatul su, &1ile, +)nios, se desparte de ei acion)nd independent .i )n *eneral fiecare vine, +er*e .i lupt .i se odi1ne.te c)nd .i cu+ )i face plcere. 6u o independen ase+ntoare, nele*ai de nici o ordine sta3ilit o dat pentru totdeauna ca si+ple prticele ale ei, se )nfi.eaz eroii din poezia ara3 +ai vec1e, iar epopeea -a&-1ame& a lui !irdusi ne ofer .i ea fi*uri si+ilare. )n #ccidentul cre.tin, relaiile feudale .i cavaleris+ul s)nt terenul erois+ului li3er .i al individualitii lui independente. &cestuia )i aparin eroii +esei rotunde, precu+ .i cercul eroilor al crui centru este 6arol cel Mare. &se+enea lui &*a+e+non, 6arol este )ncon/urat de fi*uri eroice li3ere .i, din aceast cauz, de o a+3ian lipsit de coeziune, )ntruc)t el se vede silit s0.i consulte totdeauna vasalii .i s priveasc cu+ ace.tia ascult tot at)t de +ult .i de propriile lor pasiuni, .i, )nfurie0se el iz3ucnind z*o+otos ca Iupiter pe #li+p, ei totu.i )l prsesc, Is)ndu0l sin*ur cu )ntreprinderile lui .i pornind, independeni, spre aventurile lor. Modelul perfect al acestor relaii )l *si+ )n (i. E...F # i+a*ine tot at)t de strlucit de independen ne ofer eroii sarazini, care ni se )nfi.eaz ca fi*uri .i +ai aspre. 61iar .i 'einec7e !uc1s ne )nnoie.te priveli.tea unei stri ase+ntoare :
'!#

leul este, fr )ndoial, do+n .i re*e, dar lupul .i ursul stau de ase+enea la sfat, 'einec7e .i ceilali fac ce vor... $E., I, ;Il0lIJ 6aracterul eroic E...F rspunde cu toat individualitatea sa pentru )ntre*ul cuprins al faptei sale. (e e9e+plu, Edip, cltorind spre oracol, )nt)lne.te un 3r3at pe care )n ceart )l ucide. Pe ti+pul c)nd a avut loc acest conflict, fapta n0ar fi fost considerat drept cri+. Br3atul a )ntre3uinat violena )+potriva lui. (ar acel o+ era tatl su. Edip se cstore.te cu o re*in , soia e +a+a sa , )n ne.tiin, el a contractat o cstorie incestuoas. 6u toate acestea, el ia asupra sa totalitatea acestui sacrificiu .i se pedepse.te pe sine ca uci*a. al tatlui su .i ca incestuos, de.i n0a ucis pe tatl su .i n0a urcat )n patul con/u*al al +a+ei sale cu .tiin, nici cu intenie pre+editat. !er+a independen .i inte*ritatea caracterului eroic nu vor s )+part vina .i nu .tiu ni+ic de opoziia ce e9ist )ntre inteniile su3iective .i fapta o3iectiv .i ur+rile ei, )n ti+p ce, date fiind co+plicaiile .i ra+ificaiile aciunilor de" azi, fiecare se refer la toi ceilali, )+pin*)nd vina c)t +ai departe posi3il de la sine. E...F Tot at)t de puin se separ individul eroic de totalitatea +oral creia )i aparine, el are con.tiin despre sine nu+ai ca unul care se *se.te )n unitate su3stanial cu aceast totalitate. $E., I, ;IK 6eea ce nu+i+ con.tiin )n sensul actual al cuv)ntului nu .i0a *sit )nc loc )n arta clasic. !r )ndoial, o+ul elen aciona adesea din pasiune proprie, rea ori 3un, dar patosul autentic, ce ar fi tre3uit s0l ani+e, .i0l ani+, venea de la zei, al cror coninut .i putere era universalul unui astfel de patos, iar eroii s)nt sau ne+i/locit ptrun.i de acest patos, sau cer sfat oracolelor, c)nd

BJG

nu li se )nfi.eaz )n.i.i zeii pentru a le ordona faptele. (N., I, KC? In ele+entul constitutiv al unei creaii este coninut )ns.i deter+inaia universal, a *)ndirii, fr *)nd o creaie nu are vreo o3iectivitate, el fiindu0i te+elie. E...F E...F (ac vre+ s a/un*e+ la reprezentarea universal, la *)ndul a ceea ce au fost *recii, le *si+ )n 2ofocle .i )n &ristofan, )n Tucidide .i )n Platon. In ace.ti indivizi s0a concentrat spiritul *rec, reprezent)ndu0se .i *)n0dindu0se pe sine )nsu.i. &ceasta este0)+plinirea sa cea +ai ad)nc, dar ea este totodat ideal .i deose3it de activitatea real. $I., ?C0?? &cest si+ pentru plastica desv)r.it a divinului .i o+enescului era cu deose3ire propriu vec1ilor eleni. "u poate )nele*e esena )ns.i . a spiritului *rec cel ce se opre.te la opera poeilor, oratorilor, istorio*rafilor .i filozofilor %reciei fr s caute totodat s ptrund ad)nc )n idealurile sculpturii elene 8 adevrata c1eie de )nele*ere 8 .i s priveasc de pe aceast poziie a plasticii at)t fi*urile eroilor epici .i dra+atici, c)t .i pe acelea ale verita3ililor oa+eni de stat .i filozofi al Eladei. 6ci )n zilele fru+oase ale %reciei, at)t personalitile +arilor oa+eni de aciune, c)t .i acelea ale poeilor .i *)ndito0rilor posed acest caracter plastic, *eneral .i totu.i individual, acela.i )n e9terior ca .i )n interior. &ceste personaliti s)nt +ari .i li3ere, crescute independent pe p0+)ntu) particularitii lor, su3stanial )n sine )ns.i, cre)ndu0se pe ele )nsele din propria lor su3stan .i devenind ceea ce ele au fost .i au voit s fie. Mai cu sea+ epoca lui Pericle a fost 3o*at )n astfel de caractere. Pericle )nsu.i, !idias, Platon .i )ndeose3i 2ofocle, tot astfel Tucidide, Henofon, 2ocrate, fiecare )n felul su, fr ca unul dintre ei s devin +ai ne)nse+nat prin felul de a fi al celuilalt, toi s)nt naturi superioare de
'!%

arti.ti, s)nt propriii lor arti.ti ideali, indivizi dintr0o 3ucat , s)nt opere de art care se )nal )n faa noastr ase+enea unor ne+uritoare statui de zei, care nu au )n ele ni+ic efe+er, ni+ic destinat +orii. &ceea.i plastic o )nfi.eaz .i operele de art cu i+a*ini corporale ale )nvin*torilor la /ocurile oli+pice, 3a c1iar .i apariia curtezanei P1rDne, care s0a ridicat *oal din ap, su3 privirile )ntre*ei Elade, ca cea +ai fru+oas fe+eie a ei. $E., II, ;;K &tena a fost sediul unei coroane de stele ale artei .i ale .tiinei. (up cu+ cei +ai +ari arti.ti se adunaser )n &tena, tot astfel aici .i0au trit viaa cei +ai vestii filozofi .i sofi.ti: Esc1il, 2ofocle, &ristofan, Tucidide, (io0*ene din &polonia, Prota*ora, &na9a*ora .i ali filozofi ori*inari din &sia Mic. $F., I, J=C0J=? ...se concentrase )n &tena o enor+ putere , o parte a 3anilor era )ntre3uinat pentru +ari construcii ar1itecturale, de care se desftau la fel .i aliaii, ca de ni.te opere ale spiritului. 6 Pericle )ns nu sectuise 3anii vistieriei nu+ai )n opere de art, *i se )n*ri/ea .i altfel de popor, s0a putut o3serva dup +oartea sa din +ultele provizii cu care erau pline +a*aziile, )ndeose3i )ns arsenalele +ariti+e. $I., BGC ...Pita*ora a fost pri+ul dascl din %recia sau pri+ul care a introdus )n Elada )nvarea .tiinelor. E...F In *eneral, )nc nu e9istau atunci .tiine, nici filozofie, nici +ate+atic, nici /urispruden .i nici alt .tiin, ceea ce e9ista erau propoziii izolate, cuno.tine izolate. 6eea ce se )nva erau : +)nuirea ar+elor, sentine filozofice, +uzic, c)nturile lui 4o+er sau ale lui 4esiod, c)ntece av)nd ca te+ prepiedul etc. sau alte arte E...F. $F., I, ;<G 0 Me+3rii asociaiei pita*oriciene +ai erau apoi o3li*ai s )nvee pe de rost versuri din 4o+er .i din 4esiod.
'!7

(i+ineaa, .i adesea )n cursul zilei, ei se )ndeletniceau cu +uzica, unul dintre o3iectele principale ale )nv+)ntului *rec .i al culturii lor )n *eneral. $F., I, ;<? T[e3uie s lu+in+ mai de aproape aceast re+arca3il apariie, .i )n pri+ul r)nd istoria vieii lui 2ocrate, sau +ai cur)nd )ns.i viaa aceasta se )+plete.te cu interesul pe care0l prezint el pentru filozofie. Istoria vieii sale prive.te, pe de o parte, ceea ce0i aparine lui ca persoan particular, pe de alt parte, filozofia sa. &ctivitatea lui filozofic este str)ns )+pletit cu viaa sa, destinul su e unit cu principiul lui .i este e9tre+ de tra*ic. El este tra*ic nu )n sensul superficial al cuv)ntului, potrivit cruia orice nenorocire e nu+it tra*ic, de e9e+plu c)nd +oare cineva sau c)nd cineva este e9ecutat, (lucru trist, dar nu tra*ic. @or3i+ )ndeose3i de tra*ic ic)nd nenorocirea, +oartea, love.te un individ valoros, c)nd se cauzeaz o suferin ne+eritat, o nedreptate unui individ. &stfel spune+ despre

2ocrate c el a fost conda+nat la +oarte fr s fie vinovat .i c acest fapt este tra*ic. # astfel de suferin )ndurat fr vin nu este )ns o nenorocire )n ordinea raiunii. "enorocirea prive.te raiunea nu+ai atunci c)nd ea este produs de voina su3iectului, de li3ertatea lui 8 totodat aciunea, voina acestuia tre3uie s fie infinit /ustificat, s fie +oral 8 .i c)nd printr0)nsa o+ul )nsu.i poart vina nenorocirii sale, la r)ndul su, puterea Ecare acioneaz )+potriva luiF tre3uie s fie .i ea /ustificat din punct de vedere +oral, s nu fie o putere a naturii, puterea unei voine tiranice : orice o+ +oare, +oartea natural este un drept a3solut, dar e nu+ai dreptul pe care0l e9ercit natura asupra lui. )n tra*icul verita3il tre3uie s fie de a+3ele pri puteri +orale, /ustificate, care vin )n conflict , a.a este destinul lui 2ocrate. (estinul lui nu e nu+ai destinul su personal, individual ro+antic, ci tra0
'!&

*edia &tenei, tra*edia %reciei este aceea care se desf.oar )n acest destin, care este reprezentat prin el. &ve+ aici dou puteri care p.esc una contra celeilalte : una dintre puteri este dreptul divin, necesitatea o3iectiv naiv 8 virtutea, reli*ia, care s)nt identice cu voina 8, traiul li3er ur+)nd le*ile )n c1ip no3il, +oral. In ter+eni a3straci pute+ nu+i aceast putere li3ertatea o3iectiv, +oralitate o3iectiv, reli*iozitate 8 propria esen a oa+enilor , ea este, pe de alt parte, ceea0ce0este0)n0sine0.i0pentru0sine, ceea ce este verita3il, .i o+ul se *se.te )n aceast uniune cu esena sa. 6ellalt principiu este, di+potriv, dreptul tot at)t de divin al con.tiinei, dreptul cunoa.terii (al li3ertii su3iective , acesta este rodul po+ului cunoa.terii 3inelui .i a rului, fructul cunoa.terii prin sine, adic al raiunii : principiu universal al filozofiei pentru toate ti+purile ce vor ur+a. &cestea s)nt cele dou principii pe care le vede+ intr)nd )n conflict unul cu altul )n viaa .i )n filozofia lui 2ocrate. $F., I, JC<0 JCI El E2ocrate, n.n.N se )nal )n faa noastr ca una dintre acele +ari naturi plastice, acei indivizi turnai a3solut dintr0o sin*ur 3ucat, cu+ s)nte+ o3i.nuii s )nt)lni+ adesea )n acea epoc 8 o oper de art clasic desv)r0.it care s0a ridicat ea )ns.i la o atare )nli+e. &ceste naturi nu s)nt fcute de )+pre/urri, ci ele )nsele au realizat )n +od independent dintr0)nsele ceea ce au fost, ele au devenit ceea ce ele )nsele au voit s fie .i au r+as credincioase fa de ceea ce au devenit. )ntr0o oper de art adevrat, latura prin care e9celeaz este faptul c ea )nfi.eaz o idee oarecare, )ntrupeaz un caracter, )nc)t fiecare trstur este deter+inat de aceast idee , .i )ntruc)t s0a realizat aceasta, operade art este, pe de o parte, vie, pe de alt parte, fru+oas: fru+useea supre+, realizarea cea +ai desv)r.it a tuturor laturilor individualitii, se )nfptuie.te confor+ unui unic prin0
BJI

cipiu interior. &stfel de opere de art s)nt .i oa+enii +ari ai acelei epoci. Individul cel +ai plastic +odelat ca o+ de stat este Pericle, .i )n /urul lui, ase+enea unor stele, s)nt 2ofocle, Tucidide, 2ocrate .i alii. Ei .i0au +odelat individualitatea lor d)ndu0i e9isten, o e9isten particular, un caracter care le do+in fiina, un principiu realizat )n toat fiina lor. $F., I, J?B0J?J ...&ristofan a fost acela care a privit filozofia socratic su3 acest aspect ne*ativ. &ceast con.tiin pe care a avut0o &ristofan )n ce prive.te unilateralitatea lui 2ocrate poate fi considerat ca un preludiu al felului )n care poporul atenian a recunoscut .i el +odul ne*ativ al lui 2ocrate .i l0a conda+nat la +oarte. 2e .tie c &ristofan a adus pe scen pe 2ocrate, dup cu+ el i0a adus nu nu+ai, de e9e+plu, pe Esc1il .i )ndeose3i pe Euripide, ci pe atenieni )n *eneral, .i apoi pe co+andanii lor +ilitari, poporul atenian personificat .i c1iar .i pe zei 8 li3ertate pe care noi nu ne0a+ putea0o )nc1ipui dac ea nu ne0ar fi confir+at istorice.te. "u e locul aici s e9a+in+ natura proprie a co+ediei lui &ristofan .i nici, +ai ales, sarcas+ul cu care l0a tratat el pe 2ocrate. In pri+ul r)nd, acest fapt nu tre3uie s ne surprind .i nici nu e nevoie s0l /ustific+ sau nu+ai s0l scuz+ pe &ristofan. Pute+ spune doar at)t c seriozitii noastre *er+ane )i repu*n s vad cu+ aduce &ristofan pe scen, cu nu+ele lor, 3r3ai de stat )n via pentru a0i ridiculiza, .i +ai cu sea+ un 3r3at at)t de +oral .i de onest ca 2ocrate. 20a cutat doar s se arate, prin deter+inri cronolo*ice, c piesele lui &ristofan n0au avut nici o influen asupra conda+nrii lui 2ocrate. 2e vede c i se face lui 2ocrate o moare nedreptate , se

recunoa.te apoi .i valoarea lui &ristofan, )n 1orii si, acesta are cu totul dreptate. Poetul care l0a dat prad pe 2ocrate ridicolului .i sarcas+ului nu a fost un farsor ordinar, un co+ediant, un 3ufon superficial care s0.i 3at /oc de tot ceea ce e
'#"

+ai sf)nt .i +ai e9celent .i s sacrifice totul spiritului su de zefle+ea, spre a face pe atenieni s r&d. #r, totul are un ternei +ult +ai ad)nc , la 3aza *lu+elor sale se afl o seriozitate profund. El0nu voia doar s zefle+i0seasc , a zefle+isi ceva ce e de+n de cinstire este se+n de *oliciune .i de platitudine. %lu+a +izera3il este aceea care nu e su3stanial, care nu se reaz+ pe contradicii inerente lucrului )nsu.i, &ristofan n0a fost un *lu+e prost. "u este cu putin s zefle+ise.ti ceva pornind din afar c)nd acel ceva nu0.i poart propria 3at/ocur, autoironia )n sine )nsu.i. 6o+icul este s ari cu+ cutare o+ sau cutare lucru se desco+pune )n sine )nsu.i, )n ifosele sale. 6)nd lucrul nu este )n el )nsu.i propria sa contradicie, co+icul e superficial, lipsit de te+ei. &ristofan nu r)de doar de de+os EpoporF .i de Euripide, ci la 3aza ironizrii de+os0ului se cuprinde o ad)nc seriozitate politic. (in toate piesele lui reiese ce patriot profund serios a fost: un no3il, ad+ira3il, adevrat cetean atenian. 6)t prive.te aceast apariie a lui &ristofan, co+edia aristofanic este pentru sine un ele+ent esenial al poporului atenian , &ristofan este o fi*ur tot at)t de necesar pe c)t a fost +arele Pericle, u.uraticul &lci3iade, divinul 2ofocle .i +oralul 2ocrate. &ristofan aparine .i ei cercului acestor stele. &ve+ )naintea noastr un patriot profund serios, care )ntr0una din piesele sale nu s0a te+ut s dea sfatul s se )nc1eie pacea, cu toate c se pusese pedeapsa cu +oartea pe capul aceluia care ar cuteza a.a ceva. )n el, stp)nit de patriotis+ul cel +ai profund .i cel +ai inteli*ent, ni se )nfi.eaz veselia unui popor si*ur de sine .i care r)de de sine )nsu.i, ine de co+ic o anu+it si*uran de sine, care, av)nd )ncredere )n ceva, in)nd fer+ la ceva, o face cu toat seriozitatea, )n ti+p ce i se )nt)+pl +ereu contrariul a ceea ce pre*te.te
In te9tul 1e*elian, cu caractere elene $n.n...
BK;

8 .i care totu.i nu se )ndoie.te deloc de sine, nu reflecteaz deloc asupra sa, ci r+)ne perfect si*ur de sine .i de lucrul su. &ceast latur, a li3erului spirit atenian, o *ust+ )n piesele lui &ristofan, aceast desv)r.it co+placere cu sine )nsu.i )n pierdere, aceast si*uran netul0 3urat de sine )n ciuda tuturor insucceselor .i a realitii : supre+ul co+ic : In 1orii nu ave+ acest co+ic naiv, ci intervine contradicia cu scop precis. &ristofan ni0l zu*rve.te, a.adar, .i pa 2ocrate )n c1ip co+ic, anu+e cu+ )n strduinele sale +orale el o3ine contrariul a ceea ce ur+re.te, cu+ se 3ucur elevii lui de descoperirile ptrunztoare fcute cu a/utorul lui, descoperiri pe care ei le consider ca izvor de fericire, dar care se )ntorc )+potriva lor, devenind contrariul a ceea ce credeau ei. 6onstatarea e9celent )nfi.at aici la care a/un* elevii lui 2ocrate este toc+ai )nele*erea ni+icniciei le*ilor 3inelui deter+inat, considerat drept adevr de con.tiina naiv. E...F E9a*erarea ce i s0ar putea repro.a lui &ristofan const )n faptul c el a )+pins aceast dialectic p)n la cele +ai anuare consecine ale ei. 6u toate acestea, nu se poate spune c cu aceast reprezentare i s0ar fi fcut nedreptate lui 2ocrate. &ristofan nu e deloc nedrept, 3a c1iar tre3uie s ad+ir+ profunzi+ea cu care a recunoscut latura ne*ativ a dialecticii lui 2ocrate (evident, de a o fi recunoscut )n felul su .i faptul de a o fi )nfi.at )n culori at)t de fer+e. $F., I, JI?0K== 2ocrate a refuzat s0.i fi9eze o pedeaps, care putea fi a+end sau e9il, dar el avea s alea* )ntre acestea .i +oarte. 2ocrate a refuzat s le alea* pe cele dinii, s .se /udece pe sine 8 cu+ cerea for+alitatea 8, fiindc astfel, spunea el, .i0ar fi recunoscut vina . (ar nu +ai era vor3a de vin, ci nu+ai de felul pedepsei.
Henofon,&poi. -ocrat., Y BJ.
'#'

!r )ndoial, acest refuz poate fi considerat ca +reie +oral, pe de alt parte, )ns, refuzul vine )ntr0o oarecare +sur )n contradicie cu ceea ce a spus +ai t)rziu 2ocrate )n )nc1isoare : anu+e c el st aici )n )nc1isoare fiindc atenienilor le pare c e +ai 3ine, precu+ .i lui )nsu.i, s se supun le*ilor, c el n0a voit s fu*. (ar pri+a ascultare de le*i ar fi fost toc+ai, deoarece fusese declarat vinovat, s respecte 1otr)rea atenienilor .i s0.i recunoasc

vinovia. )n +od consecvent, el ar fi tre3uit s0.i dea sea+a c e +ai 3ine s0.i i+pun pe0 deapsa, deoarece prin aceasta el nu se supune nu+ai le*ilor, ci, de ase+enea, .i sentinei /udecii. &stfel o vede+ la 2ofoole pe cereasca &nti*ona, cea +ai su3li+ fi*ur care a aprut vreodat pe p+)nt, +er*)nd )n )nt)+pi0narea +orii, )n ulti+ele ei cuvinte ea ad+ite : +ac aa le place eilor, - recunoatem c, de 0reme ce suferim, noi am greit . $F., I, K;I Povestirea fru+oaselor scene ale ulti+elor ceasuri ale vieii lui 2ocrate, povestire care ne0a r+as de la Pla0ton, de.i nu conine ni+ic e9traordinar, ne )nfi.eaz o icoan )nltoare .i va fi totdeauna reprezentarea unei fapte no3ile. Mlti+a convor3ire a lui 2ocrate este filozofie popular: despre ne+urirea sufletului a3ia aici, 4o+er )l pune pe &1ile s spun )n infern c ar prefera s fie slu* la c)+p dec)t s stea aici )n infern , aceasta nu e nici o consolare : $F., I, KB; &+3ii Eadic 2ocrate .i poporul atenianF s)nt nevinovia care e vinovat .i ).i isp.e.te vina, .i ar fi lipsit de spirit .i de dispreuit dac ea n0ar fi vin. Iat ceea ce ave+ aici, .i nu de un nevinovat cruia )i +er*e
2ofocle, *ntigona, v. IBG0IBC.
'#!

prost, acesta e un nerod. &ve+ de0a face cu o reprezentare plat c)nd )n tra*edii apar tirani .i nevinovai, *oliciune supre+ .i lips de raiune, fiindc e pur accidentalitate. Mn o+ +are v r e a s fie vinovat, ia asupra lui +arele conflict, astfel a fcut 4ristos, individualitatea lui s0a sfr)+at, a czut /ertf, dar fapta lui a r+as, produs toc+ai prin el. &stfel destinul lui 2ocrate este cu adevrat tra*ic. Toc+ai )n acesta st destinul tra*ic *eneral .i +oral: un drept intr )n conflict cu alt drept 8 nu ca .i cu+ nu+ai unul dintre ele ar fi drept, iar cellalt nedrept, 6Q a+3ele s)nt drept )n +od opus .i fiecare se love.te de cellalt, a+3ele sufer pre/udicii .iastfel ele .r s)nt /ustificate unul fa de cellalt. $F., I, KBJ
(I2#$MTI& '#M&"&

%enul de art care )+3rac aceast for+ a opoziiei care iz3ucne.te )ntre su3iectivitatea finit .i realitatea e9terioar de*enerat este satira. $E., I, GBB (ar, )ntruc)t disoluia idealului clasic, proces prozaic )n ce prive.te coninutul lui, este ceea ce se anun )n *enul satiric, nu tre3uie s cut+ adevratul teren al satirei )n %recia, ar a fru+useii. )n for+a )n care toc+ai a+ descris0o, satira le revine, propriu0zis, ro+anilor. 2piritul lu+ii ro+ane este do+nia a3straciei, a le*ii +oarte, ruinarea fru+useii .i a +oralitii senine, repri+area fa+iliei, ca +oralitate ne+i/locit, natural, )n *eneral sacrificarea individualitii, care se devoteaz statului .i0.i *se.te de+nitatea0i rece .i +ulu+irea cu+inte )n ascultare de le*ea a3stract. Principiul acestei
'##

virtui politice 8 a crei duritate rece ).i supune )n e9terioritate popoarele, )n ti+p ce )n interior dreptul for+al se ela3oreaz, cu o ascui+e ase+ntoare, p)n la perfecie 8 este ostil adevratei arte. &stfel, nici nu *si+ )n 'o+a art fru+oas, li3er, +are. 2culptura .i pictura, poezia epic, liric .i dra+atic ro+anii le0au luat .i le0au )nvat de la *reci. Este de re+arcat faptul c ceea ce poate fi considerat ca indi*en la ro+ani s)nt farse co+ice, c)ntece)e fasceniene .i piesele atelane, )n ti+p ce co+ediile +ai dezvoltate, c1iar .i cele ale lui Plaut .i, desi*ur, ale lui Tereniu, s)nt )+pru+utate de la *reci, fiind +ai +ult i+itaii dec)t producii independente. Enius lua de/a .i el din izvoare elene .i a fcut +itolo*ie prozaic. Proprii le s)nt ro+anilor nu+ai felurile de art care )n principiul lor s)nt prozaice, de e9e+plu, poe+ul didactic 8 +ai ales c)nd are coninut +oral .i0.i )nvele.te refle9iile *enerale pe dinafar )n podoa3ele versului, ale i+a*inilor, co+paraiilor .i ale unei diciuni fru+oase su3 aspect retoric, dar, )nainte de toate, proprie le este ro+anilor satira. 2piritul unei ne+ulu+iri de lu+ea )ncon/urtoare este acela care )n parte caut s se descarce )n decla+aii *unoase. &ceast for+ de art )n sine )ns.i prozaic poate deveni +ai poetic nu+ai )n +sura )n care ne )nfi.eaz fi*ura corupt a realitii )n a.a fel, )nc)t aceast lu+e corupt se nruie

prin propria ei ne3unie. &stfel, de e9e+plu 4oraiu 8 care ca poet liric .i0a asi+ilat cu totul felul .i for+a elen a artei 8, )n scrisorile .i satirele sale, .i )n cele unde este +ai ori*inal, deseneaz o icoan vie a +oravurilor ti+pului su, descriindu0ne aciuni ne3une.ti, care, lipsite de cu+inenie )n ale*erea +i/loacelor, se distru* prin ele )nsele. (ar nici aceasta nu este dec)t o 3un dispoziie, desi*ur fin, rafinat, dar nu c1iar poetic, care se +ulu+e.te s ridiculizeze ceea ce este ru. $a alii, di+potriv, reprezentarea a3stract a ceea ce este /ust .i virtuos este
BKG

pus direct fa )n fa cu viciile, aici contrarietatea, suprarea, +)nia .i ura s)nt acelea care se etaleaz )n parte )n for+a vor3riei a3stracte despre virtute .i )nelepciune, )n parte ).i dau dru+ul, cu indi*narea a+ar a unui suflet no3il, )+potriva stricciunii .i a sclaviei ti+purilor. #ri este dresat, )n faa viciilor zilei, icoana vec1ilor +oravuri, a vec1ii li3erti, a virtuilor unei stri a lu+ii cu totul alta, aparintoare trecutului. Li toate astea s)nt fcute fr adevrat speran sau credin, cci nu se *se.te ni+ic opus nestatorniciei, vicisitudinilor, nevoilor .i pericolelor proprii unui prezent ru.inos dec)t atara9ia stoic .i i+pertur3a3ilitatea interioar a sufletului virtuos. &ceast stare de ne+ulu+ire se traduce )ntr0un ton ase+ntor )n parte .i )n istorio*rafia .i )n filozofia ro+an. 2alustiu se dezlnuie )+potriva corupiei +oravurilor, corupie de. care el )nsu.i na r+as strin , $ivius, )n ciuda ele*antei lui retorici, caut consolare .i +ulu+ire )n zu*rvirea ti+purilor trecute, dar )nainte de toate Tacitus este acela care, cu o su+3r dispoziie *randioas .i ad)nc, fr decla+aie *unoas, dezvele.te, indi*nat .i )ntr0o for+ e9tre+ de intuitiv, rutile ti+pului su. Printre satirici, Persius este deose3it de corosiv , e +ai a+ar dec)t Iuvenal. Mai tarziu, )l vede+, )n sf)r.it, pe sirianul *rec $ucian )ndrept)ndu0se cu o u.urtate senin )+potriva a toate : eroi, filozofi, zei, .i intind +ai ales )n vec1ii zei eleni, )n o+enescul .i )n individualitatea lor. Totu.i, flecrind, el se opre.te adesea nu+ai la e9teriorul fi*urilor zeilor .i al aciunilor lor, devenind prin aceasta plictisitor, )ndeose3i pentru noi. !iindc, dat fiind credina noastr, pe de o parte a+ ter+inat cu ceea ce vrea s distru* $ucian, iar pe de alt parte, .ti+ c aceste trsturi ale zeilor, privite din punctul de vedere al fru+useii lor, au, )n ciuda *lu+elor .i ironiilor lui $ucian, valoare ve.nic. $E., I, GBJ0GBG 6aracterul lu+ii ro+ane a fost o *eneralitate a3stract care, ca putere politic, a fost acea stp)nire rece )n care a fost supri+at orice individualitate particular orice spirit individual al popoarelor .i a fost ni+icit orice tru+usee. 6onstat+ lips de orice via0 cultura ro+ana este ea )ns.i o con.tiin de sine lipsit de inti+itate vie Poezia ei nu este proprie 8 e )+pru+utat , tot astfel .i filozofia. $F., II, ;J< ...+itolo*ia *recilor .i a ro+anilor E...F a/un*e nu+ai pina la zeul fru+os, p)n la opera de art, dar fru+osul )nsu.i ra+ine for+ finit, care nu a a/uns )ns s co09espund ideii li3ere. $F., II, ;KK

'#M&"TI6M$ ...pe treapta artei ro+antice spiritul .tie c adevrul su nu const )n cufundarea sa )n corporalitate, ci, di+potriv, el devine si*ur de adevrul su nu+ai retr*)n0du0se din e9terior )n interiorul su .i considerind realitatea e9terioar ca pe o e9isten ce nu0i este adecvat. Prin ur+are, cu toate c acest coninut nou ).i ia asupra0i sarcina s )+3race for+a fru+useii, aceasta, luat )n sensul de p)n acu+, r+)ne pentru el ceva su3ordonat, transfor+)ndu0se )n fru+usee spiritual a ceea ce este )n sine .i pentru sine interior, )n fru+usee a su3iectivitii spirituale infinite )n sine. (N., I, GB?0GB< &devratul coninut al ro+anticului este interioritatea a!solut, iar for+a corespunztoare acesteia este su3iectivitatea spiritual ca sesizare a independenei .i li3ertii sale. E...F In acest Panteon toi zeii s)nt detronai, flacra su3iectivitii i0a distrus .i, )n locul politeis+ului plastic, arta cunoa.te acu+ nu+ai un (u+nezeu, un spirit, o unic independen a3solut... $E., I, GB< ...fi*urilor sculpturii elene le lipse.te e9presia si+pl a sufletului, lu+ina oc1ilor. #perele cele +ai +ari ale sculpturii fru+oase s)nt lipsite de privire, interiorul lor
'#&

nu prive.te din ele ca interioritate con.tient de sine )n acea concentrare spiritual pe care o e9teriorizeaz oc1iul. &ceast lu+in a sufletului se afl )n afara lor .i aparine spectatorului, care nu poate privi aceste fi*uri de la suflet la suflet, oc1i )n oc1i. (u+nezeul artei ro+antice

se prezint )ns ca unul care vede, ,se cunoa.te pe sine, este, din punctul de vedere al interiorului su, su3iectiv .i0.i desc1ide interiorului interiorul. $E., I, GJ= (ar acest coninut Ea3solutul universal, con.tient de sine )nsu.i )n o+, n.n.N nu este produs de arta ro+antic )ntruc)t este art, cu+ era cazul )n +are parte )n arta si+3olic .i )nainte de toate la for+a clasic a artei .i la zeii ei ideali. 6u+ a+ vzut de/a +ai )nainte, arta ro+antic nu este instruire revelatoare ca art care ar o*lindi pentru intuiie coninutul adevrului doar su3 for+a artei, ci coninutul e9ist de/a )n preala3il pentru sine )n afara do+eniului artei, )n reprezentare .i )n senti+ent. %a universal con.tiin despre adevr, reli*ia constituie aici )n cu totul alt +sur presupoziie esenial pentru art... $E., I, GJG &rta ro+antic nu +ai are ca scop reprezentarea li3erei viei a e9istenei, cu cal+ul ei infinit .i cu cufundarea sufletului )n corporal, ea nu +ai ur+re.te inta de a )nfi.a aceast via ca atare, via adecvat conceptului ei celui +ai propriu, ci )ntoarce spatele acestei cul+i a fru+useii. Ea )+plete.te interiorul cu ele+entele accidentale ale for+aiei e9terioare .i acord trsturilor +arcate ale ur)tului un c)+p neli+itat. In arta ro+antic ave+ deci dou lu+i, pe de o parte, o )+prie a spiritului, desv)r.it )n sine. E...F Pe de alt parte, ave+ re*nul e9teriorului ca atare, care, desfcut din uniunea lui str)ns cu spiritul, devine acu+ realitate cu totul e+piric, fa de for+a creia sufletul
BKI

este indiferent. E...F (ar toc+ai pentru aceasta arta ro+antic .i $as din parte0i ca e9teriorul s se reverse li3er pentru sine, )n*duind s intre nest)n/enit. )n reprezentarea artistic orice +aterial... E...F, +aterial ce nu0.i pri+e.te adevrata sa valoare dec)t c)nd sufletul s0a )ncorporat )n el pe sine .i c)nd el nu tre3uie s e9pri+e nu+ai interiorul, ci inti+itatea care,. )n loc s se contopeasc cu e9teriorul, nu apare ca )+pcat )n sine dec)t cu sine )nsu.i. $E., I, GJC0GJ? ...tonalitatea funda+ental a ro+anticului 8 fiindc principiul acestuia )l constituie toc+ai *eneralitatea tot +ai +rit .i ad)nci+ea ne)ncetat activ a sufletului 8 este de natur +uzical, iar c)nd ave+ coninut deter+inat al reprezentrii 8 este de natur liric. $iricul este pentru arta ro+antic oarecu+ trstura funda+ental ele+entar, este tonul pe care00l dau .i epopeea .i dra+a .i care )nvele.te ca un parfu+ *eneral al sufletului c1iar .i operele artei plastice, fiindc )n arta ro+antic spiritul .i sufletul vor s vor3easc cu toate pls+uirile lor spiritului .i sufletului. $E., I, GJ? ...punctul final al ro+anticului )n *eneral este +arcat de caracterul accidental al e9teriorului, ca .i al interiorului .i de disocierea acestor laturi, disociere prin care arta se supri+ pe sine )ns.i, art)nd c este necesar pentru con.tiin s0.i cucereasc pentru cuprinderea adevrului fcirtne superioare celor pe care este )n stare s i le ofere arta. (N., I, GJ< a &ceast istorie Ea spiritului, n.n.N ofer te+a funda+ental pentru arta reli*ioas ro+antic, )ns te+ pentru care, arta, luat ca pur art, este oarecu+ ceva de prisos, deoarece principalul rezid aici )n certitudinea interioar, )n senti+entul .i reprezentarea acestui adevr etern, )n credina oe0.i d sie.i +rturie a adevrului )n sine .i pentru sine, instal)ndu0l prin aceasta )n interiorul reprezentrii. E...F (ar dac ceea ce are i+portan este con.tiina adevrului, atunci fru+useea feno+enului .i reprezentarea lui devine ceva secundar .i +ai indiferent, cci adevrul este prezent pentru con.tiin .i independent de art. 3 Pe de alt parte )ns, coninutul reli*ios cuprinde totodat )n sine )nsu.i +o+entul prin care el nu nu+ai c se face pe sine accesi3il artei, ci, su3 un anu+it raport, c1iar are nevoie de ea. E...F In aceast privin, arta ofer con.tiinei intuitive pentru apariia lui (u+nezeu prezena special a unei fi*uri reale individuale, o icoan concret .i a trsturilor e9terioare ale eveni+entelor )n +i/locul crora se desf.oar na.terea lui 4ristos, viaa .i pati+ile lui, +oartea, )nvierea .i )nlarea de0a dreapta lui (u+nezeu, )nc)t )n *eneral nu+ai )n art se repet cu o durat +ereu nou dispruta apariie a lui (u+nezeu. c (ar, )ntruc)t )n aceast apariie accentul 0 este pus pe faptul c (u+nezeu este )n +od esenial un su3iect individual, cu e9cluderea altor su3iecte, .i c ei nu )nf0. i.eaz nu+ai unitatea su3iectivitii divine .i u+ane )n *eneral, ci o )nfi.eaz ca acest o+, ies din nou )n eviden aici )n art, din cauza coninutului )nsu.i, toate laturile accidentalitii .i particularitii e9istenei finite e9terioare, particulariti de care se curise fru+useea pe cul+ea idealului clasic. 6eea ce

conceptul li3er al fru+osului eli+inase din sine ca inadecvat, adic neidealul, este aici acceptat )n c1ip necesar .i reprezentat intuitiv drept +o+ent ce se desprinde din )nsu.i coninutul operei de art. $E., I, GKK0GKG (reptul particularitii su3iectului de a fi satisfcut, sau, ceea ce e acela.i lucru, dreptul li3ertii su3iective constituie punctul de )ntoarcere .i punctul central )n deose3irea dintre antic1itate .i ti+purile
BG= BG;

+oderne. &cest drept este e9pri+at )n infinitatea lui )n cre.tinis+, .i a fost fcut principiu real, universal, al unei for+e noi a lu+ii. )ntre for+aiile +ai apropiate ale acestuia s)nt iu3irea, ro+antis+ul, scopul fericirii ve.nice a individului etc, apoi +oralitatea .i con.tiina +oral, )n sf)r.it, celelalte for+e care, parte, se vor desprinde )n cele ce ur+eaz ca principiu al societii civile .i ca +o+ente ale constituiei politice, pe de alt parte, )ns, se ivesc )n *eneral )n istorie, )n special )n istoria artei, a .tiinelor .i a filozofiei. $+., ;K?0lK< !r )ndoial, )ns.i reli*ia cre.tin conine )n ea +o+entul artei, dar, )n cursul dezvoltrii ei, )n epoca lu+inilor", ea a atins o poziie c)nd *)ndul, intelectul, a )nlturat ele+entul de care are a3solut nevoie arta, adic fi*ura o+eneasc real .i apariia real a lui (u+nezeu. (eorece fi*ura 0o+eneasc .i ceea ce ea e9pri+ .i spune, eveni+ent .i aciune o+eneasc, senti+ente o+ene.ti, acestea toate s)nt for+a )n care arta tre3uie s prind .i s reprezinte coninutul spiritului. $E., I, G;C )n ce +sur for+a adecvat de )nfi.are a unui coninut deter+inat este cea artistic sau, dat fiind natura lui, )n ce +sur pretinde el o for+ de reprezentare superioar, +ai spiritual, vede+ )ndat, co+par)nd zeii eleni, de e9e+plu, cu (u+nezeu, a.a cu+ ).i concepe reprezentarea reli*ioas. $E., I, ?< 4ristos 3iciuit, cu cununa de spini pe cap, duc)nd crucea spre locul de e9ecuie, pironit de cruce, a*oniz)nd )n c1inurile unei +ori )ncete .i dureroase, nu poate fi reprezentat )n for+ele fru+useii elene, ci, )n aceste situaii, ceea ce este superior este sfinenia )n sine, profunzi+ea interiorului, ne+r*inirea durerii .i, ca +o+ent etern al spiritului, r3darea rese+nat .i cal+ul divin. 6ercul +ai lar* din /urul acestei fi*uri )l for+eaz )n parte prieteni, )n parte du.+ani. Prietenii, de ase+enea,
BGB

nu s)nt idealuri, ci, confor+ conceptului lor, indivizi particulari, oa+eni o3i.nuii, pe care suflul spiritului )i duce la 4ristos. Iar ina+icii s)nt reprezentai ca ri )n interiorul lor, )ntruc)t ei se opun lui (u+nezeu, )l conda+n, )l 3at/ocoresc, )l tortureaz, )l crucific , reprezentarea rutii luntrice .i a du.+niei fa de (u+nezeu atra*e dup sine ca e9presie e9terioar *rosolnia, 3ar3aria, furia tur3at .i defor+area fi*urii. 2u3 toate aceste raporturi, dac e s face+ co+paraie cu fru+useea clasic, aici ur)tul apare ca +o+ent necesar. $E., I, GK? ...+oartea nu are pentru +oartea clasic nici se+nificaia afir+ativ care )i este conferit de arta ro+antic. 6eea ce nu+i+ noi ne+urire nu era pentru *reci ceva serios. "u+ai pentru refle9ia de +ai t)rziu a con.tiinei su3iective, la 2ocrate are ne+urirea un )neles +ai ad)nc .i +ulu+e.te o tre3uin +ai evoluat. 6)nd, de e9e+plu, Mlise $2diseea, HI,. v. K<B0KI; )n infern )l consider pe &1ile +ai fericit dec)t pe toi cei +ori )nainte de el .i dup el fiindc, cinstit odinioar ase+enea zeilor, el e acu+ do+nitor peste cei +ori, &1ile 8 care, cu+ se .tie, preuie.te foarte puin aceast fericire 8 )i rspunde lui Mlise ru*)ndu0l s nu +ai pronune nic2 un cuv)nt de +)n*)iere vor3ind despre +oarte, cci ar prefera s fie un ar*at care lucreaz la c)+p, s fie srac .i s slu/easc pentru plat la un 3r3at srac dec)t s do+neasc aici )n infern peste toi +arii ace.tia. )n arta ro+antic, di+potriv, +oartea este nu+ai o stin*ere lent a sufletului natural .i a su3iectivitii finite, o stin*ere care se co+port ne*ativ nu+ai fa de ceea ce este )n sine )nsu.i ne*ativ, supri+ ceea ce este lipsit de valoare .i, prin aceasta, +i/loce.te li3erarea spiritului de +r*inire .i scindare, precu+ .i concilierea

spiritual a su3iectului cu a3solutul. Pentru *reci era afir+ativ

BGJ

nu+ai viaa unit cu e9istena natural, e9terioar, lu+easc, iar +oartea era, din acest +otiv, pur ne*aie, disoluie a realitii ne+i/locite. In concepia ro+antic despre lu+e, +oartea are )ns se+nificaia ne*ativitii, adic ne*aia ne*ativului, convertindu0se din aceast cauz .i )n afir+ativ, ca )nviere a spiritului din pura lui natu0ralitate .i din inadecvata lui finitate. $E., I, GJB0GJJ )n acela.i ti+p, prin ur+are tot dup cruciade, asist+ .i la )nceputurile artei, ale picturii, )nc pe ti+pu I cruciadelor se ivise o poezie ori*inal. 2piritul, ne*as+0du0.i nici o )ndestulare, ).i crea prin fantezie i+a*ini +ai fru+oase, )ntr0o +odalitate +ai lini.tit .i +ai li3era dec)t le oferea realitatea. $", J?K #+ul a fost )+pins )n interiorul su, )n a3stract, iar spiritualul a fost privit ca deose3it de cele lu+e.ti. 6on.tiina trezit a su3iectivitii o+ului, a interioritii voinei sale a adus cu sine credina )n ru ca fiind o uria. putere )n lu+ina laic. E...F &stfel s0a nscut acea vestit istorie a lui !aust care din dez*ust pentru .tiina teoretic s0a aruncat )n 3raele plcerilor lu+e.ti cu+par)n0du0.i, )n sc1i+3ul pierderii fericirii sale ve.nice, toate splendorile lu+ii. !aust s0ar fi )nfruptat astfel 80 spune poetul 8 din 3o*iile .i plcerile lu+e.ti... $", JIG0JIC In. arta ro+antic, este adevrat, ruptura .i disonana interiorului s)nt +ai +ari, dup cu+, )n *eneral, )n aceast art opoziiile reprezentate se ad)ncesc, iar ruptura lor poate fi fer+ reinut. E...F 6u toate c )n arta ro+antic suferina .i durerea afecteaz +ai ad)nc dec)t la antici, inti+itatea spiritual, 3una dispoziie )n rese+nare, fericirea )n durere, e9tazul suferinei, 3a c1iar .i voluptatea torturii pot fi reprezentate .i )n aceast art. P)n .i )n serioasa +uzic reli*ioas italian ptrunde e9presia t)n0 *uirii, aceast plcere .i transfi*urare a durerii. )n arta ro+antic, aceast e9presie este )n *eneral sur)sul printre lacri+i. $acri+ile aparin durerii, sur)sul senintii, .i astfel surisul )n +i/locul pl)nsului se+nific aceast stare de )+pcare )n sine )n +i/locul c1inului .i al suferinei. !r )ndoial, sur)sul nu este voie s fie si+pl )nduio.are senti+ental, s fie o vanitate a su3iectului .i o poz fru+oas )n faa +icilor +esc1inrii .i a +icilor senti+ente su3iective, ci el tre3uie s apar ca )nele*ere .i li3ertate a fru+osului )n ciuda oricrei dureri, a.a cu+ se spune )n c)ntecele lui 6id despre Hi+ena : c)t era ea de fru+oas )n lacri+i:". E...F ')sul .i pl)nsul pot fi )ns desprite )n c1ip a3stract .i au .i fost )n +od fals )ntre3uinate )n for+a aceasta a3stract, oa, de e9e+plu, )n corul din Freisc&iit de Pe3er. )n *eneral, r)sul este iz3ucnire, care )ns nu este per+is s fie nestpanit dac nu vre+ s piar idealul. &cela.i caracter a3stract )l are de ase+enea r)sul )ntr0un duet din 2beron de Pe3er, unde te poate cuprinde tea+a .i +ila pentru pieptul c)ntreei. 6u totul altfel te e+oioneaz, din contr, r)sul de neuitat al zeilor 1o+erici, care iz3ucne.te din cal+ul fericit al zeilor .i este nu+ai senintate, .i nu a3stract veselie lipsit de +sur. Pe de alt parte, tot at)t de puin )i este )n*duit pl)nsului s se introduc )n opera de art ideal ca t)n*uire ne)n0fr)nat, a.a cu+ pute+ auzi iar.i, de e9e+plu, )n Freisc&iit de @e3er o astfel de a3stract lips de consolare, )n +uzic, )n *eneral, c)ntecul tre3uie s te fac s si+i plcerea .i 3ucuria cioc)rliei care c)nt li3er )n vzdu1 , acla+airea durerii .i a 3ucuriei )nc nu creeaz +uzic, ci c1iar .i )n suferin tonul dulce al t)n*uirii tre3uie s fie acela care str3ate durerea .i o transfi*ureaz, )nc)l s i se par c face s suferi )n felul acesta spre a auzi o astfel de t)n*uire. &ceasta este dulcea +elodie, c)ntecul, )n orice art. $E., I, ;CK0lCG &cestea s)nt +arile +otive ale artei, eternele raporturi reli*ioase .i +orale : fa+ilie, patrie, stat, 3iseric, *lorie,

prietenie, stare social, de+nitate, )n lu+ea ro+anticului, )ndeose3i onoarea .i iu3irea etc $E., I, BBG ...pute+ indica iu3irea ca ideal al artei ro+antice )n sfera reli*ioas a acesteia. Iu3irea este fru+useea spiritual ca atare. Idealul clasic )nsea+n .i +i/locirea .i concilierea spiritului cu al su altceva. &ici acest altceva al spiritului era )ns e9teriorul ptruns de el, era or*anis+ul lui corporal. (i+potriv, )n iu3ire acest altceva al spiritului nu este +aterialul, ci acest altceva este el )nsu.i o con.tiin spiritual, un alt su3iect, .i astfel spiritul este realizat pentru sine )nsu.i )n cuprinsul proprietii sale, )n ele+entul lui cel +ai propriu. $E., I, GKI0GG= ...trei s)nt principalele senti+ente ce se poteneaz pentru su3iect p)n la infinitatea acestei su3iectiviti Ero+antice, n.n.N! onoarea su3iectiv, iu3irea .i fidelitatea. E...F

&ceste trei laturi, )+preun .i )+pletite una cu alta, for+eaz 8 )n afar de relaiile reli*ioase care pot interveni )n cuprinsul lor8 coninutul principal al cavaleris+ului .i constituie )naintarea necesar de la principiul interiorului reli*ios la ptrunderea acestuia )n viaa spiritual lu+easc, )n al crei do+eniu arta ro+antic c).ti* acu+ o poziie din care ea poate crea independent, din sine )ns.i, .i poate fi fru+usee oarecu+ +ai li3er. (eoarece ea se *se.te aici li3er la +i/loc )ntre coninutul a3solut al reprezentrilor reli*ioase fer+e pentru sine .i particularitile pestrie .i li+itrile proprii finitului .i lu+escului. (intre diversele arte, )ndeose3i poezia este aceea care a .tiut s pun stp)nire cel +ai potrivit pe acest +aterial, fiindc ea este cea +ai capa3il s e9pri+e interioritatea preocupat nu+ai de sine .i scopurile .i eveni+entele acesteia. $E., I, GCJ
BGC

&ceast for+ a artei ro+antice este la ea acas )n dou e+isfere : )n &pus, )n aceast descindere a spiritului )n interiorul su3iectiv al su, .i )n 'srit, )n aceast pri+ e9pansiune a con.tiinei ce s0a desc1is pentru a se li3era de finit. )n &pus, poezia se 3azeaz pe sufletul care s0a retras )n sine, care .i0a devenit sie.i centru pentru sine, dar care nu posed lu+escul dec)t ca pe o parte a .poziiei sale, ca pe una dintre laturi, deasupra creia se afl )nc o lu+e +ai )nalt, lu+ea credinei. In 'srit, )nainte de toate ara3ul este acela care, ase+enea unui punct care nu are )naintea lui ni+ic altceva la )nceput dec)t de.ertul su uscat .i cerul, se ridic plin de putere de via la strlucirea pri+ei e9pansiuni a lu+escului .i care, pe l)n* aceasta, ).i pstreaz )n acela.i ti+p .i li3ertatea interioar. $E., I, GCC , ...onoarea poate deveni .i ceva cu totul for+al .i lipsit de coninut, )n +sura )n care ea nu conine ni+ic altceva dec)t eul +eu sec, care pentru sine este infinit, sau c)nd ea )ncorporeaz )n sine ca o3li*atoriu un coninut cu totul ru. )n acest caz, onoarea r+)ne, )ndeose3i )n repre0 zentri dra+atice, un su3iect a3solut rece .i +ort... E...F Mai ales spaniolii au dezvoltat )n poezia lor dra+atic cazuistica aceasta a refle9iei asupra unor anu+ite aspecte ale onoarei, pun)ndu0le, su3 for+ de raiona+ente, )n *ura eroilor onoarei lor. E...F &desea .i )n dra+ele franceze onoarea seac, a3stract pentru sine, este ceea ce tre3uie s constituie interesul principal, *larcos al do+nului !rie0dric1 von 2c1le*el se reduce )ns .i )n +ai +are +sur la acest ele+ent rece ca *1eaa .i +ort... $E., I, GC<0GCI )n for+a acestei infiniti su3iective a senti+entului nu este &ntalnit iu3irea )n arta clasic, .i aici ea apare )n *eneral nu+ai ca un +o+ent secundar pentru reprezentarea artistic, sau nu+ai su3 aspectul plcerii sen0
BG?

si3ile. In 4o+er, fie c nu se pune prea +are *reutate pe acest senti+ent, fie c se )nfi.eaz )n for+a lui cea +ai de+n drept csnicie )n cercul vieii de fa+ilie, cu+ apare iu3irea )n fi*ura Penelopei , ca )n*ri/orare a soiei .i a +a+ei, la &ndro+aca, sau )n alte relaii +orale. (i+potriv, le*tura lui Paris cu Elena este recunoscut drept i+oral .i drept cauz a *roazelor .i lipsurilor rz3oiului troian , iar iu3irea lui &1ile pentru Brizeis nu are profunzi+e de senti+ent .i interioritate, deoarece Brizeis este o sclav la discreia voinei eroului. In odele poetei 2afo, fr )ndoial, li+3a/ul iu3irii se poteneaz )n )nsufleire liric, dar este +ai +ult cldura +istuitoare a s)n*elui ce0.i *se.te )n ele e9presie dec)t inti+itatea ini+ii .i a sufletului su3iectiv. Pe de alt parte, )n +icile .i *raioasele c)ntece ale lui &nacreon iu3irea este o plcere senin, *eneral. !r infinitele suferine, fr a pune stp)nire pe )ntrea*a e9isten, fr a deveni devota+ent pios al unui suflet opresat care se tope.te )n tcere, ea se )ndreapt vesel spre plcerea ne+i/locit ca spre un lucru nevinovat, ce se aran/eaz a.a sau altfel .i )n le*tur cu care infinita i+portan de a iu3i toc+ai aceast fat, .i nu pe alta este tot at)t de puin luat )n considerare pe c)t de puin se ine sea+a de prerea clu*reasc de a renuna cu totul la relaia se9ual. Marea tra*edie a celor vec1i de ase+enea nu cunoa.te pasiunea iu3irii )n )nelesul ei ro+antic. Mai ales la Esc1il .i la 2ofocle ea nu revendic pentru sine interes esenial. (eoarece, de.i &nti*ona este destinat lui 4e+on de soie, iar acesta se

an*a/eaz )n faa tatlui su s )n*ri/easc de &nti*ona, 3a c1iar se sinucide din cauza ei fiindc nu e )n stare s0o salveze, totu.i )n faa lui 6reon el nu invoc dec)t +otive o3iective, .i nu puterea su3iectiv a pasiunii sale, pe care el nici nu o si+te )n felul unui )ndr*ostit +odern interiorizat. )n Fedra, de e9e+plu,
BG<

Euripide de/a trateaz iu3irea drept un patos +ai esenial, dar .i aici ea se )nfi.eaz ca rtcire cri+inal a s)n*elui, ca pati+ a si+urilor provocat de @enus care vrea s0l piard pe 4ippolit fiindc nu vrea s0i aduc sacrificii. Tot astfel 5enus de la @illa Medici este, fr )ndoial, o i+a*ine plastic a iu3irii, )+potriva *raiei creia .i a ela3orrii fi*urii nu se poate spune ni+ic, dar din care lipse.te cu desv)r.ire e9presia interiori taii, a.a cu+ o pretinde arta ro+antic. &cela.i caz )l ave+ )n poezia ro+an, unde iu3irea, dup dispariia repu3licii .i a severitii vieii +orale, se )nfi.eaz +ai +ult sau +ai puin ca plcere a si+urilor. (i+potriv, pe Pe0trarca, de.i el )nsu.i .i0a considerat sonetele drept /oc, )nte+eindu0.i *loria pe poeziile .i operele latine, l0a fcut ne+uritor toc+ai acea iu3ire produs al i+a*inaiei, care, su3 cerul Italiei, )n cldura sufletului u+3lat )n .coala artei, se )nfrea cu reli*ia. )nlarea lui (ante a plecat .i ea de la iu3irea lui pentru Beatrioe, iu3ire care la el s0a transfi*urat apoi )n iu3ire reli*ioas, )n ti+p ce vite/ia .i )ndrzneala lui s0au ridicat p)n la puterea unei concepii reli*ioase despre art prin care s0a fcut 8 ceea ce ni+eni n0ar fi cutezat 8 /udector universal peste oa+eni, a.ez)ndu0i )n iad, )n pur*atoriu .i )n rai. 6a i+a*ine opus acestei elevaii, Boccaceio reprezint iu3irea )n parte ca pasiune violent, )n parte ca u.uratic de tot, lipsit de +oralitate, )n ti+p ce )nfi.eaz )naintea oc1ilor, )n variatele lui nuvele, +oravurile epocii .i ale arii sale. )n c)ntecele tru3adurilor *er+ani, iu3irea se )nfi.eaz plin de senti+ent, delicat, fr 3o*ie i+a*inativ, /ucu., +elancolic, +onoton, unifor+. $a spanioli ea se prezint plin de fantezie )n e9presie, cavalereasc, uneori su3til )n descoperirea .i aprarea drepturilor .i )ndatoririlor ei, ca o c1estiune personal de onoare, dar .i aici e9altat .i )n supre+a ei strlucire.
BGI

Mai t)rziu, la francezi, iu3irea devine, di+potriv, *alant, )nclin)nd +ai +ult spre vanitate, devine un senti+ent transfor+at )n poezie, adesea foarte spiritual, cu a/utorul unei sofistici in*enioase , apoi, c)nd plcere senzual fr pasiune, c)nd pasiune lipsit de plcere, senti+ent .i suscepti3ilitate su3li+ate, )ncrcate de refle9ie. $E., I, G?B0G?K ...iu3irea posed )n ea, fr )ndoial, o +are calitate, )ntruc)t ea nu r+)ne )n *eneral nu+ai )nclinare se9ual, ci, )n dra*oste, un suflet 3o*at, fru+os, no3il se druie.te pe sine .i, pentru unirea cu altul, trie.te, e activ, viteaz, *ata de /ertf etc. Iu3irea ro+antic ).i are )ns )n acela.i ti+p .i +ar*inea ei. &nu+e, ceea ce lipse.te coninutului ei este universalitatea e9istent )n sine .i pentru sine. Ea este nu+ai senti+entul personal al su3iectului individual, senti+ent ce nu se arat deter+inat de interesele eterne .i de coninutul o3iectiv al e9istenei o+ene.ti, de fa+ilie, de scopuri politice, de patrie, de o3li*aii profesionale .i de ale poziiei sociale, de ale li3ertii .i reli*iozitii, ci este plin nu+ai de eul propriu, eu care vrea s pri+easc )napoi senti+entul, rsfr)nt )n alt eu. &cest coninut al inti+itii 8 ea )ns.i )nc for+al 8 nu corespunde cu adevrat totalitii ce tre3uie s fie )n sine un individ concret. E...F )n iu3irea ro+antic E...F totul se )nvarte.te )n /urul faptului c acesta o iu3e.te toc+ai pe aceasta, .i aceasta pe acesta. E...F !r )ndoial, )n aceast poziie s)nt recunoscute li3ertatea superioar a su3iectivitii .i dreptul ei a3solut de ale*ere, li3ertatea de a nu fi supus pur .i si+plu, ca !edra lui Euripide, unui patos, unei zeiti, dar din cauza unei voine a3solut individuale din care purcede, ale*erea se )nfi.eaz )n acela.i ti+p drept e*ois+ .i )ncp)nare a particularitii.
'%"

(in aceast cauz conflictele iu3irii, )ndeose3i c)nd ea este artat lupt)nd )+potriva unor interese su3staniale, pstreaz totdeauna o latur de aceidentalitate .i de ne0)ndreptire, su3iectivitatea ca atare fiind aceea care, cu preteniile ei nevala3ile )n sine .i pentru sine, se opune la ceea ce, dat fiind propria sa esenialitate, tre3uie s pretind s fie recunoscut. Indivizii )naltei tra*edii a celor vec1i : &*a+e+non, 6lite+nestra, #reste, Edip, &nti*ona, 6reon etc. au desi*ur .i ei un scop individual, dar su3stanialul, patosul ce0i +)n, fiind coninut ai aciunii lor, este /ustificat )n +od a3solut .i toc+ai pentru acest +otiv .i prezint el )n sine acest interes *eneral. E...F )ns aceste suferine ale iu3irii,

aceste sperane care nu se realizeaz, )n *eneral aceast stare de )ndr*ostit, aceste dureri nesf)r.ite pe care le si+te cel ce iu3e.te, aceast fericire fr +ar*ini pe care acesta .i0o reprezint nu s)nt interese *enerale )n ele )nsele, ci s)nt ceva ce0l prive.te nu+ai pe el. E...F ...iar noi ne vede+ nevoii, prin ur+are, s art+ interes pentru supre+a for+ de accidentalitate, pentru ar3itrarul su3iectivitii care nu are nici o lr*i+e .i nici o *eneralitate. (e aici rceala ce ne ptrunde la reprezentarea unei astfel de pasiuni, )n ciuda cldurii acesteia. $E., I, G?G0G?? ...interiorul ro+antic se poate +anifesta )n toate circu+stanele, )n +ii .i +ii de situaii, de stri .i relaii, de rtciri .i co+plicaii, de conflicte .i satisfacii, deoarece este cutat .i are vala3ilitate nu+ai for+a ce .i0o d acest interior lui )nsu.i )n c1ip su3iectiv, nu+ai felul de a recepta .i de a se e9terioriza al sufletului, nu .i un coninut valoros )n sine .i pentru sine. (e aceea )n reprezentrile artei ro+antice totul ).i *se.te loc, toate sferele .i feno+enele vieii, ceea ce este +are de tot .i ceea ce este +ic de tot, ceea ce e su3li+ .i ceea ce e cu totul ne)nse+nat, +oralitatea, i+oralitatea .i rul .i, cu c)t
BC;

se laicizeaz +ai +ult arta, cu at)t +ai +ult se instaleaz ea )n sfera lucrurilor +ici ale lu+ii, le d preferin, le confer vala3ilitatea desv)r.it, iar artistul se si+te 3ine c)nd le reprezint a.a cu+ s)nt. &.a se prezint lucrurile, de e9e+plu, la 21a7espeare, fiindc la el, )n *eneral, aciunile se desf.oar )n +i/locul celor +ai +ici lucruri ce au le*tur cu ele, fr)+i)ndu0se .i )+pr.tiin0du0se )ntr0un cerc )ntre* de )nta+plri, de accidente , la el toate strile au i+portan, alturi de cele +ai )nalte re*iuni .i cele +ai )nse+nate interese se *sesc cele +ai lipsite de )nse+ntate .i +ai secundare. E...F In cuprinsul acestui caracter accidental al o3iectelor 8 care s)nt reprezentate )n parte, desi*ur, drept si+plu +ediu pentru un coninut )n sine )nsu.i de +are )nse+ntate, dar care s)nt )nfi.ate )n parte .i )n +od independent 8 devine evident decadena artei ro+antice E...F &nu+e, pe de o parte, se prezint realitatea concret, cu o 3 i e c t i v i t a t e a ei prozaic, dac o consider+ din punctul de vedere al idealului, coninutul vieii o3i.nuite, de toate zilele, care nu este conceput )n su3stana ei, conin)nd ele+ente +orale .i divine, ci este privit su3 aspectul caracterului ei sc1i+3tor .i trector , pe de alt parte, ave+ su3iectivitatea, care, cu senti+entele .i felul ei de a vedea, cu dreptul .i puterea spiritului ei, .tie s se ridice spre a deveni stp)n a )ntre*ii realiti, su3iectivitatea care nu las ni+ic s r+)n cu le*turile lui o3i.nuite .i cu valoarea ce o are pentru con.tiina o3i.nuit .i care se +ulu+e.te nu+ai atunci c)nd tot ceea ce este )ncorporat )n acest do+eniu se dovede.te, prin for+a .i poziia ce i le confer opinia su3iectiv, capriciul, *enialitatea, a fi dizolva3il, iar pentru intuiie .i senti+ent, dizolvat. $E., I, C=J0C=K )n poezie este )nfi.at viaa casnic o3i.nuit 8 care are drept su3stan a ei onestitatea, e9periena lucrurilor
'%'

.i +orala zilei 8 )n co+plicaii sociale curente, )n scene .i fi*uri luate din pturile sociale +i/locii .i de /os. $a francezi, +ai cu sea+ (iderot a insistat )n sensul acesta asupra naturaleei .i i+itrii a ceea ce este dat. Printre noi *er+anii, %oet1e .i 2c1iller au fost, )n sc1i+3, cei ce s0au an*a/at, )ntr0un )neles superior, pe un dru+ ase+ntor )n tinereea lor , dar, )nuntrul acestei naturalee vii .i al acestor particulariti, ei au cutat un coninut +ai profund .i conflicte eseniale, pline de interes, )n ti+p ce +ai ales -otze3ue .i Iffland 8 unul cu o vitez superficial a concepiei .i a produciei, cellalt cu precizie +ai serioas .i cu o +oralitate de +ic03ur*1ez 8 au fcut, cu si+ puin pentru adevrata poezie, portretul vieii zilnice a ti+pului lor, cu relaiile ei prozaice .i stri+te. )n *eneral )ns, arta noastr a adoptat foarte 3ucuros acest ton, de.i foarte t)rziu, realiz)nd su3 acest raport o virtuozitate. $E., I, C=C (ac arta clasic, potrivit idealului ei, nu pls+uie.te )n esen dec)t ceea ce este su3stanial, aici Epictura de *en olandez, n.n.N este prins .i reprezentat intuitiv natura sc1i+3toare )n e9teriorizrile ei fu*itive : cursul iute al apei, o cdere de ap, valuri spu+e*)nde ale +rii, o natur +oart cu strlucirea )nta+pltoare a pa1arelor, a farfuriilor etc. , for+a e9terioar a realitii spirituale )n situaiile cele +ai particulare : o fe+eie care 3a* )n ac firul de a la lu+in, un popas de 3andii care face +i.cri accidentale, tot ce e +ai instantaneu )nitr0un *en care dispare )ntr0o clip, r)sul .i c1icotitui unui ran, iat )n ceea ce #stade, Teniers, 2teen s)nt +ae.tri: &ve+ aici un triu+f al artei asupra a ceea ce este trector, triu+f prin care su3stanialul este oarecu+ )n.elat )n puterea lui asupra accidentalului .i efe+erului $E., I, C=<
BCJ

...5ean Paul este la noi un u+orist iu3it, cu toate c el este +ai 3izar dec)t toi ceilali )n unirea 3aroc a tot ceea ce o3iectiv e +ai )ndeprtat .i prin aruncarea claie peste *r+ad a unor o3iecte aduse )n relaie )n c1ip a3solut su3iectiv. Istoria, coninutul .i +ersul eveni+entelor s)nt ceea ce e +ai puin interesant )n ro+anele sale. Principalul r+)ne acel du0te0vino al u+orului care se folose.te de coninut nu+ai pentru a0.i afir+a )n le*tur cu el su3iectiva sa ie.ire spiritual. Prin aceast raportare .i )nlnuire a unui +aterial adunat din toate re*iunile lu+ii .i din toate do+eniile realitii, u+oristicul se )ntoarce oarecu+ )napoi la si+3olic, unde se+nificaia .i fi*ura s)nt de ase+enea una )n afara celeilalte, nu+ai c acu+ pura su3iectivitate a poetului este aceea care co+and peste +aterial, ca .i peste se+nificaie, /u9tapu0n)ndu0le )n c1ip straniu. (ar o astfel de serie de idei capricioase o3ose.te cur)nd, +ai ales c)nd ni se pretinde s ne transpune+ cu reprezentarea noastr )n interiorul co+3inaiilor adesea *reu de *1icit care i0au venit )nta+pltor )n +inte poetului. Qndeose3i la 5ean Paul, +etaforele, spiritele, *lu+ele, co+paraiile se o+oar una pe alta, nu vezi ie.ind ni+ic, ci totul nu+ai diston)nd. (ar ceea ce tre3uie s intre )n disoluie e nevoie s se fi dezvoltat )n preala3il .i s se fi pre*tit. Pe de alt parte, c)nd su3iectul nu are )n sine s)+3urele .i consis0 tena unei naturi suflete.ti pline de adevrat su3iectivitate, u+orul alunec u.or )n senti+ental .i suscepti3il, pentru care tot 5ean Paul ne ofer e9e+plu. $E., ), C;=0C;; ...decadena artei a constat, pe de o parte, +ai ales )n reproducerea e9teriorului o3iectiv )n for+ele lui accidentale, pe de alt parte, )n u+or ca eli3erare a su3iectivitii )n for+ele ei interioare accidentale. $E., I, C;<
BCK

"u tre3uie )ns s consider+ acest fapt Esf)r.itul for+ei ro+antice a artei, n.n.Q ca pe o si+pl nenorocire )nta+pltoare de care ar fi fost lovit arta din e9terior, din cauza +izeriei ti+purilor, a prozei lor, a lipsei de interes etc, ci aciunea, dezvoltarea artei )ns.i este aceea care, d)nd for+ o3iectiv +aterialului ce0i este ei )ns.i i+anent .i ela3or)ndu0l intuitiv, aduce c1iar pe calea aceasta, cu fiecare pas )nainte, o contri3uie la li3erarea artei de coninutul reprezentat de ea. 6eea ce ne )nfi.eaz arta sau *)ndirea ca o3iect )n c1ip at)t de co+ple9 )n faa oc1ilor no.tri trupe.ti sau suflete.ti, )nc)t coninutul este epuizat, totul fiind e9teriorizat .i ne+ai0r+)n)nd ni+ic o3scur .i interior, nu +ai prezint interes a3solut, cci interesul nu se treze.te dec)t )n le*tur cu o activitate vie, proaspt. 2piritul se strduie.te )n /urul o3iectelor nu+ai at)ta ti+p c)t +ai e9ist ceva ascuns )n ele, ceva nerevelat. &cesta este cazul at)ta ti+p c)t +aterialul este )nc identic cu noi. (ar c)nd arta a revelat pe toate laturile lor esenialele concepii despre lu+e cuprinse )n conceptul ei, precu+ .i sfera coninutului aparintor acestor concepii despre lu+e, ea s0a dez3rat de acest coninut, destinat de fiecare dat pentru un anu+it popor, pentru o anu+it epoc, iar nevoia adevrat de a0l relua se treze.te nu+ai o dat cu nevoia de a se ridica )+potriva coninutului care p)n aici era sin*ur vala3il, ca, de e9e+plu, )n %recia, unde &ris0tofan s0a ridicat )+potriva ti+pului su, ori $ucian care s0a ridicat )+potriva )ntre*ului trecut al elenilor, .au, )n Italia .i )n 2pania. &riosto .i 6ervantes, la sf)r.itul evului +ediu, )ncepur s se )ndrepte contra cavaleris+ului. E...F )n zilele noastre, aproape la toate popoarele, cultura refle9iei, critica, iar la noi *er+anii li3ertatea *)n0dirii au pus stp)nire .i pe arti.ti, fc)nd din ei, dup ce
BCG

au fost parcurse .i diferitele stadii necesare ale for+ei ro+antice a artei, a.a0zic)nd tabula rasa )n ce prive.te +ateria .i for+a produciei lor. E...F Prin ur+are, artistul se *se.te deasupra for+elor .i a for+aiilor consacrate, deter+inate, +i.c)ndu0e li3er pentru sine, neat)rntor de coninutul .i felul de a vedea )n care odinioar erau prezente )naintea oc1ilor con.tiinei sacrul .i ve.nicul. "ici un coninut, nici o for+ nu +ai s)nt ne+i/locit identice cu inti+itatea, cu natura, cu fiina su3con.tient .i su3stanial a artistului. #rice +aterie, orice su3iect )i poate fi indiferent dac nu e )n contradicie cu le*ea for+al de a fi )n *eneral fru+os .i potrivit pentru a fi tratat artistic. "u e9ist )n ziua de azi nici o +aterie care s0ar afla )n sine .i pentru sine deasupra acestei relativiti, cel puin nu e9ist nevoia a3solut ca el s fie reprezentat de ctre art. (e aceea artistul se co+port )n *eneral fa de coninutul pe care0l ela3oreaz oarecu+ ca

un autor dra+atic care prezint .i e9pune pe scen persona/e strine, alte persoane. $E., I, C;J0C;G (at fiind aceast a3unden .i varietate a +ateriilor, tre3uie s fie for+ulat )nainte de toate e9i*ena ca, )n privina +odului lor de a fi tratate, pretutindenea s fie pus )n lu+in felul actual de a fi al spiritului. &rtistuF +odern poate, evident, s se alture la cei vec1i .i la cei +ai vec1i, a fi fiu al lui 4o+er, c1iar .i nu+ai cel din ur+ fiu al lui 4o+er, este fru+os , .i c1iar .i creaii care o*lindesc spiritul +edieval al artei ro+antice ).i au +eritele lor. (ar altceva este aceast vala3ilitate universal, profunzi+e .i particularitate a unei +aterii oarecare .i iar.i altceva este +odul ei de a fi tratat. "ici un 4o+er .i nici un 2ofocle, nici un (ante, &riosto sau
BCC > .

21a7espeare nu se +ai pot na.te )n epoca noastr , ceea ce a fost c&ntat at)t de +re, ceea ce a fost e9pri+at at&t de li3er s0a e9pri+at. Toate acestea s)nt su3iecte .i .noduri de a le privi .i concepe al cror c)ntec a a+uit. "u+ai prezentul este proaspt, restul este .ters .i +ai .ters. E...F &pariia .i aciunea o+enescului nepieritor, cu se+nificaiile lui cele +ai +ultilaterale .i cu infinita lui dezvoltare )n toate direciile, s)nt ceea ce )n acest recipient al situaiilor .i senti+entelor o+ene.ti poate constitui acu+ coninutul a3solut al artei noastre. $E., I, =;?0C;<
6MP'I"2 Fenomenologia artei $Prefa. .......,............ @ 6abel cronologic .......................... 6$ (u pri0ire la alctuirea culegerii de fa ........... 6IH Preambul! Filo ofia .......................... ; &'T& I" (EA@#$T&'E& 2PI'ITM$MI (siste+atizri introductive !eno+enolo*ia spiritului" ................. ;; 'eli*ia natural ................................ ;B 'eli*ia artei ................................ , . ;C 'eli*ia revelat ........................... J= !ilozofia spiritului" .,,...................... J; &rta .................................... J; 'eli*ia revelat .......................... JC !ilozofia ............................... JC Estetica" .................................... J< Introducere .................................. J< Ideea fru+osului artistic sau idealul................ K; (iviziune KC
'%9

!'MM#2M$ &'TI2TI6 (*eneralul Estetica. Esteticieni.......................... G; Ltiina despre art ........................ G; @alorificri ................................... G< 6ritici....................................t ?? #pera de art ................................ << (eli+itri .................................... I= 6orelri .................................... ;=B &rtistul ;;G (EA@#$T&'E& 2PI'ITM$MI &'TEI (siste+atizri introductive !ilozofia istoriei" ........................... ;JG $u+ea oriental ............................... ;J? $u+ea *reac ................................. ;KB $u+ea ro+an . . ,............................. ;KI $u+ea *er+an ................................ ;G; ..!ilozofia reli*iei" ..................... ;GK 'eli*ia natural ............................... ;GC 'eli*ia individualitii spirituale .................. ;CB 'eli*ia a3solut ................................ ;?K Estetica" .................. ....... ;?G !#'ME$E !'MM#2M$MI &'TI2TI6 (particularul 2i+3olicul 6lasicul .i
'7"

;<I B=B !ru+useea clasic ............................. B=J 6onstituirea for+ei clasice ....................... B=? Idealul for+ei clasice ........................... B;J %recia .................................... B;I Mitolo*ia elen ................................ B;I

Eroi, filozofi, arti.ti ............................. (isoluia ro+an ............................... 'o+anticul ,.............................

BJJ BKK K<

$ector : MX'I& 2IMI#"E26M Te1noredactor : E$E"& 6&$M%&'M ;un de tipar! @.5.8C@C. 6ira'! JB.8IA e4. broate. (oli ed.! 8B,J8. (oli tipar! 8D,DK. rf6f> Tiparul e9ecutat su3 co+anda ; P nr. G.BI<I?< la )ntreprinderea Roc9iQE5S poli*rafic Bacu, str. Eli3errii nr. CJ. 'EPMB$I6& 2#6I&$I2T& '#M&"I& $ucrarea este tiprit pe 1)rtie fa3ricat de 6.6.4. BMLTE"I