10. Legile formaiei civilizaiei romne moderne n concepia lui E.

Lovinescu
-completeaza ideea formelor fara fond
-sustine autonomia esteticului, la fel ca Maiorescu
- vede directia dezvoltarii literaturii ca fiind una pro europeana
- el considera ca trebuie sa imitam occidentul
- a considerat ca nu ne permite istoria sa refacem istoria culturala
- in conceptia lui exista doua legi de evolutie
- in acest context, de forme revolutionare si fond reactionar, civilizatia se cere redefmita, ceea ce
criticul face (in volumul al III-lea). Pornind de la un studiu al lui H. S. Chamberlain, Lovinescu face
distinctia intre stiinta, civilizatie si cultura: prima tine de cunoasterea prin descoperire si experiment,
caci religia, morala si arta sunt domenii ale culturii, in timp ce civilizatia cuprinde industria, economia,
politica si biserica.
-Fondul ideologic pe care il creeaza Lovinescu dizolva pe nesimtite polemicile numeroase din epoca
sa despre traditionalism si modernism ori despre orientalizare si occidentalizare. Este evident ca prin
invaziunea grabita a ideologiei apusene in suflete cu totul nepregatite, prin rasturnarea brusca a
formelor si a valorilor sociale, prin schimbarea conditiilor de viata morala si materiala, s-a produs si la
noi adanca perturbare a epocilor de tranzitie; pe un fond oriental s-a altoit o civilizatie occidentala, din
acest amestec a iesit o civilizatie hibrida, pe care criticii si istoricii culturali au condamnat-o. Iesirea la
liman inseamna occidentalizare pe baze de normalitate. Meritul capital al criticului literar il constituie
instituirea unor legi de dezvoltare, inca de o subliniata actualitate: sincronismul, imitatia si mutatiile.
- Prin sincronism, Lovinescu defineste nevoia oricarei civilizatii de a se raporta in permanenta la
modelele pe care timpul le impune; literatura romana, de pilda, trebuia sa se sincronizeze cu
literatura franceza, punctul cel mai inalt al literaturii universale in acel moment, prin imitatie. Din
punctul sau de vedere, popoarele civilizate practica o imitatie selectiva, pe cata vreme tarilor mici,
aflate intr-un proces revolut, le este specifica o imitatie integrala. De interes este minutioasa analiza pe
care o face fenomenului, criticul aducand argumente pro si contra, ilustrand cu extrem de diverse
cazuri si momente ale civilizatiei universale. De pilda, o obiectie pe care Lovinescu o aduce
sincronismului este comunismul din Rusia, care la vremea aceea ameninta sa se impuna ca doctrina
imitabila printr-o neobosita propaganda. Din nefericire, temerile criticului s-au dovedit intemeiate.
- Cat priveste legea imitatiei, situata la baza sincronismului, ea actioneaza de sus in jos, de la
aristocratie la plebe, de la orasele mari catre provincii. Valorile circula si sunt imitate, dar imitatia nu
se produce in mod egal, ci in functie de personalitatea fiecarui popor. Si aici exemplele sunt
numeroase, iar conexiunile ideologice tradeaza supletea spirituala a criticului. intre acestea se numara
si romantismul romanesc, preluat din literatura occidentala fara sa fi existat o baza clasicista in
literatura noastra si care, asezat la temelie, devine principala dimensiune a scrisului romanesc.
Mutatiile au loc langa matca, sunt numeroase, se dezvolta constant si, mai ales, se propaga in toate
directiile.
incadrandu-se in sociologia moderna, pe linia lui Durkheim, dar mai ales a lui Gabriel Tarde, studiul
lovinescian face o pertinenta si originala analiza asupra civilizatiei romanesti si aduce pentru prima
oara argumente viabile impotriva traditionalismului obtuz.