MENTALITATILE COLECTIVE SI IMAGINILE SOCIALE Conceptul de mentalitate colectiva Influenta mentalitatilor colective asupra imaginilor sociale Influenta mentalitatilor

or asupra atitudinilor colective Mentalitate si tabu Imaginile sociale corespund sistemului de valori compatibil culturii traditiei sistemului de credinte colective normelor sociale date si contribuie la formarea conduitelor si orientarea comunicarilor sociale! Imaginile sociale se elaborea"a prin si in raporturile sociale de comunicare si de aceea se considera ca dinamica comunicarii si dinamica imaginilor sociale se intersectea"a cu elementele mentalului colectiv in care mentalitatile oamenilor si grupurilor sociale #oaca un rol fundamental! $! CONCE%T&L 'E MENTALITATE COLECTIVA Mentalitatea colectiva este definita ca "ansamblu al modurilor de a percepe, judeca, actiona, caracteristic <<spiritului>> unui grup, unei epoci" [1]; "ansamblu de obiceiuri intelectuale, de credinte, de convingeri, de comportamente caracteristice unui grup"[2]; "fel particular de a gandi al unei colectivitati"[3]; "ansamblu de opinii, prejudecati si credinte care influenteaza gandirea indivizilor, a grupurilor umane, a popoarelor"[4]. Mentalitatile se manifesta in primul rand social si nu individual! Mentalitatea se naste in individ pentru ca opinia credinta si pre#udecata tin de comportamentul psi(ic al individului dar odata formate ele conditionea"a perceptia realitatilor si determina comportamentul social al indivi"ilor! Este un fapt constatat ca oamenii care impartasesc aceeasi credinta si au aceleasi pre#udecati e)prima de regula aceleasi opinii cu privire la un obiect social dat! Transmiterea mentalitatilor se reali"ea"a prin contagiune mentala*+, imitatie*-, si prin traditie de la membrii grupurilor primare si secundare in cadrul carora relationea"a indivi"ii! Credintele si pre#udecatile apar la indivi"i pe timpul de"voltarii lor ontogenetice iar aceasta de"voltare are preponderent caracter social! Insusirea credintelor pre#udecatilor si opiniilor de catre membrii grupurilor sociale face posibila sociali"area lor le confera identitate si le certifica apartenenta la o colectivitate specifica! Intre elementele constitutive ale mentalitatii .opinii pre#udecati credinte/ e)ista raporturi logice si raporturi afective! Raporturile logice se e)prima in faptul ca de fiecare data credintele generea"a pre#udecati germenul pre#udecatii fiind de fapt o credinta! %re#udecata poate fi esenta unei credinte o credinta partiala sau un element al credintei! 'e obicei credintele generea"a sisteme de pre#udecati si opinii care odata formate se constituie in elemente ce favori"ea"a receptarea si conservarea credintelor! 0enomenul este posibil datorita faptului ca receptarea credintei este bidimensionala1 in primul rand ea este un fapt de constiinta si in al doilea rand se ba"ea"a pe imitatie si contagiune sociala ambele sustinute de transmiterea din generatie in generatie! Interiori"area si respectarea credintei tin aproape in e)clusivitate de pre#udecata si de opinie pentru ca ele actionea"a restrictiv si normativ asupra grupurilor umane! Astfel ma#oritatea interdictiilor

cuprinse intr2o credinta sunt sustinute de pre#udecati corespun"atoare cu care se afla in relatii biunivoce! Se creea"a aproape o simbio"a intre interdictii si atitudinile comportamentale ale indivi"ilor directionate de pre#udecati! %re#udecatile filtrea"a informatia si orientea"a opinia! Gustave Le 3on releva ca opiniile sunt ba"ate in principal pe elemente afective si mistice 2 adica pe credinte 2 si de aceea depind de reactiile in 454(46( dividuale pe care le modifica fara incetare mediul caracterul educatia interesul etc!*4, Variatiile produse de reactiile individuale nu e)clud posibilitatea e)istentei unor orientari generale care imping mereu pe aceiasi indivi"i spre anumite grupuri de opinie! Lucrul este posibil daca admitem ca "un popor nu este format numai din indivizi, diferentiati cu ajutorul educatiei, prin caracter etc., ci indeosebi din mosteniri ancestrale deosebite"[8]! La inceputul evolutiei sale o societate se compune din indivi"i putin diferentiati care nu au alta mentalitate decat aceea a tribului lor! %e parcursul de"voltarii societatii datorita evolutiei si selectiei indivi"ii se separa treptat7 unii progresea"a foarte rapid altii progresea"a putin si inegal "ramanand in etape diferite in acelasi stadiu"[9]! "Rezulta ca, intr-o anumita perioada din evolutia sa, o societate cuprinde reprezentanti ai tuturor fazelor pe care ea le-a parcurs succesiv. Mentalitatea fiecaruia dintre ei nedepasind-o pe aceea a epocii pe care o sintetizeaza, ei nu ar reusi sa se adapteze altei perioade."[10] 8e"ulta de aici ca civili"atia i2a perfectionat pe oameni insa i2a transformat in mod inegal impingandu2i spre o inegalitate crescanda! "Egalitatea, care a fost legea primelor epoci ale omenirii, nu ar putea fi aceea a prezentului si inca si mai putin a viitorului."[11] 'esigur aceste componente eterogene ale unui popor pot avea in comun limba! Oamenii a#ung relativ repede sa vorbeasca aceeasi limba "insa cuvintele trezesc in ei idei, sentimente si, prin urmare, opinii cu totul diferite."[12] Conclu"ia care se impune aici este ca diferentele de opinii sunt create de diferentele de credinte si pre#udecati! Cu alte cuvinte sistemul credintelor dintr2o societate determina un sistem de pre#udecati care sta la ba"a sistemului de opinii dominante in acea societate! Raporturile afective releva adevarul ca intotdeauna credintele se adresea"a afectivului si nu logicului datorita faptului ca ele se receptea"a intr2un spatiu preponderent afectiv .familie grupul de credinciosi etc!/! Credinta orientea"a pre#udecatile opiniile si prin urmare comportamentul! "Elaborata in zonele subconstiente pe care inteligenta nu reuseste sa le atinga, o credinta se suporta, nu se discuta."[13] Originea inconstienta a credintelor le face foarte re"istente! Indiferent de tipurile lor .religioase politice sau sociale/ credintele au avut intotdeauna un rol preponderent in formarea pre#udecatilor si opiniilor constituind "poli activi in jurul carora graviteaza e istenta popoarelor, punandu-si amprenta pe toate elementele unei civilizatii"[14]!

'aca mentalitatile credinciosilor nu au evoluat prea mult de2a lungul istoriei este pentru ca in cursul vremurilor sentimentele adevarata temelie a sufletului si2au pastrat fi)itatea! "!nteligenta progreseaza, sentimentele nu."[15] 'esigur credinta intr2o anumita dogma poate fi considerata o ilu"ie! Insa datorita puterii sale magice irealul devine mai tare decat realul! C(iar daca unele credinte cu o mare incarcatura psi(ologica generea"a la diferite popoare pre#udecati si opinii dispretuite si blamate de alte popoare credinta in general face parte din bunurile cele mai de pret ale unei entitati sociale! "" credinta general acceptata da unui popor o comunitate de gandire generatoare de unitate si forta."[16] Vom conclu"iona impreuna cu Gustave Le 3on ca "#egile care guverneaza psi$ologia credintei nu se aplica doar marilor convingeri care lasa o pecete indelibila pe canavaua istoriei. Ele sunt aplicabile si la majoritatea opiniilor noastre de fiecare zi privind fiintele si lucrurile care ne inconjoara"[17]! Si adaugam noi aceste legi sunt aplicabile si la ma#oritatea pre#udecatilor privind realitatile ce ne incon#oara! $!$! Credinta Credinta este definita drept "%ertitudine afectiva, sentimentala, nonrationala care poate atinge, uneori, fanatismul"[18]! In aceasta acceptiune conceptuala se inscriu si conceptiile religioase motivate insa prin revelatie! Immanuel 9ant considera credinta un act de vointa de ade"iune individuala subiectiva care e)clude indoiala si se lipseste de ratiunile logice adecvate si comunicabile*$:,! In conceptia lui Gustave Le 3on "" credinta este un act de origine inconstienta care ne sileste sa admitem in bloc o idee, o opinie, o e plicatie, o doctrina"[20]! 8atiunea nu este implicata in procesul formarii credintei! "%and ea incearca sa justifice credinta, aceasta este deja formata."[21] Credinta constituie elementul esential al mentalitatii! Ea este i"vorul cel mai important al pre#udecatilor si opiniilor sociale este sistemul de referinta care determina subiectul orientarea si sensul lor! In #urul marilor credinte ale lumii se coagulea"a mentalitati si opinii care strabat societatile si civili"atiile lasandu2si amprenta in mentalul colectiv si in modul lor de viata! Sc(imbarile in sistemul de mentalitati si opinii nu sunt posibile decat daca au loc sc(imbari semnificative ale credintelor! 'e aceea "&ingurele revolutii autentice sunt acelea care reinnoiesc credintele fundamentale ale unui popor. Ele au fost intotdeauna foarte rare. 'e obicei doar numele convingerilor se transforma. %redinta isi sc$imba obiectul, insa nu piere niciodata.;*<<, Credinta nu poate pieri pentru ca nevoia de a crede este specifica naturii umane si se materiali"ea"a intr2un act psi(ologic care este ireductibil! "&ufletul omenesc are oroare de indoiala si de incertitudine( El are trebuinta sa fie calauzit si de un credo religios, politic sau moral, care sa-l domine si sa-l scuteasca de efortul de a gandi."[23]

%re#udecatile opiniile si credinta care le generea"a parti componente ale mentalitatilor ii a#uta pe oameni sa interprete"e si sa evalue"e lucrurile si fenomenele sociale pe ba"a acestor "elemente fi e" e)istente in mentalul colectiv care nu numai conserva credintele pre#udecatile si opiniile dar si consfintesc legatura indisolubila dintre indivi"i si comunitatile sociale prin demonstrarea loialitatii conformismului identitatii atasamentului etc! Credintele constituie liantul social cel mai eficient si cel mai raspandit! 'ar totodata ele sunt sursa cea mai importanta a incompatibilitatilor tensiunilor si conflictelor sociale! Credintele au #ucat si #oaca rolul de motor al de"voltarii sociale dar in acelasi timp ele se constituie in puternice elemente de stagnare! "Epoca moderna cuprinde tot atata credinta ca si secolele care au precedat-o. !n templele noi, se predica dogme la fel de despotice ca acelea din trecut si care numara credinciosi la fel de numerosi. )ec$iul credo religios care aservea odinioara multimea este inlocuit de un credo socialist sau anar$ist, pe atat de imperios pe cat de putin rational, dar care nu domina mai putin sufletele oamenilor. *iserica este adesea inlocuita de carciuma, dar predicile conducatorilor mistici care se fac auzite aici sunt obiectul aceleiasi credinte."[24] Credintele religioase au influentat si influentea"a profund viata spirituala si practica a societatilor! In consecinta atat modelele comportamentale din diferitele societati si normele morale generale cat si structurile institutionale si normele #uridice au fost impregnate de permanenta raportare la ideologia religioasa! Cuvantului religie ii sunt asociate doua etimologii latine! &na deriva din verbul latin relegere+ ;a reveni in urma prin lectura, cuvant, gandire, a reculege" ! 8eligia este deci "rememorare, celebrare a unui trecut sau a unui eveniment din trecut, deci actualizarea permanenta a acestui eveniment" [25]! Tot in intelesul acesta de rememorare religia inseamna orientare directie1 "ea deosebeste susul de jos, o lume de sus, care este transcendenta, o lume de jos, care este imanenta; in general, ea desparte binele de rau; ea zugraveste adesea un viitor <<absolut>> la care trebuie ajuns, un sfarsit al tuturor lucrurilor si, prin urmare, implica asteptarea si speranta unui timp al reconcilierii totale pentru umanitate si a unei supravietuiri sau a unei mantuiri pentru toti indivizii"[26]! Este de retinut faptul ca in general credintele religioase prin legatura lor stransa cu traditia sunt intotdeauna creatoare de sens si de forme de e)istenta pentru cei care adera la ele! 8eligia "organizeaza si structureaza timpul si spatiul lumii"[27]! Cealalta etimologie a cuvantului religie deriva din verbul religare care inseamna a lega, a fi a! "%and e ercita o influenta efectiva ( religia uneste, constituie si fundamenteaza ceea ce poarta numele de liant social" ! 8eligia de fapt defineste si stabileste in multe epoci istorice regulile vietuirii in comun care "creeaza legaturi si-i leaga efectiv pe membrii unei societati"[28]! Aceste legaturi se stabilesc in primul rand in mentalul colectiv si devin functionale prin mecanisme specifice acestui mental1

modalitati specifice de perceptie de #udecata si actiune7 obiceiuri convingeri si comportamente7 pre#udecati si opinii7 interdictii constrangeri si permisivitati etc! Legaturile dintre membrii societatii create de catre religie sunt in primul rand afective si de aceea foarte puternice! 8eligia reali"ea"a legaturile dintre oameni cu a#utorul %rincipiului absolut si cu a#utorul Transcendentei marcand astfel "orice realitate umana si indeosebi relatiile dintre oameni cu pecetea sacrului"[29]! Credintele sunt structuri psi(ice deosebit de comple)e re"istente de durata care isi pun amprenta pe personalitatea omului aproape tot atat de apasat ca si trasaturile de caracter! "'aca avem in vedere credintele religioase, politice etc. 2 releva dr! Leonard Gavriliu in prefata la lucrarea "piniile si credintele 2 constatam ca acestea nu se sc$imba de pe o zi pe alta, ca nu constituie convingeri lesne de destramat sau de convertit si ca, pentru a si le apara, oamenii sunt in stare sa-si verse sangele in batalii pe terenul irationalului absolut, recurgand la toate mijloacele, cum stim ca s-a intamplat pe vremea lui Moise, a cruciadelor, a !nc$izitiei, a regimurilor instaurate de &talin sau ,itler, si cum vedem ca se petrec lucrurile si azi, in -lster, in !ugoslavia dezagregata de <<e plozia>> unor credinte incompatibile, in noile state din %aucaz etc."[30] 8eligia a consolidat si mentinut ansamblul institutiilor create si al legaturilor tesute in fiecare societate in parte! Ea a garantat ordinea e)istenta in unele perioade ale istoriei ordine in care fiecaruia ii era atribuit un loc o data pentru totdeauna! Ca e)emplu putem invoca regalitatea de drept divin din timpul Vec(iului regim din 0ranta si in general toate regimurile politice din cursul istoriei aflate in legaturi specifice cu divinitatea care le legitima domnia! ".orta autoritatii politice este astfel intemeiata pe o legatura sacra si nu pe carisma suveranului sau pe vointa subiectilor."[31] %rin urmare multa vreme in istorie mentalitatile au facut posibil ca faptele actiunile gandurile comportamentele atitudinile convingerile si opiniile oamenilor sa fie #udecate si #ustificate prin ratiuni teologice fara sa se puna in discutie statutul si rolul social al acestora statut si rol social stabilit de divinitate! Acest lucru a fost posibil pentru ca religia a generat un sistem de mentalitati care au deservit si consolidat puterea introducand in mentalul colectiv asertiuni de genul1 puterea este sacra ea apartine lui 'umne"eu7 puterea pamanteasca este o putere repre"entativa faraonul imparatul regele domnitorul sunt repre"entantii lui 'umne"eu pe pamant7 puterea fiind sacra ea este atotstapanitoare iar in consecinta ea devine discretionara si se ba"ea"a pe mila si pe pedeapsa crestina7 puterea este inspaimantatoare neinduratoare si pedepsitoare daca nu ii dai ascultare .necredincios era ec(ivalent cu nesupus iar eretic semnifica in primul rand nu opo"itia fata de credinta si fata de 'umne"eu ci fata de proiectia divina pe %amant adica fata de papa imparat rege etc!/7 puterea cere sacrificii pentru imbunatatirea relatiei dintre ea si supusi cere #ertfe pentru a fi induplecata pentru a fi generoasa si iertatoare7 puterea trebuie venerata de fapt trebuie asigurata ca nimeni nu atentea"a la ea!

$!<! %re#udecata %re#udecata este un "mod de gandire marcat de factori emotionali, care se produce inainte si in afara cunoasterii obiective a realitatii date" [32]! Ea este "orice afirmatie, ori generalizare neverificata si neverificabila cu privire la relatiile umane, la manifestarile de comportament ale indivizilor, la calitatile personale sau de grup ale oamenilor"[33]! 0iind o opinie nesupusa verificarii de catre subiect pre#udecata este nascuta din anumite stereotipuri de gandire proprii sau transmise din generali"area neintemeiata a unei e)periente personale din analogii grabite si fortate! Se constata astfel ca pre#udecatile sunt generate mai mult de atitudini afective decat de cunoasterea reala si verificata a realitatilor sociale! Caracteristic pre#udecatii este ideea sau parerea preconceputa adesea eronata pe care si2o fac indivi"ii sau grupurile sociale despre lucruri! 'eformand perceptia si #udecata pre#udecata denaturea"a realitatea evaluand superficial lucrurile si dand verdicte cu usurinta inainte de cunoasterea directa a faptelor! %re#udecatile caracteri"ea"a atat gandirea indivi"ilor cat si gandirea grupului! Ca idei si pareri preconcepute si neverificate ele patrund usor in mentalul colectiv mai ales in societatile i"olate traditionale in care stiinta si cultura stiintifica #oaca un rol mai putin important! Influentele nefaste ale pre#udecatilor au insotit istoria omenirii din cele mai vec(i timpuri pana in "ilele noastre! Ele reflecta acceptarea fatalista de catre oameni si comunitatile umane a unor stari de lucruri defavorabile lor diminuarea sau ani(ilarea spiritului critic al indivi"ilor si grupurilor sociale diminuarea sau blocarea relatiilor si a sc(imbului de informatii dintre popoare si natiuni blamarea si punerea la stalpul infamiei a unor intregi populatii fara ca realitatile acestora sa fie cunoscute denigrarea unor culturi si modele culturale care si2au demonstrat superioritatea de2a lungul istoriei agresarea si deformarea imaginii unor state care au intrat in di"gratia marilor puteri ale vremii etc! %re#udecatile se de"volta in conditiile unor stari de frustrare a indivi"ilor sau grupurilor provocand adevarate psi(o"e sociale care e)prima "stari de spirit obsesionalgeneralizate, de contaminari in cadrul unor grupuri sociale"[34] cau"ate adesea de teama de convulsii sociale de ra"boaie de insecuritate de agresiune asupra unor elemente ale grupului social sau asupra intregului grup de calamitati care afectea"a sau ar putea afecta grupul de stari de tensiune care ameninta sau frustrea"a comunitati umane etc! %re#udecatile i"olea"a comunitatile umane si le contrapun in mod artificial! Ele sunt contraproductive pentru popoare natiuni si minoritati nationale! 'e aceea solutia sau alternativa la efectul devastator al pre#udecatilor sunt "adevarurile verificate ale ratiunii, in lupta cu mereu reductabilele afecte si cu crizele devastatoare de misticism si fanatism"[35]!

$!6!Opinia

Opinia este definita drept "receptare sau descriere necritica a realitatii, incredere, adeziune spontana ori empirica a subiectului fata de o anumita situatie, conceptie sau de un anumit plan de actiune"[36]; "parere, judecata, idee"[37]; "fapt de constiinta care se e prima printr-o judecata apreciativa, optativa /preferentiala0, modalitate personala de a aprecia un fapt, un eveniment, o idee, o informatie, un comportament"[38]; "e presie verbala a atitudinii"[39]! Opinia e)prima un punct de vedere sau o evaluare la care adera individul sau grupul pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp materiali"ata in acord2 de"acord aprobare2de"aprobare! Opiniile apar acolo unde nu este posibila o demonstratie stiintifica riguroasa! 'e indata ce ne indepartam de stiinta trecand din domeniul cunoasterii in acela al credintei "divergenta de opinii asupra tuturor subiectelor devine, dimpotriva, o lege constanta. Ea se manifesta c$iar si asupra c$estiunilor in care s-ar parea ca numai ratiunea ar trebui sa vorbeasca("[40]. La originea opiniei stau elemente ale e)istentei sociale cu impact ma#or asupra indivi"ilor si colectivitatilor1 vietuirea oamenilor in comun7 comunitatea si diversitatea de interese trebuinte scopuri7 diversitatea de atitudini conceptii credinte pre#udecati etc! Opinia are in primul rand un caracter social si nu individual! Este o manifestare comple)a in care regasim structurate si e)primate in mod specific si concret elemente apartinand diferitelor forme ale constiintei sociale raportate la un fapt concret devenit obiect de opinie! Influentele colective sunt responsabile de gene"a unui mare numar de opinii in societate! "!mensa majoritate a oamenilor - spune Gustave Le 3on - nu au decat opinii colective. %$iar si cei mai independenti indivizi profeseaza in general opiniile grupurilor sociale de care apartin ei insisi."[41] Opinia colectiva desemnand aprecierile de valoare ale unei colectivitati asupra unor c(estiuni concrete controversate din viata sociala economica #uridica ideologica morala culturala artistica stiintifica etc! nu este de natura materiala ci spirituala! Se constata ca "popoarele cu un lung trecut istoric prezinta o mare comunitate de opinii si de credinte asupra anumitor c$estiuni fundamentale. 1ceasta comunitate de opinii rezulta din formarea unui suflet national. &ufletul acesta fiind valabil de la un popor la altul, aceleasi evenimente vor provoca la fiecare dintre ele reactii diferite."[42] %opulatiile care au fost supuse de2a lungul istoriei acelorasi credinte acelorasi institutii acelorasi legi si au vorbit aceeasi limba s2au constituit in popoare iar in morala lor in politica si religia lor au intiparite adanc "un ansamblu de idei, de sentimente comune, atat de fi ate in suflete, incat toata lumea le accepta fara a le pune in discutie"[43]!

Opinia colectiva este puternic influentata de mediul social1 de traditii de starile de spirit de prestigiu si autoritate de relatiile interpersonale si intergrupale de influenta persuasiva a mi#loacelor de comunicare in masa a mi#loacelor de educatie si de propaganda etc! Acest mediu social generea"a fara stirea noastra "inferente inconstiente care ne domina in permanenta. %artile, ziarele, discutiile, evenimentele unei epoci creeaza o ambianta care, desi invizibila, ne orienteaza."[44] Opiniile pe care le generea"a mediul social sunt foarte puternice! Ele orientea"a atitudinile si comportamentul individului in asa masura incat in conditiile in care este obligat sa paraseasca mediul social acesta este "silit sa-si sc$imbe opiniile"[45]! Mai mult decat mediul social opinia colectiva a oamenilor este puternic influentata de grupul social carora ei apartin! Oamenii au foarte putine opinii si credinte individuale deduse din observatiile si rationamentele proprii! In sc(imb ma#oritatea opiniilor lor sunt acelea ale grupului din care fac parte! ".iecare clasa din structura unui popor - muncitori, magistrati, politicieni - profeseaza deci opiniile fundamentale ale grupului lor profesional"[46] si astfel aceste opinii "se constituie in criteriile judecatii lor."[47] Obiceiurile si traditiile orientea"a reglea"a si controlea"a opinia colectiva a indivi"ilor si grupurilor! In ele este sedimentata e)perienta uneori milenara a colectivitatilor umane constituind astfel un puternic element de control social asupra comportamentelor! ""biceiul, forma a deprinderii, constituie forta societatii si a indivizilor. El ii dispenseaza de nevoia de a reflecta ori de cate ori au a-si forma o opinie asupra unei c$estiuni la zi."[48] <! IN0L&ENTA MENTALITATILO8 COLECTIVE AS&%8A IMAGINILO8 SOCIALE Mentalitatile influentea"a imaginile indivi"ilor grupurilor umane si popoarelor in primul rand prin credintele si pre#udecatile cu a#utorul carora filtrea"a informatia sociala si orientea"a opinia atitudinea si comportamentul oamenilor! Credintele pre#udecatile si opiniile constituie criterii importante pe ba"a carora indivi"ii si grupurile percep cunosc si evaluea"a realitatea sociala! Orice realitate sociala poate fi evaluata in procesul comunicarii si intr2un anumit ori"ont de interpretare*5:,! Ca urmare mentalitatile care se constituie in criterii sunt responsabile de procesarea informatiei in ori"onturi de interpretare specifice de formarea flu)urilor informationale in spatiile culturale bine delimitate si de circulatia informatiilor intre "culturile care apartin aceleiasi forme de universalitate("[50] In interiorul fiecarui ori"ont de interpretare a informatiei sociale se produc modificari inclusiv discontinuitati .modificari radicale/! 0iecare ori"ont de interpretare contine .mentine/ in el pe langa modalitati corecte de interpretare si evaluare a informatiei sociale si modalitati simplificatoare deformatoare de procesare! Seismele si

bulversarile care apar in domeniul economic politic ideologic religios etc! demonstrea"a acest lucru! 'eformarile simplificarile si erorile ce survin din modul de procesare a informatiei in interiorul ori"onturilor de interpretare sunt cau"ele principale ale deformarilor de imagine determinand in unele situatii c(iar rasturnari de imagine! Acest lucru este posibil datorita faptului ca imaginile sociale sunt o re"ultanta a modului cum se receptionea"a si procesea"a informatia in spatiile sociale in care se construiesc imaginile! In aceste spatii formarea imaginilor implica elemente necontrolabile 2 valori modele culturale traditii obiceiuri mentalitati .credinte pre#udecati opinii/ 2 dar si elemente controlabile 2 interese deci"ii ale unor centre de putere etc! 2 care dau o anumita orientare proceselor de formare a imaginilor! Elementele necontrolabile intre care mentalitatile #oaca un rol determinant actionea"a restrictiv si normativ asupra imaginilor si comportamentelor individuale si de grup! Se creea"a aproape o simbio"a intre interdictiile impuse de mentalitati imaginile si atitudinile comportamentale ale oamenilor directionate de acestea! Mai mult aceasta simbio"a este re"istenta in timpul istoric datorita faptului ca mentalitatile sunt re"ultatul receptarii afective a realitatii iar centrele de elaborare si cristali"are a imaginilor si mentalitatilor sunt comune in diferite epoci istorice! "2alatul, manastirea, castelul, scolile, curtile sunt, de-a lungul Evului Mediu, centrele in care s-au plamadit mentalitatile" [51] si imaginile adaugam noi! "#umea populara elaboreaza sau primeste modelele sale in vetrele proprii de modelare a mentalitatilor+ moara, atelierul de fierarie, $anul. )e$icule si matrice privilegiate ale mentalitatilor sunt mass-media /s!n.0 din epoca+ predica, imaginea pictata sau sculptata care, mai inainte de gala ia 3utenberg, erau nebuloasele in care se cristalizeaza mentalitatile."[52] Avand in vedere faptul ca imaginile si mentalitatile sunt produse ale unui mental colectiv impregnat de un anumit model cultural si ca ele ies la lumina prin interpretarea specifica a informatiei sociale este plau"ibil sa afirmam ca mentalitatile si imaginile intretin raporturi comple)e de determinare si influentare reciproca! Cone)iunea dintre mentalitati si imagini se materiali"ea"a in produse ale unui mental colectiv care se structurea"a si restructurea"a in functie de caracterul dominant al mentalitatii sau al imaginii1 mentalitatile dominante in epoca generea"a imagini care se impun in mediile impregnate de aceste mentalitati iar imaginile care domina mentalul colectiv in diferite epoci generea"a mentalitati si se impun ca poli de coagulare a mentalitatilor! "!n fiecare epoca 2 arata 0! 3raudel 2 o anumita reprezentare a lumii si a lucrurilor, o mentalitate colectiva dominanta insufleteste, penetreaza intreaga masa a societatii. 1ceasta mentalitate care dicteaza atitudinile, orienteaza optiunile, inradacineaza prejudecatile, inclina intr-o parte sau alta miscarile unei societati este eminamente un fapt de civilizatie."[53] Ale)andru 'utu vorbeste de anume sisteme partiale .modele/ ca parte componenta a mentalitatilor care #oaca in interiorul acestora un rol deosebit de important! Aceste modele care pot fi materiali"ate in moduri de gandire si actiune apoi in organi"ari sociale specifice si speciali"ate penetrea"a mentalul colectiv sub forma imaginilor po"itive sau negative ce determina atitudini de sustinere sau de respingere a

lor! "!n mentalitati, anume sisteme partiale joaca un rol deosebit de important. 1ceste <<modele>> se impun mult timp ca poli de atractie a mentalitatilor+ un model monastic este elaborat in Evul Mediu tarziu si el se a eaza pe notiunile de insingurare si ascetism, pentru ca, apoi, sa apara modele aristocratice centrate pe concepte de generozitate, indrazneala, frumusete, fidelitate. -nul dintre modele va traversa secolele pana la noi+ curtoazia."[54] Mentalitatile dau o mare incarcatura afectiva imaginilor! %erceptia orientata de mentalitati este directionata stereotipa contagioasa grevata de un anume sc(ematism si de comoditate! 'e aceea imaginile re"ultate din aceasta perceptie sunt grevate de un amplu registru pe care2l alimentea"a mai ales emotia care este contagioasa! Manifestandu2se intr2un spatiu de comunicare impregnat de mentalitati perceptia si evaluarea realitatii se fac in termeni polari"ati transanti implicand atitudini de acceptare sau respingere care determina cristali"area unor imagini po"itive sau negative blocand aparitia imaginilor mai nuantate! %rocesarea transanta a informatiei despre realitate in procesul comunicarii pe ba"a credintelor pre#udecatilor si opiniilor 2 elemente componente ale mentalitatilor 2 ridica de obicei bariere de receptare si intelegere determinand in acelasi timp aparitia unor imagini contradictorii difu"e si simpliste fapt care tradea"a o evaluare de suprafata putin profunda! Lucrurile devin mult mai acute cand se incearca pe ba"a unor modele culturale diferite sa se evalue"e realitati din alte spatii culturale datorita faptului ca "1ceste valori fundamentale, aceste structuri psi$ologice reprezinta in mod categoric ceea ce civilizatiile <<pot comunica cel mai putin>> una alteia, ceea ce le izoleaza si le deosebeste cel mai mult. !ar aceste mentalitati sunt de asemenea putin sensibile la trecerea timpului. Ele se sc$imba lent, nu se transforma decat dupa lungi perioade de incubatie, putin constiente si ele."[55] 'urabile timp de decenii si uneori timp de secole mentalitatile imprima caracteristica duratei si imaginilor care se cristali"ea"a in #urul lor! Lucru posibil daca avem in vedere afirmatia lui 0! 3raudel ca timpul nu este uniform ci are paliere1 unul marcat de eveniment altul de con#unctura iar ultimul palier este marcat de miscarea lenta a duratei lungi a istoriei*+-,! Cu alte cuvinte "in lumea in care traim noi se afla evenimentul din cotidian si miscari care au pornit din urma si se vor prelungi inca o serie de ani sau decenii, si miscari care nu se sc$imba de secole" [57]! 3raudel plasea"a mentalitatea in sirul miscarilor lente ale istoriei afirmand ca civili"atiile sunt ele insele mentalitati! Ca mentalitati civili"atiile sunt in acelasi timp generatoare de imagini si autoimagini care se inscriu in registre de interpretare si evaluare compatibile cu sistemul de mentalitati cuprins in structurile mentale care diri#ea"a comportamentul si actiunea oamenilor dintr2o societate si o anume epoca! Este evident ca structurile mentale ce se de"valuie studiului perioadelor lungi organi"ea"a mentalitatile si imaginile in sisteme care se influentea"a reciproc le determina sa functione"e specific intr2un timp istoric indelungat! Astfel mentalitatile si imaginile generate de catre acestea reliefea"a "prezenta trecutului in e istenta oamenilor de astazi si c$iar prelungirea tendintelor din

trecut in viitor"[58]! Mai mult studiul influentelor dintre mentalitati si imagini ofera "posibilitatea de a cunoaste aportul specific pe care istoria - cea a duratelor lungi - il primeste de la fiecare veac sau grup de veacuri si de la fiecare mileniu" [59]! Totalitatea acestor contributii de2a lungul secolelor se materiali"ea"a in concepte imagini clisee .moduri stereotipe de gandire/ mituri puse in lumina de atitudinile mentale fundamentale ale oamenilor si grupurilor umane! 6! IN0L&ENTA MENTALITATILO8 AS&%8A ATIT&'INILO8 COLECTIVE 'in perspectiva imagologica "evolutia structurilor profunde, materiale si mentale conteaza mai mult decat cea a evenimentelor rapide dar superficiale" [60]! 'e aceea imagologia este interesata de cunoasterea caracteristicilor grupurilor colectivitatilor umane popoarelor in de"voltarea lor temporala7 lucru imposibil de reali"at daca nu se infaptuieste o anali"a pertinenta a influentei mentalitatilor asupra atitudinilor colective! Cand se urmareste intelegerea functionarii unei societati in straturile ei profunde cum se sc(imba si se transforma ea la nivelul structurilor mentale e)aminarea principalelor atitudini colective este obligatorie! Aceasta cu atat mai mult cu cat putem considera impreuna cu =ac>ues Le Goff ca "istoria atitudinilor ( este un capitol din istoria mentalitatilor, un capitol din istoria sociala"[61]! Atitudinile cele mai influentate de mentalitati sunt acelea care calau"esc oamenii si grupurile sociale spre actiuni specifice societatilor in care traiesc! Actiuni care privesc conservarea si de"voltarea structurilor economice politice si sociale dar in acelasi timp au puternice re"onante asupra mentalului colectiv! Avem in vedere atitudinea fata de munca si meserie atitudinea fata de puterea politica atitudinea fata de viata si de moarte atitudinea fata de malefic .nebunie vra#itorie frica/ atitudinea fata de religie etc! Este foarte greu sa cercete"i influenta mentalitatilor asupra atitudinilor sociale dominante facand abstractie de practicile sociale specifice diferitelor perioade din istoria omenirii si diferitelor tipuri de societati! Acest lucru este determinat de faptul ca elementele normative din mentalitati 2 cele care tin de credinte pre#udecati si de opiniile dominante7 cele care tin de istoria colectivitatii si de sistemul de valori al grupului social 2 au rolul de a crea #udecati apreciative si evaluative asupra evenimentelor din societate! Mentalitatile care sunt legate direct de crearea practicilor sociale cele mai raspandite intr2o colectivitate sunt acelea care sugerea"a atitudinile si comportamentele de"irabile ce sunt posibile in conte)tul realitatilor sociale date! Constatam deci ca mentalitatile dominante in cadrul grupurilor sociale #oaca un rol important atat in evaluarea evenimentelor cat si in orientarea practicilor sociale participand in mod direct la cristali"area atitudinilor si comportamentelor oamenilor fata de principalele aspecte ale vietii si activitatii lor! Asa cum vom vedea si in tema consacrata tipurilor de societate din perspectiva imagologiei istorice societatile*-<, sunt caracteri"ate in principal prin doua elemente

esentiale1 a/ provocarile carora trebuie sa le faca fata .provocari ale mediului natural si provocari ale mediului social/ si b/ capacitatea de adaptare la aceste provocari! Iar in acest conte)t structura ocupationala 2 ocupatia dominanta si caracteristica a respectivei societati 2 se dovedeste a fi fundamentala pentru gene"a si cristali"area mentalitatilor specifice acesteia! Avem in vedere in primul rand mentalitatile economice politice militare culturale! Mentalitatile generate de structura ocupationala si in cadrul ei de ocupatia dominanta determina specificul atitudinilor in diferitele tipuri de societati1 societati de agricultori, societati razboinice societati urbane .negustoresti/ societati industriale societati postindustriale! In fiecare tip de societate relatia mentalitate2atitudine este determinata de caracteristicile specifice ale acestuia1 tipul de ierar(i"are sociala .ierar(i"are riguroasa in societatile ra"boinice7 ierar(ie patrimoniala traditionala?cutumiara in societatile agrare7 ierar(ie e)clusiv patrimoniala in societatile industriale etc!/7 sistemul de imagini dominante7 ori"ontul de interpretare si utila#ul mental al societatii7 ritmurile de evolutie ale societatii7 modul cum circula informatia in cadrul acesteia7 relatiile ce se stabilesc intre oameni si intre grupurile sociale7 sistemul institutional si normativ al societatii7 ideologiile dominante si specificul directorilor de constiinta! Vom conclu"iona impreuna cu =ac>ues Le Goff ca ""rice societate isi are ierar$ia sociala proprie - revelatoare pentru structurile si mentalitatile ei ( Mentalitatea este, fara indoiala, ceea ce se sc$imba cel mai incet in societati si in civilizatii - dar, in ciuda unor rezistente, a unor intarzieri si decalaje, ea este silita sa urmeze, sa se adapteze transformarilor din infrastructura"[63]! Transformarile din infrastructura se conformea"a in acelasi timp cu mentalitatea principalelor atitudini care se manifesta intr2o societate data! 5! MENTALITATE SI TA3& Alaturi de mentalitati "tabuurile reprezinta probabil unul dintre cei mai importanti factori ai rezistentei la sc$imbare, intrucat ele tind sa mentina constrangerea interioara insuficient motivata, e istenta regulilor si actelor care reies din asemenea interdictii, fi ismul reactiei de tip obsesiv"[64]! Cuvantul tabu vine din limba poline"iana .ta 2 sacru sfintit si bu 2 foarte/ si semnifica o "interdictie cu caracter sacru, a carei incalcare atrage automat sanctiuni de ordin magic si social /a manca anumite alimente, a frecventa anumite locuri, a pronunta anumite cuvinte, a face anumite gesturi, a te casatori cu anumite categorii de persoane etc.0"[65]! Cuvantul a avut ec(ivalenta la vec(ii romani /sacer0 vec(ii greci /ag$ios0 si evrei /4odansc$0. Sigmund 0reud in lucrarea sa 5otem si 5abu da termenului sensul de sacru consacrat si inter"is de"agreabil periculos! 'e asemenea el numeste tabu toate localitatile obiectele si persoanele care sunt purtatoare sau sursa unei insusiri misterioase! Tabu este si interdictia care provine din aceasta insusire*--,!

Interdictia este comuna tabuului si mentalitatii ea este puntea de legatura dintre acestea si totodata elementul lor de ba"a! Interdictia generea"a 2 si in ca"ul mentalitatii si in ca"ul tabuului 2 atitudini de respingere si condamnare de catre indivi"ii si grupurile sociale a unor conceptii opinii sau comportamente care se abat sau vin in contradictie cu sistemele ei valorice si normative! Interdictia este generata de credinte si ca urmare ea face parte din canoanele cele mai intime ale acestora care e)prima binele si raul prin sisteme de interdictii si permisivitati in spatiul si pe terenul misticismului! %rin interdictie credinta este pre"enta in mentalitati si in tabu si sta la originea unor interpretari straine ratiunii dar care au constituit puternice mobiluri de actiune! In spatele interdictiilor privind meseriile pro(ibite in occidentul medieval pot fi descoperite urmele unor mentalitati primitive foarte persistente1 vec(ile tabuuri ale societatilor primitive! Asupra acestor interdictii vom insista in tema @ !magini ale cotidianului! 'esigur tabuurile si mentalitatile marc(ea"a intreaga istorie a omenirii insa ele isi lasa mai adanc amprenta asupra societatilor traditionale desi nici societatile moderne nu se pot sustrage influentelor lor! Savantul britanic =ames George 0ra"er studiind ideile religioase si mentalitatile popoarelor primitive dedica aproape un intreg volum tabuurilor care s2au impus in mentalul colectiv al acestora1 tabuuri privind regii si preotii actiuni tabu persoane tabu obiecte tabu cuvinte tabu*-4,! &na din conclu"iile pe care le stabileste 0ra"er in legatura cu mostenirile ancestrale ale omului modern este ca "asemanarile noastre cu primitivul sunt mult mai numeroase decat deosebirile; ceea ce avem comun cu el si retinem in mod deliberat ca fiind adevarat si folositor datoram stramosilor nostri primitivi care au castigat incetul cu incetul prin e perienta si ne-au transmis prin mostenire ideile asa-zise fundamentale, pe care suntem inclinati sa le socotim originale si intuitive"[68] Mentalitatea mistica ca si tabuul de altfel ;se dezvaluie prin faptul ca se atribuie unei fiinte, unui obiect determinat sau unei puteri ignorate, o forta magica independenta de orice actiune reationala"[69]! Consecintele acesteia 2 ale mentalitatii 2 vor varia de la individ la individ si de la un grup la altul! %entru unii va servi "drept suport unor credinte religioase definite, cu contururi definite sub forma unor divinitati. 2entru altii fortele superioare vor ramane vagi, dar la fel de puternice. &piritul mistic se va manifesta in cazul acesta printr-o superstitie oarecare. -n ateu poate fi la fel de mistic ca si un credincios, in toata acceptiunea cuvantului. *a c$iar, adesea, il si depaseste"[70]! 'esi restrictiile impuse de mentalitate sau tabu sunt de cele mai multe ori altele decat cele religioase sau morale putem spune ca interdictiile de care asculta omul modern in esenta lor ar putea fi inrudite cu tabuul si mentalitatea primitive! %rofund ancorata in mentalul colectiv cultura actuala a preluat o parte din vec(ile credinte din tabuurile si mentalitatile pe care aceasta continua sa le ve(icule"e! Cultura si civili"atia omenirii nu numai ca perpetuea"a si nuantea"a o mare parte din vec(ile credinte tabuuri si mentalitati dar c(iar produce unele noi asa2numitele ;tabuuri si mentalitati moderne;

cu privire la1 viata si moarte7 suferinta si moarte7 intimitate si putere7 organi"atii si putere7 conflicte si putere7 sc(imbarea si securitatea sociala7 stiinta si religie7 comunicare si cultura etc! INT8E3A8I SI %8O3LEME $! 'e ce mentalitatile se manifesta in primul rand social si nu individual A

<! Care sunt factorii care determina raporturile logice si raporturile afective dintre credinte pre#udecati si opinii A 6! 'e ce credinta este un act de origine inconstienta A

5! Stabiliti cele mai importante mentalitati ale grupului profesional din care faceti parte! 'enumiti2le in ordinea importantei lor! +! Comentati te)tul1 ;1ceste valori fundamentale, aceste structuri psi$ologice reprezinta in mod categoric ceea ce civilizatiile <<pot comunica cel mai putin>> una alteia, ceea ce le izoleaza si le deosebeste cel mai mult. !ar aceste mentalitati sunt de asemenea putin sensibile la trecerea timpului". ooOoo 3I3LIOG8A0IE SELECTIVA 3ibliografie minimala 38A&'EL 0ernand 3ramatica civilizatiilor 3ucuresti Editura Meridiane $::+ C&LIAN& Ioan %etru Eros si magie in Renastere. 6787 3ucuresti Editura Nemira $::5 '&T& Ale)andru 'imensiunea umana a istoriei 3ucuresti Editura Meridiane $:@08E&' Sigmund 5otem si tabu 3ucuresti Editura Bumanitas $::$ IO8GA Nicolae &tari sufletesti si razboaie 3ucuresti Editura Nemira $::5 LE 3ON Gustave "piniile si credintele 3ucuresti Editura Stiintifica $::+ 3ibliografie suplimentara C&LIAN& Ioan %etru Eros si magie in Renastere. 6787 3ucuresti Editura Nemira $::5 CCC 'ictionar de filozofie, 3ucuresti Editura %olitica $:4@ C C C 'ictionar de psi$ologie sociala, 3ucuresti Editura Stiintifica si Enciclopedica $:@$ CCC 'ictionarul e plicativ al limbii romane 3ucuresti Editura Academiei 8epublicii Socialiste 8omania $:@5 '&T& Ale)andru 'imensiunea umana a istoriei 3ucuresti Editura Meridiane $:@ELIA'E Mircea !storia credintelor si ideilor religioase 3ucuresti Editura Stiintifica $::$

08ADE8 George =ames %reanga de aur 3ucuresti Editura Minerva $:@E B&IDINGA =o(an ,omo ludens. !ncercare de determinare a elementului ludic al culturii, 3ucuresti Editura Bumanitas $::@ %O%ESC& Iulian &til si mentalitati, Constanta Editura %ontica $::$ *$, 'ic9ionar de filozofie 3ucure*ti Editura %oliticF $:4@ p! 5+6 *<, #e petit #arousse %aris $::< p! -54 *6, 'ic9ionarul e plicativ al limbii rom:ne 3ucure*ti Editura Academiei $:@5 p! +6: *5, 'ic9ionar de psi$ologie social; 3ucure*ti Editura Gtiin,ificF *i EnciclopedicF $:@$ p! $6: *+, Contagiune .mentalF/ 1 "transmisie prin induc9ie a unor manifest;ri psi$ice, de la persoane /inductoare0 la alte persoane /induse0 ori <ntregului grup" .'ic9ionar de psi$ologie social; 3ucure*ti Editura Gtiin,ificF *i EnciclopedicF $:@$ p! -47 s!v!1 contagiune/! *-, Imita,ie1 "reproducere de c;tre subiect a unui act sau comportament observat la alt individ sau grup" .'ic9ionar de psi$ologie social; 3ucure*ti Editura Gtiin,ificF *i EnciclopedicF $:@$ p! $$57 s!v!1 imita,ie/! *4, Gustave Le 3on "piniile =i credin9ele 3ucure*ti Editura Gtiin,ificF $::+ p! $E5 *@, !bidem p! $E+ *:, !bidem *$E, !bidem *$$, !bidem *$<, !bidem *$6, !bidem p! $$ *$5, !bidem *$+, !bidem p! $< *$-, !bidem *$4, !bidem *$@, 'ic9ionar de filozofie 3ucure*ti Editura %oliticF $:4@ p! $-$7 s!v!1 credin,a *$:, !bidem *<E, Gustave Le 3on op.cit. p! : *<$, !bidem *<<, !bidem p! $$ *<6, !bidem *<5, !bidem p! $$2$< *<+, %onceptele umanit;9ii. " istorie a ideilor =tiin9ifice, politice, sociale, religioase, filozofice, artistice. Coordonator =ean2Mic(el 3esnier 3ucure*ti Editura Lider $::- p! @62@5 *<-, !bidem *<4, !bidem *<@, !bidem *<:, !bidem p! @+ *6E, Gustave Le 3on op.cit! p!+ *6$, %onceptele umanit;9ii p! @+

*6<, 'ic9ionar de psi$ologie social; 3ucure*ti Editura Gtiin,ificF *i EnciclopedicF $:@$ p! $:*66, !bidem *65, 'ic9ionar de psi$ologie social; p! <E52<E+ *6+, Gustave Le 3on op.cit! p! *6-, 'ic9ionar de filozofie 3ucure*ti Editura %oliticF $:4@ p! +$< *64, 'ic9ionarul e plicativ al limbii rom:ne 3ucure*ti Editura Academiei 8epublicii Socialiste 8omHnia $:@5 p!-<: *6@, 'ic9ionar de psi$ologie social;, 3ucure*ti Editura Gtiin,ificF *i EnciclopedicF $:@$ p! $++ *6:, Mielu Dlate .undamentele psi$ologiei 3ucure*ti Editura BIperion JJI $::5 p! $$E *5E, Gustave Le 3on op.cit! p! $E4 *5$, !bidem p! $$*5<, !bidem *56, !bidem *55, !bidem *5+, !bidem, p! $$@ *5-, !bidem *54, !bidem *5@, !bidem, p! $$: *5:, Kn spa,iul social coe)istF mai multe ori"onturi de interpretare! Este plau"ibil sF afirmFm cF toate domeniile activitF,ii umane cu simboluri *i limba# propriu se constituie Ln ori"onturi de interpretare Ln care informa,ia este procesatF Ln mod specific! 'omeniul medical este un ori"ont de interpretare! 'omeniile ideologic politic te(nico2 *tiin,ific etc! sunt tot atHtea ori"onturi de interpretare sau de procesare a informa,iilor sociale! *+E, Ale)andru 'u,u, #iteratura comparat; =i istoria mentalit;9ilor 3ucure*ti Editura &nivers $:@< p! $6$ *+$, !bidem p! $E2$$ *+<, !bidem p! $$ *+6, 0ernand 3raudel 3ramatica civiliza9iilor, 3ucure*ti Editura Meridiane $::+ p! ++ *+5, !bidem, p! $E *++, !bidem *+-, !bidem p! $$ *+4, Ale)andru 'u,u 'imensiunea uman; a istoriei, 3ucure*ti Editura Meridiane $:@p! *+@, !bidem *+:, Emmanuel Le 8oI Ladurie Montaillon, sat occitan. 'e la 6>?7 p:n; la 6@>7 3ucure*ti Editura Meridiane $::< p! $+ *-E, =ac>ues Le Goff 2entru un alt Ev Mediu 3ucure*ti Editura Meridiane $:@- p!4 *-$, !bidem, p! $E *-<, Am Ln vedere definirea societF,ilor?civili"a,iilor Ln concep,ia lui Arnold ToInbee *i a lui 0ernand 3raudel! Ve"i Arnold ToInbee &tudiu asupra istoriei! Sinte"F asupra

volumelor I2J de '!C! Somervell 3ucure*ti Editura Bumanitas $::4 passim7 0ernand 3raudel 3ramatica civiliza9iilor 3ucure*ti Editura Meridiane $::+ passim! *-6, =ac>ues Le Goff op.cit! p! $+E *-5, Nicoleta Turliuc 3ela 9olo"si 1titudinile privind "tabuurile moderne" ale personalului medical din cadrul serviciilor de s;n;tate public;. " compara9ie rom:nomag$iar;, Ln ;%si(ologia sc(imbFrii; volum coordonat de Adrian Neculau Gilles 0errMd Ia*i Editura %olirom $::@ p! <+$ *-+, 'ic9ionar de filozofie 3ucure*ti Editura %oliticF $:4@ p! -:E7 s!v!1 tabu *--, Sigmund 0reud 5otem =i 5abu 3ucure*ti Editura Bumanitas $::$ p! 6E7 65 *-4, =ames George 0ra"er %reanga de aur < 3ucure*ti Editura Minerva $:@E passim *-@, !bidem p! <-4 *-:, Gustave Le 3on op.cit! p! -4 *4E, !bidem